GALERIA PERSONALITĂŢILOR MUNCII
Sondele
sub -
pămîntene
Urcăm toţi patru fn colivia
strim tă. Stăm doi cite doi, prinşi
cu m iinile de barele pe care-şi
sprijin ă um erii cei din faţa
noastră. Un lung scrişnet m e­
talic şi cerul vineţiu de deasu­
pra, lăcătuind soarele tim id de
toam nă-iarnă, e înghiţit intr-o
clipă de-un întuneric dens.
Avem de coborît num ai vreo
300 de m etri, d ar e vrem e des­
tulă pentru a ne privi la lum ina
lăm paşelor ag ăţate de um ăr :
cizme in alte de cauciuc, salo­
pete, capişoane şi căşti, echipa­
m entul obişnuit al m inerilor.
Trecem de orizontul 44, după
care un alt scrişnet şi o zgu-
du itu ră scurtă ne anunţă că am
ajuns. Sintem la 25 de m etri sub
nivelul m ării. Miros p ătrunzător
de ţiţei. Beznă pe care lum inile
lăm paşelor o străpung anevoie.
Aici, dato rită concentraţiei de
gaze, n -au ce căuta instalaţiile
electrice. Pornim prin galerii.
Deşi înalte, boltite, betonate, ele
Iţi dovedesc adesea de ce este
obligatorie p u rtarea căştii de
protecţie. Mergem tăcuţi şi gîn-
dul m ă duce spre nenum ăratele
cărţi citite in adolescenţă, prin
ale căror pagini se preum blau
băieţi avind v irsta mea de-a-,
tunci, atraşi de m isterul cine mal
ştie căror hrube şi catacombe.
Mina in care ne aflăm este una
de petrol. în săşi denum irea e
puţin ciudată. Inginerul Sorin
B ejenaru, şeful brigăzii, începe
să explice, d a r cuvintele lui se
pierd in tr-u n nesfîrşit h u ru it : e
aeru l d e-afară, ce p ătru n d e aici
prin m ari coloane, asigurînd
at.it de necesara ventilaţie. In ­
tr-u n tirziu ne oprim şi ascul-,
tăm .
★ num ele in M onteoru, rom âni-
Pe la 1329, un anum e G rigore
Constanlinescu, căsătorit la Li-
pia, in comuna Merei, cum pără
tre i pu ţu ri de petrol săpate de
nişte m eşteri p u ţari din Lunca
M oineştiului. Prim ul d in tre a-
ceste p u ţu ri începe a fi exploa­
ta t doi ani m ai tirziu. Nu avea
decit 7 m etri adincime, iar ţiţeiul
se scotea la sup rafaţă cu hecna
de lăcărit, în v irtită de cai. Cal
orbi. Cai orbiţi incă din n aştere
pentru a lucra în petrol. O rbiţi
spre a nu se prăbuşi, am eţiţi,
de atîta invirtit. T răiau, pe
dealurile astea, din ju ru l S ă ra ­
tei, herghelii întregi de cai orbi.
Păşeau agale, m îngiind parcă
păm întul din faţa lor cu nişte
copite şovăielnice. Erau blinzi
şi doar arareo ri, noaptea, se
auzea, sleit, cite un nechezat.
D ar domnul C onstantinescu nu
era atent la ei. Il interesau p u ­
ţurile, arm ate cu gradele sau
ţam bre de ste ja r in profil ci­
lindric, il interesa săparea de
noi şi noi p u ţu ri în care cobo­
rau bărbaţi zdraveni, avind
m eşteşugul ăsta in sînge, cea
m ai de p reţ m oştenire de la
părinţi. Se avîntau in în tu n e ri­
cul de dedesubt şi, cind nu m ai
vedeau nimic, erau a ju ta ţi de
uriaşe oglinzi ce reflectau lu ­
m ina soarelui pe care nuro ve­
deau decit astfel, proiectată
spre ei de stratu l subţire de
argint. La ieşirea din p u ţ tre ­
ceau d in tr-o beznă în alta.
4 Flacăra - anul XXXVI - nr. 48 - (1 693) - 27 noiembrie 198
A erajul se făcea eu foaie de aer,
nişte fu rtu n u ri cu diam etre
m ari. E ra un om întreprinzător
acest G ngore C onstantinescu. Şi
bun negustor. A sim ţit de la în ­
ceput ce uriaşă avere se ascunde
sub dealurile acelea sărace la
su p rafaţă şi, pînă în 1899, cîrid
vinde întreaga stru ctu ră petro ­
lieră societăţii „Steaua Româ­
nă", sapă mai bine de 500 de
puţuri, unele d in ire ele atingînd
chiar adîncim ea d e 400 de m etri.
M erge prin lum e şi caută u nelte
de foraj cit mai eficiente. In tro ­
duce sistem ul de săpare Rotary,
după m etoda canadiană, folo­
seşte m aşini cu ab u r procurate
Fompiliu Mărgărit,
sudor
de la firm a Lufkin, utilizind
metoda, in prem ieră mondială,
de la m ina Pechelbronn din A l­
sacia, creind galerii subterane
pen tru exploatarea cit m ai in ­
tensă a straturilor. Acest m un­
te e un m unte de aur ! — se
spune că ar fi exclam at la un
m om ent dat dom nul C onstanti­
nescu, după care şi-a şi schim bat
zind franţuzescul m ont d ’or.
