Sunteți pe pagina 1din 4

ÎN ACEST NUMĂR:

*— Din țara constructorilor comunis­


mului (pag- 2-a) ;
►— Crește uzina — cresc oamenii
(pag. 3-a) ;
»— Succesele noastre în producție
i' (pag. 3-a) ;
‘— Ecouri din străinătate la nota gu­
Organ al Comitetului Raional P. M. R. Hunedoara și al S fătului Popular Raional vernului sovietic din 23 octombrie
Anul VI. nr. 44 (277) | VINERI 29 OCTOMBRIE 1954 1954 (pag- 4-a).
4 pagini 20 bani

Să desfășurăm cu succes Sporesc succesele în întrecerea^ocialistă


munca pentru îndeplinirea
planului de colectări Minereu peste sarcinile de plan După metode sovietice
Numeroase brigăzi de mineri care lu­ proporție de 114 la sută, dar echipa co­ ★ ★
In întreaga țară, cît și în raionul nos­
crează în cadrul minelor de fier Ghdar, munistului Malaș Ioan și-a depășit pl i­ In ultima vreme, maiștri de la furnalul
tru, țăranii muncitori cu gospodării indi­
au reușit să transpune în fapte angaja­ nul pînă la aceiași dată cu 21 la sultă. nr. 2, al uzinei „Victoria" Călain, au în­
viduale, întovărășiții și colectiviștii desfă­
mentele pe cane și le-au luat în cinstea Folosind metoda sovietică de exploatare ceput să-și organizeze munca după metoda
șoară munca pentru recoltarea tuturor
celei de a 37-a aniversări a Marii Revo­ a minereului prin surpare, echipele în sovietică Muhina — metodă după grafic.
culturilor de toamnă, iar paralel cu acea­
luții Socialiste din Octombrie. fruntea cărora se găsesc tovarășii Drăgan Acest lucru oît și aplicarea cu succes a
sta și colectarea produselor agricole de
Spre exemplu, brigada de tineret con­ Iovi.ță și Lobonț Octavian, au dat peste metodei Filipov, a făcut ca muncitorii ce
toamnă.
dusă de fruntașul în întrecerea socialistă prevederile planului între 5 și 18 la sută deservesc acest furnal să obțină reali­
De importanță covîrșitoare pentru asi­
Duna Nicolae, și-a realizat planul de pro- mai mult minereu. zări deosebite în îndeplinirea angajamen-
gurarea hranei poporului muncitor și a
duidție pînă în ziua de 20 octombrie, în BOBORA PETRU (coresip. voi.) teflioor.
industriei cu .materiile prime necesare, este
îndeplinirea planului de colectări întocmai Astfel, s-a reușit ca pe întreg furnalul
să se obțină la fontă o depășire de 5<3 la
și în timpul cel mai apropiat.
In raionul Hunedoara, în comunele unde
Noi succese ale constructorilor sută față de angajament și să se reducă
colectorii sprijiniți de aparatul de colec­ Muncind cu mult elan pentru îndeplini­ Un succes de seamă în realizarea anga­ la zero declasatele în loc de 5,2 la sută,
tări raional, de sfaturile populare, de ac­ rea angajamentelor pe care și le-au luat, jamentelor luate, au obținut membrii bri­ cit prevedea angajamentul.
tiviștii de partid și în special de orga­ constructorii noului oraș muncitoresc din găzii complexe a iui Dîrlea Traian, care Echipa primtopitorului Ștefănescu Iosif
nizațiile de bază sătești, au organizat te­ Hunedoara înscriu zilnic realizări deose­ au terminat zidăria despărțitoare, înveli- caire și-a îndeplinit planul de producție
meinic munca, colectările au început din bite în construirea de noi clădiri social- toarea și tenouielile la blocul 62 cu 17 de la 1-25 octombrie îin proporție de 192.4
vreme, obținîndu-se rezultate bune. Ast­ cul turale. zile înainte de termen. Cu mult și-au de­ la sută și cea a lui Ianoșcu Gheorgihe cu o
fel, în comunele Le-lese și Bunita, colec­ Zilele trecute de pildă, colectivul de pășit angajamentul luat în cinstea zilei depășire a planului de 1,1 la sută, sînt
tările au început odată cu recoltatul, ceia muncitori de pe șantierul O.M. au ter­ de 7 Noiembrie și muncitorii de pe șan­ în fruntea întrecerii în ceea ce privește
ce a făcut ca planul boabelor colectat* minat la cheie un număr de 45 de apar­ tierul Spital. Aici, au fost executate pînă îndeplinirea angajamentului.
pînă la data de 20 octombrie, să fie înde­ tamente. iar la restul de 9 apartamente în ziua de 26 octombrie peste angajamen­ humei; EMERICH (coresp. voi.)
plinit între 90—100 la sută. Deasemeni la din angajamentul de 54, se execută în tul luat, 116 mc. zidărie, 380 m.p. co- ★
porumb, cartofi și fîn, planul este reali­ prezent ultimele lucrări de vopsitorie și fraje, 60 m.c. beton armat, 2000 kg. In perioada de la 1-23 octombrie, ma­
zat în proporție de peste 60 la sută. Co­ zugrăveli. Brigăzile de specialitate conduse armături montate și 200 m.p. izolație la joritatea muncitorilor din secția mecani­
munele Cristur, Răcăștia și Rațpolt, sînt de Tîmjpea Avram, Șiutei Ștefan, Ciki Lu­ zidărie. Ca și pînă acum, membrii brigă­ că în fruntea cărora se găsesc cei 42 de
de asemenea fruntașe în munca de colec­ dovic, Ciobanu Mihai și Adolf Iosif, care zii lui Rizea Nicolae de pe acest șantier, fruntași în întrecerea socialistă, au des­
tare a produselor, agricole de toamnă. fășurat o muncă rodnică pentru realiza­
și-au depășit zilnic' sarcinile de plan în­ au fost tot timpul în fruntea întrecerii
Față de muncile de recoltare, oît și de rea planului de producție, obțiinînd astfel
tre 11 și 15 la sută, s-au distins în mod socialiste pentru îndeplinirea și depășirea depășirea planului de peste 100 la sută
timpul înaintat în care ne aflăm, colec­
tarea produselor de toamnă se desfășoară deosebit în executarea acestor lucrări angajamentelor. Lucrînid după metodele de muncă so­
cu multă încetineală în mare parte a co­ vietice Voroșin și Cuznețov, brigada ute-
munelor și satelor din raionul nostru. mistă condusă de Safta Toma și echipa
Planul de colectare al produselor ve­
Secfic fruntașă lui Rusu Aurel, au obținut depășiri de
getale și animale poate și trebuie să fie La consfătuirea de producție ce a avut U.T.M., a executat aproape zilnic piese plan de 129 și 180 la srută. Minunatele
îndeplinit în întregime și la termen. în­ loc în ziua de 25 octombrie la clubul Me- strungile peste prevederile planului, între metode de muncă sovietice Bîcov-Bort-
deplinirea lui este determinată însă în oanic șef din I.C.S.H., secția de strungă- 15-30%. Cu prilejul acestei consfătuiri, au kievici și Colesov în special, aplicate de
mare măsură de rezultatul muncii poli­ rie a tineretului de la sectorul ateliere fost confirmați noi fruntași ai întrecerii strungarii Bandei loan și Bocor Ștefan i-a
tice ce se desfășoară în rîndul țăranilor centrale de reparații a fost confirmată socialiste printre care ; Ungureaniu Aurel. ajutat să depășească plairîul cu 130 la
muncitori. Sarcină de căpetenie în peri­ secție fruntașă în întrecerea socialistă. Gheorghe Nicolae și alții. sută. Rezultate frumoase au mai obținut
oada aceasta este ca întregul aparat de Această secție încă de la înființarea ei, PIETREANU I. și strungarii fruntași în întrecerea so­
colectare, aparatul sfaturilor populare, fiind luată sub patronajul organizației corespondent voluntar cialistă Balaj Alexei, Cursan Liviu și fre­
zorul Bețcaliuc Oazemir.
activiștii de partid și de stat, organiza­ ILARIAN P. (coresp. voi.)
