Sunteți pe pagina 1din 65

VOLUMUL 15

De la TURCIA la ZMEE ANEXE



Dorling Kindersley

ENCICLOPEDIA

.....,

ILUSTRATA A

CUPRINS VOLUMUL 15, TUNELE

TUNaE TURelA TWAIN. MARK TARILE DEJOS

TJlR!LE DE JOS. [STORIC r"RMURI

u

UNIT}.p DE MASUR" ~1 GlUUTATI UN1UNEA .EUROPEANA

UNlUNEA SOVIETlcA

UNIVERS

UR.ECHEA ~I AUZUL UR~I

UR~l PANDA ~l RATONI

v

VAS£ ~r D"RCI VESALJUS. ANDREAS

RESURSELE GLOBALE

A

871 872-873 874

875

876 sn

VlATA MrCROSCOPI.cA. VlAp. PREISTORlC}' VWEO

VIERMI

VIETNAM. CA"IBODG[A ~I 1. ... 05 VII(INGH

VOPSELE ~l UlEIURl VRAJITOARE ~[ VRAj.[TORIE VREME ...

VULCANI

890-891 892-893 894

895 896-897 898-899

ANEXE LUMEA V1E

eLASI FICAREA VI£TUITOARElOR TRJ.sATURlLE "rNTELOR VII RECORDURl· AN (MALE ~I V"EGETJlLE ANIMAL" P£C ... L£ DE OISI'ARlTJE

$TlLNTE

UNIVERSUL

PAMANTUL

TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR MATEMATJCA

MASE ~I D1MENSJUN'1

LUMEA INTERNATIONAL}. SCENA POLITICA POPULAT[A LUMII STA,NDAROELE DE VIAT" R.£SURS~LE GLOB"LE

913

900

901

902 90H04

914-9 J 5 916-917 918-919 920

921 922-923 924-925 926

927

928-929 930

931

932

878

879

880 881"882 883

884

885

w

WASHINGTON. GEORGE

905

z

ZOOR.. [STORIe ZEI ~r U.1Tl; Zun ~l REVISTE ZMEE

906 907-908 909-910 911-912

886-888 889

TUNELE

SUB STRA.ZI, DEALURI, munti, rauri ~i mari, in toara Iumea exists mii de kilometri de tunde. Unele adapostesc artere rutiere, cai ferate, canale ?i pasaje subterane pentru pieroni, racand transporrul mai rapid ~i mai sigur. Altele sunt tunele pentru urilitari, adapostind conductele de apa potabila, de ape menajere sau cablurile pentru comunicatii. Vechii greci ~i romani au consrruit primele runele care le-au aprovizionat orasele eu apa folosind doar unelte de mana. Tunelele moderne sunt sapate ell ajutorul unor utilaje speciale sau prinexplozii. Majoritatea tunelelor se afla aproape de suprafata, lnsa tunelele din rnunti se pot afla la sure de metri sub pamant.

BLl nd a tra n5pOr1f.lIzr~ du" '"[,'''nirtr d, consolidar« ,Jtr, gU.'i1 ffm~illJlli_

S'gmenu

d, conso! idar« din beton

Elementele unui tunel

Metoda transcei deschise

Cea rnai simpld metodil de co nsrru i re a unu i runel esre cea a rranseei desch isc, care esrc folO_lfita pen rru eu nclclc core SO aIlil I" mk, d i5<MIO de su Poolii. CO in cazul rt1;dei de mcrrou. lngineeu '"pl W'I pn,. conseruiesc eunelul in incerioru I acesru ia ji 'J>" i il acopcra.

S"bOli; dr aucomr« ""fin ro,,, Ii i",ping /llitaju( d. flr-ar't! ;ndh~u,

C.,bi.,ui d« cOlltrol

Coristruirea tunelelor

Meroda folosita penuu construirea cunelelor depinde de tipul de rod (dura sau moale) prin care vor rrecc acesrea §i de a.dftncimea la care rrebuie sa ajunga, La runelele adanci, saparurile au loc la gura runelului, Roca desprinsa este scoasa prin runel,

Metoda fodri; prin explozii Tun el ele sunt '.pare ill ro c. dura prin plasarea unor explozivt purcmici in gauri din suprafaja roci i. M, j ori rarea runelelor '"pa,,, in roca dura 'M[ desrul de rezisren rc COl 55 4i sus{i na prop ria gr,eutafe.

Cap"l->.fr,d.l rouuiu teie rota.

",.

Sdlpii de susrinere Galerille ingus« 'W'I[ sapatc pen rru a se ajun~ Ia Ucfun inrele de drb une sau alre rninereuri care se all. I. ad iincime foarte marc. Tavanul fi ecirei golen i este susrinuc d.

su J>" min din Ole! sau lcm», n urn iIi sraJpi de sWi~inLre'.

Forarca nmelelor

Un ~tilaj penrN fora< ronde (TBM- ."g.) sapii In piatra rnoa!e (c um esre calcarul) de sub muti Ii miri. Aces" se dcplaseaza ineer, ill limp cc fre-~a taic piarrn prin

m i,cari ci rculare. Urilaj u I

consolideazd peredi cu beron

Seep u n e transversa I a pri 11 'Iunel I.d C enalulu i i\13neci i

Tunelele sum alcarurte de obicei dinrr-un illvdi~

de beron, otel san de diramidii, care Ie face irnpermeabile. Mulre "runele" - precum Tu.neJul Canalului Manecii. care trece

pe sub Canalul Manecii ~iitiSiiiiplii~~~;~

leaga Marea Brieanie de ..:

Franta - reprezinra, de fapt, sisterne de runcle, alcatu ire din mai multe runele

se para te, pa ral ei e, care sum legate uuele de alre]e prin pasaje,

£,hipamenlt pmlru prol~C/i. impfJlri1l4 i~ul:ndii/(Jr

Con dD crele de ,ill" ra n {a Omd «ae d~ p revin fo rma rca de lUI rgrre p resi une l~ eunel e,

-----

Cab lu rile:: de com un ica~i 1 -a.sigu,ra semnalele rrenurilor, mesai ele relefon ice ji da ce lc rra nsrn isc pri n r-r.::{caua de

lnainteaza.

Conducrele de ra,c.lrerran.spordi apa, care 3 bsoar be did "T1I dcgajata de rrenuri,

alimen ~ea.:za rrenuril e cu curen '[ i i echipameneele de sernnaliza re,

ilurn ina. ji. de ven ti la\i c.

Aerisirea

T unelul de service es ee folosi, P".aj '" re

de i n b~ neri I i de mernbri i I,Mg., I umlel.

ech ipclcr de intcrventie.

Siguran~a in runele

Tunelele modemr sunr derate cu

dispoziri ve d. ,;gurnn,:.. p. n rru dereccarca i ncen d i ilOII i 11 U ndari i

~ i a a 1 tor P'I;: ncol e. Tn tree!'! t, rninerii I' eel care lucrau la .. pare. runelelo r lu:m elJ C; in sub~cral1 pasari in

co I ivi i. Dad pa,ire,

murca subIl:, era un semn d, in ac r oisw iJ gale orr':ilvi m:l.LC S:lU t: :-::plOl iV'c,

Alp], esre prlmul rune! consrruir folosind u[ilajc de forare CU aer comprimat. 1988 S" d esch ide tunel u.1 subacvaric S"ikan in japonia - cU 0 lu hgime de S4 km, "sr. cd ma; lung rune] din lume.

1994 S< de,chide Tun<!ul Cal1~.lului Mllnecii, in[re Mare. Briton;. Ii Franp.

Tuaelele paealele, dp",~i ee ell beron rezisrcnt, ad ipo~tt:sc t rc nu rile de mare vi r,ezi car. sc deplaseaza in cd" doui dir.qii

-------------------------

Tunelele ruriere si fero";a,,, rre bu ic sa fie b i, n C acri Sij ce, pentru ca p:'L5:lgr.r~i Sa poam. resplra, In runele!e lungl, mai ales in cdc in ca rc

auroveh i CU I 01" dcgojii g'ze de qapam< nt, ex ist:l cOlu ri d" ven ,i 13 lie. eu lega .uri la

;su pr!l.fap. !i3\1 ven tilatoart: uri3ic car'eo c rc:'~"fza un cU.renr de oK! pro"p'r in rune!.

Istoric

Sec. I d.H r, lngineru roman; construicsc un apeduct lung de 2S km, forma, din runele ,iipar. cu ,arnocoape Ii lopqi. 1818 Inginer"l b'iranic Marc Isarnbard Brund inVCn[ea.la scm:ul - un dispozid",· care face m a i sigl..l ra co n-';:'Lru j 'rca

su b:1cvatic:'i a runrlelor.

.... _ .... ~ ... 1867 Forare. runelelor In ~t3nc-a devine m 31 u~O.j] ra clnd chlrnlsrul suedez AI fred' Nobel ~nvcn.r(:':'i:t:i dinamiu.

1871 Tunclul

Tarnacop

Mont Cet1,i.~ (Frejll'). din

CARBUNE

U.IPE1UUL ROMAN

T!.lENUR151 CAI.F£RATE

DRUl>IURI

ARME

P;\SARI

PODURI

PRESIUNEA

TRANSPORT, JSTORlC

871

TRINIDAO ~i TOBAGO, veai AMERICA CENTRALA • TUBMAN, HARRIET veai SCLAVAGISM

Podisul Anaroliei

Aproape 97% din ,upraf.1'" Turclel esre eeren tnalr, plat, cunoscur sub numele de Anarolia, Podisul vesdc est. arid, CU purine a1bii de ciuri, iar par",a o<tidi a podisului esce aspra, cu campii de culoarc rosu-ocru, v;ij fertile Ii pejteri ·aincoas<:. Cenrrul Anaroliei are munti jOli ji carnpii bogart in ierburi.

TURCIA

SITUATA iNTRE Europa ~i Asia, T urcia are 0 influenra

,

strategica asupra Marii Negre,

a Mcditeranei, a Orientului Mijlociu ~i a Asiei Centrale ~i este strabarura de un intins pedis. Parte a europeans a adoptat cultura occidenrala ~i se rnandresre Cll 0 indusrrie puternica ~i eu ora~e cosmopolite. T ureia asiatica este inima rraditionalista a tarii, influentata puternic de islam ism ~i adapostind agriculrori ~i nomazi. Dupa prabusirea Imperiului Otoman, in 1913, Turcia a trecut printr-o perioada de modernizare.

Regiunile de coasta

Turcia esre rna.rgin.ir:a in trci pir'~i de p.rm"ci lungi, Plajele cu nisipuri flne Ii apele de rurcoaz ale Mar;; Egee Ii Medirerane s<: prelungesc

i11 inreriorul uscarului cu regiuni [enil". ~i \iirmuJ neaherac al Marli Negre are plaje lungi, cu nisip

fin, 1ns3 esee mai a.~pru~ cu paduri munroasc ~i clima schlmbaroare,

Lacul Van

eel mai mare lac al T urciei, lacul Van, arc ° suprafap. d. 3.736 kID'. Esre siruar in esrul ,iirii, aproop.

de m u nlU Ararae fllnd siruar 10 1.650 m deasupra nlvelulul rnarii.

2

3

4

5

6

r e 11

D

c

E

A

B

F

872

Relief

Turcia europeana cornunica ell varful Peninsulei Balcanice. in Turcia asiatica, camplile de pe ~1irm se inveclneaza ell Podisul Anaroliei, care cscc incadrar de lanturile de rnunti Taurus §i Ponrici. Muntii se intalnese inrr-o regiune intinsa, de uncle izvorasc fluviile Eufrat §i Tigru.

43·C

QOC

23·C

367",,,,

Clima

Regiunile de coasra I. Marra Egee Ii Medirerana au veri flerbin~i Ii icrni blande. Podi~ul Anaroliei ~i munri] all veri remperar:e' sau calde ~j iernl red. cu "'pad •.

are a

G

H

DATE ESENTIALE TURCIA

APITALA Ankara

SUl'RASATA 780.580 km~

POPVLATIE 67.600.000 de locuitori

Lu..1BA 1)R1NCIPALA (urea

R£LlGlA DOMINANT" isl.mi.>m MaNEDA Lira rurceasca

SPERANTA DE VIATA 70 de ani

OAMENI PER MEDIC 833

GUV.ERNARE democrarie mnlnparnra

ALFA.SETIZARE 85%

Term am bil 43,5%

Folosirea terenului

Pdd"" 23,5%

Podiful veseic .1 Anaroliei 0 to folosir rna! ale pentru p3!jllflaml anirnalelor, iar vaile fertile, largi, ale ,J.nnurilor Marij Ego. fi Medlrerane formeazli principal. rcgiune agricola a ,itrii. Aproape 0 rreime din eeren csrc dqer[ izolae sau Illun~i stl.nco~i.

Ankara

Consrruief anurne in cenrrul Anaroliei. pe un vechi amplasamenr, Ankara. tnloculr fos," capital. Istanbul in 1923. Orasul esre dom inat de M ausoleul lui Atarurk, nationalisnil care a liberalizar Turd. in ani; '20 ~i '30. Monumen re grandloase din piatrii acopcra pc sre 1 km din <uprafap orasnlui,

J

K

L

TURCIA

Locuitorii

~ap[ezeci !a sud dmtre locuirori sum etnici rurci, Aproape 20% sum kurzi, care rraiesc in escul extrern. Mai exisca armeni, arabi, gred §i refugia~i din fosrele state sovierice.

87 I oc ui ro 'if km'

74%

uT'bana fU ral a

Agricultura Aproape 38% din forra de munca a Turciei lucreaza in agrieulmdi. Clima variata

a farii perm i te cui tivare a unei diversira~i de cultnri, Bumbacul, care sustine 0

in d ustr ie tex tilii pros pc ra, §i tutunul, culeivat pe podisul central, sunt principalele marfuri de export.

Smochine

Industria

26%

Populatia

M~foritat(:a rurcilcr tr3i~sc;: ill vesrul prii. Mulfi S-OlU murar din zonele rurale sarace cane ora.re, pen rru a-I; ~<iga ex ;,,"np in p iClele a.glomera,e sau ,n bazaruri. Aproape rofi rurcii sunt de rcligie islamica, Care joru.::a un rol-cheie In isroria ~i in eulrura acesrora,

Oile ~i caprele

Pe p;;~unile din estul ji din vestul T urciei pase oi Ii capre. Cap rei. produc lana .ngar a, care esrc nurnira dupa eapieala Turciei, Ankara, care a fOSI nurn i ta in i ~i a I A ngora~

Culrurile

Tu rei a i~ i asigu ra neccsarul de al im C ntc, cul rivl co reale Ii prod use ngrkol~ p,ecu m

vinerel e, srruguril ~i currnal ele, Alunelc de piidure Ii ccaiul <0

cu hiV"J d e- a I un gu I li,m u lui Mari i Negr e. Pie rsicile, p.pCrt U Ii srnochincle (Turcia estc ce] mat

rn a re prod ucaror de srnochlne) cresc foarre

bi 11" pe ~aFmU ri le <aide.

Turcia are rnai ales in vcscul ~arii peste 30.000 de fabrici care proceseaza alirnenre, produc textile, flcr §i orel, substante chimiee, rnasini ~i automobile. Industria rniniera esre concenrraca in est. Turcia are 0 indusrrie

tu ristiea inc rq tere rapida.

