A SI E V £.
if'É 13 E-
lJ
A d e v ă ru l A rd e a lu lu i
Frământările liberalilor din ClujI S p r e 0
Un memoriu al liberalilor „arde leni‘‘.-Taberele din organizaţia
liberală a Clujului.-La „Cumă trul bun“ se jură credinţă ge­
neralului Moşoiu.-Judetul Cluj vrea organizaţie independentă
Dela redacţia noastră din Cluj
CLUJ. — In partidul liberal din
Cluj dihoniile sunt aşa de vechi şi
de înrădăcinate, atât de multe şi
de variate, încât o privire sinteti­
că, lămuritoare e aproape imposi­
bil de făcut. Totuşi, vom încerca-o.
Şeful organizaţiei d. ministru
Lapedatu este de foarte multă vre­
me în imposibilitate de-a anibila a-
ceste divergente de păreri. Şi dacă
cineva doreşte măcar un armistiţiu
de câteva săptămâni, acela este
d-sa. Motivele sunt uşor de înţeles.
Ministrul artelor îşi dă perfect de
bine seama că actuala situaţie ce o
are în partidul liberal este râvnită
de atâtia şi mai ales de generalul
Moşoiu, care nu încetează de a
cere şefia Ardealului. Chiar de a-
ceea sforţările ministrului artelor
se îndreaptă spre menţinerea situa­
ţiei actuale ce o are în partid şi
spre întărirea ei.
D. Lapedatu îşi dă seama că în
calitate de şef al organizaţiilor libe­
rale din Cluj şi Braşov n’a avut
până acum succese cari să-l îndrep­
tăţească a fi optimist în ce priveşte
viitorul. Până când nu e prea târziu,
adică până ce are la dispoziţie mi­
nisterul şi titlul de ministru, d-sa
voeşte să-şi consolideze situaţia, şi
de aceea caută să-şi asigure ade­
renţi personali cât mai devotaţi.
Dar acţiunea ce-o desfăşoară în
acest scop este mult mai dificilă de­
cât s’ar crede, chiar din cauza di­
honiilor de cari am amintit mai sus.
Motivele acestor dihonii sunt
prea grave ca ele să poată dispărea
de azi pe mâine. Acesta este un lu­
cru de care-şi dă seama şi d. Lape­
datu şi pentru care d-sa ar accepta
bucuros şi un armistiţiu de câteva
săptămâni în tabăra cluiană.
CONGRESUL BUCLUCAŞ
Organizaţia liberală din Cluj din
cauza neînţelegerilor de cari vor­
bim, nu şi-a putut tinea adunarea
generală (congresul anual) de doi
ani de zile. D. Lapedatu nu a putut
să convoace acest corp al partidu­
lui de teama unor manifestări ne­
dorite. Armistiţiul ar fi binevenit
dacă s’ar putea realiza — chiar şi
în cazul că nu ar duce la o apla­
nare definitivă a divergentelor de
păreri din organizaţie, ci numai la
o banală desfăşurare a congresului
partidului, la care să se menţină
statu quo, adică să se amâne lupta
ce urmează să se dea pentru şefia
organizaţiei.
Dar acestea sunt visuri, iluzii pe
cari le nutresc prea putini. Marea
majoritate a liberalilor clujeni duce
lupta înainte cu îndârjire.
TABĂRA ARDELENILOR
Făcând o privire sumară asupra
taberelor din partidul liberal al Clu­
jului, trebue să ne ocupăm în primul
rând de „tabăra ardelenilor“, ne­
mulţumită de metodele liberale în­
trebuinţate în Ardeal. Trebue să
notăm că această grupă n’are ade­
renţi numai în Cluj, ci în întreg Ar­
dealul.
Părerile acestei tabere au fost a-
duse la cunoştinţa conducerii de
d. dr. Eugen Dunca advocat.
In acest memoriu după un docu­
mentat istoric al actualei stări de
lucruri din Ardeal, se face un rechi­
zitoriu aspru politicii urmate fată
de provincia noastră de către par­
tidul liberal.
Memoriul nu se sfieşte să arate
că organele centrale ale partidului
liberal au făcut regionalism regăţe-
nesc. Au desconsiderat Ardealul şl
în ce priveşte opera de expasiune
a partidului şi în ce priveşte guver­
narea. Elementele băştinaşe de va­
loare reală au fost ignorate pentru
creaturile dubioase ale clubului din
Bucureşti.
Administraţia încetăţenită de li­
berali în Ardeal de asemenea e as­
pru criticată.
Memoriul se închee cu o consta­
tare, anume aceea că dacă partidul
liberal doreşte să fie o forţă reală
în Transilvania, trebue să-şi schim­
O vizită la c a s te lu l
lu i „ F a ţa N e a g r ă “
ZAM. — Cu mult înainte de fur­
tuna dela 1848, care a răscolit su­
fletul înăcrit de suferinţă al iobă-
gimii ardelene, sau petrecut lucrurile
pe care le răvăşesc acum din colbul
trecutului, încoronat de nimbul le­
gendei.