„Steaua Română", utilizind p ro­
iectul unui inginer doctor pe
num e Broz, începe construirea
prim ei m ine de petrol din ţară.
Anul de v iii este 1933, cind din
acesată m ină se extrăgeau 16 0 0 0
tone de ţiţei. în cetu l cu încetul,
activ itatea se restringe şi m ina
devine un soi de muzeu, vizitat
de tu rişti curioşi şi grăbiţi. Prin
an ii ’60 se vorbea că m ina de
petrol de la M onteoru este aşa,
un fel de sală d e expoziţie, în
care se poate p ătru n d e în halat
alb şi eipici. Vorba a p ersistat
şi m ai persistă in m intea unora,
deşi realitatea, realitatea cea
uşor vizibilă, este azi cu totul
alta.
* a ju ta t in vreun fel, gravitaţio­
In tr-u n Ioc m ai ferit de zgo­
motul produs de năvala aerului
d e-afară, inginerul B ejenaru ne
face alt semn de oprire. Alcă­
tuim un cerc de fascicule lum i­
noase ce par a ţîşni chiar din
tru p u rile noastre şi ascultăm .
— G rigore C onstantinescu a-
cela nu era nici un naiv şi nici
u n excentric. Era dotat din plin
cu sim ţul realului. La fel şi cei
de la „Steaua R om ână“.
— Cu toate astea — îl în tre ­
ru p a tît pentru a mă lăm uri,
cit şi pentru a-i proba că m ă
docum entasem , cit de cit, în ain ­
te de venirea aici — in Enciclo­
pedia României din 1939, în vo­
Sonde de suprafaţă la Monteoru
lum ul al treilea se spune câ
Sondorii de adincime fixind forezele in stratul de petrol
Ies despre ce -1 vorba num ai
m etoda de ex ploatare prin p u­ cind a pătruns prin galeriile
ţu ri şi galerii, asem ănătoare ce­ avind înălţim ea de num ai 70 de
lei de exploatare a m ineralelor centim etri şi pe unde se trecea
solide, utilizată în şantierele de de-a buşilea. Crescuse vatra,
petrol din Pechelbronn şi la noi sterilul se m uiase, iar arm ătu ­
la S ărata-M onteoru poate fi rile începuseră să cedeze. Aşa
am intţtă num ai cu titlu l de văzută, m ina era un infern, te ­
curiozitate. ritoriu al celor din cale-afară
— Aşa se credea 'pe-atunet. de tem erari, fiecare in trare aco­
Aşa s-a crezut m ultă vrem e, lo Insem nind în fru n tarea cu
pină de curind, prin ’75, m om ent bună ştiinţă a unor considera­
in care activitatea de aici a fost bile riscuri. Se trece, insă, la
relansată, producţia fiind core­ refacerea prim ului orizont, m ai
lată cu m unca de cercetare. Me­ de la suprafaţă (unicul, de fapt,
toda aceasta, pentru a cărei la acel timp) care, d e-a lungul
continuă perfecţionare se fac a trei ani, e în ălţat şi arm at cu
efo rtu ri considerabile in destule bolţuri. Apoi se trece la o m un-
Ştefan Cioceann big. Sorin Băjenaru Sanda G heorghe
adj. şef brigadă şef brigadă şef echipă
locurl din lume, are. pe lingă că pe cit de pasionantă, pe atît
ap a re n ta ei dificultate şi pe de grea — inventarierea p u ţu ­
lingă, să spun aşa, stran ietatea rilor părăsite. De atunci, din
ei, o eficienţă deosebită, ea ridi- acea perioadă, datează interesul
cînd indicele de exp lo atare a m ereu crescînd al lui Ş tefan
ţiţeiu lu i din zăcăm înt pînă pe la Cioceanu pentru istoria ex trac­
6 8 la sută (teoretic, chiar 80), ţiei de ţiţei in zonă. A stat de
ceea ce înseam nă fo arte mult. vorbă cu bătrinii, a strîn s date,
A tunci cind sonda obişnuită, de a m ers pe la A rhivele M iniste­
suprafaţă, nu m ai poate trage, rului Petrolului şi pe la A rhi­
galeriile subterane contribuie la vele S tatului din Buzău, dar
plasarea sondelor în chiar m ie­ docum entele aflate, preţioase,
zul stratu lu i de petrol. Este, desigur, erau prea puţine. Se
cred eu, m etoda viitorului, iar pierduseră m ulte inform aţii
perfecţionarea ei continuă ne privind tehnologiile utilizate şi,
poate aduce m ari avantaje. m ai ales, privind punctele in
Cred că peste nu m ultă vrem e care s-au efectuat, cu succes,
vom fi cu rtaţi de m ulţi pen tru foraje. Aşa incit tot am intirile
tehnologiile pe care le creăm şi virslnicilor s-au constituit in
le experim entăm aici. La mo­ cele mai preţioase inform aţii.