Covoarele kilirn

Covoa rele ki lim sum

crearc in .::oata T u rcia. In fiecare an, tara product:

cca 44.000 .DOO ",' de covoare, Ficcare fcgiunc arc prop ri ile rn otive deco rativc fi CU lon, iar covoarele ki lim ,unr vindu re in piereie din orkIi:Qra...,.

Timpulliber

Majoriratea activitatilor permu petrecerea timpului liber sum

considerate neporrivire pemru femei, d~i, ca marne, POt parricipa la iesiri in aer liber eu

familia. Fotbalul §i luptele in ulei sunr sporruri populace pentm barba~i ~i atrag mulrimt irnense.

~ ~

Cafenelele Bl,h'lii turci se in'illnesc

in mod reguL ae In cafenele sau k ;mtuhtult'j I pc ntru a bca ca rea rurceasca, care cste consistenta, tare ii dulce. in [imp ce beau, bil.,b"~;; jo"d table Ii fume"ti narghilea.

fhrir de cafta turt~M(d

Rahat tnrrac IlrOn-l!lt - diu ','and,tjtr Sit It

din/iimdi.

Lupcele

Lupccle 1n u lei rcpreai n Ii spo rtul narion a] al Turci ci. Blrbaiii i~i ung corpul CCI ulei de masli ne pemru a rczisra prizelor adversarilor. o compenrie an uala de lupre, nurnlra kirkpj,,,,r, are loc in ficcarc prinlavar::j:_

Pita/de A

orez Mancarea

Qrezulji iaurrul sun, baza penrru mulre din". mlndirurile rurcesci, Carne. d. m iel se servesce eel mai frccvenr sub forma de k~bab! in Care cuburi de earn e sunr g~[i re pe grarar

in \epulc eu eeap:;, ardei Ii ro,ii Pcscele. p recu m pestele- fe risrriiu, CIT'V~q:Jj ~i srndiilc, Clptura,te

d e-a lungul eelor 8.300 km de coasd, co ns tit u ie 0 spec ial i rare. B4dav.ilIw,! un prod uS de panscr'ie dulce! cu mi ere i i cu nuci, es re 0

del lcaresd.

Smdt:iaurl.

Transporturile

F i ind margin ita d. mare

d in rrci par·ri! T u rei a arc my lre porru ri Ii 0 f10rn cornerciala de "proap" 900 d. vase. Peribotu ri le Ii cele doud podu ri fae kg:ltUl"d

d intre par[ea asindel ~ i cea eu ropeans a ~).rii. Turd.

d is pu ne ji de 0 retca de ca; feratc de j 2,000 kill. care face leg~mr" jntre cele mal im pon.me orale.

Pes ce now. mil ioane de IUri~ ri vi n In T urcia in fieca," an, orrali de mu I ,imea de siruri arheologice, de dim, plkud; ji de pi, jelede bu n ii caJ 'tatt. C"a.t. M5 rii Eg". ,,<to p ""iro'a de ru in~ al" o,,,¥lo r grecq,i Ii roman". Po",ukkoJe. 0 ,m?llne populonl. inca din. dmpurile mmanijor, amlge localnicii ji ""iI,ii La bazinel. sale In cascade L CU 3 pc m i;n e rale I din deal u ri Ie Gli'ca rO:l~t: .

L" P"m"kkal~, dq"""ril. de calcar 1<1., d .. , nLlfu1T ulu)r flmu d~oseb;u.

...

ISLAMISMUL

ASIA, ISTORle

CELE5AI'TE MINUNJ ALE LUMU

EUROPA, ISTORle

IMPERWL OTOMAN

bfPERlUL ROMAN

Istanbul

Si ngurul "''4 din lume dlvizat In". don a conelnenre, Isran bul, esee

si ruar in Europa 1; parli"! in Asi a. Odinioarf numit Consranrinopol,

a fo", capi rala T u rclel In perioada

330 . 1923 d.Hr, Ana,i me eel rnai mar" oras, gii.du i nd rca 8.000.000 de loco i tori, Ar,e un ames rec de bazaruri colorate, mosehe i frumos deco race ~i magazine moderne,

Apus deasupra Isr,.n bu! u! ui

T£X'tIL£ 51 TESATURl

VPJj£ 51 BARd

P .. RMURJ.

873

MILIOANE DE CITITORI, tineri sau batrani, au citit eu placere Auenturile lui Huckleberry Finn, povestea unui baiat nonconformist ?i a unui sclav evadat, care calatoresc pe Mississippi cu

o plura. Cu toatc acesrea, in spatele cartii se afla nemaipornenita poveste a autorului, Mark Twain. Nascut in 1835, Twain ?i - a pierdu t tatal la vars ra de 12 ani. A lucrar ca ma?~nist lntr-? tipografie,. publicist~ ~i p:il_?r al une~ a~barc~{iuni Huvialc. Apeland la expenenp dobandita la frontIera, Twain a scris 0 serie de Iucraricare au schimbat literatura americana datorita umorului §i limbajului colocvial folosite.

Adunarile populare

Izbucnirea Razboiulul Civil American, in 1861, a lnsemnar oprirea rraficului pe Misslssipl, iar Clemens a rarnas mra un lot de muncs. Asud, a incepur sa scrie pemru Viginia City Examiner ~i, mai naiu, a colaborar la un ziar din San ~ Francisco, A lnceput sa-~i publice

povesririle urnonstice sub pseudonimul - I Mark Twain ~i sa diliitoreascii mu.~

vorbind 1a. adunari populare §i -

povescindu-si ispravile grozave .

dirre 0 audicn~ii foarce

TWAIN,MARK

Inocenrii de peste horare

Dupi rcvenirca din diliilO ri a I. Marca Medi tcrana !i Tirilrnu.1 San" in 1869, Twain a scris 0 carr" /'Iou'II;': d. peste bomr« Succesul acesecia l-a f:icu< cdc bru ~; a rep rezcnrat de bu ru I obsesici li [era re american e pc nrru . .,J u mea vcch co"

Vapor cu aburi p" Mississippi

'i ncanta ta.

Charles Webster & Co

Samuel Clemens

Adevararul nume al lui Mark Twain esre Samuel Langhorne Clemens. El s-a nascuc in Missouri, parcea nord-vescica a SUA, in anul 1835. Dupa moartea tacalui sau, in 1847, Clemens a iucrat ca ucenic inrr-o mid eipografle din Hannibal, pe mJul fluviului

Mississippi. Aici, el si-a incepur cariera de scriitor, lucrand la ziarul aI carui proprietar era frarele sau ..

Breverul de pilot al lui Clemens

Pilot de vas cu aburi

In 1857, Clemens ca 1:;<0 "'l'cc tnspre sud, prin New Orleans, in drurnul sau C'trt America d. Sud. Nu rnai plriise§re orasul, dr-ven ind pilor de "as ~""U ab uri pc:: Miss issi ppi. in limp ce lucra pe fl uvi u, §i- a luat pscudonirnul de Mark

T wain, care rep rex i Ild s.t'rigatu I pilomlui pen rru m arcarea adanc irnii de dou;, b "'IC ( I bIOI = 18 5 em) _ Locunle pe care le-a v·hur Ii oamenii po "are i-a in<lInit in dJaroriil. sale pc Mississipp: apar in

nu velele ~ i rc mane It: sale d C' mal tirziu.

Dupa 1870, Twain a pus la pImcr propria editura, care sa·i publice romanele §i nuvelele, A scris mulre caqi, printre care Prin] ji eerjetor (1882),0 fantezie isrorica care are loc in Anglia, ~i Viaf-a pe Mississippi (1883) 0 autobiografie a lui Twain in perioada petrecuta ea pilot de vapor cu aburr, Twain deveruse deja unul dinrre cei mal renumiri autori arnericanl,

Yankeul

Pu blioa," In. 1889, I ucrarea U"yarJk,,, I.~ aote« "<gcluj Arrf"_'r repreainra 0 sari ro

ru l bu raroa re, in can: apar adt pCr50n aje

is tori ce, col r Ji figuri concern po ran e. Pri n alsrurarea dim". bunul- sirn; al personajului american Ii sllpe rs rip~e de I. Cur rca bri tan ical Twa i n scoatc la ivcali diferentele profunde dinrre cele doua :'iocicti"~i_

Tom Sawyer ~i Huckleberry Finn

Ao,m"'il, lui Tom S" w~,- (187 6) 1; co n ti n ua rea - ;{",muriklui Huckl,bmy Film (1885) - au filcur din Mark Twain unul dirure cei mai iubip scrlirori ai eururor eirnpurilor, Ambele Iucrari sunc inspirarc din copilsria .UfO rulu i, pe, recu t:\ la Hann ibal. §i eQ mpun 0 i mag; nc d. neultar , vic Ii i la fron riera de pe Miss iss; pp l, 0 "l'i pline de urnor, ambelc conrin criticimoraie profunde I a a dr es a vief'j i in America in gen eral Ji a sclavi ci 'in s pccial.

Falimenru] In 1894, rna jori [O[eO afaeerilor in care era implicat Mark Twain au dac fo]jm~n r, l.,:\ndu·l inglod.t in d seorll. P. nrru a I" pla'i, a inccput 0 serie d. rurnee de COn [enn ~.c: ti a scris rornan C ~i care SI3. se vanda

daton"

ugiitoritd. a'Yta~ decm"al.a (ufirmzii dt Ilur

Viara de rnai rarrill

Mai ~;irz.iu. Twain 11 rinu ( conferin{C' in rcmari Q nale. A p rim i [ diplorne de onoare de 10 ruulte uni v e rsi t~\i, indusi" de 10 Oxford, Anglia. Ulrimii ani ai vi.~li sale au star sub semnui cragediei: tn 19M, JOU.l din rre eel. ore; .nice ale sal. rn urisera, urrnare de

mama lor, care a deccdac dupl 0 pertoads hmg.l d. suferin p. In 1906, a fils, an unptli propria moarcc, d"'i; ern ind in viap. Cu urn orul caracrensrir, a rclegrafiar age.n,iei Associated Pre ss mesajul: "anunlUl rnortii mele estc 0 exagerare"

STATEL£ UNITE, lSTORIC

191 0 Moare I" Co nn «icut

MARK TWAIN

1835 Se n,§,e in Flo rid., M i«o uri. 1857-1861 Lucreaza ca pilot pc un vas CU aburi.

1867 Apare C,kbm braa.stti sJlttirea,lti di1l1;'I"1II1 Calaueras. 0 colecde de sch ile Ii nuvcle.

]·876 Aven'urit. {ul Tom SdWY"

1883 Viafa pe MissiSJippi

1885 Awnmril. tu; Hu£I",bn--r_y f,nn 1895 ·1896 Con rer;n Ie

SCRIEREA

Rob. lui Twain de la Oxford

HuckfdJe,." Fin'l

874

TARILE DEJOS

NUMITE ~I OLANDA, Tarile de Jos se intind peste zonele de delta a einei fluvii importance din nord-vestul Europei. Olandezii spun ca si-au format tara deoareee au eueerit 0 treirne din teritoriu in lupta eu rnarea sau ell terenurile mlastinoase, prin ingddire eu bariere ~i diguri de pamanr ~i prin asanare. In pofida faptului d. este una dinrre pirile eel rnai dens populate din lume, Olanda se bucura de un nivel de trai ridieat. Amsterdam este capitala oficiala, desi sediul guvernului se afla la Haga.

B

C

o

A

E

F

Canalurile

landa esre 0 ~r' a canalurilor, care asanea •• plnlinrnl1i servesc drepc ca.i navigabile pcntru Forso"n" ji mirfur;' Amsterdam are rnai bin. de 100 de canalurl,

Morile de vam

Vreme de secole, peisajul olandez 0 fost rnarcat de eel. J 0.000 de mori de vant care alimentau pompefe

co drenau .pa din pima",. Acum, pompele elecrnce produc energia nccesara pcntru evirarea inundatiilor.

5

-25'C

580mm

7

Clima

Olanda arc iem i bland" t; ploicase fi veri dkoroasc. in timpul iertui, mfulde de m' nordice biciuie CO"""", dc«riorand digurile li amenin\ind cu inundarii. Grcodacl, "pa canalurilor 'nghe.p.

Amsterdam

Capieala oland.,,; 0 rost co",truirn pe 70 de insule, leg;ue prin aproximativ 500 de poduri peste mul\iJnea de canahiri. Cd mai bun mijloc de tranSport <s" bidclern §i aproape 750.000 d. p=mne merg pe bicicle.ti I. ~ sau la serviciu in 6can: zi. Asrnzi, Amsterdamul esre un important centru aI turismului Ii al come ..... dui co diarnanre,

Populatia

Olandeaii cred despre socierarea lor ca esre una dinrre cdc mai rolcranre din lurnc, cu legi [lexibile In ceea ce privesre sexualiraeea, d rogu rile Ii euranasi a,

Estc 0 I"r. care adesco

a lndrr,pinar cu brarele deschise Imigrantli, mai

ales din vcchile colonii olandeze, u toa re acestea, membrii midi comunirap rurce, care formcaz3: doar

I % din populatie, nu

se bu ura de drepeurile depline ale cet'{eniei.

ruralii

466locuitori/km'

urbana

EUROPA

OLANDA, .IST01UC

EUROPA, ISTORIC

DIGURJ

DATE ESE TIALE OLANDA

CAPITALA Amsterdam [centrul guvernaru - Haga)

SUPRAFATA 37330 km2

POPULATI E 16.l0().0()0 locuirori

LIMBA PRlNCIl'Al.J\ olandeza

R-El.[GlA OOM INANTA cl"Cfr'Lftism

MONEDAeuro

SI'ERANTA I>E VIATA 78 de ani

OAMENI I'ER MEDIC 323

GUVERNARE Democrape multipartit. ALFA8&TIZARl' 99%

Relief

Olanda are un relief lin, eu 27% din suprafata aflacii sub nivelul rnarii, fiind prorejata de dune de nisip naturale. aflsee de-a lungul coastei, ~i prin diguri artificiale, Campiile intinse, nisipoase acopera cea rnai mare pane din resrul Iarii, cu cateva deal uri joase in partea de est ~i de ud a acesteia.

Aproapc 0 treimc din ram:l.n' a fa" smuls m~rii. Aceste zone sum eunoscute sub numele d. poldere ti sunr exrrem de ferule, Tara are uriase rezerve

de gaze naturale In nord ji se practica extraqi. petrolului pc plarformele petrolifere din Marea

ordului.

Agriculrura ~i industria Econornla olandeza es re una din ere cele rna i de succes

din Europa. Mojorira,e. importurilor fi exporrurilor rr ec prln Rotterdam, eel rnai mare port al lumii. Pc lang. scctoarelc rehnologiei de varf.

cum sunr electronica, relecom un ie.pile ~i industria subsrantelor chimice, Oland. are

~i 0 .griculmr:; prospe ...

Producnvitarea csrc ridicara, jar produsele precUJl1 legumele, brsnzeeurile, carnea Ii olandeze flonle sunc surse de venituri

semnificaciee prin C'.xport.