Vremuri de restrişte s'au abătut
cu toată furia peste meleagurile Ar­
dealului, părţilor ungurene şi Bana­
tului până în preajma secolului al
XIV-lea Puterea semilunei şi-a des-
lănjuit în voie hoardele^ peste aceste
meleaguri, prin care îşi tăiase dru­
mul spre cetatea Vienei. Şi hoardele
turceşti au tărît cu ele ^pentru a
pierde pe drum, o lioată întreagă
de ginte asiatice şi balcanice cari
s’au împământenit şi se _găsesc_ şi
astăzi în cuprinsul Transilvaniei.
Elementul acesta de migraţiune
s’a înstărit peste elementul autoh­
ton ţinut în întuneric. Ei au primit
dela curtea din Viena privilegii, pe
cari în parte le-au şi astăzi. Ma-
ghiarizându-se, primiră titluri de
nobleţe şi, odată cu aceste titluri,
imense domenii pe care le exploatau
cu braţele valahilor, singurul ele­
ment muncitor şi statornic.
In şleahta unora din veneticii a-
duşi de turci trebue să-şi fi avut o-
rigina şi baronul Napcea. snnranu-
M
IT tféLj,AÖl<3k
noilă Constituire?
Nu peste mult se va convoca de
către direcţiunea partidului natio-
nal-ţărănesc un quasi-parlament, me.
nit să discute pe larg şi în plină li­
bertate treburile ţării. Deasemenea
— pe cât ştim -r- se vor alege pre­
tutindeni comitete locale, pentru a
se ocupa de chestiunile publice ale
oraşelor şi comunelor din tară, ig-
norându-se consiliile existente.
be radical metodele de până acum Paralel cu organele constituite
precum şi cadrele conducătoare lo­ prin abuzurile alor zece ani trecuţi,
cale. partidul naţional-ţărănesc îşi con-
stitue astfel, organisme de acţiune
„Deşi memoriul a fost înaintat de locală şi regnicolară, cu intenţiu-
cateva săptămâni, dela înaintarea
nea hotărîtă de a-şi afirma voinţa
Iui autorii nu au primit nici o Infor­ în trebile publice ale ţării.
maţie despre soarta lui. Ar fi tragic să se nesocotească ma­
Cele cuprinse în acest memoriu
sunt împărtăşite de multi ardeleni
din partidul liberal, cari ştau în es-
pectativă. Ei nu pot fi luaţi în con­
rea importanţă a acestui fapt. Şi
ar fi infinit mai tragic, dacă aces­
tei constituiri de organisme civice,
cari se orânduiesc pentru a opri în
sfârşit circulaţiunea abuzului, — nu
siderare de nici o tabără cu privire i s’ar răspunde prin singura mă­
la frământările locale, fiind hotă- sură chibzuită: alegeri libere.
rî{i a nu se amesteca în viata de Guvernul are două căi în faţa
lui cea dintâi este firească: Să se
partid în mod intensiv până ce nu
se va tinea seamă de cele ce le cu­ supună arbitrajului alegerilor, ală­
turi de celelalte pârtide. Şi să ac­
prinde memoriul de care am vorbit. cepte ca binevenită, şi ca patriotică
TABĂRA D-LUI LAPEDATU sentinţa obştei. In definitiv nimic
nu-1 îndrituieşte să sfideze această
Tabăra d-lui Lapedatu are ca voinţă. Guvernul nu e de prove­
protagonişti pe d-nii: N. Bănesc«, nienţă divină; fiinţarea lui n’are
Şt. Fabius şi P. Dan, prefectul jude­ nici o justificare, când tara-1 de­
ţului. testă.
A doua cale este să asvârle cohor­
D. N. Bănescu, din candidat la
tele de agenţi asupra ţării. Să în­
prezidenţia organizaţiei, a ajuns cel
mai fidel partizan al ministrului cul­ funde închisorile cu nădrigari şi cu
ciorecari deavalma. Să bată. Să a-
telor. Directoratul Operei şi al tea­ plice represiuni draconice. Să în­
trului, a produs minuni deci, măcar
pe acest teren... neartistic.
D. Şt. Fabius şi dr. P. Dan sunt
aderenţi mai mult ai ministrului de­
figă in inima ţării baioneta crudă a
răsbunării sale. Şi să arunce dea­
supra ţării o reţea de lanţuri, dela
un capăt la altul.
cât ai d-lui „şef“ Lapedatu.
In jurul acestor trei persoane se
grupează altele mai mărunte, for­
Pe care o va alege? Peste tot, —
o poate alege pe a doua? Cine l’ar
îndreptăţi s’o facă? Din ce isvor as­
cuns şi-ar scoate curajul de a insti­
mând mâna de „partizani“ ai d-lui tui un şir de ghilotine uriaşe ale li­
Lapedatu. E explicabilă deci acţiu­ bertăţii, la toate răspântiile ?
Do unde misiunea de a fi călăul
nea insistentă a acestora de a deter­
mina pe cei din „tabăra ardelenilor“ unei naţii, care face salturi admi­
rabile spre progres, spre maturitate?
să sprijinească în sânul organizaţiei Interes de stat? Iubire de neam?
pe d. Lapedatu.