țiile de bază și organizațiile de masă să
desfășoare o muncă politică superioară
Oțelarul comunist Birlea Traian
pentru a asigura succesul deplin al colec­ In anul 1940 Bîrlea Traian avea doar
Fruntașii raionului
Osvald, Crișan Gheorghe și alții. Nu este Membrii gospodăriei agricole cbteotive
tărilor. Trebuie lămurit, tuturor țăranilor 16 ani. Soarta crudă l-a osândit să fie sin­ oțelar la cuptorul său care să nu fi în­
gur intr-o lume care nu i-se părea prea „Viață Nouă“ din satul Sîntandrei, sînt
muncitori că predarea cotelor este în pri­ vățat ceva de la el. Acest lucru a prins
binevoitoare lui, copil de oameni nevo­ fruntași pe raion în ceea ce privește exe­
mul rînd o datorie patriotică de care tre­ bine pentru că echipa sa se află acum cutarea muncilor agricole de toamnă la
iași care, murind nu-i lăsaseră decît a- în întrecere cu alte echipe de la cuptoa­
buie să se achite cu cinste, că este o o- timp și în cele mai bune condiții agroteh­
mintirea. Rătăcind prin lume în căutarea rele celelalte, care la rîndul lor lucrează
bligație stabilită prin lege, oare trebuie existenței, se opri pe moșia chiaburului nice. Pînă în ziua de 25 septembrie, mem­
și ele bine. Birlea Traian, cunoaște din brii gospodăriei au terminat în întregime
respectată la timp și în tocmai și de la Oțoiu Gh. din Abrud pentru a-și cîștiga experiența sa proprie de pînă acum, că recoltatul tuturor culturilor tîrziii de
care nimenea nu se poate sustrage. o bucată de pîine. Timpurile acelea nu-i echipele lui Costache Vasile, Lăbuneț Va­
amintesc altceva decît suferințe și greu­ toamnă, însămînțînd în același timp o su­
Agitatorilor de la sate le revine sarcina ier, Stratulat Dumitru, nu sînt ușor de prafață de 25 hectare cu grîu, din care
tăți.
de a-și desfășura munca la un nivel ridi­ înfruntat mai ales că și ele depun toate 14 hectare au fost însămânțate după me­
Insă acum viața lui e luminoasă, tră­ eforturile pentru a cîștiga întrecerea.
cat, să folosească în munca lor exemplele iește alte timpuri... anii puterii populare, toda ; în rînduri încrucișate.
concrete șl să explice tuturor realizările anii de muncă în Combinatul metalurgic Oțelarii știu că pentru a cîștiga între­ Colectiviștii Artean Avram, Ocoș Petru
„Gh. Gheorghiu-Dej“ iau făcut viața în­ cerea, trebuie să îngrijească cu răbdare și Munteanu Gheorghe ditn echipa l-a,
obținute pe plan local, în folosul țărani­
sorită. Aici a îndrăgit cuptorul Siemens și siguranță cuptoarele. De aceia, nicio­ precum și Răchițan Vasile, Andrășel Aron
lor muncitori. Trebuie explicat pe larg dată Bîrlea n-are liniște dacă nu-și știe și Băda Petru din echipa Il-a, s-au si­
Martin și meseria sa de oțelar. Bucuria
faptul, că țărănimea muncitoare direct cuptorul pus la punct; curățat, controlat tuat fruntași în executarea acestor munci.
ce o simte elaborând șarje rapide, îl face
interesată da industria socialistă să creas­ și verificat.
să uite trecutul negru, îi este dragă mun­
că, să se dezvolte pentru ai trimite tot ca asta nouă, muncă cu spor și cu folos El a înțeles că partidul și guvernul pre­ Ufemiștii în fruntea întrecerii
mai multe produse industriale de care are omului. Nu va uita niciodată anul 1952— țuiește munca lui. De aceia el a elaborat
în perioada de la 1-24 octombrie 5 șarje Pirintr-o mai bună organizare a locului
nevoie, trebuie ca în primul rînd, prin 1953 petrecut în Dombas la uzinele meta­
rapide de oțel. de muncă, cît și a aplicării metodei orga­
lurgice Stalino-Machievca, unde a învă­
îndeplinirea conștiincioasă a obligațiilor nizării muncitorilor în brigăzi de specia­
țat atât de multe, unde i-sa luminat atî- Acum cînd casa sa este îndestulată, co­
de colectare față de stat, să contribuie la litate, colectivul de muncă al secției de
tea lucruri pe care nu le înțelegea. S-a piii și soția mulțumiți, gândul i-se în­
aprovizionarea populației muncitoare cu întreținere și reparații mașini unelte, din
întors apoi în Combinat, la cuptorul său, pe dreaptă spre partidul nostru drag, căru-
cadrul atelierelor de reparații de la
produsele sale vegetale și animale și să care îl vedea parcă altfel. Știa atîtea des­ ia-i datorește toată bucuria muncii și vie­
I.C.S.H., a reușit ca la 24 octombrie să
asigure industriei socialiste materiile pri­ pre el acum. Apoi a pornit la muncă ții sale de azi. „Munca mi-e mai dragă ca
termine planul de producție atît pe luna
me de care are nevoie. cu mai mult elan depășind sarcinile sta­ orice — spune el adesea — vreau să mun­
octombrie cît și pe luna noiembrie, ast­
bilite. cesc din ce în ce mai bine, mai cu spor.
Controlul și îndrumarea permanentă a fel îneît de la acea dată el lucrează în
Acum este un oțelar de frunte în Com­ Anul acesta am primit salarii frumoase,
comitetului raional de partid în această contul zilei de 1 decembrie a.c.
binat, un om prețuit de toată oțelăria. erau luni cînd salarul meu se ridica la Tn realizarea acestui succes, s-au evi­
perioadă, trebuie să fie nelipsite din bel mai Cele acumulate în U.R.S.S. nu le ține peste 2000 lei. Luna viitoare vreau să rea­ dențiat utemiștii Munteanu Gheorghe.