PORTURI si CAl NAVIGAIlILE

UNIUNEA_ EUROPEANA

875

T ARILE DE J OS, ISTORIC ~ ~

Mo.ara de vil>11 p. Ie",,,,l r<clifligat

DE-A LUNGUL ISTORlEI LOR, olandezii au fost puternic influentari de mare. La inceput, au fost nevoiti sa-~i reca~tige pamanrurile joase de sub Marea Nordului ~i sa le prorejeze de inundatii. Apoi, §i-au folosit maiestria de rnarinari pentru a crea un bogat imperiu comereial in roata lumea. in seeolele XVI ~i XVII, orase preeum Amsterdarnsi Rotterdam prosperau din cornertul eu mirodenii desfasurat eu Orientul, far negustorii patronau arrele §i stiinrele. In duda unui declin, inregisrrar in seeolul XVII. Olanda si-a pastrat relatia strinsa ell marea pana in ziua de astazi,

Detaliu din Ro.nduJ d. noapu de Rembrande

lngineria hidrologica olandeza

In secolul XIII, olandezii au lncepue sa recJ.,;<ige reren din Mare. Nord u lu iconstru ind 0 serie de d ig"ri de opara", imporriva inundariilor Ii de canale de dren ar e. Inginerii olandezi au devenle ",iiI de buni in

pro iecrarea siscemelc r de d renare inclt erau solicitari in toatii Europa.

Revolta impotriva Spaniei

in 1556, Oland a a devenit parte a ramurii spaniole a lmperiului Habsburgie. Olandezii proecsrann nu erau de acord cu stapanirea Spaniei carolice.ln anw1581, a izbucrur 0 revolra, iar ~apte provincii nordice §i-au declarat iridependenra fa~a de Spania. Dupa un razboi lung ~i sangeros, s-a proclamat un armistitiu in 1609. Independenra fara. de Spania a fost recunoscuoi in cdc din urma 1n 1648. Wilhelm de O",n1>.. conducand 0 revolta

Wilhelm Taciturnul (de Orania)

Printul Wilh.1m (1533·1584) p.rovene. din Orsnta, din sudul Fran\oi. ins. cr. un mare proprietar de rerenuri in 0 lando. ji ura "ipanirc. sparuola, In

1576, a devenit conducarorul Provlnciilor Olandeze Unite ~i s .• dovedlr • fi WI foaree bun general. A fosc as as in ar lnainre ca 0 Ian de. il s.·li djrige i ndepe nde n, a.

Epoca de AUf

Elibeeae de sub sdipanirea spaniola, statui olandez a prosperat. Neguswrii s-au imbogatit din comertul maritirn,

iar refugia~i i evrei ~i procesranti calificati veneau in val uri, fugind de persecuria din

Europa catolica, Deschiderea societafii olandeze a stirnulat circulatia libed a ideilor, ~tiinp a in£lorit, iar pietori precwn Vermeer §i Rembrandt au

realizat opere de arti pentru clasa mijlocte bogata.

IUizb oaiele olan deze Fi ind cca mai i m ponan ti n ::tti u nc m.ririmi a Europei, Olanda a fose obligarii sa iupee pentru a'fi pfls= posesiunile. Rival itatca co me rcial at rna i inr.li cu Anglia ii apoi cu F ra nra. I a ,f:l~iml .~::::::.:~:!:~:::::sec. XVll .• dus I" rubo a ie ca re au sJib i, pU1:en,. l;.ru·

Mormsnrul lui Michie] de Ruyte(, emisal ornori,1[ in r:izboaiele franceze

Bogafia imperiului

N egustorii olandezi s-en 1mbogii,iI din comernil cu Orienrul. D~i unii Iocuiau in capirala i m periu lu i 0 land", oric nral, Batavi a (asl;;z i Jaka",. Indo nezia}, rnajorlrarea ~j~.ilU construlc case man in Amsrerdam, Aceste case crebui a u 5. fi e, usoare, deoa rccc e rau am p lasare pc un reren nesigur .• l1ar in imediara aproplere a canalelor Ii care pmea Ii cu '!1'uril1f~ inundar, De aceca, erau COfistfuitc din materia]e usoare, pre,cum ,d.mln ida sau gres ia ji aveau feres= mari,

ImperiulO landez

La sfaqitul secolului XVI, negustorii olandezi au navigat in Oceanul Indian, in ciiutarea mirodeniilor din Asia, in l602, pentru a. exploaca acesr cornert, a fost inflinpta Compania Olandeza a Indiilor Orientale. Au fost deschlse punete comerciale in India, China, Japonia ~i in ceea ce asrazi este Indonezla, Pina in 1650, olandezii stapaneau un inrins irnperiu in Asia de Est.

C ul . d .. Piper

omer\ . ell muo enu .

M i rode n i i le, ca piperul, cu i.l00.rel. 1i nuqoa ra , .groa5pat vindeau 10. pre",ri marl In se cold. XVI 1i XVII. o landezll i· au lnvins p. porrughezi fi p. brieanici in lncerca rca d c: a co nrrol a (om e rru I cu III i rcden i i din Europa, s ra b il indu .ji un "I." i.mperiu in Asio. de Sud- Es '. WId e a u mal culti vae, d e as ernenea, cafes.

Nuc10ari

..

SecolulXX

Oland. a fost n eurrs in Prim ul Razboi Mondi al, ins!. a f(lS< invadaclli ccupaea de Germani, din 1940 pina in 1945. D. la Ii nele celu i de- AI Doi lea Razbci

Mon dial. olandezii au crear uno dim", cele mai pros pere econo m ii din Eumpa. In rirnpul gClvtrn;:Iii Pa,",idului Social OcmOCIat , 1"0 .. In Ii: in!"t un ,i ... m de

p m<ecfie social •. Olmd. sus.rne imens integra"a dcplina a ,."elOt in Uniunea Eur-opeana_

1568 i ncepc revelea Irnporrlvo. st5p1nirii spanlole,

1'579 $ap'. p rovincii nordic" se unesc in Uniun ea de Ia U creche.

1581 Pro,·inciil. Un i .. I~iprodamil in.d.pend.nra fap. de stapan i i span iol i.

EUROPA, ISTORIC

U.$cU

1940.1945 Oland. est. ocupacl de German ia,

Istoric

Sec. XlI·XilI raril~ de jos fu:c pa",e din Burgundl a.

14 n r,,,ile de J cs devin pone i otegrant; a Imperiul ui Habsburgic.

1555 L:tdesr:r:\marea imperiulu~ = rimin 5Clb 5tapan Uet Span iei.

1648 Tratarul de la Westfal ia ",cuno"!,,, mdependenta f'f' d. Spani a.

1830 Belgi a, cu

locc j (on care lici. care erau trnporri va sclpinirii protesran, .. il'; c~<ig;;, in sfli'1;r,

in d'pend"n\a In sudul Oland.';.

1949 Colon; a olandeza lndcnesla devine independents .

1957 Ol""da este m"m b ru fo ndator al Comuni t;\~ii Eu.m pene (Uniunea).

ARTA, ISTOR.fC

ASIA, ISTORTC

iJ,(PERlUL ROMAN SFANT

RAZBOIUL MONDIAL,AL DOILEA

SPANIA, ISTORIC

876

TARMURI

,

Evolutia tarrnurilor

, ,

Valurtle se lovesc de mal CtI 0 foqa foarre mare, erodand rocile prin actiunea apei ~i prin izbirea pietrelor de acestea, Pe ~armurile inalte, valurile sapa la poalele panrei, creand falcze. Desenul de- mai jos ilustreaza efectul treptat al valurilor ~i al apei marii asuprararmului,

Pia je 1; bane uri

Marerialul erodat din {armurile ".ncoase esre rndruruic de valuri ~i uansforrnac in nisip ~i pie«i! depozirat in "Ire "0 ne, pc ploj eli In bancurl - fa§ii de nlsip sau d. pi.mi~ din larg. Lirnbi le de p;m ant sun t

ase ,,,In.>:,,,o,.. bancu rllor de n lslp, fi ind 0 contin ua re a uscarulu i: <om bolo-ul este 0

r~ic do pam an r care leagii 0 insula de

TARMUL ESTE DEFINIT ca fa~ia de pimiint de-a lungul unei ape rnari, 0 zona care variaza de la faleze stancoase la plaje nisipoase, Aceasta grani~a se afla in continua schimbare, deoareee marea asalteaza ncobosit uscarul=- valurile se mi§d inainre §i inapoi, iar mareele urea §i se retrag, Aqiunea midi asupra useatului da n~tere unor forme de reliefspecifice, preeum falezele, create prin erodarea (macinarea) roeilor sau plajele, formate prin depunerea aluviunilor pe ~armuri. ~i eroziunea produsa de vant §i ploaie contribuie la sehimbarea aspectului ~armurilor.

M area er-odc.itt_d Sf d.nri1~. <culpld n.d forme, pr«r"" ~:C~aJtJ arcIJdJ.

Va/uril. sapa I" uscat, Msand ill urmd 61 platformii .rodatil .d, IMluri~ care ies« in

tlforii, 5tilncii_

Mare» neiinlflild coruin ft.a iii ~n,),da.e linia IJrmu.luJ~ ,dpdnd a« P"U", prin ",eIN1St) mipdlilri al~ Hand/itT.

Iftl" ril. d. jim" nd rup din baza stAncii.

Paruafromalii Ilfo_/~z~; p,'Zi11ld coillm'

Formarea valurilor

Vantul biciuie suprafata rnarii, formand valuri. Valurile se deplaseaza pe snprafara apei, insii a:pa din aces tea circula doar aparent. Cand valurile ajung la mal, baza atinge tarmul §i incetsnesre, iar varful "merge" mai deparce, radndu-l sa se "sparga":

Apo. cir--ClllJ. hi interiorul "a/"ltd, Imndn.d 0 traiectori dipticd.

Materiile de pe pla]e

N isIpuJ fin Ii namo]"l so g.'->esc. de obicei, In ronde joase ale plajei: valurilc mario de fiirtund, due pietrisul ji bolovanii Ln ronde mal in.tlre. Pe unele ploje existi d,e 0 creas"i de pierri~. num ira plaja de fimUII;:, care s-a fann", dupa nlvelul maxim M rnareei, in nrnpul furtuniJOI violcnrc.

PinNI Nisip

~ fin

Protejarea fiirmllrilot Cdnd " a lurile .ajung"la !ii,m. acesrea ,'pal;;· nisipul ~i pic['i~ul' de-a

lun gu I plajci, f"rm!ind un unghl, Aces, p roces reperirlv se numo,," doriv' I, i tOldl!_ $e PO( con scru i diguri pcntru a incerini aceasro. acnvteaee de. remodel a re a marL~_

..FAUNA GLACIATIUNEA MARl ~I MU~TI ~I PEFERI RECIFE DE ROCI ~I

TARMULUI OCEANE VAl CORAL MINEREUru

Diguri de COilS ta. Angi iii.

Mt1.JeriLZ l'rodat.J.u ac",,,uieaoza p~Ii"ia (armuluil jonnJ.r1d plaj~.

FaIn.1e sun: atacat« defununi; pari'" SI'tpt'rioarJ. a .ilr-radti sr prdbl'f~/U, l.isd.nd in IInn-ii 0 foloand; apart aiM a readd.

Tipuri de ~arm

jarmurile variaza in functie de compozitie ~i de scructura, !niilrimea ~i duritarea rocilor din care este alcarnit ~armul afeCtCaZa modul in care se forrneaza acesta: prin eroziune sau prin sedimentare.

Plaia propriu-zlsa, de golf Accost a so forme.w. cilnd maeerlalele e rodare din zon .1. inalte (po r{i un ilc i nal re Care intra in mare) sun! aduse inrr-un golf. 0 desch lzaru ra a uscacu lui ali ... irure doua po, riun i lnalce,

"fafm scufundar

Acolo unde nivelul rnaril a creseur sou useaeul s-a cufundac in apii.. va~ - sunc inundate, rormMd deschiz:lturi ingusre 1n firm. numi re ria. Dad v~ile sum glad....,. acesee canale se numesc fiordur].

Direql« ualurilor

"farm lnalt

A,o 10 undo marea i ntill n~t< un !iltm tnalr, aceasea erodeaza rod le, c reand faleze, bol~ 1 i plarfo nne ,ii ia to de ""I u ri in pia,ra.

Dirt";" valurilor '

Plaja ;n,;I"wi R/il/l tobottrii in panfa Jpr~ noul "iv_! "I ",ti,-,,_

- \.

"farmjos Plajele la rgi, ,a 'a", ri I. 1 i

e~ ruarel c sunr fo rrne de reli of care "parrin fOrm urilor j ease.

'1i'ip cu gmnu i~ mar;

877

TESTOASE TERESTRE. veal BROA~TE TESTOASE. TESUT, vezi TEXTILE ~l TESATURI. TIPAR[, veal ANIMALE MIGRATOARE • UCRAINA. veal ROMAN[A. UCRAINA $1 MOLDOVA. UGANDA, vc,i AFRICA DE VEST

Masurarea spatiului

Cand masuram lungimea, suprafara sau volurnul, rnasurarn spatiul. Lungimea este spariul liniar dintre doua ptmcte. Suprafat;a este rnasurarea spariului bidimensional ocupat de un obiect solid, iar volurnul pe eel ocupat de 0 cantitate de lichid sau de gaz.

Lungimea ~i disranra

Teare dispozirivele pcntru masurarea lungimii sau a dist.old masoari spariul existent de-a lungul unci linii. Cuvantul lungirne esce folosit cand so n.a.oara cat de lung csre un obiecr, discarua se refero I. spatiul din". doua punct e. Prinrre uniratile de lungirne sau di>tanp so numira: piciorul (f,), merrul (m), mila (mi) ~=!!!!!!==::::=::~~==~ -~"_"~+~"_"....;J ~i kilomerru] (Ian).

UNITATI DE MAsuRA ~I GREUTATI

Roeile de ma.sura unr fol';'ite pentru disrante man.

IN EGIPTUL ANTIC, corul era principala unitate de masura a lungimii. Acesta reprezenta distanta de la cotul unei persoane pani la varful degetelor.

Deoarece bratele oamenilor nu au

aceleasi dimensiuni, a devenit necesar pentru egipteni sa defineasca un cot standard, astfel incat acesta sa fie acelasi in toata tara, In acelasi mod, sistemul nostru modern de rnasurare, cum este eel metric sau eel imperial, se bazeaza pe unitati standard. Printre marimile pe care le rnasuram sunt: lungimea, suprafata, volumul, greutatea §i masa.

Masurarea masei

De obicei, descriem "masa" unui ohiect in grame ~j in ki1ograme. Acestea sum unitati de masurare a rnasei - adica masoara canritarea de rnarerie diner-uri obiect-In ~tiin~a, greutatea se refera la forta gravlrarionala care trage un obiect in jos.

Camor digital Canrarele ~i balanrele Peruru dimirirca ell precizie a obiecreior, rrebuie fuh,it un clntar sau 0 balanf.i. Canearele digiral< folo""",, cornponenre electronic" pemru a derermina mas. unui obiect, Balanta este formata din doui ealgere situate la caperele unei piirghii. Obiectul d. clnl1lrit se pune p" unul dintre talgere, iar in cdahl, sunt adliugate greu",~ seandard. Cdc dou" ralgere se vor echiilbra cand vcr avea aceeasl greutate.

Unitatile standard

,

Asraz! exista doua rnari sisterne de unitati standard. Sisrernul metric. zecimal, este eel rnai cornun, fiind folosit de oamenii de §tiintii din wad lurnea. Uncle ~ari, prCClLm SUA, folosesc vechiul sistern imperia1.ln alee {ari. precunl Rcgacul Unit. oarnenii folosesc atat siscemul

metric. cat §i pe cel imperial Ulei (~olum):

II; 1.76 pc

Fir (IWlgin>e), 8m; 26 ft

Sisrernul metric

Uniclfile sistemului metric indud eendrnerrul (em), merrul [rn], gramul (g), kilograrnul (kg), lirrul (I) Ii hectarul (ha), Prefixele pree urn mill- ji kilo- in dicl tlllira,ile rnai mid sau mal mario De cxcmplu, a rnia parre dirur-un merru est. milimetrul (mrn), rar 1.000 m lnstomna I kilomeeru {km}.