Ce interes e acela, care pretinde a-
^cercarea a rămas până acum părarea unor ziduri, înlăuntrul că­
tara nici un rezultat din cauză că rora se asfixiază o mână de oameni?
De unde crede guvernul liberal că
ardelenii afirmă că d. Lapedatu
1111 satisfăcut în măsura nece­ are imensa autoritate a unei des-
lănţuiri furioase împotriva ţării?
sară rolul de reprezentant al Ar­ încrederea jalnicilor săi partizani?
dealului în guvern. Pentru Dumnezeu, e sângeros de
CEI DELA „CUMÄTRUL BUN“ ridicol!...
* o pierdere de 260.000 lei. In acelaş după o oră şi-a revenit în putere. său. Totuşi se linişti, încredinţându-
Fată în fată cu tabăra ministru­ Ne întrebăm dacă guvernul are
lui artelor stau cei dela „Cumătrul
cel puţin dreptul să se mire şi să
bun“, adică grupul moşoist. Con­ privească surprins pregătirile parti­
dus cu persistentă de câţiva devo­ dului naţional-ţărănesc pentru cons­
taţi ai generalului, acest grup re­
crutează partizani printre membrii
dela periferiile oraşului. Cei câşti­
tituirea mecanismului său de ac­
ţiune quasi-oficială.
Iată, avem în faţă cei zece ani
cari au trecut. Ce imensă piramidă
gaţi depun jurământ de credinţă de greşeli, troienite una peste alta
gheneralului Moşoiu la crâşma justifică criza de astăzi... S’au încer­
„Cumătrul bun“, unde este cartie­ cat atâtea şi atâtea, pentru uciderea
rul general al grupului. acestui partid. De ce? Pentrucă a a-
Acest grup cere, nici mai mult, fişat o intransigenţă programatică,
nici mai puţin, decât capul d-lui ce a spăimântat cuibarele tihnite ale
Lapedatu. (Ce să facă cu el?...). lumii vechi. Are guvernul dreptul
de a afirma că această intransigenţă
INSURECŢIA JUDEŢULUI se tiveşte pe o concepţie extremistă?
Nicidecum, Partidul naţional-ţără-
Moşoiştll au fost ignoraţi până
nesc detestă extremele, — intransi­
acum. Nu aceiaşi este situaţia as­
tăzi din cauza unei noui încurcături genţa lui e însă de ordin etic. Stră­
lucitoarea putere a acestui percept,
ce ş’a produs în organizaţie. orbeşte de pe acum...
Liberalii din judeţul Cluj sunt
Iată motivul pentru care s’a ho-
nemulţumiţi de d. Lapedatu şi cer tărit şi s'a încercat de atâteaori, a-
sau decapitarea lui sau scindarea sasinarea lui civică. N’au isbutit
organizaţiei judeţului de cea a ora­ nici odată. Dacă în locul guvernelor
Averescu, aduse pentru a contribui
şului Cluj. la izolarea partidului naţional-ţără-
‘ Acţiunea lor este este încă thiutä nesc ar fi fost adus acest partid, de
în relativă rezervă, deşi „judeţe­ mult se cristaliza o statornicie în
nii“ sunt bine pregătiţi. viaţa noastră internă. De ce n’a fost
Se prea poate ca Sâmbătă, la o adus? A, da — continuitatea... Dar
şedinţă a comitetului organizaţiei bine, generalul Averescu, n’a frânt
linia de supunere, când cu armoni­
să se producă ieşirea lor în pu­
zarea salariilor şi cu legea de orga­
blic. care va constitui o lovitură nizare C. F. R.? Atunci, care e mo­
gravă pentru d. Lapedatu.
tivul ?
*■ Nu-1 vedem. In schimb, îl ştim. O
Cititorii din cele de mai sus pot
concepţie greşită, alimentată perfid
să-şi facă o părere despre „armo­ de cei interesaţi, a răspândit falsa
nia“ din sânul partidului liberal din credinţă, că partidul liberal trebue
Cluj şi judeţ, care numără maxi­ să rămâie unicul suport temeinic
mum 800 de membri. a! statului şi al instituţiilor sale de
căpetenie. Cumplită şi fatală eroare
Şi situaţia în majoritatea jude­ se Închide în această credinţă. Vre­
ţelor ardelene este identică.
murile cereau dimpotrivă, ca noua
A. B. Românie să-şi constitue un orga­
nism puternic, cu larga participare
a provinciilor, pe care să se rea-
CRIMA UNUI PĂDURAR zime statul. Era porunca imperativă,
a interesului nostru. A fost ignorată.