îndepărtat sat, sau cătun al raionului. Ni­ numai pentru el. Cunoștințele sale le-a lizez mai mult". Și dorința lui se va îm­ Coadă Gheorghe, Hening loan, precum și
mic nu poate și nu trebuie să împiedice împărtășit întregii echipe pe care o con­ plini ; căci el este hotărît să-și depășea­ tovarășii Such: Francisc și Cotoran Pasca,
duce. Cu multă pricepere și îndemînare scă victoriile obținute pînă în prezent, să
munca pentru îndeplinirea urgentă a pia­ care au realizat zilnic depășiri de plan
a calificat la locul de muncă în meseria dea patriei sale cît mai mult oțel și din între 83 și 90 la sută.
nului de colectări. ---- t de oțelar pe tinerii Maior Dionisie, Cluj ce în ce mai bun. VOICU VASILE (coresp. voi.)
Din tara constructorilor c o mu ni s mul ui

Noi S. M. T.-uri în stepa Noi pămînturî redate culturii


ținutului siberian Krasnoiarsk în sovhozurile din II. R. S. S.
Pe întinderile de stepă din ținutul In sovhozurile din .Bielorusia, din nord-
Krasnoiarsk (Siberia) se termină construc­
ția a 17 așezări ale noilor stațiuni de ma­ vestul R.S.F.S.R., din Republica Karelo-
șini și tractoare, înființate anul acesta pe îîină și din Republicile Baltice, se des­
pămînturile înțelenite. fășoară mari lucrări de ameliora ție agri­
Colhozurile și
In decurs de nouă luni pe lingă colă. Cu ajutorul unor puternice exca­
S.M.T.-ul Ust-Esinsk, situat în mijlocul sovhozurile din re­ vatoare, buldozere, mașini pentru săpat
stepei de negară, a luat ființă un întreg
giunea Cerkas șanțuri, screpere, se sapă canale de dese­
orășel. Muncitorii S.M.T.-ului au fost ne-
voiți să locuiască numai puțină vreme în (R.S.S. Ucrainea­ care. se instalează rețele de drenaj. Aceste
barăcile provizorii sau în corturi. In a- lucrări sînt executate de stațiuni spe­
șezarea lor s-au construit 28 case de lo­ nă) sînt utilate cu
ciale de mașini pentru ameLiorația fîne-
cuit. două mari cămine bine amenajate, tehnica cea mai țelor. Anul acesta ele vor preda sovhozu­
un atelier pentru mașini și tractoare, pa­
modernă. Recent rilor în vederea valorificării agricole peste
tru giraje pentru tractoare și combine,
o cantină, un club, o școală. Mulți locui­ 20.000 ha de pământuri smulse mlaștini­
S. M. T. electric, lor.
tori și-au construit case proprii cu ajuto­
rul creditelor acordate de către stat, a- Korsun-Sevcenko, In Lituania. Estonia și regiunile apu­
mortizabile în decurs de zece ani, cu în­ sene ale Bielorusiei a început reconstrui­
cepere din anul 1958. Fiecare clădire este a primit o tranșă
rea rețelei de desecare existente. In lo­
racordată la conducta de apă. Pe loturile de tractoare elec­ cul micilor sectoare răzlețite aici se cre­
de pământ din jurul caselor de locuit me­
canizatorii pot planta grădini de fructe trice. ează masive mai mari, cu un sistem de
și legume, pot crește vite și păsări. desecare unic.
In foto: Cer­
In primăvara anului acesta, muncitorii In decursul existenței lor, sovhozurile
S.M.T.-ului Ust-Esinsk au arat în colho­ cetarea noilor din U.R.S.S. au inclus în circuitul agricol
zuri 10.000 hectare de țelină. Pe 8.000 ha.
tractoare electrice sute de mii de hectare de pământuri de-
s-a semănat grîu, obținîndu-se o buna
recoltă — câte 25-30 chintale de boabe la primite de SMT. secate, obținând de regulă recolte bogate
hectar. de cereale.

Colhozurile și sovhozurile au îndeplinii planul Cultivarea planie'or subtropicale în regiunea Kursk


colectărilor de cereale
In apropierea orașului Kursk, care este dură, cultivate în tranșee, folosesc ener­
Colhozurile și sovhozurile din R.S.S. tru însămînțările din primăvara anului la 52 grade latitudine nordică, s-a strîns gia calorică a soiului. In ultimii 25 de
Bielorusă au îndeplinit înainte de ter­ 1955, ară ogoarele de toamnă și fac pre­ recolta de pe plantațiile de lămîi. Mai ani, în regiunea Kursk temperatura solu­
men planul colectărilor de cereale. Ele au gătiri în vederea iemării vitelor. Porum­ mult de 200 pomi au dat o recoltă bogată.
predat statului cu 4.780.090 mai multe pu­ bul de siloz semănat pentru prima oară lui la adîncimea de 1-1,5 metri, nu a co­
După culoare, gust, mărime și celelalte
duri de grîne decît La data corespunză­ în colhozuri pe mari suprafețe a dat o calități, lămâile de Kursk nu sînt prin borât niciodată sub zero. Sistemul radi­
toare a anului trecut. recoltă bogată, ceea ce a permis îndepli­ nimic inferioare fructelor obținute in re­ cular al lămâiului este protejat împotriva
S-a obținut o recoltă bogată de in. Pla­ nirea planului de stat de depozitare a si­ giunile subtropicale. Plantațiile de lămîi înghețului. In vederea iernii, se acoperă
nul de predare a semințelor de in către lozului în proporție de 107%. din apropierea orașului Kursk au fost cu rame de sticlă vârfurile pomilor așe­
stat, stabilit pe 1954, a fost îndeplinit îndeplinind înainte de termen planul de
la 1 octombrie 1954 în proporție de 150 create de inovatorul-experimentator Ana­ zați în tranșee.
stat al colectărilor și achizițiilor de grîne,
la sută. Predarea semințelor de in con­ toli Fomenko. Plantațiile lui Fomenko au fost vizitate
colhozurile și sovhozurile din regiunea
tinuă. Mi-am propus — spune acest entuziast de numeroși oameni de știință. Ei au a-
Colhozurile și sovhozurile republicii au Kemerovo au predat statului cu 4.766.000
horticultor —: să găsesc un procedeu de probat procedeul aplicat de acesta și au
îndeplinit planul la însămînțările Culturi­ puduri de grîne mai mult decât anul tre­
cultivare a plantelor subtropicale în re­ recomandat larga lui răspândire în colho­
lor de toamnă, depozitează semințele pen­ cut.
giunea Kurek, oare să poată fă larg fo­ zurile și sovhozurile din zona centrală.