Cereal e (masii): 2S0g; 90'<

Panglidi (lungime): 25cm; lOin

Suprafata

Ca Sa vii asigurap cl veti cumpara d<:<rul. ,'opsea, est. important s. lri;i suprafara pererelui p" Care urmeaza sa·1. vopslri, Suprafatn so m?i<oar;; in

un idi:fi la pdrrar, cum ar fi rnerrl p~h:ra.~ (m'-) sau picioarc pacr.r. (fo'). Suprafeeele d. reren sunt rnasuracc de obicei in urump diferire, rum sunr hecrarele (ha) sau acrii (ac),

Filina (masa).:

O.S kg; 1,llb

ALJMENTE

CAl

EGIPTUL ANTIC

GRAVITATIA

Volurnul combiner aI caram izi lor esre egal CU volumul apei.

0,641 d.opa

Volumul

Vol'umul.olidelor est. ",l,sural in unitafi cubicc, prccwn cenrimerrll -1- (em') S3u incii/,olii (inl). Ulliclrile d. capacirarc, ca lnrul (I) sau pinea (pr} masoari

I",olumullichiddor. Volumul gazelor se masoara in unjt3~ cu bice sau in un i'"li de capac i tare.

Sis[eroul imperial

lnciul/tolu! (in). piciorul (fi:), uncia (0.). livra (Ib). pint. (pt) Ii acral (ac) SllOC uniralile de m"""ra irnperiale. Sprc

deosebi rc de uniulile me trice. ncestea nu

so bazeaza pe numarul [0. Unicl,lIe imperial. nu au .cel~; nurnjir la bad: un picior so lmparre in 12 inci, insii 0 I,,-d

coniine 16 -.!iiio-------.

Cover (suprafaJi): 6",'; 64 fe"

Unitaplc din afara standardului Odinioarii erau fulooire piir;i ale corpului CO unirap de mlsUl\\. MAna, de

cxcrn pi u, era fulosirii pencru a derermina tn'I,imco ca.ilor. Astfd de unir:'i;i sunr In afara seandardului, deoarece eorpunlc umanc nu sunt nidod.rii ideneiee, Un cal poare ave. 18 main; tnal"mc J>C"cru 0 persoand fi l6 pentru alta, Milna a fus, .candardiza,. =hi cu o lungimcdc cncclO em.

Srrug-..ri (mosa): 200 g; 7 07.

(

o

MATEMATiCA

MATERIA

~TIINTA

NUMERE

VOPSELE ~I ULEIUR]

878

1.0 I ianuarie 2002, 0 monedil. unic~ •• UfO,' fo" lans a t;' in 12 ~ari ale Uniunii Europene (UE),

'" Bancnotele 1i pieseledc metal ale

DOUZECI ~I ~APTE DE TARI s-an aliar pentru a »< :'~. . aces ce l noi monede auinlocuit

forma Uniunea Europeana (UE). lnsa Europa nu ) .. ~ ~.:~ (I~ ... ' -I( mon .• dele nalion. ale al e a cestor

~ / I ,'ti~! -:~ {. \',i, Singurele {iri UE care nu

a fast. dintotdeauna unita, Inrre 1.870<:i 19.45. ..::..J0.... ~ au port~Cipa, I. uniLln... .

. .,.-, ~. - '. , monetara au fost Marea B nraru e,

Franta ~i Germania s-au confruntat in razboi de trei • L!:Z>lt D"n.m.n:.~iSuodi •.

ori. Hotad.~i sa se asigure ca ~arile lor nu vor mai lupta una impotriva celeilalte, francezii ~i germanii au decis sa~~i puna in legatura indusrriile carbunelui ~i orelului, penttu ea natiunile sa fie obligate sa luereze impreuna, Crearea Comunitarii Europene a Carbunelui ~i a Otelului

(CECa), in 1951, a condus la Uniunea Europeans de "F ...

.,-.J'::c::.-;-..J

. ~

UNIUNEA EUROPEANA

-I':;;' ,.; -:

~, ..

~ ' ..

Ceface UE?

Unirea Europei

In 1957, CECO a evoluar in mal larga Comunirate Econornica Europeana (CEE). Zece ani mai drziu, aceasta a devenit Cornunirarea Europeans (CE). in 1991, conducacorii CE au sernnat Tratatul de la Maasrrichr, care a a~czar Europa pc calea

unirii econornice ~i rnonetare complete. ..

Cand a inrrar in vigoare rrararul, ill .. A.'

1993, CE a devenit Uniunca I<~

Europeans (UE).

IOI.nd.

Z Belgta

3 Luxemburg 4 Slovenia

Ma! mutu liir; din centrul Ii L"ua,,",""~-) estill Europei

\. in ten Jion<azd

L.:" • . ! ,:'sli candideze.

. German ,. t Polon " . _,,, - -,

.....z -...~~ -\ ...... - ....... ~- ...... ; t.,

:J{"epUbIic.e Cch,V '~ .•. ,.~

.)

i',j

Exrinderea Unitt!)ij Da ta aderirii
Uniun ea Europeans are 27 de 0 1957
membri, Un nurnir de sraee au
incepuc IOnnal;clpl~ de 0 1973
aderare, urndnd 0 f, lu a ,' 0
ho.arlr< ",upr. srarurulu i [J 1981
0<"'<0 ra. Exi,t:5 deja ace rdu ri PO,U'U
de cocperarr in rrc U E ji rn uhe D 1986
din rre {iril. cand idare, EI-''''ria
are relarii comerciale s<rlnse cu D 1995
UE, InS. un referendum
nali onal desftttu rat in 200 I a D 2004
respins aderarea, Malta' Mcmbre ale UE, 2007

Uniunea Europeans sc implid in chesriuni economice, flnanciare, comerciale, poliricc, indusrriale, a.gricole, sociale ~i culcurale. Prirtcipalele realizari ale acesreia au fost stabilirea cornerrului liber intre statele membre, prin abolirea eaxelor vamale ~i srabilirea unci stratcgii comune privind agriculture ~i

pescuirul, I U£ a

Spdjinul UE

U E of era 5ub.enrii reg; unilor mai pulin dezvckaee ole E.um pei, pcn<ru proi ec rc prccum cele de dezvolrarc ole noilor ill dusrri i, 0 marc parte 3 fo nd urilor U E sunr canalizaee citre Imb""acl~ireo. rerelelor de «",,-,pott din E""" p'> elk,. construirea d. drumuri ~i cii ferace, pen m! co roatc regiunilc 55 se p",t:5 bucura d. a""""jd" pi",,; uni~<:.

Euro

Structura UE

UE are trei instirutii principale:

Comisia, ell sediul in Bruxelles, Belgia.esre serviciul civil care admmistreaza VE; Parlamenrul din Strasbourg, Franta, §i 8ruxelles controleaza UE; Currea Europeana de jusririe, din

Luxem burg, asiguraapl ica rea corecta alegilor UE.

Parlamenrul European

La flee a re ctnci an i, odulp i din toad UE ;; voteaz:i p" cei 732 de mcmbri ai Parlamentului European care ,:I I. reprezinre lnteresele, Deli n u are aceleasl prerogative co un parlamenc

n .tiona], Parlamentul European consili~

Co m is ia, Ii 1I:U P ra.vegh ea.za acrivi [area i i bug,c:t:u t anual,

Jean Monnet

Jean Monnet (1888·1979). 11:m un eronom in francez care' l-a CQ n v i ns pc: mlnlserul france. al AfaccriJor Erterne, Rober. Schum," (1886-1%3),di singur cale de ;,1 evi ra un [lOU r3~boi tn tr( Peanta !i Germanla e ra uni ea tndusertilor

di .• bunel u i Ii orelului, CECO a fa" lnflinl"d allllndu·l

pe Monnec in rol de prim presedinre. Viriun"" SO • dus L. crea rea U E d. ",iizL

Istoric

195 I Es te ,nfli ntatfi Com un i rarea European •• Orbundui Ii • 0 ~oIL11ui (CECO).

1957 Napunile CECO semneaza Trn ra rul de I. Roma, prin core se lnftinreaz;l Comuniear ea Econornlcs Europeanli (CEEj,

1%7 CECO, ell Ii Euratom se !111=. fom,lind Cemunlearea Europ=>l (CE). 1979 Este organ iza, Sistemul Mon.,,",

Eurol"'an, pcnm! a Iilcc I.cgaturn d irure rnonede.

1991 Traeatul d. la M=<rich. soabtlq'" un program 1"'"m1 unirca cconcrnici total •.

1993 CE devine Uni unea Europeans (UE).

2002 Euro lnlocu iesrc m onedele exisrenre In 12 ~ri ole U E.

2004 Inci. zece !iri devin mernbre ale UE 1JXf7 Romania p Bulgaria odenlla U E

Polirica social.a

U E In c=cl s .. tmbun.irnr.3.!d. accesul la un loc de m und' adeevsc pcnrru tlncri ~ i p:n~' sorncri. irwestind In educatie ~i in insrruire in regi unil. clef.tvo rizoo .... D. "",men"", • ,eali ... < uncapilOl ,ocial 'pedal

pri vi fQr la d rtpcuriJt;: rn I;JJ1 ci tQrdQL

Politica a.gricol::i

Peruru 0 g .. anra rezervele de hrani ~i P'' ntru a c rt~ re p rodu ("tivi carca .gricolil., U E a ad 0 pt.r com plexa Polidd Agrko!:i Comuna (PAC). Ace.". a ,tobi lit c; ,<"Iaria Ii be", a prod usdor agriml e in roat:! U E.

ACRICULIURA Aml2NTE BA.NI CO~IERT~I fl CRESTERU m-OUSTJi1.E ANll\WELOR

EUROPA, PrsCUlTUL It.;l"ZBOIUL ISTORIC MONDlAL, ,4.L OOJLEA

879

UNIUNEA SOVIETICA

NASCUTA. DIN HAOSUL Revolutiei Ruse din 1917, ' Uniunea Republicilor

Sovietice Socialistc (URSS)

sau Uniunea Sovierica a fest prima tara cornunista a lumii. Pe parcursul istoriei sale de 75 de ani, Uniunea Sovietica a devenit unul dintre cele rnai puternice state din lume, jucand un col important in politica lumii ~i realizand uriase progrese tehnologice. Cu toate aces tea Uniunea Sovietica nu a reusit sa of ere prosperitate sau libertate cetatenilor sai, Eformrile de a reforma sistemul comunist au e§uat, iar republicile s-au desprins, in cele din urrna, din Uniune, in anul1991.

URSS in razboi

La 22 iunie 1941,79 de divizii germane au invadar Uniunea Sovierica, aducand-o in raz:boi de aceeasi parte cu Marea Brirarue §i, mai caniu, Cll SUA. Desi Germania a ocupat pii.r~i extinse ale vesrului Uniunii Sovietice, germanii nu au reusit sa ocupe ~i Moscova lnainre de venirea iernii ~i au suferit 0 infrangere raSUnatoale la Scalingrad, in luna ianuarie 1943 ..

Asediul Leningradului in «p eembrie 1941. f0'1ele germane au tnconjurat

len i ngrad u1. 0 ,"~u I a reristac 900 de zile, pinl cind s-au

te rmi nat provlzl lle, i.n ianunrie 1944. Bcrnbardamenrul, foamerca Ii frigu I au dus la moarrea a. m i i de oarnen i,

Planurile cincinale

In perioada J 920-1930. ccnducarorul sovieric losif Srahn a rcalizar o serie de pion uri pe rermen I ung pen rru a p utea controla economia ~arli. CunO;5CU~C sub

numelc de ~plailluri cincinale", acestea se

refereau I a in dusrria gre., I" los j f 5 tal j n

"grkuJ rum, 10 producri 0 de

bun uri, "parar. I; la prod ucria de

Ccnsecinrele rhboiuJu.i

o mare parre din vesrul ,ari i a fo" distrusa in .azboi ! i peste 20 de

m ilioane de oamen i Ii. au P ierdut y1a\:1_. Pen rru a evi ra reedi tares acesee i eragedu, erupele sovierice au <>Cup" 0 marc par", din esru I Europe; dupa 1945, "'gon iziln d o zona ·tampon d. guverne cornunisre.

Mil de p rcpaganda care lnflili~, mun cirori sovieri ci

StatuI sovietic

Uniunea Sovierrcaa fost aldituitli din rnai rnulre republict, care emu guvernate de cornirete sau soviete, Ftecare aspect al vietii soviete]o r era controlat riguros de carre SUIt. Industria §i agricultura au fost acaparate de star, presa a fosc cenzuraca, iar viata culturala a fosc directionara cacre glorificarea sisternului cornunisr. 0 irnensa polirie polirica (cunoscuta sub nurnele de KGB) menrinea sub control populatia ~i tndeparta toti opozantii.

Stolin (I879-19S3) $" n,<eu, In Georgia, Cornunls de la 0 vl""a fragoda .• ajuns con d udito cui partidului in J 923 It a I

Un iunii Sovi"ticc In 1924. Derirrca puterea absolnra, rorrurii.nciu·li Ii omoemdu-sl

c pozan \ii lid is id"nlii _ Ace" ti p de die "'nmi. Care Sf: s:prijinca: pc un a:parar de represiune cerlbil, a luat nurn ele eel u i care l-a pus la

pu ncr- losi f V iss at i onovici S ralin - ",stalinis_m·.

Ai

err

, -J

.~ .... , < '_

n . ...: ... _ ~

Proces-sp ecracol .1 opozan Ii lor lui Stalin, MQSCoviiI

Pro ces el e-sp ectacol In an ii ' 30. SIali" a tndoplrto, opcz i \i 0 1"""0 serie de procese· spectacol, Lidcrii

dis id on Ii au roSt lmpujrn>i sa u Inch ifi Ii suce d. m i i de ccdileni sovieuci au fosc

co ndarnn a.~i sau tri m i ~ i I. munca silnica in Siberia sau in zona ar'c:r:iea.

Cursa spadala

In 1957, URSS a devenlr prima n"li une core a hnsa~ un satel i I arti 6e ial in spati u ~i a trim is pri In U I cosmonaut, pe [uri Gagan", in 'p"rju. in anul 1961. S uccesele sparlale sovi er icc au seirnulat 0 mare cursa 'P"li.!;; cu SUA.

Superputere

URSS s-a afirmac dupa eel de-Al Doilea Rdzboi Mondial ca 0 superpurere. A concurar Cll SUA ln dorneniile ~tiinpfic ~i rnilirar, folosindu-§i prima arma nucleara In anll11949. Confliceul arrnat dinere cele doua tab ere nu a fost direct, des~urandu-se in asa-numnul Rszboi Reee. De asemenea, "lnsa sovierele au susrinut natiuni precum Vietnamul, in conflictul cu SUA.

Istoric

1917 Re,'OJuli' Rus.\. C\J conducatori p,ooum T rotki, i nstalenza cornurusm LII.

1918-1920 Armaca RO!jierusli c~'igi clzho iu I civi I.

19Z4 Stalin preia pure rea dup3 ce rnoare liderul revolunonar Vladimir Ilici Lenin.