m entul de faţă, petrom ineritul Nea T raian Muscă, petrolist
a trecut de la o frum oasă, şo­ vechi (va îm plini 60 de ani
cantă poezie la faza cu adevă­ chiar la 1 ianuarie), um blind,
ra t Industrială. Sigur, n -a fost de copil prin tot ţinutul, incă
uşor deloc. In '60 existau aici de pe cind chiar rezervoarele în
doar 1 2 sonde verticale in func­ care era strins ţiţeiul erau de
ţie, nici una orizontală, precum lemn, a cerut, nu de m ult, să se
şi cîteva puisonde, adică puţuri se instaleze o sondă, pină pe la
mici, de pînă la doi m etri, a r­ 1 300 de m etri, la : Lacul cu
m ate cu lem n (aşa cum era a r­ Şerpi. Alteori, vechile pu ţu ri au
m ată întreaga mină) şi pe unde creat problem e serioase, ca in
petrolul se scurgea fără a fi ’83, cind, la un concurs de vână­
toare de vulpi, un tin ăr din Alba
nal. Dar lucrurile s-au schim bat Iulia, de vreo 17 ani, a, călcat
m ult. pe nişte vreascuri şi s-a trezit
in tr-u n puţ de 38 de m etri
★ adincime. Norocul său a fost că
Ş tefan Cioceanu, adjunctul puţul era gol, dar gazele strînse
şefului de brigadă, a venit in acolo i-ar fi produs m ult rău
m ină in ’60, după lăsarea la va­ dacă n-ar fi sosit la timp sal­
tră. E de baştină din locurile vatorii. Zona a fost realm ente
astea şi auzise de pe la bătrini ciuruită, cu şi fără rost, pe
tot felul de istorii cu puţurile parcursul m ultor decenii. Acum
săpate te m iri pe unde, după se lucrează ştiinţific, vin geo­
in tu iţie mai mult, cu focurile logi, specialişti în m inerit şi
vii de la Bosoea L opălarl şi petrol, tehnologi, astfel incit la
m ai aflase de o vorbă, cum că S ărata-M onteoru activitatea de
dacă vrei să ajungi m iner în cercetare, in paralel cu aceea de
petrol trebuie să reuşeşti să producţie — m ina ajungind să
spargi o grăm adă de lem ne producă aproape de ceea ce pro­
stînd ghem uit sub pat. A înţe- ducea în m om entele de virf, de
Inceput ale exploatării, cind ţiţ«
iul ţişnea efectiv din pereţi -
se desfăşoară cu intensitate, mr
bilul fiind interesul pe care
suscită o asem enea activitat
dar şi rezultatele practice ol
ţinute, rezultate în baza căroi
s-a început construirea în ţai
a incă cinci m ine de petrol, ii
num ărul lor va spori continu
De aici şi ideea celor de la Si
rata-M onteoru, pionierii acest
activităţi, de creare a unei sch<
le unice, de cercetare-producţi
care să coordoneze activitatf
desfăşurată in toate m inele c
petrol. S -ar evita astfel o ser
de situaţii precum cele in cai
OUeanu Alexandru
sondor
In stitutul de prospectări ge
logice şi geofizice solicită inte
sificarea muncii de cercetai
săparea de sonde noi, încerc
rea diverselor tehnologii,
vrem e ce Schela Berea, sehe
fruntaşă, cum se ştie, in inii
cerea pe ţară, solicită brigâ
6 M onteoru producţie cit m
m ultă, cei ind să se m ai ami
activitatea de cercetare.
★
M ergem m ai departe. A
străb ătu t deja ciţiva kilome
din galeria labirintică a noul
orizont, de curind construit,
care încă se lucrează. Din 1
in loc, in nişe betonate, sond
rii de adincim e fixează foreze
In locurile unde incă nu t
Încheiat betonatul, te zări
stratu rile adincului, asemen
unei zebre aşezate Sntr-o rii
In tre ele, brun, stratul de p
trol. Prin zonele de colecta
riu ri de ţiţei se scurg pe jghe
buri, iar in apăsătoarea taci
străb ătu tă de vuietul conduci
lor de aer, picăturile de petr
alcătuind piraie firave, clipoci
Iute. M inerii şi petroliştii si
cu lăm paşele prinse de cas
singurele puncte lum inoase i
labirintului. In apropierea ui
ţevi prin care se scurge petr
inginerul B ejenaru se oprei
citeva clipe.
„A sta e prim a mea sondă.
Sorin B ejenaru a term inat I
cultatea — cu 1 0 , ca şef de pi
m oţie — in 1979. A fost repar
zat la Monteoru şi a ver
După doi ani, a fost rechen
la PJoieşti, localitatea lui na
là, ca asistent la Institutul
petrol şi gaze. A refuzat,
răm as pe ioc. Stă, ca şi la im
put, într-o baracă din imedi;
apropiere a sediului brigâ
îm preună cu soţia şi copil