losit. Sub conducerea lui Fomenko, în regiu­
Succesele legumicultorilor din Orientul îndepărtat
El cultivă citrice în tranșee. Fomenko nea Kursk se cultivă cu succes în tnant-
Colhozurile și sovhozurile din Orientul acesta după metoda cuiburilor așezate în a stabilit că iarna, temperatura aerului șee portocali, mandarini, curmali, smo­
îndepărtat Sovietic își sporesc producția pătrat, folosindu-se mașini speciale. După
fiind scăzută, plantele iubitoare de căl­ chinii, rodii etc
de legume și cartofi. Suprafața totală a aceeași metodă au fost plantate varza,
cîmpurilor cultivate cu cartofi din col­ roșiile, castraveții și culturile de bostă-
hozurile regiunii Primorie, a crescut in noase. Răsadurile de legume au fost plan­ Recoltă bogată rfe fructe
ultimul an cu o treime, iar recolta glo­ tate pentru prima oară, pe mii de hec­
bală .de cartofi este, peste tot de 2-3 ori In livezile Republicii Kabardine, din culeg de pe mari întinderi de livezi fruo
tare, în ghivece de turbă cu mraniță,
mai mare față de cea din anul trecut. ceea ce a grăbit cu 2-3 săptămâni coace­ Caucaz, este în toi culesul fructelor de tefere în fiecare an cantități considerabile
Au sporit mult și recoltele de legume. rea legumelor, realizîndu-sc totodată și toamnă târzii. Pomii de pe care se culeg de mere, pere, prune și alte fructe, cu
Creșterea recoltelor este rezultatul me­ un spor considerabil de recoltă. Astfel acum fructele, erau acum 15 ani încă săl­ gust plăcut Intr-o serie de gospodării se
canizării pe scară largă a lucrărilor cim­ culeg acum de pe fiecare păr câte 250-400
varza, cultivată în ghivece, a dat câte batici. Fructele lor acre nu prezentau pe
poiul, a aplicării unei agrotehnică înain­
tate, folosind de soiuri noi, care dau re­ 400-700 chintale la hectar, pe cînd acolo atunci nici o valoare. Speeialăștii-horti- kg. pere. Greutatea unora din pere a-
colte bogate, adaptate la condițiile locale unde a fost folosit răsadul obișnuit din cultori au altoit acești pomi și de 12 ani tinge 300 grame și chiar mai mult.
Aproape toți cartofii au fost plantați anul răsadnițe, s-au obținut 250-300 chintale.

Sere hidraulice în Ural


La uzina constructoare de mașini grele bidraulică, care ocupă ' o suprafață de
din Ural a fost construită în primăvara 200 m2, s-au și obținut sute de kilograme
acestui an o seră originală. Pe acoperișul de castraveți și roșii, iar în decembrie
ei de sticlă se scurge intr-un torent ne­ se va strânge încă o recoltă.
întrerupt, apa Caldă, care a fost folosită O a doua seră similară a fost pusă de
în Întreprinderi. In serele de tipuri mau curind în funcțiune la centrala electrică
vechi, apa caldă curgea prin țevi și în­
de la Sverdlovsk. In prezent se execută
călzea pământiul. Apa constituie un bun în­
veliș izolator termic, ne mai fiind astfel ne­ lucrări pregătitoare în vederea constru­
voie de o încălzire suplimentară. In ul­ irii de sere hidraulice și în alte cîteva
timul timp în această seră cu instalație întreprinderi.

Noi soiuri de bumbac


Lia stațiunea centrală de selecție pentru trale, ci și intr-o serie de zone noi si­
cultura bum bacului din Uzbekistan s-a tuate la 500-600 km mal la nord de ve­
obținut un nou soi de bumbac precoce, chile regiuni producătoare de bumbac (în
care se coace cu 10-15 zile mai devreme Caucaziul de nord, Ucraina, R.S.S. Mol­
decît alte soiuri răspândite în U.R.S.S. dovenească). Pentru aceste regiuni s-au
Noul soi are capsule mari și este rezis­ obținut soiuri mai productive.
tent la boli. Noul soi de bumbac, obținut de seiec-
In prezent, în U.R.S.S. se cultivă o se­ ționarul sovietic Leonida Rumsevici, oare
rie de so’uri de bumbac obținute de se­ a fost cultivat'pe suprafețe vaste, se ca­
lecționării sovietici ținîndu-se seama de racterizează prin precocitate, are capsule In raioanele din sudul republicii Tadjice, are loc culesul bumbacului. Punctele
condițiile naturale ale principalelor re­ mari și dă recolte bogate. In afară de a- de strîngerea bumbacului au primit primele sute de tone — materie de primă ca­
giuni producătoare de bumbac din Uniu­ ceasta, datorită așezării compacte a cap­ litate superioară. In foto: Primul convoi cu bumbac din recolta nouă din colhozul
nea Sovietică. Bumbacul se cultivă as­ sulelor. bumbacul din noul soi poate fi Malenkov, raionul Kurgan
tăzi nu numai în republicile Asiei cen­ ușor recoltat cu mașinile.
Mă așteaptă sarcini noi ==== Crește uzina — cresc oamenii === Inalta prețuire a muncii
In întâmpinarea celei de a 37-a ani­ Da chemarea partidului nostru pentru o
..Combinatul metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dcj". Acest nume, atît de scump și cu­
versare a Marelui Octombrie, fiecare luptă dîrză împotriva a tot ce este înve­
noscut tuturor oamenilor muncii din patria noastră, i-au dat metalurgiștii hunedoreni,
muncitor din atelierele noastre se stră­ chit, rudimentar în procesul de produc­
vechilor uzine de fier din Hunedoara, uzine care altădată erau ale marilor exploatatori.
duiește să obțină cede mai frumoase rea­ ție, pentru ușurarea condițiilor de mun­
lizări în producție. De aceiași dorință am Despre condițiile de muncă și de trai din micuța fabrică, care astăzi prin grija
că, m-am angajat și eu.
fost călăuzit și eu în activitatea mea prac­ partidului și cu ajutorul Statului sovietic s-a transformat intr-un uriaș și puternic Com­
In cadrul Combinatului metalurgic „Gh.
tică de zi cu zi. Datorită ajutorului pri­ binat, îți vorbesc cu multă ură aceeași muncitori care au bătut zile întregi pe la poartă
Gheorghiu-Dej“, un astfel de sector în
mit din partea organizației de partid în fabricii, și care au lucrat in cea mai neagră mizerie, cu uneltele cele mai rudimentare.
oare trebuia dusă o muncă hotărâtă, era
ridicarea nivelului de conștiință și ridi­ Din inima lor, nu vor dispare nicicînd acele dimineți în care sirena fabricii îi chema
secția de prăjitoare. Aici, datorită ema­
carea calificării profesionale am reușit să din somn pentru a începe o nouă zi de trudă și de exploatare, o zi în care îi așteptau
nației de gaze, temperaturii și prafului,
devin fruntaș al întrecerii socialiste. Nu înjurăturile vătafilor, fumul și gazele, intemperiile naturii sub care erau expuși să lu­
condițiile de muncă erau din cele mai
m-am oprit aici, deoarece partidul cere creze cîte 12-14 ore.
grele. Spre acest sector am început să-mî
unuii comunist să fie luptător activ pen­ Capacitatea de producție a vechei uzine era foarte scăzută din cauza utilajului și îndrept toată atenția și datorită ajutoru­
tru traducerea în viață a politicii sale. a mijloacelor de producție înapoiate. Încărcarea furnalelor se făcea manual cu căru­ lui primit din partea Combinatului, m-am
După cum atelierele noastre au sarcini cioare împinse de 5-6 oameni. Cît privește asigurarea condițiilor de protecția muncii, angajat în munca de proiectare a cuptoa­
mărețe în înfăptuirea programului de nici nu putea fi vorba, deoarece uzina era înglodată în datorii. Cum arăta cu ani și ani relor de prăj.ire a sideritei cu gaz de fur- 1
măsuri economice elaborat de partid, în urmă vechea uzină, cum lucrau bieții muncitori a căror vlagă era stoarsă de lipito- male.