1928 Prim ul plan ei n cinal,

1941-1945 URSS lupta in eel de-Al Doilea Razboi Mondial.lnrcgi""and pierderi e xrraord lnare,

1945 Tru pol c fUSe! ri <XU pil o mart par-rc din Eu ropa de 1'. st.

J 953 Moarrca lui S",lin.

Con d uearorulrevol u fi on ar Lev Trotki (1879-1?40)

Perestro ika

In 1 ?SS. Mihail Gorbadov n devenitconducacoeul URSS, Aces ra a In<epUI';; rcfirrm .. ze siseemul 00 m un isr, prin perestroika {reseucturare l.

in rr-oduca:nd nopunea de glasnost {deschidere]. Gotbru:i""

a demisienar In anal 1991. dups 0 r~m;"riv:l de loviwra de star.

Mih.il Gorbadov

1 ?S6 NouJ condu dim', Nlkita Hrusclov, dcnun f'l c:xcesdc: gl,l"1;:Fnarii sralinisre,

1964 H'llJCiQV este lrdocu i [ de Leonid Brejnev.

1985 M ihail Gorbacicv dev i ne condueator fi fncepe o serie de refcrme.

1991 Gorbaclov d ernisioneaza, iar URSS se d."",rnii ..

EUROPA, ISTORIC

RUSIA, ISTORlC

880

GUV.EJ\N.Il~J POLITICA

MARX, KARL

RAZBOlUL .MONDIAL, AL DOILEA

RA.ZBOJUL RECE

REVOLl,IT!A RUSA

UNIVERS

CEPAND DE LA CELE MAl MICl particule §i ajungand parra la strucrurile gigantice, fie di aces tea seaila pe Pamam sau in spatiu, toare alcatuiesc Universul. Acesra este formar din tot ce vedem, dar §i din ce nu purem vedea, din tor ceea ce cunoastern, dar §~ din mult rnai multe pe care nu le cunoastem inci, In [imp, au existat mai mulre pareri despre cum funcnoneaza §i ce este, de [apr, Universul, despre cum a aparut ~i despre ce ne rezerva viitorul, In zilele noastre, oamenii de ~tiin~ cunosc mult rnai rnulte lucruri dedt inaintasii lor, dar mai sunt ind multe de descoperir,

Marek zid

Ccle ma i rna ri serucru ri din Un ivers sunt de ri p

fi lamen tOS, asemdn atoa re unor Are, forma.rt" din mii de galaxii, Ele lncon jo ar a golu ri imense. Aici, pu [( {~ observe o simulare rom pueerizara a unei nave SP'lial. care

sur volc.:ci un ""fel de ...,mar(:1;id!!l

Un,iYers III a a p:lrm acurn 15 rniliarde d. an i, in urrna Big Bangu lui. De acu nci, parriculele de mate ric 5- au un ir penr, .. a form. srelele, gal"" i ~ e, planerele Ii viap.

Pcolemeu

Odin ioarji, Pfim;,ntw era considerat cenrrul Un i versului, ia r roare pi an c:td c $C c redca 'col se inva" in jurullui. A= st a reprezinra

concepna ptO 10m elca, n umira "~" d u pii Claudius Pcolcmeu,

cgi preanul Care ill sec. [J a ad una, mate id e ile

aseronorn ice ale G rec iei ancice in lucrarea Al"'lfgm.

Privind Universul

Tot ceea ce tunoa~tem despre Univers am a_f1at de pe Famant sau din apropierea acescuia, Cu ajutorul telescoapelor este captata informa~ia provenid. de la radiatiile eiecrromagnetice emise, pe diferite lungimLde unda, de f'lecare obiect din Univers. Analizind diferiteie lungimi de unda, purem consuui 0 imagine a Universului.

Fiecare lungjme d. undii of.r.i info",,. rii d i fc: ri [c dcsp rc U.IIl obiect,

Und_radio

881

Materia neagrii.

Oamenu d. ~'iinr:l au calculat d

Un iversu I ccntine cu90% mai m uld rnarcri e ded, cea cunoscuta. Acesc no r g=. cu mulee goloxii "dono re in d. poa,e ,a conrinl o par,. din "",,,ta mat-eric nedc (Cc(.::ui pAna acum,

Infrarosii

Galaxi. Andromeda, !nregjsmcl !n imagini ell infraro$i i_ Acme imagi n i 1i

oj u '" po astronorni Sa localize" obleceele mai r.ci ji regin nile altfel i nvizi bile.

Structura Universului

Stelele sum cele mai comune corpuri din Univers, fiind

extrern de numeroase, de ordinul rniliardelor, Cel putin una dinrre e1e, Soarele, esre inconjuraea de planere, Una dinere acesrea, Piimancul, este cornpaeibila cu viata. La prima vedere, stelele, planerele ~i oarnenii sunr foarre diferi~i, dar, de fapt, aLI §i lucruri in comun: sum forman din aceleasl e1emente sau cornpusi chimici ~i sunt afectati de aceleasi legi ~tiintiHce,

pre cum gra:vita~ia ~i forra electromagnerica. Prm srudiul cornponenrelor Universului ~i prin in\elegerea legtlor acestuia, oamenii de ~din~a POt schernatiza Universu], descoperindu-i trecutul ~i prezicandu-i viirorul.

Marerialul intersrelar

Gazul ~i prnful se g.t= in 1':tS",.I~ 'pali i dinrre std e Ii rep ",.inc; eproximariv I 0 % di 11 Un ivers. Pe alocuri, eele do oil de men re S Ul1' acl, d. dense, incat aqione3.ti preeum un vacu LI m. Tn alee 'WI'Lt, sunt no ri imen~i. Gazu I ji prnfui fo rmead s re le noi,

A.i nd tnlocu i re atunci dnd 0 "eo ruoare, Mai pm A. !nclin ire Ii in ere galaxii.

de

PMi{ it reald a sielri

Traieaoria r"ulord. mina

. . ~ .

. . ...

" .. ,.:,:.- .. : .. ' .

• ~;I

G.",,] u nei stele esee men¢nm CO ajutorul gravimdel. 'Ioate pamculcle din Uni,"" S( ,Ail sub impcri ul aces,ei a, Gr:n'impa fmc oblecrele po suprafara Pirnantului. elemencele sisremului solar unite, rot ea fund

res p"ns"M;\ Ii de uni ,."'" srelelor din Calea Laeree, In general, ell d.I este rnai rnasiv un corp, cu 3t3,[ exerclci 0 forf' gm vi['fiOnoi' m. i mare.

Teoria gener·alii. a rela tivi tii~ii

La lneepurul sec, XX. $r a de monstrat ci grnvi'"rio nu ofecteoz:! dear obiecrele, d ~i sparlul

COSml c. Obiecrele rnasive curb ea z.'i 'pali W. ceca ce se P03t( observa arunci dnd! In [0< sar~i pasereae 0 rmieceorie reeeilinie.Iumina de 1.0 scea se cu rbeaza in 'pori ul din aproplerea Soarelu i, Ace as ,:; lege roar", numele d. ceorla genernl~ a relati vi 'ilii.

Lumina vi zib iIii

Galaxi a And ro m eda. obse ,vala cu on d. din. specrrul vi.7.ih i1. Esre cea rnai mare dinrre

galax i i It: <ifl are [ 11 apro pi erca Ci ii Laeeee, Are fi do u. g:tIaxii m:li mid •• propia<o, "izibU. in ace<tsta i Illagine.

Razele X

o imagine a galaxi.; Andromeda ill raze X. Aces tea au lungirnc d. unda m iei, dar in", ns itare mar e, Cu ajueorul lor Sun' evidentiatc pu nctele .«iYe din 'palill.

Lut11JIIO,,;<.ibila

Longimi de unda mici

Rau "flmviol<le

Margine;!, Universului adam: ell imburdt:'ifi1tO tel<'$coopclor, asrronomil au pllrur .. vad.i din co in co mai depam:. Cu .jutorul irnnum", ,dor .actuak, ei po< sa "",,1 .proape de ,lW' gin .. Uni>'emduJ. ..-lid I •. 0 di:stan ~ de 15 miliard. de an ilumirul. Q__==tl, unul din"" eel. mal Indepiit=e obiecre vi7j. b~ .. '" a& la ° distanli de 12 miliarde de an i·1 ,,,,,;na_

U IVERS

Masurarea Universului

Obiectele ceresri aflare eel rnai aproape de Parnanr sum Luna §i planerele. Distanta dinrre de este rnasurata cu ajuroru] radarului, Cele rnai apropiate stele, acelea aflare la aproximativ 1.600 al, sum rnasurare cu ajutorul paralaxei. Disranta paoa la srelelesi galaxiile mai tndepartare este calculata analizandu-ii-se lumina sau cornparandu-le eu obiecte aflate la 0 distan~a cunoscuta.

Deplasarea sprc ro~u Miicar~

Lumina de la "de Ii galaxii cll~.orq[c sub form. unci undc ji ne po.,e indica dad acestea se apropie sau se tndepsrtea •• de Pa,,1ant. Lumina este imp<irpt:l intr-un ,!"'etru de cu 10 ri. Daca obiecru I ceresc se tndepareeaza de noi, spccrrul so va deplasa elkre rosu, iar daci acesta so apropie, specrrul se va depl asa carre albastru,

Distanrele din Univers

,

Parnanrul este mic in comparace eu alee obiecre din spauul cosmic §i ell tnrregu! Univers, Pe Pamint, distantele se mascara in kilometri sau mile, dar in spariu, distanrele sum atat de mad, locae aceste unirati de masudi sum .neserunifcarive. Astronomii folosese unitatile asrronornice (ua) in Sisrernul Solar sau anii-lumina (al) in afara acestuia. Distanrele sunt in continua schimbare deoarece Universul insusi devine din ce in ce mal mare, II se aflii in expansiune indi de la fonnarea sa, prin Big Bang.

De la Pamant la Soare Pimiintul nu rlimine I. 0 disTanl"i consran t\I fala do So a rc, ci sc apropie sal! se indeparteazd de acesta, in funqie de locul in care se .Il" pc orbicl. Disranta rnedie esre de 149.6 rnilioane de kilomctri sau I U3:_ Lumina Soarelui are nevoie de 8.3 rninute-Iumina pt:I1UU a oiung!: pc Paman!'

D, ttl Ptimdnt fa Soare: 1 unitate ostronomicd (Ila)

D. /" Soan til (I'" mal "proplalii stea: -L.LL.u...U

270,.000 UTJiltifi "$1T0.".",;" De la Soare la cea mai apropiaca scea

Proxima centauri este cea rnai apropiata srea de

Scare, alia <;\ la 4,2 01. Un an-lumina r.p=indi diseanta parcursi de lumins intr-un an (9.46 mdioane km).l.:J 0 di.tan~'i d. 10 al se .ali rnai punn de lO stele,

D. til Soan I"~ cell mal apropiatii SUa: 10 "l

CalM Larin an dj"metrut

de I (l0,000 ,,/

Diameerul unei galaxii Calc. Laceee are diamcrrul

de 100.000 alii es re foronaril din rniliarde de Stele. in medic ••• clelc

so .ill I. 4 al distanr,i. Sistemul solar so .Hi I. 27.000 .1 de cenrrul acesreia.

Concepria babiloniana

Zeii jucau un eel lmporranc In concepria p" care babilon ien i i 0 aveau despre Univers, acnm 3.500 de ani, Ei plasau Soarele, Luna Ii planecele in ceruri, Pilnlanrul fiind un mum. mare, roru nd, go I pc d i nauntru, care se alb pe "pa §i sustinea ceru] In forma de cupola.

Ambe/e galAxii Jt indep,iI'uazJ, dar cu (til est« mai rosie deplasarea, (u atal ga/a..v:ia'sf! milca mai repede.

.---- ...

GIl/dxiil. ale mai mpid« sflm!i ute "M; IndepJrlilte.

Mi,C4re tlparcntii a B

in iuni«

P,im4f1llll. pe orbitJ ill juru! Sonrelui

Paralaxa

Metod. paralaxei presupunc observarea dubla a unci stele, a dous masurar e a vil.nd loc la Gluni de la prima. De dar" aceasra .•• eaua pare s. se fi deplasat. Unghiul acesrei deplasari - paralaxa "de; - rcprezlnta distant a, Cu cli.t esrc mai mare unghlul. cu acit esre rnai aproplara sreau a.

Universul in istorie

Oarnenil au inccrcaz lntordeauna sii afle car rnai rnulte despre rncdiul lor inconjuraror, Diferirele ipoteze despre Univers au evoluar pe masudi ce oamenii descopereau din ce in ce rnai rnulre, La inceput, s-a incercar explicarea meeanieii Sistemului Solar. Apoi, pe masurn ce s-au descoperit mai rnulte despre obiecrele indepsrtate, dirnensiunea Univcrsului a crescut, Dcscoperirea noilor corpuri ceresti a adus cu sine noi inrrebari la care trebuie gasit till cispun .

Conceptia prolerneica C rcci i anti c i co ns iderau

Pa.nlnrul co hind i~~ii~=iii~

centrul Universului. IJ

Soarele, Luna ~i cele cinci planere cunOSCUEe se llli~c:;'i1J in jurul accsruia, In jurul lor se a f1. 0 sfeni din stele,

Calea Lllcue: J oo. 000 at

D, /" Caletl Lactee la <ea mai npropiotJ gdt".~ie: 2.25 m ifioa,u at

De 1. Calea Lacrec la Galaxia Andromeda Cea mai marc dinrre galaxitle .prop iare est" Andromeda. afIara 1. 2.25 milioanc aI depart.re. CaI"a

L''':[ce §i G alaxi"

And rom cd. fac parre din Grupul Local. care cStc forma.t din aproximariv 30 galaxii.

Dimensiunea UrriverswlIi Prin masurar"a di "U1lci pina b cdc mai 'ndepart ••• galaxii, asrronornii pot calcul. dimensiunca Uni'VCfSldui. Se crcde eli r= are IS mili.rdt .1.

Copernic

Luc riri le astron om ulu I polonez icolaus Copemic (1473- 1543) marcheazs 0 ,c.h im bare In perceNi •• supm Univcrsului. £I a StlS{inU[ cl Soarcie. IlU Pim~ncul, " aIl~ in cen trul Un ivcrs1l1 ,,1. Teoriile •• le nu au [Ost p<: dcplin acceptare jumilmtc.a sec. XVU. dnd asrronol11ii au putuC sa dovedeasd fup.ul eli Piim.nt,,1 ji cdelalrc plancIC orbitea:clln jurul Soareiu;,

BIG BANG

GALAXII

GAURI NEGRE

GRAVlTAPA

GREClj). ANTICA

ASTRONOMIE

882

Conceptia hejiocentrica Pusa la puner in 5<.'1:. XVt aCCOSt" conceprie sci I. baza cuno~rin[elor acruale despre Univers. Pruninrul se lovane in ju rul axci sale o d.,tO pe zi ji orbireaza in jurul Soarelui 0 dad

Inrr-un an, Pimlnwl nu se mai alia In cenrru. d este

doar una dinrre plan er e.

I

Astllzi

A nronomll secolului XX au descoperir

In ulre i.n form a{i i despre .. motur .... d.imenSIUl1ea ~i &scoria Univcrsului. Cal .. Lac.tt nu cSte ~i rlgtlra galaxie, ci exist,a mil ioanc de galax i i. S. t rcdc cO Un ivcrsul a ,,,,\rut

cu lS miliafde de ani. in umn unci explozii uri:l,e, Big B.ng. 0 e atu nci. eI s. d", vol Iii 1 i ,. exti nde.