Partidul naţional-ţărănesc luptă
de zece ani, cu toate mijloacele pe
CHIŞINĂU, 8. — Din Soroca se cari le îngăduie politica. Acest par­
comunică că în pădurea Broscanca, tid a făcut şi profesiuni repetate de
situată în apropiere de localitatea Fo- credinţă şi a dovedit deatâtea ori i-
logica, s’a întâmplat un incident mensa lui popularitate. A utilizat
sângeros. Pădurarul Vasile Lemen- rând pe rând armele tactice. Situa­
ciuc surprinzând pe câţiva săteni, ţia grea a ţării indica lămurit ne­
cari adunau vreascuri din pădure, cesitatea unei s c h im b ă r i de siste m .
a tras asupra lor cu puşca. Ţăranul Ei bine, sistemul nu vrea să se
Ilie Nacu din Polojnica a căzut schimbe. Sistemul se agaţă cu des-
mort pe loc. Criminalul, sub pre­ nădejde şi-şi năzueşte mereu bi­
text că pleacă să se predea parche­ ruinţa: Nu plec! Partidul naţional-
tului de Soroca, a dispărut. Până a- ţărănesc luptă Înainte. Dovedeşte la
cum nu i s’a putut da de urmă. Alba-Iulia, în cadrele unei adevărate
lului ce se prelinge pe lângă dea­
lurile pline de aramă ale Zamului,
era vechea graniţă dintre Ardeal şi
părţile ungurene. Pe aici treceau di­
ligentele magnaţilor încărcate cu
bogăţii, când aceştia luau drumul
Budapestei sau al Vienei. Aici era
vama de graniţă, de oarece Ardea­
lul pe vremea aceia era sub domnia
mit Faţa Neagră. După părerile u- Principiilor ardeleni, pe când păr­
nora, acest baron-haiduc ar fi fost ţile ungurene atârnau de puterea
de origină cuţovlah, venit odată cu ungurească dela Budapesta.
năvălirile turcilor, din Macedonia. Baronul-haiduc îşi aţinti privirile
Dacă această părere corespunde a- asupra acestui punct de graniţă, şi
devărului sau nu, e greu de preci­ fără multă osteneală îşi stabili re­
zat. In orice caz, un lucru e cert, şedinţa aici la marginea ţinutului
baronul Napcea nu putea să sufere peste care era prefect. Bogăţiile
de loc pe valahii locuitori ai ţării magnaţilor care se scurgeau pe aici
Zărandului peste care el era atot­ îl tenta grozav, aşa că pela 1820 zidi
in apropiere de râul Almăşel un pu­
puternic.
Istoria cunoaşte prea puţin pe a- ternic castel împrejmuit cu un parc
cest ciudat personaj, care a fost natural, care trebuia să împiedice
spaima ţinutului la vechea graniţă ochiul iscoditor de a vedea vreodată
a Ardealului dela Zam. După „Ca­ pe stăpânii zidurilor ferecate. Ri­
tarina Doamna Noastră“, opera dicat la bifurcarea a două drumuri,
scriitorului Victor Aradi, şi după castelul părea o pasăre de pradă
informaţiile pe care le-am cules la care stă la pândă. Pentru a nu fi
Zam, când am vizitat fostul lui cas­ descoperit în operaţiile sale, baro­
tel, voi căuta să reconstitui pe cât nul Napcea nu dete voie iobagilor
posibil această figură de baron- români să se coboare de pe dealuri
haiduc. şi să fiinţeze comuna Zam acolo
Veneticul pripăşit din codrii hai­ unde este azi, ci din contra îi goni
duceşti ai Macedoniei şi înstărit pe şi mai departe pe crestele dealuri­
pământul Ardealului până la ran­ lor.
gul de baron, nu putea să se schim­ Din isprăvile acestui om ciudat
be cu nimic. Aceiaş fire răzbună­ se povesteşte, că seara după ce se
toare, acelaş caracter oţelit de pân- despărţea de soţia sa, se retrăgea
dar de drumuri, — baronul Napcea în apartamentele sale şi îmbrăcând
fu ridicat la rangul de prefect al ţi­ alte haine îşi punea o mască neagră
nutului Hunedoarei. La marginea a- pe faţă, după care eşia din castel
cestui ţinut, care se hotărniceşte cu printr’un tunel subteran ce pornea
ţinutul Zarandului, la apa Almăşe- din pivniţa castelului şi mergea pâ­
SS
sărbători, că e cerut de ţară. Siste­
mul rămâne şi năzueşte din nou :
Nu plec. Totuşi, nu poate lucra ni­
mic. Frigurile luptei îi epuizează
toate forţele. Vremea trece în stra­
tegii de siguranţă. Ţara e în mize­
rie, în staţionare la cheiul sărăciei.
Nimic constructiv, nimic productiv.
Dar sistemul nu pleacă.
Partidul naţional-ţărănesc refuză
totuşi ideia violenţei. Dovedeşte un
patriotism în care disciplina strălu­
ceşte ca o podoabă rară.
Dar rogu-vă, care este mijlocul
posibil în această ţară pentru a im
lătura un sistem nefast? Parlamen­
tul e incapabil să dirijeze politica;
el e creaţia guvernului. Meetingurile
nu contează. Dezastrele înregistrate
pe urma politicei sale nu operează
schimbări. Atunci? Intre timp, au­
toritatea statului se macină, atmos­
fera publică se viciază. Instituţiile
de princ’pal rost în stat, sunt fil­
trate cu agenţi de corupţie. Specta­
colul e dezolant şi dureros.