conștiința îmi impune să contribui la tra­ rile exploatatoare, s-ar putea scrie multe, chiar foarte multe. Dar, toate acestea s-au Muncind cu rîvnă, din zi în zi vedeam
ducerea în fapt a hotărîrilor partidului sfîrșit, au apus pentru totdeauna. Sub soarele democrației populare, în vechile uzine mai aproape țelul dorit. Și înitr-adevăr în
nostru. Astfel, am reușit să pun în apli­ ale Hunedoarei s-au înfăptuit multe. anul 1952, proiectele mele deveniseră fapte
care 25 de inovații proprii, menite să spo­ ★ vii. Cu ajutorul muncitorilor conduși de
rească producția, productivitatea muncii, tovarășul Bartiș Titus, au fost puse în
In aceste zile de toamnă, cînd întreg poporul muncitor întîmpină ziua de 7 No­
realizându-se în urma aplicării acestora funcție zeci de Cuptoare pentru prăji­
iembrie cu noi realizări în producție,. în Combinatul metalurgic, viața cea nouă pul­
însemnate economii. De exemplu, prin sează, oamenii se avintă în lupta pentru a da patriei lor tot mai multe cantități de rea sideritei cu gaz de furnale.
modificarea procesului de ardere cu căr­ Partidul și guvernul Care m-au ajutat
fontă, oțel și laminate, produse metalice de larg consum, etc. Din vale se ridică spre
bune la cazonele stabile, în ardere cu pă­ în realizarea acestui proiect, mi-au acor­
înaltul cerului ca din pămînt, furnalele, in pîntecul cărora metalul topit clocotește ca
cură, se realizează anual economii de cea. dat înaltul titlu de Daureat al Premiului
apa pusă la foc.
176.000 lei. de Stat, ca drept răsplată a strădaniilor
In fața acestor realizări, nu mă declar Multe s-au schimbat la aceste furnale în anii care s-au scurs de la eliberarea pa­
mele.
mulțumit, deoarece mă așteaptă sarcini triei noastre ; vechile furnale s-au reînoit și au fost înzestrate cu mijloace de bază noi,
Acordarea acestui titlu este o dovadă
noi. cu mult mai mărețe, în a căror re­ munca manuală s-a mecanizat aproape in întregime, s-au reînoit și transformat cup­
grăitoare a grijii, a interesului ce-1 poartă
zolvare am să antrenez și pe ceilalți co­ toarele de prăjit minereu. Numai în anul 1952. s-a pus în funcție zeci de cuptoare pentru
partidul celor ce muncesc, acelora care
muniști, din partida pe oare o conduc’; prăjirea sideritei cu gaz de furnal și s-a construit și dat în exploatare cel mai mo­
prin munca lor, contribuie la lupta pen­
cum ar fi de pildă, tovarășul Murgu Ro­ dern furnal din țară — furnalul nr. 6 care constituie o adevărată bijuterie.
tru societatea nouă. Angrenat în această
mulus, Oprișa loan, Socol Aurel, pe care Ceea ce este însă mai curios într-o uzină în plină dezvoltare, este să privești cum luptă mă voi strădui să obțin și pe mai
i-am ajutat în psramnență pentru a-și ri­ fonta se preface în oțel incandescent, apoi în țagle alergînd pe lungul valțurilor. Uru­ departe noi succese, să dau dovadă că
dica nivelul profesional încît astăzi exe­ itul macaralelor de încărcare și șarjare, vuietul limbilor de foc și clocotul oțelului din înaltul titlu ce mi-a fost acordat consti­
cută reparații capitale de bună calitate cuptoarele Siemens Martin, miile de seîntei care țîșnesc atunci cînd se toarnă oțelul, tuie pentru mine un imbold permanent în
la diferite mașini. îți întăresc convingerea că și în acest sector, unde oțelarii dețin „Drapelul Roșu” de muncă.
PIETRARU VASILE fruntași pe ramură de producție, procesul de fabricare a oțelului s-a mecanizat, iar oțe­ ILCĂU DIVIU
membru în organizația de bază PMR lul pe care il dau constituie o materie importantă pentru industria noastră grea în laureat al premiului de stat
nr. 5. Atelierele C.F.R. Simeria plină dezvoltare.
Adînci transformări s-au petrecut și în sectorul laminoare. Aici, s-a mărit în mod
Prin fapte vom răsplăti grija
Mîndria de a construi simțitor capacitatea de producție prin construirea de noi valțuri, care în prezent nu se
mai importă ci se toarnă în incinta Combinatului. Apăsarea pe niște butoane auto­ ce ne-o poartă partidul
Amploarea noilor construcții din Hune­ mate, face ca blocul de oțel să se prefacă în cîteva minute în grinzi de diferite di­
doara în care sini angrenați mii de mun­ In comuna noastră nu există muilt pă-
mensiuni. Și în acest sector muncitorii au reușit cu ajutorul mecanizării și al muncii
citori, constituie pentru fiecare din Con­ mtat pentru culturile de cereale, deoarece
depuse, să dețină „Drapelul Roșu” de fruntași pe ramură de producție.
structorii întreprinderii nr. 401 construc­ este o așezare muntoasă. Există însă mari
Cel care a cunoscut vechea uzină, poate să vorbească nespus de multe despre ma­ posibilități pentru creșterea animalelor și
ții o mândrie, prin faptul că la o părti­ rile transformări care s-au produs în noul Combinat. Dacă în trecut nu exista o secție
cică din aceste mărețe realizări, oglindă în special a oilor. Cu ani în urmă, noi
pentru valorificarea deșeurilor, un laminor finisor, un atelier de reparat motoare elec­ creșteam oi de rasă inferioară, de pe ur­
vie a grijii ce o poartă partidul oameni­ trice ,ha1e spațioase în care lumina să străbată în fiecare colț, trebuie să știm că toate
lor muncii, au contribuit cu forțele și cu­ ma cărora nu aveam prea mari foioasei.
acestea și multe altele, astăzi există. Există datorită faptului că în fruntea clasei mun­
noștințele lor. Printre cei care se simt Partidul ne-a condus însă pe drumul
citoare este partidul ce se călăuzește în activitatea sa zilnică după experiența Parti­
mîndrii că au participat la ridicarea Hu­ unei vieți mai fericite. Cele 70 de fami­
dului Comunist al Uniunii Sovietice și pentrucă există ajutorul permanent și multila­
nedoarei noi, mă număr și eu ca inginer lii cu peste 1000 de oi și 250 ha. pășune,
teral al poporului sovietic care in prezent construește cu succes comunismul.