RAZE X

STELE

TELESCOAPE

UNlVERSITATI. veai SCOLI $1 COlEGIl. URANGUTANl. veai MA1MuTqr ALTE PRIMATE. URANUS, veai PLANETE

URECHEA ~I AUZUL

ATUNCI CAND BAzAIE 0 ALBINA, cand canta o soprana sau cand decoleaza un avion eu reaetie se produe vibratii invizibile,

, ,

nurnite unde sonore, care intra in urechi, organele de auz ale corpului. Un dele sonore calaroresc adanc in interiorul

eraniului, la aeea parte a ureehii responsabila eu auzul propriu-zis, Aiei, de sunt transformate in irnpulsuri nervoase transmise prin intermediul nervilor carre zona audiriva sau a auzului, din fieeare emisfcra cerebrala. In ereier, impulsurile sum interpretate ea sunere. Ureehile pot receptiona 0 gama larga de sunere ~i, impreuna eu ochii, ne ajuta sa deslusirn elememele mediului inconjuraroc

Auzul

Undele sonore din canalul auditiv produc vibratii ale timpanului ~i ale oscioarelor urechii interne. Apoi, aeestea tree prin cohleea plina cu lichid.1n interiorul cohleei, celulc ciliate rransforrna vibratiile in impulsuri nervoase, care sunt rransportate de nervul cohlear drre creier.

Canaltlt semidrculare

Urcchea medic ~i interna

Orgamlf Illi Corti

Membran«

AwlS,,, seqiun« prin coble«

llratif cel«

trei camere ilu stilt.

Cohleea Cohleea esre LIn rub lung. r.sud, in 'pi milt. care esre plin eu lidrid Ii care se afla In urech ea inrerna. Pe lungime, doua membrane 0 imparr in trei carriere. in mijlocul acesror [rei came-reo in camera cohJcara. c. afla organul Corti, de forma spiralaed, form" din pest. 20.000 de celule ciliate. care rrimtr impulsurile nervoase carre creicr,

Timpanul

Tunpanul sa u membrana

timpan iei esce 0 bucara de pick aflad in tcnsiunc, Can: $cpara canalul auditiv d. urech ea rnedi e, Arund dind undele sonore aring timl'anui, accsra vibreaza ca "rob. ji transmite vibratiile drre cscioarele urechii

medii.

Oscioarele

Oscioarc le sun r cdc mai mici rrei oase din corp. Ciocanelul. nicovala Ii .dri,..lcag. timpanul de cohlee prin lneermedlul

fere,rre; ovale,

Anatornia urechii

In cea mai mare parte ascunsa in craniu, urechea este formata din [rei paqi. Urechea exrerna cuprindc pavilionul §i canalul auditiv, Urechea mijlocie esre plina Os trm oral cu aer §i contine rrei case minuscule numite ~i oscioare

P auditive. Urechea inrerna este plina cu Iichid ~i contine cohlea ~i canalele sernicirculare.

Bartolomeo Eustachio Pe parrursul perioadei in care a fost profesor la Roma, anarcmisrul italian Barrolornco Eusrachio (1520-1574) a srudiar In deraliu anatomla urechii, ca de :tIrfel,i aloe .p.rat. Ii sisreme ale organ is 0,,, lu i, In cartea sa. Examinnre» f)rg'lRu/ui tit auz, publicarii In 1562, a efecruar prima descriere complcra a urcchii, eu prima dcscriere a. rubului care leaga urech ea medie d. fari nge. Accsra a Fos t rna i ra.ni u denumit

rrornpa lui Eustachio.

_____ Urcchea medic cu pri nde trei oase, nun, i re oscioare auditive: ciocan, nicovala si sdiri~a.

o:.nsporc/i sunerul si produce ccrurnenul care .pari urechilc

Tromp. lui Euseachio face leg''''''' dinrrc urcchea med ie Ii gil' penew a egaliza presiunea aerului din inreriorul ~i din af.u3 urcchii.

Presiunea aerului

Auzim eel mai bine atunci cl.nd presiunea aeru I ui din u rcch e. med ie este aee""l'i eu cea d j u exrerior, Dad. aceasra din urma se ,chimba bruse, este posibil sa nu mai putem auzi binc, Acest Iucru so Incampl. arunci cand ne aflam inrr-un avion care decol ea :l.a sau arerizeaza sau atunci clnd

Echilibrul

o parce a urcchii interne ne ajura sa ne rneruinem echillbrul. Senzorii din interiorul canalclor semicirculare receptioneaza miscanle racute de cap ~i de restul corpul ui. Senzorii din interiorul a doua camere alaruratc, sacula ~i urricula, receprioneaza dad organismul se afla in pozitie dreapra, rasrurnara sau oriunde intre cele doua, Irnpulsurile nervoase de la canalele semicirculare stint analizaee de creier pentru a evalua pozitia corpului.

tntmse sle gimnll.$tri 0 ajlt/a sli-li ntenp:nd ui)ifi/lruL

Cantil semicircular

II canaluiui semidrcular

Vmibllllli tn Cart It ttj/ii illCutali IItneu/a

Canalele semicirculare

Cdc trei canalc scmicirculare din flecare u rcc he sunt pi i ne ell llchid, La baza fieclru i canal s e a fhi 0 umflarurii. nu mit; a"'puli. ca re continc celulc ciliate care rrimit irnpulsuri cane creier. Cele rrei canale sun, pozirionate la 90' unele fala de celelalee ... del incit sit p<>ati detecta mi~diri In oricc directie.

Raze]" auditive

lntcnsirarea unul sunet depinde d. frcevenl. undelor sonorc care il produc. Sunerele tnalre au 0 fi-ccvcnfoi 'nalm. jar sunerele joase all 0 frecven~ sdizuta. Frecvcnta esre masurati in l,.m;ta~i numire hertz i (H z], Capac; rare. noasr,a audirivii scade pe marurJ co imb'",\niJn, d. [a 20.000 I. 12_000 de Hz.

Libu;; po/ allz; undo fonort'jiMru tnal«, numite ultrasunete:

20-20.000 Hz

1.000-120.000 Hz

CORPUL CREIERUL ~l MUZICA SUNETUL

UMAN SISTEMUL

NERVOS

883

EXISTA ~APTE SPECII difcritc de ursi, la care se adauga ursul panda urias, care a fast clasificat ca fiind a specie primiriva de urs. Ursul brun ~i ursul polar sunt cele mai mari animale carnivore terestre din zilele noastre. Pentru a-si gasi hrana ~i a detecta pradatorii, tori ursii se bazeaza pe simturile olfactiv §i auditiv bine dezvoltate, Ursii care traiesc in zone cu clima racoroasa hibcrneaza in pe timpul iernii, spre deosebire de cei din zonele mai caIde, care sunt activi tot tirnpul anului.

Uqii bruni

Exisrii noua subspecii de ursi bruni, cel rnai mare Hind ursul brun de Kodiak, care se giise~te in zona insulara din Alaska. Arunci cand se ridica pe picioarele din spate, ate 0 inalpme de 3,5 rn, Bind unul dintre cele rnai puternice anirnale din America de Nord. Ursul grizzly, care traiqte tot in America de Nord, are blana cu varfuri albe, dmdu-i un aspect lncarunrit (grizzled = incaruntit n. Ceilalti ursi bruni traiesc in Europa ~i in zona remperaes a Asiei.

Uriii bruni i1U 0 .(OC()lZlti~1JJar~ d£ rmljrhi ji griiJi", e.

Pescuirul

Uqii din Am er ica de ord au la

d ispozi rie nurnerosi sornoni, aeunci clnd acel ct. 1no3<a In amon to pen rru a'ji depune icrele. Urlii srau !n .p~ Ii pri nd ptfri; arunci dnd acqri. sar in amonre, pesrc 0 eascada,

puternio:

Hrana

Urs negro asiatic hranindu·,. Ursii apartin ordinului de marnifere nurnit Carnivora (consumatori de carne). Ei prind §i ucid altc anirnale pentru a se hrani, manandi ~i cadavre, dar se rnulrumesc ell orice fel de hrana pot gisi, inclusiv insecte, Aproape trei sferturi din hrana ursilor este material vegetal, precum frucce, nuci, radacini §i vlastare.

Labele

Exista cinci degere cu gheare la Aecare dinrre labele unui U(S. Ei iJi folosesc I. belt din f'r. pent.u a.§i adana hrana ji penrru 3 rnanipula alimentele de dimensiuni rnici, Pot sl u<ida un ale anima! ell 0 singur;; lovirura de laba sa u lji por folosi gheard e I ungi penrm a '"Po d Llpa rad'eini sau pemm a deschide cuiburile dc insccrc.

Ursul Kermodes

Cci rnai mulri urli american] sun, negri. dar exist:i ~i unii de culo .. re maron. bej sau negrua1bascrui. Popularii rn ici §i izola re de uqi arnericani albi, numiri urli Kermodes, «iiies<: pe coasra Columbiei Briranicc, In Canada.

Specii de urs

Ursul brun Ace as t. specie .cli<1te pe tor cuprinsul crnisferei nordice, dar numai 1n popularll mid. A dispsruc din mulre zone.

Ursul len"l Ursul lene~ arc blana lung:l ji rriiiCjle 1n India ji Sri Lanka, So hrane~te in cca ma.i mare pane cu termite, pc care Ie ."rrage foloslndu-s! buzele.

Ursul soarelui Acea,sta specie d. urs din sud-esrul Asiei este eea rnai mid. Arc btana scurta ~i deasi, cu un semn galben pc piep t, Are 0 limb, lung,; ~i subrire, cu care linge furruc; ~i termite.

Ursnl polar Act st urs cu blana a1bii esre eel mal feroee, hrmindu-se in special ell foci ~i pelr". T clielr. pe coas [:3 Anrarceicii.

UrsuJ negr" asiatic Un calir'ror agil, acesr UC$ rr3.iqrc in paduril. din sud-eseul Asiei, din Mgan isran pana in eh i na Ii Japoni a.

Ursul ell ochel •. ri Singurul urs sud-american, acesr animal rar traiettc pc panrele i mpld "rice a! e Anzilor, So nranqIc in spt;:c ial cu marcri 31 vegctal mai ales fructe, dar ln3nand Ii co rue, dad aceasta sc ailj [a dispozuic.

Ursul negru american intilnjt in toad America de Nord, acesr urs face raiduri prin corturi, masini ~i pubele de gunoi. in diu[Mea mandrii.

am

FAUNA POLARA

AMERICADIl NORD, FAVNA

884

ASIA, FAUNA

Puii Femela d. nOf'"'''' puilor

lnrr-un blrlog. undo st. cu ei cam doud-rrei luni. Piccare cuib cuprinde lnrre unul ,i t.rei pui, care se nasc neajurorari Ii cantaresc do", un

p rocen l: foan:c m ic din grcu tate a

rnam ei lor. $c dayol,; repede, dar ranliln al5.ruri d e a ceasta pona .p roape de rnaruritare, CCC3 ce poalc insernna doi sau chiar rrci ani. pentru speciilc mai mari de uqi. Femelele de urs sum marne bun. ~i.la nevoie, iii vor .para pull cu fcroci"t e.

URSUL GRIZZLY

DENUMIR,E ~TllNTIFICA U rs as araos hlm"ihilis

OR.DJ N Carnivore

FA'" I LIA Ursidae

RJ.SPANDIRE nord-vesrul Ameridi de Nord

HABITAT munri, pliduri. tinuturl s3lb.rice

H H..ANA aprcapc once. inclusiv fructe de padu re , frunze, cld.cin;. animale rnici, peld sau cadavrc

DIMENsluNllungime, 1,8·2,8 m: greu.a.e: 160·230 kg

DURATA DE VIAI'I. 25·30 de ani

lliUERNAREA

UaSI PANDA ~I RATONl

UR~1 MARSUI'IALI, vcz i CANGURJ ~[ALTE MARSUPIALE

UR~I PANDA ~I RATONI

ABIA RECENT zoologii au deseoperit legarura

dintre ursii panda ~i ratoni. Tehnicilc stiintifice moderne demonstreaza astazi di familia Musteloidea este impartira in doua subfamilii: una din care fae parte ratonul, coati ~i kinkajou-ul, ~i alta care confine ursul panda ro~u. Ursul panda gigantic este inrudit eu ursii, In afara de ursul panda rosu, toti membrii familiei Musteloidea traiesc in eele doua Americi. Ursii Panda se gasesc numai in Asia.

Ursi panda

Ursul panda gigantic ~i ursul panda ro~u au anurnite caracreristici comune, precum degerul mare fals, ceca ce loa tacue sa fie conslderat: inruditi. Acum

se crede eli rrasarurile comune ale speciilor de panda au aparur probabil ca adaptari peneru supravietuirea in acelasi tip de habitat.

Ursul panda urias

Ursul panda urias arc aproximariv 1.5 m lungime §i

cr.iiqtc dear in paduril<: rnonrane din sud-vesrul Chinei. Principal. sa su,,~ d. hrana est. bambusul, Acesra are un contlnuc :scizuc de scbsraruc nutritiv .. e, asa eli ursu I panda trebu ic ,ij man." CO In jur de 3 S kg din accasra plan~i in ficca.rt zi pcntTu a supravietui,

Labele

A,1, ursul panda uri.~> eli. ~i Uf'UJ panda rosu au cine! degeto la fieca re picicr ji d[e un deg er more, f.ili, Ia rnembrele anrerioare, cafe a evoluae din oasele Incheieturii. U~ii panda il folosesc pcnrru a apuca mai bin" rulpinile plantelor,

Rruomd tmdJ adt<tn hrana /11 cursuri dt apa (urgitolfre, pJ/Njjnd prin apa tit I"btlt smsibil e.

raton

Ratonii

Exisra ~apte specii de raton. Cel mai cunoscur este ratonul cornun, ell masca sa neagra ~i inelele de pe coada, Acesr animal curios mananca aproape orice, inclusiv pe~te, broaste, inseccc, mamifere mid §i frucre. S-a adaprat binc la viara in apropierea oamenllor §i deschide pubele de gunoi, alegand hrana cu iabele din fata.

Ursul panda ro~u

Un animal agil. ursul panda rcsu arc apmap. un m lu ngim c. i nd us iv

coad a, Trai'jte 1''' versantii sudici ai muntilo r H irnolaya Ii in undo zon e din Ch ina. perrecm d u-ii cea mai mare pane: a zile: dcrmind irttr-un copac. Noaprea, caunl hrana pe '01. Bambusul reprezim. doar 0 parte din alirnenratia sa. So hranqte ji ell null sau pui ai pasarilor Ii cu Iruere de padur e,

Aceae arurnalc de padur. se sirnt In largul lor atO.t pe sol dt Ii In copaci, Pemelele Ii puii formeaza grupuri care in nmpui zilei pleaci in clut.rca hranei formam din insecrc, iop~rl" ~i tuberculi, 4i f"lrue«: label. din f.>p ~i borul lung ~i 8.exibil penuu a vina in locurde fo"",. ingustc Ii pe solul padurii.