In faţa acestei situaţiuni, partidul
naţional-ţărănesc anunţă constitui­
rea unor organisme aparte, cari
fără să aibă putere executivă, vor fi
totuşi ciudate expresiuni ale unor
frământări politice fără precedent.
E limpede, că pasul e grav şi că
guvernul trebue să judece mai bine
decât oricând. Partidul naţional-ţă-
rănist nu poate fi dezarmat. El îşi
primeşte energia din rezervoriul ca­
re nu seacă niciodată. El rezistă şi
va rezista. O mie de ani dacă tre-
Soţia unui comerciant
a încercat a-şi otrăvi soţul
BAZIAŞ. — Zilele trecute a avut
loc o dramă familiară în locuinţa
comerciantului Vasile Mureşanu din
Socol, proprietarul restaurantului
„Nero“, în următoarele împreju­
rări:
N E ÎN Ţ E L E G E R E A
Intre comerciantul Vasile Mure- nându-1 a declarat . că e o otravă
şeanu şi soţia acestuia, Rachila, e-
xisţau de mult neînţelegeri cari în fi putut omorî patru oameni.
ultimul timp s’au transformat în
scandaluri zilnice, cearta provenind
din cauza amestecului soţiei în afa­ tervenit. la timp, şi că numitul n’a o şi înfiora; cum putea ea să omoa­
cerile comerciale, ceace a provocat înghiţit din această ortavă, victima re un om bătrân şi încă pe socrul
timp soţul a aflat că soţia sa are de­ Imediat a sosit şeful postului de jan­ se că totul va merge bine. Şi-a pus
pusă în ascuns, la o bancă suma de darmi plut. Ghinea şi începând an­ în gând să caute pe altcineva pe care
300.000 lei pe care a sustras-o în su- chetarea cazului, victima a declarat plătindu-1 cu o sumă de bani să o-
FA PTA
Numitul comerciant, luând masa că spunându-i acesteia ca restul din se
împreună cu dr. Feldes si cu advo­ sticlă îl va bea după ce se scoală ea
catul său din Oraviţa, după plecarea a insistat să-l bea înainte ştiind că SE G Ă SI C R IM IN A L U L S E O CA ZIE
celor doi musafiri, fiind şi în stare în stare de ebrietate n'o să-şi dea
de ebrietate a cerut să i se aducă în­ seama de ceeace a băut. Fiind inte­ Bărbos călători pentru nişte treburi
că o sticlă de bere. Nebănuind pri­
mejdia, în timp ce golea conţinuţii, că mai înainte de a aduce sticla cu cunoştinţă în gară cu un domn, cu
sticlei desfundate, adusă de soţia bere stăpânului soţia lui după ce a cafe din vorbă în vorbă ajunse să-i
lui, care până acuma nu-1 mai ser­ luat-o din răcitor s’a dus in dormi­ povestească de viaţa prea lungă a
vise, simţi că-i rămâne în gură o torul lor întârziind peste cinci mi­ socrului său. Fără să bănuiască că
substanţă, asemănătoare cu cenuşa. nute
Chemând servitoarea a început s'o Starea victimei inspirând serioase gent de politie, femeia entuziasmată
înjure, aceasta i-a spus că nu e mur­ îngrijorări s’a dispus arestarea cri­ de aprobările acestuia la jelaniile ei
dărie cum credo ei este altceva. După minalei.
mm
CALEA FERATĂ ORAVIŢ A-ANINA PE POVÂRNIŞ
nă într’o grotă care se găsea în ma­
lul apei Almăşelului. De aici pornea
la pândă în calea diligentelor oare
veneau către Zam să treacă graniţa
şi ameninţând cu moartea pe călă­
tori, ii jefuia. După ce termina cu
aceste isprăvi se înapoia eu prada
în castel pe acelaş drum subteran
şi se culca apoi liniştit în aparta­
mentele sale.
Ani de-arândul baronul Napcea,
supranumit Faţă Neagră —din cau­
za măştei negre pe oare şi-o punea
pe faţă când îşi ataca victimele, —
a trăit în dublul rol de baron şi
haiduc.
Iată prin ce împrejurări s’a lăsat
de jafuri. Intr’una din zile soţia lui
a venit plângând să-i ceară o în­
semnată sumă de bani pentru a o
duce grabnic fiului său care se afla
la Viena şi care pierzând-o la cărţi
trebuia s’o plătească negreşit spre
a nu-şi pierde onoarea. Cu o culanţă
demnă de un nobil, baronul Napcea
înmână soţiei sale imediat suma ce­
rută, dându-i în acelaş timn şi ba­
nii necesari de drum până la Viena.
Seara, baroneasa Napcea se pregăti
de drum şi la miezul nopţii porni
către graniţă cu trăsura însoţită de
argaţii săi. Mare îi fu surprinderea
când nu făcuse nici o sută de metri
dela poarta castelului, şi un bandit
mascat atacă convoiul. In lupta pe
viaţă şi pe moarte care se dete, el
împuşcă argaţii, dar în disperarea
ei, baroneasa cu un curaj enorm se
repezi la bandit şi-i smulse masca.