constructor din cadrul întreprinderii 401 s-au unit de bună voie în întovărășirea
construcții. ★ zootehnică. Prin această formă de organi­
In munca mea de zi cu zi pentru a da Odată cu creșterea uzinei, au crescut și oamenii care antrenați în întrecerea so­ zare. sintem convinși că vom contribui .și
muncitorilor hunedoreni cît mai multe lo­ cialistă. luptă cu avînt pentru creșterea producției și productivității muncii, reducerea noi la realizarea sarcinilor izvorîte dm
cuințe frumoase și spațioase, mă călăuzesc prețului de cost al produselor, realizarea de cît mai multe economii, etc. Oameni ca; proiectul de Directive cu privire la dez­
după principiul, ca lucrările să fie de cea furnaliștii Miculic loan, Hăulică loan, maistru îurnalist Zlătior loan care vizitind voltarea agriculturii în următorii 2-3 ani,
mai bună calitate, ca procesul tehnologic Uniunea Sovietică a aplicat pentru prima dată la noi metoda Filipov, ca; Costache Va- care prevede ca la sfârșitul anului 1955
de construcție să fie -respectat întocmai. sile, Bîrlea Traian, Mihăilă Simon și Toma Adam, maiștri iscusiți ai oțelului, ca lami- efectivul oilor de rasă superioară să fie
In acest fel am reușit da angajamentul natorii Trifu loan, Senciuc Samoilă, Andrășescu loan și atîția alții, sînt oameni cres­ de cea. 4.350.000 capete. Dar nu numai a-
luat în cinstea zilei de 7 Noiembrie să cuți și educați de partid, căliți în focul -luptei pentru înflorirea patriei. Prin grija partidu­ ttt, în acest timp, întovărășirea noastră
fie respectat și chiar depășit. De exem­ lui, au crescut în același timp cadre noi, capabile să impingă tehnica nouă înainte. In­ va spori simțitor producția de lapte,
plu, din cele 54 apartamente ce ne-am an­ ginerul Scurtu Cornel, Hotovi Ciobea, Moraru Constantin, tehnicianul Pasăre Petru și brînză și lînă- De la început, noi am ho-
gajat să le dăm în folosință, pînă în data alții, sînt cadre care s-au ridicat în anii puterii populare din mijlocul muncitorilor și tăirît să înmulțim numărul oilor și să fo­
de 25 octombrie au fost terminate 45 iar funcționarilor losim toate posibilitățile ca în următorii
la restul de 9 se execută ultimele lucrări 2-3 ani, în întovărășire să avem numai
O mare amploare a luat-o în noua uzină, mișcarea inovatorilor, care prin suges­
de vopsitorie și zugrăveală. De aseme­ oi de rasă superioară care ne vor aduce
tiile și propunerile lor, aduc contribuții de seamă la mecanizarea și îmbunătățirea pro­
nea, datorită avîntului în muncă a cons­ beneficii cu mult mai mari.
cesului de producție, la descoperirea de noi rezerve interne. Inovatori de frunte ca ; Klokl
tructorilor, la blocul nr. 62 zidăria des­ Oscar, Cioara Vasile, Popescu Vasile, Kovacs Ladislau, sau ca Bartiș Titus, laureat al Sintem hotărî ți ca și în viitor să răs­
părțitoare și tencuiala au fost terminate premiului de stat, aduc comobinatului prin inovațiile lor, economii de milioane de lei pundem .partidului pentru grija ce ne-o
cu 17 zile înainte de termenul stabilit anual. poartă prin fapte și mai mărețe. Să lup­
Aceste frumoase realizări Constituie tăm pentru ca întovărășirea noastră să
pentru noi un stimulent, un nou imbold In viața noului Combinat metalurgic și a oamenilor s-au petrecut adînci transfor­
se dezvolte zi de zi prin munca noastră
mări și se vor mai produce multe in anii ce urmează...
în muncă, pe frontul construcțiilor desti­ hotărîtă.
nate oamenilor muncii hunedoreni. B .ANANIA MUȘA GHEORGHE
Inginer CIOLMOȘ L. președintele întovărășirii zootehnice
Intrepriderea 401 Construcții „7 Noiembrie” din satul Lelese
Succesele noastre în producție
mental era de 5 la sută — în timp ce la Astfel coteotavul nostru de muncitori în
In toate secțiile atelierelor noastre, oa­ sortimental piese de schimb planul de frunte cu comuniștii, au inițiat și pus în res de ridicarea calificării acestora. De
menii muncii își intensifică eforturile stră- producție a fost realizat în proporție de practică retopirea zg.urei de bronz, fapt pildă, tovarășii Zasioți Sigismund are în
duindu-se să obțină realizări cu totul deo­ sută la sută. în urma căruia a fost recuperată o în­ grije pe utemistuâ Hanzu loan, Săibău Pe­
sebite în cinstea zilei de 7 Noiembrie, O contribuție de seamă la obținerea a- semnată cantitate de bronz, care a fost tru pe utemistul Florea Dumitru. Ceasar
prin care să-și manifeste dragostea sin­ cestor succese au adus-o agitatorii noș- dată pentru preînoire. Armund pe Muniteanu Gheorghe, etc.
ceră și devotamentul lor față de condu­ trii ca Săibău Petru, Cătană Alexandru, Succesele obținute de noi în îndeplini­ Fiind mereu în fruntea tuturor acțiu­
cătorul poporului nostru, P.M.R, față de Zasioți Sigismund, Zăvoianu Petru și al­ rea conștiincioasă a angajamentelor luate nilor, comuniștii din secția noastră mobi­
făuritorii Revoluției Socialiste din Oc— ții care au desfășurat o intensă muncă în fața partidului, se mai datoresc și lizează prin exemplul lor personal pe oa­
tombrie. politică de masă lia fiecare loc de muncă. preocupării pe care a avut-o organizația menii muncii în lupte pentru îndeplinirea
Colectivul de muncă al secției IV tur­ In acdiaș timp, folosind cu grije activul de bază față de ridicarea continuă a ni­ sarcinilor de plan, în lupta pentru tradu­
nătorie și fierărie, de pildă, îndrumat în lărgit de membrii și nemembrii de par­ velului politic și profesional al colectivu­ cerea în fapt a liniei și politicii par'jî-
permanență de organizația de bază, a reu­ tid, organizația de bază a dus o consec­ lui de munică. Numeroși muncitori din sec­ dului nostru.
șit să se achite cu cinste de sarcinile de ventă luptă în sensul utilizării tuturor re­ DANCIU FETRU
ția noastră sînt încadrați în învățământul
plan, depășindu-Ie la sortimental locomo­ secretar al org. de bază F.M.R. din
zervelor interne ale secției și a elimină­ seral de partid, iar în domeniul profesio­ secția Turnătorie ; Atelierele C.F.R
tive și vagoane cu 10 la sută — angaja- rii definitive a deficiențelor în muncă. nal comuniștii se ocupă cu deosebit inte­ — Simeria —
Ecouri din străinătate la nota guvernului sovietic V. M. Molotov a primit
pe d-na M. Smith g
din 23 octombrie 1954 MOSCOVA (Agerpres). — TASS.
PARIS (Agerpres). — TASS cu rușii în vederea reglementării în Eu­ al Partidului Socialist Unit din Germania, La 26 octombrie V. M. Molotov, prim ț1
Ziarele burgheze franceze, temindu-se ropa. De aceea, unii consideră că o nouă luînd cuvîntul la un miting organizat în vicepreședinte al Consiliului de Miniștri
de influența pe care o vor exercita pro­ conferință a miniștrilor Afacerilor Ex­ orașul Karl Marx Stadit, la care au (parti­ și ministru al Afacerilor Externe al
punerile sovietice asupra opiniei publice, terne ai celor patru mari puteri în pro­ cipat 1.000 de tineri mineri, a spus că U.R.S.S., a primit pe d-na M. Smith,
pretind fără nici un temei că nota so­ blema unificării'Germaniei, precum și în noua notă sovietică dovedește politica de membră în senatul S.U.A., care a sosit
vietică nu ar conține „nimic nou". problema Austriei și în chestiunile legate înțelegere a Uniunii Sovietice, singura po­ la Moscova într-o vizită neoficială.