Kinkajou

Kinkajou-ul nocrurn trii'1tc In psdurile din zona rropicala a Arnericil Centrale Ii de Sud. 4i pe<rece .proal'" roc dmpul tn copaci Ii en. si n gu rul carnivor american cu coadf prehc:n.siJa - adica c PO"" folosi pwtru a a puca obiecre, Kinkajou-ul iii folosesre coada p"ouu a 5C 'gil" de crcngi In [imp cc se hr:in'1tc, mai ales cu fruct" Ii nectar. Molarii <~i ii-au pierdur ",argini]. ascuptC care le sum: necesare carnivorcior p<:ntru a ca.i. carnea. to schimb, dinrii sai sunr nerezi deoarece sunt folosi~i pcnrfU a zdrobi frllcrdc.

Puii ur~ilor panda

Ut~ii panda uriasi dau adesea nasrere I. gemeni, dar de obicei dear un ,jngur pui supravietuiesre. Un nou-nascur nu arc par !i cln~ re doar 90- I 00 g. Femela illine foane apro.pc In prirnele trci <iipt:iirnani Ii il poartfi: cu sine in primele parru-cinci luni de vi"l'i'i. U'I'ii panda tOfU au panala parru pili care so pot deplasa ,inguri I. varst3 de aproximariv rrei tile.

URSUL PANDA URIA$

DENUM1R£ FI!NT'FICA Ailllropoda melanaleuca

ORDINUL Carnivora

FAMILIA Ursidae

RASI'ANDIR.E sud-vestul Chinei

HABITAT paduri cu bambus

HRANA b.mbu " alte plante Ii Carne DIMENSnlNI pil.n~ I. 1,7 m Inngime DURATA DE VlATA pC5<c 20 de ani

(in caprivirare}

ANJMALE

ASIA, FAUNA

FAUN,,UIUIANA

885

URUGUAY , •• i AM ERICA DE SUD

Tipuri de vase §i de barci

Exisra. mulre tipuri de vase ~i de barci. Majoritatea unt proieccare pencru a indeplini 0 anumira functie, precum pescuirul, transportul rnarfurilor ~i persoanelor lupta sau petrecerea timpului libeL Prin urrnare, exists diferenre de dimensiuni ale carenei, motorului ~i de echipament existent la bordo

VASE ~I BARel

DE-A LUNGUL ISTORIEI, vasele ~i barcile au reprezentat un important mijloe de transport. Primele barci erau simple, realizate din trunchiuri de copac scobite sau din trestie, insa. in timp. forma acestora s-a pcrfecrionar, pe rniisura ce natiunile au inceput sa fad comer~ ~i sa se lupte pentru suprematia pe mare. Desi exista asemanari intre barci ~i vase, barcilc sunt,

de fapt, rnult mai rnici §i mai usoare, De obicei, barca este 0 ambarcariune eu 0 singura punte, propulsara ell ajutorul panzelor, eu ajutorul unei perechi de vasle sau al unui motor plasat in afara barcii, Vasele sunt arnbarcatiuni de dimensiuni mari, care se pot deplasa ~i pe oceane, 6ind propulsare de mai rnulte motoare .. Spre deosebire de bard, vasele pot transporta incircituri mari ~i pasageri.

Vasele de croaziera

Cum plutesre un vas

Vasele de croaziera sum vase de dimensiuni rnari, care cransporrii cilacori in road lurnea, Ele sunt asernanaroare hotelurilor de lux, pluritoare, flind 9 forma de transport agreara de multi turisti, Inaince de zborurile cu avionul pe distanre lungi, care au devenit populare in anti '60, vasele pentru pasageri, precunl Q:mm Nla.ry, reprezentau singura posibilirare, pemru rnajoriratea oamenilor, de a dliitori de pe un continent pe alrnl,

Carena vasului

impinge "pa, iar >pa re3q;ionea:cl "uP'" vasului cu 0 for{a de ridicare, ce echlllbreaza grt::utat~<L vasului fi i:1 rnentine pe linia de pludre,

F()rfa d. ridicare adpt;

Partile unui vas de lillie

lntcnorul unui ,,<IS cart face curse regulate este imparpr in pun Ii. ron. de dormi; Sind sepa,at';: de rcsrul vasului, Teare activitiifile in acr liber au loc pc punrile supcric .. rc, iar amerele de zi ~i

ca bind e se oRa pe pundle infericare.

Ambarcatiunile pellel'u sport ~i de agrement

Ambarcatiunile de agrernenr sum proiecrare pent'" 0 ~

ga.ma luga de ac:tivitati, Cum ar fi inrrecerca in

comperipi !i croazierele, Acesrea vari.z.5. in eeea ""'~>c~;;;;!!!!O!!!!!!!!!!!1!!!!!!!" privq" dimensiunile de I. un schi-jer u~o, I. uri"'l

ambarcariuni cu rnocor, de lux ji la iahruri.

Arnbarcariunile de pesculr Ambarcariunil. de pescuir sunt vase robusee, proiect a ec penoru a Enee ~ condiralor de fumma pe man:. E>::ist:l 0 gru"a largii de arnbarcatiuni peorru prinderea diferi,dor spedl de pqec, Un eauler, de exemplu, est. doeac peOtrll a prinde pcsrc din ronde adanci ale rnani, Astiiz~ rnajorjratea vaselor P<"'tru pescuic run, mororizate,

AmA barcafunfi un i~~< ~cnt~u seD· rvicii I _' ,-

ccstca au r qii roarte var '"11:. e ex "mp u, WI l-- _,

remorcher crage vosde ",,11 mati din Ii ..... ~f-

lnsprc pon. In {irilc zone: arcrice, ~.=~.~. :~;j:·=.:;=t:;;;;W~i!~

spirV=le de gh"'li sum 101.,.;1. pcnuu - , .. ~_- ."

a elibera 01""'" de gh",,~ Ii pCJ1tl'U 3 em; .

drum alcor "ave. -~--

Navele de razboi

Navel" de ruboi runt operate de marinde ¢rilor lumii, acesrea pa<rulind manic ji occanclc, Ceo rna; mare d. ae(:$[ .,1 esee portavion ill. frega<de pro'.jeazii pcreavioanele ~i d.=<CaZli sub rnarinelc i nam icc.

Ciipi tall ul

Cap 1 ranul VJ.5u1ui esre raspuoMcor de sigutanla pasagerilor ji d. cea a echipajului de I. bordo Din camera d. control. c.lpi,anul menrine coneaceul ("U cdd~lre vase din jur ~i cu cenrrclc de coorrol de I a farm.

A1/l~"Jpwt"'

Z",,;, d. rec .. eer«

Carena f1.o!Jf!'i

Forma carenei

Vasele ~i barcile au carene diferire, care fac arnbarcariunea mal cficienta in deplasarea ~i transportul lncarcaturii, Forma esce hodratoare pemru adincimea pilla la care intra. in apa un vas ~i penuu srabilirarea acestuia fa~a de rniscarea valurilot,

lahml Cargoboturile

Iahrul arc carena rorunjita, In pane. de rrujloc a unui

penrru a putca fi COnnOI.1 cargo bot, carena este pe ca, d.

u~or pe viinr purernic, Chilo mare posibil, pcnnu 3 pu,e.

CSt. pun. de bal as r greu, cum intra ;ndireau"i grcle. Carens

esrc beronul, :f arc mai muir forma de .V· 'Pre

penrru a opri prora. fUnd

lasarea pe o rOlUnjir. 0

parte" -pre pupa.

ambarcatiunii,

CbiLa C"·.",, ""trat,;

Barcile de viteza

Forma carenei unei bard de vi [ez.\ conrnbuie la menrinerea unei perno de aer intre arnbarcariune ~i ,uprafu", apei, Pe masurii ce bare. prinde \;,ezi, carena lncepc s.'i urce pc.~re api~i nu o .,clic"'.

Catarnaranul

C ata maranuJ arc doul carene separate, Care nmt unite prinrr-o pun re p"t.mica. Aceos.' form. escc foarcc s"bil. darorit.I'~imii.

886

VASE ~r BARel

Motoarele

Motoarele ftJ.!nizeaza puterea necesara pentru deplasarea unui vas sau a unei barci, In mod normal, motoarele pun in rniscare una sau mai rnulte dice sub pupa arnbarcatiunii, Elicele sunt cele care fac arnbarcariunea sa inainreze, Majoritarea vaselor sunt alimentate ell rnororina, producand gaz sau abur pentru actionarea rnotoarelor eu rurbina, Unele vase folosesc energia nucieara, Vasele de agrement sum propulsate de obicei de uri motor extern.

Camera moroarelor

SitU3tli pe punrilc infenoare ale vasului, carnera motoarelor .d.apost"l'''' roare mcroarele Ii generaroarele d. curenr electric neccsarc pemru funqionarca vasului. Rcviziile regulate asigur. starea buna a echipamenrelor Ii folosirea acestora in condirii d. sigurnn{a. Mulre carriere ale moroerelor de pc vasele mari sunr controlare de compurere.

Mororul extern BarcU. rnici sunt adesea prop" bate de motoarc exteme, .~.,e I" pupa arnbarcariunii, Pentru pornirea rnororujui sc foloSt,!tc un demaror; iar barca se direction •• z.' folosind 0 c:\J'111ii.

IngineruJ navel verif d.ud ma~inile

Pc punte

Carner. principala de control a unei nave: se numqtc pUlltf de cornanda. Situata pc punte. superioara, d"" pa.rt ea din fala a

am barcapun i i, aceasta arc fen."$tre mari, penrrlt 0

vizi bilirarc de 360 de grade. Punrea de comands .diipos["l'tl! <into". ~i insrrumcnrele de nilviga~ie ale navei, preCW11 radarul, cit Ii comenzile pcnrru camera moeoarelor.

TImon"

Construetia navelor

,

Realizarea unui vas mare este un proiect ingineresc de amploare, care necesira sute de muncirori calificati, De~i structura esentiala a unui vas nu s-a sehimbat de cand s-au consrruir Frill1 de barci din lemn, astazi se folosesc rnareriale preeum orelul ~i plasricul. Multe vase se consrruiesc pc segmente, care sum apoi asarnblare,

1 Prima parte con~[rujcl Intr-un vas est. chil a, urmodi d. pup. *i de

e. rena, Sunr folosi tc schele pemru a sustine carcna Ii chila. Vasul estc construit de obicei pe 0 calii de lansare din moral.

20datii flnaJiza[3 srrucrura vasului, inccp ~a prinda ccnrur puntile superioare. Muncuorii incep sA lucreze I. res.,,1 vasulu i. Acesea CStC Iansae la opa ca 0 cochilic goala. ins. csrc dorae pentru :.\ rezisra rOam viap. pe mare.

MIILOACEDE P{i.OI'ULSIE

NAVlGATIA si ALTE. SPORTURI PEAPA

PESCUITUL

C"targ

-SaN pe111rll IllS/burea '''I''rgului

Iahtul ell vele

Iahrurile ell vele folosese vantul ca mijloc de propulsie, Nu este necesar ea vantul sa baIl de la pupa - se POt deplasa in aproape orice directie prin rnodificarea pozitiei velelor, Majorirarea iahrurilor

modeme. au doua vele, ",.~JI..t.o.)::J(

aranjate pe un tip de ~ ......

greemenr nllmi7"BermUda". Majoritatea iahrurilor au ~i

un motor,

lVumtiruL de id.rlltifitar-t a ;,,""'[,,;

--';---Fo,It/

{vel.1 Genoa}

Blana penrm JJbi"ea v,l.i

Tangon

I

Car(J1a din material

plastic ranfors.lt (II fibril d. slid.1

Serviciile pentru pasageri

In ciuda cresrerii cnnstanre a f1uxului de duawri ai liniilor aeriene, vasele inca rransporta mil de pasageri catre descinariile alese. Printre vasele rnoderne de pasageri sc numiira feriborurile, hidroglisoarele §i navele eu aripi porrante. Noile modele fae vasele. rnai rapide, mai sigure, mai u?or de lnrrerinur, prezent:ind mai putine arnenintari asupra rnediului,

Hldroglisoarele

Hidroglisoarclc rcduc r .... im:np apei prin n.avigarca dcasupra accsreia, pe 0 perna de aero Perna de aer esre g.neracl de palcte uriasc, care f..c aerul sa inrre sub arnbarcariune. Acrul estc menrinut sub hidroglisor d. 0 carena 8exibUa. Pracdc, miscarea hidroglisorului se daroreazj elicelor, Acesre ambarcariuni se por depl asa pana I. uscar pen[ru Incarcare si descsrcarc.

avele cu aripi portanrc

Rezistenta pe core 0 opunc apa la con tacrul ell arnbareariunlle I. lrnpiedica pe acesr ea sa lnaimeze. Navele cu aripi porrnnre sub carene au clemente asem1ln;itoare unor .ripi. Pc masura ce barca prinde vitcl, aripilc rididl compler zona carenei din apa, barra gLidnd pc ,"pMI3 apei, In felul acesra, arnbarcadunile ell aripi poreanrc se deplaseaza rnai repede d<rit oricare alee bard.

PLASTIC SI CAUCIUC

SUBMARINE TRANSPORT, ISTORIC

PORTURI 51 cAl NAVlGABILE

RADAR ~I SONAR

887

Vase ~i barci

Vase comerciale

Navele tramp sune cargoboruri fuii rut. fix.

Perrolierele sunr consrrui re special pcntru a """'Porta cantic3fi rnari de petrol.

"",el e c are rransporta eontainere sunt COncepure pemru a depozira ~i transperta marfuri de marl dimensiuni.

Vuole d. croazicrii nu rransporta m~rfuri ji vehleule, flind conc.puc< pcntru pasageri.

Vase de lupta

Vas"J e: 'u controlat d. p< P'''''''' de (OmamJii.

Vasele cu <orp lle su nt vase d. riizboi rapidc, de dimcnsiuni mici, care ua.nsporrl rorpile Ii alre arme.

Poreavloanele sun r nave mil i tore uri3jC, eu plarforme de areriza re imensc, care permit apararelor de zbor si decoleze ~i sa arerizeze,

Ambarcariuni utilitare §i de pescuit

CaMyg

Plueele d. salvare sum

navig'ric. ind.pird.nd nilmoJuJ.

Anlor,;

Vasele fluvlale ale poli pci parruleaza caile navigabile, uneori in cauta",a ccnrrabandlsellor;

Subme rs ibilul esre 0 mid ambarcariune subacvarlcf,

Iahrurile sunr folosite pen(m agremem Ii in

diverse ccrnpeti fi i,

Bird). de vi ted sun r b;!rcj mid. cu motor fou re purerntc

Arnbarcatiuni de agrement

Iehrul cu motoc arc motoare mario purernice, pentru n."igarie pc distanre lungi.

888

Vasele din seeia "Liberty ships" au fost nave cargo din Old, produs in moM i, Acesrea all fast consrruite de SUA, 1n eirnpul celul de-Al Dodea Razboi Mondial,

Feribcrurilc permit camloanelor §i vehlculelor eu pasageri ,1 rraverseze cursurile de apI I. bard ul vehlculelor in care se alia.

Puntea d, zbor

D ragoarele d. mine cur1~a fund ,,1 marii d. mine.

Traulerele sunt alimentnte

.d~ncim. trag plase in care so prinde Mr.J.

Micile bird penull peseuir sum folo.ite pentru pescuir I. Llndill.