In faţa ei, cu ochii injectaţi de fu­
rie, stătea bărbatul său. Baroneasa
bue. Seva care vine de jos, îl va
alimenta în totdeauna.
Că întrebarea este, — de ce toate
acestea? Nu-şi dau seama conducă­
torii sistemului, că în sfârşit bi­
ruinţa va fi tot a naţicnal-ţărănişti-
lor ? Că armele învechite nu vor re­
zista multă vreme, impetuosului a-
salt al voinţei populare ? E fatal să
biruiască.
De ce se aşteaptă deci otrăvirea
definitivă a raporturilor ? De ce nu
se rezervă o punte de legătură pen-
tru viitor? Când e aşa de limpede,
că partidul naţional-ţărănesc va bi­
OCNA SIBIULUI
rui... Azi, mâine, peste un an — nu
contează.
Biruinţa aceasta va fi salutară:
pentru ţară. Ea va însemna ridica­
rea votului obştesc la rostul pe care
trebue să-l aibă: regulator de forţe...
De ce nu vrea să contribue partidul
0 senzaţională tentativă de omor
liberal printr’un gest fie şi negativ,
la întronarea mai din vreme a aces­
tui arbitru constituţional ? De ce nu Cinci nora vrea să moşt en&ască averea socrului
vrea să aibă o fărâmă de legătură
cu acest arbitru ? Şi de ce nu se ARAD, 8. — Zilele acestea s’a întâm
gândeşte, că lăsând răspunderea a- plat în comuna de frontieră Semlac,
supra votului obştesc, se descarcă o senzaţională tentativă de omor care
în acelaş timp de răspundere, fac­ ese din cadrul comun. Această întâm
torul constituţional, care trebue să plare dovedeşte până unde poate să
rămâie deasupra tuturora ? ajungă goana oamenilor de astăzi
Sunt întrebări, pe cari le facem după bani. Vom povesti faptele aşa
în pragul constituirii plănuite de cum s’au întâmplat.
partidul naţional-ţărănesc, cu inten- In comuna Semlac. care fiind co­
ţiunea de a proiecta o rază de lu­ mună de şes este una din cele mal
mină, în bezna dezorientării oare ne
stăpâneşte. bogate din judeţul Arad trăia liniştit
ţăranul Iosif Bărbos în etate de peste
T ib e r iu V orn ic
70 ani. Fiind cel mai chiabur dintre
h b s s b h s h gospodarii satului, ba chiar se spu­
ne că de mai multe ori milionar, a-
verea sa era râvnită de tot satul şi
mai cu seamă de nora acestuia —
soţia fiului său Ion Bărbos — care
era plictisită de viata prea lungă a
socrului său. De foarte multe ori tâ­
năra femee se gândea că bine ar fi,
ca într’o bună zi bătrânul să închidă
ochii şi ea împreună cu soţul să moş
un scurt interval numitului făcân-
tenească averea, pe care în imagina­
dui-se rău s’a chemat medicul, care ţia ei o găsea Că este fabuloasă. Cu
din primul moment observând sta­ toate frământările ei, bătrânul în
rea victimei a înţeles ceeace se în­ ciuda acestor gânduri trăia intens,
tâmplase. Vărsând conţinutul sticlei
ba, din contră nu era nici măcar bol­
într’o farfurie a eşit la iveală un li­ nav.
chid negru şi gros, pe caro exami-
GÂN DU L D E CRIM Ă
mai puternică decât stricnina şi ar Exasperată că nu poate să moşte­
nească cât mai curând pe socrul său,
S T A R E A V IC T IM E I femeii îi încolţi în minte gândul cri­
Datorită faptului că medicul a in­ mei. Dar în acelaşi timp, acest gând
că bănueşte pe soţie, pentru faptul moare pe bătrân. Dar unde să găseas
Că pe acest altcineva? Totuşi, răma­
consecvent gândul său.
Săptămâna trecută soţia lui Ion
rogată şi servitoarea, ea a declarat
la Arad. Printr’o întâmplare făcu
prietenul cu care vorbea era un a-
contra socrului, începu să-i destăinu-
iască intenţia ei de a plăti pe un
om care să pună capăt vieţii atât de
lungi socrului care nu mai vroia să
moară. Fără să stea pe gânduri, pri­
etenul se oferi să se facă el criminal
de ocazie, urmând numai ca să se
înţeleagă asupra preţului crimei.
C R IM IN A L U L IM P R O V IZ A T SE
D E N U N Ţ A P O L IŢ IE I
Agentul de siguranţă care se nu­
meşte Mihailovici, şi care dintr’o a-
bilitate profesională se improvizase
în criminal de ocazie se despărţi de
femee cu învoirea de a se duce în
oraş şi de a-şi lua şi pe tovarăşul său
cu care să facă crima si dădu femeiei
întâlnire seara la restaurantul „Roa­
ta de Aur“ vis-a-vis de gara Arad
Femeia fără să bănuiască ceva se
învoi. Agentul se duse la prefectura
de poliţie, la şeful secţiei penale şi
comunică acestuia totul. I so mai de-
te un agent ajutor şi consemnul ca
să lucreze în aşa mod, ca femeia să
creadă că a comis crima, să pri­
mească banii şi apoi să aresteze pe
femeia tentatoare.