Pornind de la aceste afirmații, unde de acestea va fi convocată, probabil, după litică ce poate garanta poporului german ---- O----
ziare burgheze, în special „Le Figaro", ce vor fi ratificate acordurile. După cum pacea.
se anunță, conducătorii occidentali, prin­
Manifestări la Moscova
trag concluzia că „in lipsa unor elemente Dr. Werner Basler de la Facultatea de
noi nu pot fi începute tratative cu URSS tre care și secretarul de stat John Foster pedagogie din Potsdam a spus: „In timp consacrate Lunii Prieteniei
care să aducă vreun folos". Dulles, aiu căzut de acord că nu doresc ce la Paris. Adenauer și puterile apusene Romîno-Sovietice
Al'e ziare simt de altă părere. Astfel, nici o Conferirță înainte de asigurarea ra­ au pus la cale un nou complot împotriva
tificării". păcii, Uniunea Sovietică face noi propu­ MOSCOVA (Agerpres). — TASS.
„Combat" scrie că „trebuie reluate trata­
Ziarele „New York Herald Tribune” și neri menite să preîntîmpine pericolul U.R.S.S. găzduiește o delegație de oa­
tivele cu Răsăritul, deoarece de rezultatul
„Daily Mirror" se exprimă în același sens. unui nou război în Europa. Poporul ger­ meni ai culturii din R.P.R. care a sosit aci
lor depinde coexistența pașnică a celor
man trebuie să ia acum o hotărâre de im­ cu prilejul sărbătoririi Lunii Prieteniei
două blocuri diametral opuse, adică pacea, Totodată, presa americană își exprimă
portanță vitală. Poporul german trebuie Romîno-Sovietice.
sau necesitatea de a se supune unei păci temeri că nota Sovietică din 23 octombrie
să se împotrivească cu hotărâre ațâțăto­ La 26 octombrie, la Lectoratul centra!
armate ale cărei urmări nu îndreptățesc ar putea stînjeni înfăptuirea planurilor
rilor la război și să aleagă calea păcii, din Moscova al Societății unionale pentru
mari speranțe... Franța, care este mai in­ de înarmare a Germaniei occidentale.
bunăstării și unificării”. răspîndirea cunoștințelor politice și știin­
teresată decît oricare altă țară în menți­ „New York Times" subliniază că propu­ țifice, Barbu Zaharescu. director adjunct ‘
nerea păcii — condiția Coexistenței pașni­ nerea sovietică cu privire la ținerea unor * al Institutului de istorie a partidului de
ce — este aceea care trebuie să manifeste alegeri libere în Germanie ar putea e-
LONDRA (Agerpres). — TASS: Toate pe lîngă Comitetul Central al Partidului
inițiativă în ce privește reluarea tratati­ xencita o influență serioasă asupra pla­
ziarele burgheze engleze acordă atenție Muncitoresc Romîn, a ținut o conferință
velor". nurilor de reînarmare a Germaniei occi­
notei guvernului sovietic din 23 octom­ cu tema „Consolidarea regimului demo­
Condamnînd politica de reînarmare a dentale.
brie. crat-popular în România”.
revanșarzilor de la Bonn dusă de guver­ NEW YORK (Agerpres). — TASS
Piesa burgheză se pronunță în favoa­ După conferință, la care a asistat un
nul Mendes-France, ziarul „Liberation" Intr-un articol redacțional consacrat
rea accelerării ratificării acordurilor sem­ public numeros, a fost prezentat un filma
arată contrastul între această politică și propunerii Uniunii Sovietice de a se con­
nate la Paris. documentar despre România.
propunerile sovietice în vederea soluțio­ voca o conferință a celor patru puteri, Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice i-a
nării pașnice a problemei germane și a ziarul „New York Herald Tribune" scrie : In articolul său redacțional ziarul
fost consacrată și reuniunea care a avut
organizării unui sistem de securitate co­ „Times” recunoaște că „Nota sovietică
„Membrii parlamentului francez insistă loc în aceeași zd la Biblioteca unională de
lectivă în Europa, propuneri Cuprinse în arată din nou oamenilor care luptă se­
pentru noi tratative cu rușii, înainte ca stat pentru literatură străină. Asistenta a
nota sovietică din 23 octombrie. rios și sincer pentru pace pericolul ce-1
înarmarea Germaniei să devină un fapt, salutat cu căldură pe dramaturgul romîn
..L’Humaniite" cheamă poporul francez reprezintă problema germană", „Times"
iar social-democrații germani acuză pe Aurel Baranga, laureat al Premiului de
să depună toate eforturile pentru a de­ recunoaște în continuare că „atît timp cît
cancelarul Adenauer de faptul că pune Stat, cere a vorbit despre literatura ro­
termina pe deputății din Adunarea Națio­ Germania rămîne scindată, fără îndoială
realizarea uniunii Cu occidentul mai pre­ mână contemporană.
nală să respingă acordul cu privire la că nu se poate spune că în Europa a fost
sus decât unificarea Germaniei. Este posi­ -----o-----
crearea unui nou Wehrmacht agresiv, să stabilită o ordine definitivă". Ziarul con­
bil ca nota rusă să fie adresată înainte
sprijine propunerea guvernului sovietic.
Ziarul „Le Populaire", organul partidu­
de toate acestor elemente".
sideră ca justificate „temerile rușilor că
o Germanie reînannată va căuta la tim­
Greva docherilor englezi
NEW YORK (Agerpres). — TASS pul său să se unească cu populația ei LONDRA (Agerpres). — Greva mun­
lui socialist francez, publică în rezumat Corespondentul din Londra al ziarului
nota guvernului sovietic. Ziarul susține din est". In felul acesta, ziarul „Times" citorilor portuari din Marea Britanie con­
„New York Herald Tribune”, Newman își dă seama că millitariștii vest-germani tinuă, în ciuda încercărilor autorităților
că tratativele cu Uniunea Sovietică în pri­
scrie că între Londra și Paris, pe de o intenționează să realizeze „unificarea" nu de a-i determina pe greviști să reia lu­
vința asigurării securității în Europa ar
parte, și Washington, pe de altă parte, pe cale pașnică, ci prin forță. Rcunos- crul. Potrivit agenției Reuter, în prezent,
fi compatibile cu militarizarea Germaniei
există unele divergențe privitoare la re­ cînd toate urmările periculoase ale acor­ în docurile și pe șantierele navale din Cele
occidentale. centa notă a Uniunii Sovietice în legătură
★ durilor de la Paris, „Times" trage totuși opt porturi cuprinse de grevă au fost imo­
cu convoc’airea unei conferințe a celor Concluzia, prin nimic justificată, că „so­ bilizate peste 440 diferite vase.
NEW YORK (Agerpres,. — TASS patru puteri în problema Germaniei. „In luția propusă de ruși prezintă un pericol încercările guvernului englez de a re­
Presa americană publică ample comen­ timp ce Washingtonul, potrivit știrilor mult mai serios". zolva situația îndreptînd vasele care au
tarii cu privire la nota guvernului URSS. primite, intenționează, se vede, să albă rămas nedescărcate în porturi britanice
Propaganda americană, expnimînd punc­ „Soluția rusă — scrie autorul articolu­
fată de nota sovietică o atitudine de su­ spre porturile altor țări, au dat greș.
tul de vedere al cercurilor guvernante lui redacțional — nu oferă nimic altceva
perficialitate și să o respingă fără alte Docherii portului Anvers au refu­
din S.U.A. care s-au angajat pe calea decît impreoiziuni".
Comentarii, scrie Newman, Londra înclină zat să descarce vasele îndreptate spre
restabilirii militarismului german și a in­ să considere această notă drept o propu­ Fiecărui om obiectiv care a studiat
propunerile sovietice trebuie să-i fie lim­ acest port. După cum anunță agenția
tegrării Germaniei occidentale în alianțe nere cu un caracter mult mai serios". A.D.N., și docherii din porturile Bremen,
militare închise, vede în înfăptuirea pro­ pede că în articolul redacțional al zia­
★ Bremenhaven și Nordenhaim (Germania
punerilor sovietice o amenințare pentru rului ,;Times“ se face încercarea fățișă de
BERLIN (Agerpres). — După cum trans­ a denatura în mod grosolan poziția Uni­ occidentală), sprijinind greva docherilor
planurile agresive americane și din a-
mite agenția vest-berlineză D.P.A„ Wil­ unii Sovietice în problema germană In­ englezi, au refuzat să fie folosiți ca spăr­
ceastă cauză cere respingerea notei gu­ gători de grevă.
vernului sovietic. helm Mellies, vicepreședinte al partidu­ tr-adevăr, cum se poate vorbi despre ten­
dința de a menține „impreciziuniile” a- ---- o-----
Știind că respingerea recentei inițiative lui social-democrat din Germania, a de­
sovietice, menite să micșoreze încordarea clarat la 25 octombrie la o adunare care tunci cînd Uniunea Sovietică propune re­ Scopul călătoriei lui Adenauer
internațională, va provoca nemulțumire a avut loc la Barntrupp-Lippe, că toți oa­ stabilirea unității Germaniei pe baze paș­
menii de stat cu răspundere trebuie să
la Washington i
în rândul opiniei public'e largi din în­ nice și democratice, ținerea unor alegeri
treaga lume, presa americană afirmă în examineze foarte atent nota sovietică din libere pe întreaga Germanie, retragerea BERLIN (Ageiipres). — La 26 octombrie;
general că puterile occidentale nu refuză, 23 octombrie. trupelor de ocupație din Germania răsă­ în urma invitației guvernului american,
chipurile, să ducă tratative cu U.R.S.S. In cadrul unei ședințe care a avut loc riteană și apuseană, crearea unui sistem cancelarul Germaniei occidentale, Ade­
Dar aceste tratative, afirmă unele ziare la Hamm. conducerea partidului german eficace de securitate colectivă în Europa nauer, a plecat pe bordul unui avion mi­
americane, vor fi posibile numai după ce de centru a subliniat că recenta notă so­ Unde oare există aici tendința către „im-
preciziuni" ? litar american spre Statele Unite.
hotărî rile de la Londra și Paris vor fi ra­ vietică oferă prilejul de a stabili dacă pe
tificate de parlamentele din Franța și calea tratativelor este sau nu posibilă După cum se știe, obiectivul principal
Ziarul „Daily Worker" scrie că „nu
Germania occidentală. unificarea Germaniei în condiții de liber­ există nici o justificare pentru a se mer­ al vizitei lui Adenauer în Statele Unite
Corespondentul din Washington al agen­ tate. Guvernul vest-german nu trebuie să ge înainte pe calea înfăptuirii planului este încheierea unui pact militar cu gu­
ției Associated Press, Hightover, scrie: scape din vedere această posibilitate pen­ nebunesc de militarizare a Germaniei vernul american menit să asigure guver­
..La 24 octombrie, în Cercurile diplomatice tru a evita amânarea la infinit a rezol­ occidentale acum cînd guvernul sovietic nului de la Bonn o libertate aproape de­
se spunea că programul aliat de reînar- vării problemelor politice. a propus convocarea unei conferințe la
plină de acțiune în cadrul măsurilor pen­
mare a Germaniei occidentale va constitui BERLIN (Agerpres). — A.D.N.: Her­ care să examineze problema viitorului
o nouă bază de forță pentru tratativele mann Matern, membru în Biroul Politic Germaniei". tru reînarmarea țării.
—o----
PE SCURT
Componenta Prezidiului Consiliului Frontului Popular Patriotic • In seara zilei de 25 octombrie, condu^
din R. P. Ungară cătoril Partidului Comunist Chinez — M.a<^
Mătyăs Răkosi, prim-secretar al C.C. al Kiss, țăran mijlocaș ; Zoltăn Kodâly, com­ Țze-dun, Liu Șao-ți, Ciu En-lai, Ciu De,
BUDAPESTA (Agerpres). — M.T.I.
Partidului celor ce muncesc din Ungaria ; pozitor ; Jozsef Mekis, președinte al Con­ Cen Iun, Lin Bo-țziui, Dun Bi-u, Pîn De- )
La 24 octombrie a avut loc prima șe­
siliului Central al Sindicatelor din Unga­ huiai și Den Siao-pin au vizitat Expoziția
dință a Consiliului Frontului Popular Pa­ Ferenc Harrer, fost ajutor de primar din
ria ; Gyorgy Parragi, ziarist; Ignăc Pio- realizărilor economice și culturale ale
triotic din întreaga Ungarie. La ședință a Budapesta ; prim-secretar a fost ales Fe- ker, rabotor; Kâlmân Pongrăcz, preșe­
ienc Jânos, prim-locțiitor al ministrului Uniunii Sovietice deschisă la Pekin.
fost ales prezidiul Consiliului. Președinte dinte al Consiliului orășenesc din Buda­
al Frontului Popular Patriotic a fost ales Culturii. Ca membri ai prezidiului au fost pesta ; Sândor Ronal, președinte al Adu­ ’ La 26 octombrie Pandit Jawaharlal
scriitorul Păi Szabd; vicepreședinți au fost aleși: Albert Bereczki, episcop reformat; nării de Stat; Kâlmân Szivesi, președinte Nehru, primul ministru al Indiei, însoțit
aleși Jozsef Darvas, ministru al Culturii : Gyula Câpik, arhiepiscop din Eger ; Istvăn al unei cooperative de producție, și Jozsef de fiica sa, D-na Indira Gandhi și de dl.
Istvăn Dobi, președinte al Prezidiului Re­ Csorda, fochist; Imre Dogei, președinte al Varga, profesor universitar. N. R. Pillai a vizitat Expoziția realizări­
publicii Populare Ungare : Imre Nagy. Uniunii cooperativelor din Ungaria : Fe­ Ziarul „Magyar Nemzet” va fi organul lor economice și culturale ale Uniunii
președinte al Consiliului de Miniștri : renc Erdei, ministru al Justiției; Imre Frontului Popular Patriotic. Sovietice din Pekin.

S-ar putea să vă placă și