CUM SE S IM U L E A Z Ă C O M IT E R E A
C R IM E I L A SEM LA C
înapoiaţi agenţii la restaurantul
„Roata de Aur“ întâlnesc pe femeia
care era nerăbdătoare de a face târ­
gul de omor. Fără multă bătae de
cap, agenţii reuşiră să se învoiască a
face crima pentru suma de 40.000 lei,
pe care femeia urma să-i plătească
după ce criminalii îşi vor fi îndeplinit
fapta, După ce căzură de acord, se
despărţiră. Agenţii luară un auto­
mobil şi porniră imediat la Semlac.
Ajunşi la casa bătrânului Bărbos Io­
sif, îi comunicară fără înconjur, că
vin din partea nurorii sale cu do­
rinţa acesteia de a-I omorâ. Bietul
bătrân la auzul acestei veşti înlem­
ni de spaimă şl căzu jos leşinat. Du­
Napcea leşină şi fu multă vreme este de-o arhitectură mai modernă
bolnavă. şi numai a treia parte cât vechiul
* castel. Parcul în întindere de 12 ju-
De aici încolo, el o sechestră în găre, a fost înzestrat cu tot felul de
castel, ferind-o de a mai fi văzută plantaţii aşa că azi iţi pare mai
de cineva.
la drumul mare, baronul Napcea
mult o grădină botanică decât o
Afară de această viaţă de jefuitor grădină de casă.
La 1894, moşia Zam a fost vân­
mai avea o grotă în malul Almaşu- dută de proprietarul Lechits, actua­
lui unde avea instalată o tarapana lului proprietar Cernovits. Sub stă­
de făcut bani. Dar câte nu se spun pânirea acestuia soarta iobagilor se
pe socoteala acestui om misterios, îmbunătăţi foarte mult. Om cu ve­
care atât prin jafurile sale, cât şi deri largi şi cu o cultură aleasă, în­
prin cruzimea cu care se purta faţă rudit cu familia domnitoare Kara-
de iobagii valahi, era spaima între­ gheorghevici a Serbiei, având un
gului ţinut. unchiu care a ocupat la noi în ţară
Dar furtuna se apropia cu paşi importante demnităţi, unde a avut
repezi. Mugetul de nemulţumire al câteva moşii, proprietarul Cernovits
iobăgimei flămânde şi împilate scu­ a îngăduit iobagilor români o viaţă
tura codrii seculari ai Ardealului de progres, lucru care i-a creiat
Grofii înţepeniţi în atotputernicia lor simpatie acestora. Deşi cu o familie
nu voiau să cedeze cu nici un chip. grea, s’a supus reformei agrare îm­
Sfaturile domnitorilor Ardealului e- părţind ţăranilor puţinul teren ara­
rau zadarnice. Purtarea lor era tot bil pe care îl avéa,'iar ce i-a fost
mai câinească, iar nemulţumirea lăsat prin lege, îl lucrează tot cu
glotei tot mai ameninţătoare până ţăranii în parte.
când, pe orizontul vremii se înti­ Când mi-am anunţat vizita la cas­
pări cu sânge şi foc: 1848. tel — după ce îl cunoscusem cu o
Furtuna fu năruitoare. Palatele seară înainte la moşia Petriş, unde
grofilor luminară cerul, iar spânzu- se afla în vizită cu fiica sa Xenia —
rătorile făcură praznic corbilor. Pâr­ mă primeşte cu manieră de adevă­
jolul trecu fulgerător şi prin ţara rat nobil şi zimbitor se trudeşte să-
Zărandului şi din castelul lui Faţa mi vorbească în limba mea mater­
Neagră nu mai rămase decât ce- nei. Doamna şi domnişoara ştiau
nuşe. Acesta, prinzând de veste mai mai bine româneşte şi se intercalau
de vreme, fugi la Budapesta şi-şi în discuţia şi explicaţiile noastre.
salvă viaţa. Când a murit nu se Am vizitat toate camerile castelului
ştie. Urmaşii lui vândură moşia Za­ care erau foarte spaţioase şi împo­
mului proprietarului Lechits. Aces­ dobite cu mobilă veche şi mai ales
ta ridică pe ruinile fostului castel cu foarte multe tablouri, făcându-ţi
în anul 1850, actuala clădire, care impresia că te-ai afla într’o pinaco­
I É
■WM.......... . iii..fF n m
nă câteva momente, agenţii îl adu­
seră în fire şi legitimându-se îi spu­
seră bătrânului toată întâmplarea.
Pe urmă se învoiră cu bătrânul să
simuleze o crimă şi apoi îl vor adu­
ce la Arad unde au să-l ascundă ca
nora sa să-l creadă mort.
Zis şi făcut. Agenţii 11 Înfăşoară
şi-l duseră la malul Mureşului şi de
aici după câteva ore stând ascunşi
plecară cu automobilul la Arad unde
ascunseră pe bătrân. Femeia care
urmărise răpirea bătrnului, a ră­
mas convinsă că a fost chiar ucis de
criminalii tocmiţi.
N O R A L U I IO S IF B Ă R B O S
A RESTA TA
Poliţiştii ajunşi la Arad avură grt-
je să ascundă bine pe Iosif Bărbos
şi să tină în cel mai strict secret a-
cest fapt.
A doua zi tot Semlacul şi satele ve­
cine aflară că bogătaşul Iosif Băr­
bos a dispărut fără urme. Toţi cre­
deau că a fost întâlnit pe drum de
ceva hoţi care l-au jefuit şi apoi l-au
aruncat în Mureş. Se aştepta zi de
zi ca cadavrul său să fie asvârlit la
mal.
Peste două zile nora lui Bărbos în­
credinţată că socrul său a fost cu
adevărat omorât, plecă la Arad să
plătească cei 40.000 lei criminalilor.
Agenţii îşi încasară liniştiţi onorarul
presupusei crime şi după ce iscăliră
câte o chitanţă se apucară de vorbă.
Dar peste puţin timp îşi făcură dato­
ria de... poliţişti, arestând pe nora
lui Bărbos.
COR.
DIN INEU
Procesiune la grdne. — Cu ocazia
Sfintelor Rusalii a avut loc la bi­
serica greco-orientală un mare so­
bor oficiat de către părintele proto­
pop I. Georgea asistat de preoţii C.
Feeier şi I. Cociuban. Răspunsurile
au fost date cu multă măestrie de
către Corul Religios „ţărănesc“ sub
conducerea d-lui dr. avocat Vasile
Vostinar.
După terminarea sfintei liturgii
se formează un cortegiu în frunte
cu şcoalele primare de fete şi băeţi,
corp profesoral şi enoriaşi, parcur­
gând strada principală până la ba-
iera oraşului, unde s’a oficiat din
nou un serviciu divin.
A R T IS T IC E Ş I C U L T U R A L E
— Trupa de comedii sub condu­
cerea d-lui Romeo Lăzărescu actor
Ia Teatrul Fantazio din Bucureşti
fiind in trecere prin oraşul nostru a
dat o singură reprezentaţie în sala
„Central“ cu comedia „Slugă la doi
stăpâni“ şi un prolog de Goldoni în­
cheind cu „Paiaţa“ fantezie comică
în două acte.
Verificarea măsurilor de greutăţi.
—Elizeu Nedorizencu verificator-şef
al judeţului Arad a sosit în oraş de
câteva zile spre a face verificarea
măsurilor de greutăţi, la care au
luat parte şi comunele din jur: Şi-
cula, Gurba Chereluş, Mocrea, Boc-
sig, Mânereni şi Regele Carol. S’au
confiscat toate măsurile care erau
după sistemul unguresc şi înlocuite
cu cele legale. Comercianţii şi câr-
ciumarii s’au prezentat cu toţii în
ordine supuindu-se legilor în vi­
goare.
Diverse. —Pe ziua de 9 Iunie a. c.
şi-au anunţat sosirea în oraşul no­
stru peste o sută ofiţeri inferiori şi
superiori care fac parte din Şcoala
superioară de războiu; vor sta timp
de zece zile.
— Serbarea cohortei „Crişul Alb“
anunţată va avea loc pe ziua de 10
Iunie în „Grădina Verde” cu acelaş
program.
Timpul. — De câteva zile a ince-
put să plouă încontinuu şi e foarte
frig, grâul e foarte frumos.
tecă. Câteva tablouri celebre sunt
ţinute în salonul principál şi în su­
frageria dela etaj. Am vizitat apoi
parcul şi am găsit un podeţ peste
un pârâiaş făcut numai din diferite
pietre romane. Descifrăm un cerb şi
un urs, o mască de om şi o statue
de centurion, apoi în altă parte a
podului diferite pietre funerare. La
intrarea principală a castelului în­
tre colonade se află aşezate incă
din timpul proprietarului Lechits
iarăş nişte pietre romane pe care
se descifrează, doi lei şi un berbec
pe partea frontală, iar la ambele
lături capete de femee. Pe o altă
piatră se vede un om călare, o fe­
mee şi un bărbat în picioare şi pa
o altă faţă a pietrei se află o fami­
lie; un bărbat o femee şi doi copii.
In parc mai găsim o piatră mare
în care s’a sădit flori. După toată
înfăţişarea pare a fi o coloană de
templu ruptă. Pe ea se observă dife­
rite insigne şi furca lui Neptun. Pe
o parte se observă ţinând în mână
ceva. întreaga bucată este de mar­
moră.
Toate aceste rămăşiţe au fost gă­
site în acelaş loc la 1894 de către
actualul proprietar. Cine le-a adus
şi de unde, nimeni nu ştie. Şi vi­
zitând fostul castel al lui Faţa Nea­
gră, noaptea se destramă uşor peste
culmile dealurilor, până când îm­
brăţişează deabinele toată valea
Mureşului. Urări prieteneşti mă ur­
măresc şi trăsura mea iesă pe poar­
ta din spatele parcului, luând dru­
mul către Petriş.
IO N M E H E D IN Ţ E A N U