Cang~

Bareil. IOU vele de ruid dtmenstuni $11 nt folosi te

pen rru • inv~{a tinerii sa navighezc,

//rtii contrara f1dti

Tangon

Carm,;

Cam/ii de lemn

VATICAN. veal ITALlA • VAZUL. vcai OCHII ~l VAZUL

IN SECOLUL XVI, medicii practicau folosind metodele stabilite de doctorii din Grecia antica, cu peste 1.500 de ani inainre. Un medic flamand, Andreas Vesalius, a pus la indoiala aceste inva~aturi. £1 a disecat cadavre umane, pentru a stabili cum functicneaza corpul uman, ~i apoi ~i-a publicar descoperirile intr-un volum, care reprezenra primul ghid solid de anatomic umaria. Bazandu-se in inrregime pe ~tiin~a, Vesalius a stabilit noi standarde medicale, care au supravieruit pana in zilele noastre,

Prirnele lucrari

inccpurnri

Andreas Vesalius s-a nascur in orasul flamand Bruxelles. in anul 1514. Ta.al sou. Farm""i" de profesie, I;" incurajar fiu] ,a studieze medicin a. Andreas ii., incepue srudiile I" Paris Ii. in.ala< anatomic din car;ile lui Galen. Mai dniu, s -a mutar I. Louvain.langa Bruxelles, Ii apoi I. Padova, in Icalia, undc li.a obtinur Ii diploma universirara. in 1537 .• umriraple de I. Padova i-au rccuno 'cut ralenrui Ii l-au nurnir profesor d. anaccmie.

VESALIUS, ANDREAS

Vesalius era fascinat de anatomic §i. in acelasi tim.p. frustrar de cunostintele primitive ale majoriratii anarorniscilor. in secolul XVI, aproape nici nu se auzise de uri medic care sa fad disectii pe cadavre pemru a afla cum funqioneaza corpul uman. Vesalius a vrut sa r fad. acesr lucru, dar stia d va avea de

lnfruntar opoziria Bisericii Romano-Catolice,

ai card preoti considerau grqita taierea corpului urnan.

Srrucrnra corpului uman

in 1543. Vesalius a public", lu era , ea De HII11M"; Corporis Fabric" {Dt.spre structura corpuini Ul1l.l'ln). areca cuprindea mulre ilu .tratii al e a rristului german johan Seephen care lnfl;.ri~'" rezulrarele dlsecrillor reallzace de V es alius Acesra pune. I. lndoiald rnulte dintre 1nvalaturi!e rimpurii, recunoscsnd raptuJ ca idcile lu i G ale n se bazau pc eu noasterea corpului animal, nu a celul uman. Penrru prima dad. exista un gh id precis al corpu III i UIl1 an.

Galen

Galen din Pergamon (129·199) a 1'"" un Om d. jtijnl" grec. EI • experimenea pe anirnale c. porcii ji mairnutele, PClltru a obrine infQrrna~il despre anatomia acestora, Galen ii discipolii .li au presupus eli organele interne ale porcilor ji maimurelor sunr sirrulare cu ale oamenilor, De asemenea, Galen a s tabilir imporranra diagnoscicului ji a observariei in trararea bolilor,

Disectia

,

In ciuda opozitiei alter medici, susrinuti de Biserica, Vesalius a continuar sa disece cadavre,

Pe masuIii ce srudia, cl facea desene atente ale difericelor sisrerne funqionale ale corpului, cum ar fi vas de de sange, muschii ~i apararul digestiv, Acesre stud ii detaliate, racute dupa model, i-an asigurar un loc de ffume ln lumea sriinrelor rnedicale.

Controversa

Dupa publicarea carrii sale, Vesalius a continuat sa disece cadavre, publidnd 0 editie revizuita In 1555. Acesre lucrari au arras asernenea conrroverse, incat a fost nevoir sa dernisioneze de la posrul sau din Padova. A devenit rnedicul personal al impararului Carol V ~i, mai tarziu, al fiului acestuia, Filip II al Spaniel.

Gr •. vura d cscopcrl ri 10 lui Ves .. Iiu

Arterele

in ca rrea sa, Vesaliu. a realizat 0 descriere .mmun,;cl a vas clor de sange, adt'nd madill in care vend. ~i arrerele .ronsporra angel. in organism. Lucrarea sa a pregati< rerenul pentru WiUiam Harvey. ernul de ltiin,a engle. din secclal XVII, tare a propus in mod corecr eeoria con f,O rm carei a .angelo esre porn pat prin coo:p de in imilli nu eo ee prod us de ditt. nca., .p cum crezuse Galen.

impitarul

ANDREAS VESALIUS

1 S 14 S. nal" I a Bruxelles,

dupa 1530 S ... di.ti I. Pari. Ii Lollvain. 1537 Obtine di ploma de a bsolvi rc a Uniyersi,iilii din Padov a, undc devine prcfescr.

1I.1IUl-- AratJ fill ... '! sting~/Ili din orglztll".sm

1453 Publica D, Hum"",i Corpori.t Fahril:4. dupal SSO Lucreaza ca medic pemru Carol V ~i apoi penuu Filip II .J Spanici.

1555 Publica ediria revizuita a lucrdrii D.

Human; Corporis Fabrics:

Uneleele pcn er- u dlsecde ale lui Ves.hu.

1 563 M"rg~ in pelerinaj I. Ierusalim,

15·64 Moare in Grecta, pe drumul d.

Intoarcere d. I. I er usal i m.

lNlMA 51 SlS·'J"£MUl M£DICINA, STIINTA,

CIRcCULATOR ISTORIC iSTOR'IC

889

VIATA MICROSCOPICA

,

-----,.--"....-::...-,;

".~. / J UN MICROORGANISM reprezinta 0

..- / forma de viata care este prea mid pentru

/ /' ca ochiul uman sa 0 poara distinge. Cu

~ /~. alte cuvinte, nu depaseste dimensiunea Nudm1<oll"·ol."zii

de 1 mm. Protozoarele, bacteriile, fungii, algele ~i virusii sunt considerate microorganisme. Ccle doua grupe principale de microorganisme sunt protistele §i monerele. Unele protiste, precum 0 specie de alge brune numita varec, pot atinge peste 50 m in lungime, dar cele mai rnulte sunt

microscopice, cea mai mid avand un volurn de doar 0,00000001

Cum se hraneste amiba

rnrn".

Algele unicelulare Algcle Sum orgon; In e as.rrul.n~[Oar. planrelo r, "arc, in general, !~i obrin hrana prin fomsjn~eza. Majoritatc:a sunr formate dintr-o singur:l ..-duli, dar oxisea fi undo muldcelulare, care .s<:amana foarte bine cu n i!ec planre propriu-zise. Algele vern, un g.u p foaree d ivers de rnicroorganisme, se 3S.ea.m.:in.:l eel rnai muir CII planrele si se crede ca din de au evoluar I;

aceseea. Alsc unicelulare

1 Amibele se deplaseazs impingind parr ea mal rigida. eorpului lor, eceoplasma,

co mra par{i i mai rnoi, endoplasm a.

Ciupercile microscoplce D"li ci upercile comesriblle Ii cele armvi roare sum adcs ea mari, e:tista mulrc alt. specu de ciuperci mjcroscoplce.

iup er cile nu l~i ohdn hran a prin fotosinreza. ca celelalre plance, ci produc erucruri filifornle, delicate, numire hlfe, pc care le folosesc pellrru a absorbi hrana de pc suprafata pc care cresc.

Plancton

Miliarde de plant. Ii animale mid pluresc in OCean. dar Ii 1n .pa dulce. Impreuna, de

a lcaruiesc plancronul. Cel rnai mic plancron, firoplancromd, cstc aldruit din alg. microscopic" Ii bacreril, Flroplanceonul form".za prima v.riga a lanrulul rrofic din .pa fi este consurnat de protist. pr~dl'o ar e ~i lOO plancro n, care "st. com pus din puierul unor anlrnale marine. prccum crabii sau erevetii.

Zooplan<ton

Monere

RegnuJ Monera cuprinde organisme precum bacreriile, care traiesc in aer, pc sol ~i In apa . Majoritarea monerelor sunt unicelulare, dar exista ~i unele care sunr pluricelulare ~i 5C aseamana cu ciupercile, Monerele sunt i:mpaq'itc in dow grtlpuri: bacterii propriu-aise

~i bacterii albastre-verzi Mulce

sunr parazite.

Bacteriiie

Bacreriile sunt adesea dn,iJk a ee in funqi. de fom,' .. Uncle, prccum Baci!1iu.J sllbtilis., au fnflna de basron, Aleele sune sferice au embare.La unde spedi, celukk individual. Sunt Ie!!,". inc .. .Ie pcneru ,. form. Ian ruri lunge

890

3 Hrana esre .poi "ras' dittc cenrru]

eel ulei, unde subsrantele nutritive sun l absorbire, Orice prod us. rezjduale sunt eliminate.

Protiste

Prorozoarele, algelc ~i ciupercile rnicroscopice sunt toate protiste • apartin regnului numit Protista. Cdc mai mulce dinrre de sum organisme unicelulare, strucrura lor Rind imilara eu cea a planrelor ~i animalelor, Uncle protisre sum organlsrne pluricelulare, dar srructura lor esee mai

Perrt« u/"/"r simp Iii declt cea a organismelcr

superioare. Exista aproxirnativ

120,000 de specii de prorisre,

Prorozoarele

f.xisr~ pesre 50.000 de spccii de prolOzoare, care traicsc in .pa ji in alte medii lichide, silngde. Ele Iii folosesc coad a, flagelul sau extcnsiilc rentaculare pcntw a se depl asa, To are prorozoarele sunr unkelulare, Arruba este 0 specie de prctozoare, car", spre dcosebire de aleele, nu are un invel~ extern dur sau orgone, prccum co.d~ $OU /lageli. Amiba este controlaei de un singm nucleu, care func~ionc3z3 ca un crcier.

Mucegaiurile

D'1i sunr similare ciupercilor, mucegaiurile aparI; n un ei caregorii .pane. M u it. d i ntrc acesrea capafa 0 fortt1a de evantai pc rna.um ce se exdnd pc ,upraferdc pc care cresco cum ar fi busceni umezi, putreziri. Pe m;\sura ce muc"g' i urilese extind, d. absoa to alt.

m icroo rgan; srnc Ii pa rricu lc vegerale ajlare 1n descompunere. C. ~i ciupercile, mucegaiurile se reproduc producand pori.

ceva ce i-ar putca servi drept hrana, precu", 0 aid protist •. 0 inval uie incer, cu ret corpul, ji apoi 0 .,roS' 'pre interior,

tnmul~irea

De oblcel, bocce ri tie se tnrnultesc prin diviziune. Acesr proc« se numCjte tt.iunc bil1.rii, iar eele doua bacterii nou-aparute se numesc celule-fiice, KMuitlia esee 0 baceerie car e se rep reduce astli:l,

d u dnd I. 0 crq,,,re mas ivi • populatiei,

Bacteriile albasrreverzl

Pan. de curand, se credea ci bacreriile albastre-verzi sunc o specie de ruge. Arum SUn' cLasificar. ca 0 specie de baeterii, Pot S intl1nire lnrr-o marc varietate de hahitate, iar cind conditille sunr &vo· mbil .. so pot multiplica "'pid. Rind r<:>ponsabile de .'nfloriri" ale .pci pc lacwi sou In 'narc.

Bacteria s-a divizat l» dOlld pdrTi.

~

MlIltipli<nu d~ pme 'GOd, ori.

Bacteria Kleb,ieU"

verde I. supraf., .. Jacului.

VfATA MICROSCOPICA

Reproducerea unui virus

Virusuri

Virusuri, precum ntbefla care produce pojarul, apartin unui grup de organisme patogene. Fiecare virus este alcaruit dintr-un lant de acid nucleic inconjurar de un invelis prorelc, Virusurile sunt subscanre chirnice care nu arara nici un semn de via~a pana cind nu invadeaza 0 gazda. Odaca aceasra infecracl, se pot reproduce intr-un ritrn arnetitor, Virusurile determina reactii alergice in celulele gazda, dar ~i leziuni fake atunci cand Ie pariisesc.

Virus invadand 0 beceerie

Inmulprea

Virusurile se inmultesc inrroducandu-si addul nucleic sau macerialul genetic in accl a a 1 unci ,dule-gazda Ii forland-o sa produd rnai mulre virusuri, Aproape fiec.,.. specie de baccerie esre parazitara de unul sau rnai rnulte virusuri, care sunr cunoscute i i ca bacrerlofage,

1 Acidul nucleic aJ virusului este panrar inrr-un segment proeeic, cu. esce su ,inul de miez cu 0 coada. Atund .ind inrlln~te 0

bacce ric. vi rusu I ifi lnftge coada In pererele celular al aceseela.

Microorganismele nu erau cunoscute plona In anii 1670, clnd un n.guslor olandez, Anton ie van Leeuwenhoek (1632. In3),. incepuc a inrcgistrtu observarille pc care le facuse folosind microscoape consrrulre chiar de d. Srudiul

.an irnal iculelor"; ala cum numea el rn icroorgan is melc,

a r,prcuntat do ar una din descoperirile facure folosind un mieroscop.

Boli produse de protozoare

In toacllumea. protozoarcle sunt responsabile de rna; mulre pierderi de viep omenesd dcdr ra:l.boa.ide. In Africa, protozcarul Tryp"Ulo,oma brucei produce boala sornnului, care poar. ,I.b; si s re rnu I

i m un L tar ~j CaU:l;3 moartea,

Boll produse de ciuperci Dear ca,eY. ciuperci pot lnfee .. oamenii. Trichophito11 ,o"d"n~t produce micoze, lnfectiile micotice se numesc tine« ~j so denumesc dupa partea corpului pe care 0 lnfecreaza, de exemplu, ciuperca picioru.lui se nurnelte linea pedis.

Tripanozoma in .ange urn .....

T ri;;/}opbiton soudanes«

2 Coada viru_:'ului se conrracra. tri.gind mi cz ul in ;0 s. Tot acidul nudele dln segmeruul proreic ii ¢s:tC injcctat bacterlel,

3 Acidul nucleic al

vi rusulu i so unqre cu eel al bacteriei Ii 0 [or,ea:z1i sa produca rnai mule acizi nucleici virali. Celul a es te apoi forpt> s. creeze ji

p rote i ne proteceoare necesare supravierulrii virusulut.

4Dupa aproxirnativ jumatate de ora, bacteria so deschide, ehbersnd 0 noua gene-rape d. virusuri, Pinl in acesr moment, virusul s-a multi plica, de 300 d. ori, iar eelula-gazdd a fosc deja afecrar •.

Bolile microbiene

Ca §i majoritatea celorlalce organisme, oamenii sum suscepdbili la atacuri din parte a microorganisme!or, CWD sunt prodstele ~i virusurile, Acesrea POt irnbolnavi gazda sau chiar 0 POt omori. Microorganismele i~i lezeaza gazda in mai mulre fduri: uncle bacrerii produc roxine, in rirnp ce protisrele indue 0 reactie alergid a gazdei.

Boli bacterienc

Mul re <pedi de bacreril rraiesc in rubul dige«iv .1 anlmalelor, Cdc mai mulre bacrerii sunt inofensive, dar uncle. precum eele care c.uzea:z1i holera, nfos LJ! §i salmcnelozele, po, a fatale.

Salmonella entl!ridis

Boli virale

In fieo.,.e an. mil de oamen i mor in urrna unor infeqii viral. preewn gri pa, rurbarea, SIDA ~i feb ra galbeni. Exiscl vaccinuri pcntrU mai mulce dincre virusurile obisnuire prccum varied a, ,,<saml SaU pollomlelte a,

v."lricei:l.

CELUL£

CIUPERCI ~I ALT' FUNG'I

MICROSCOAPE

BOLI

FAUNA OCEANELOR

GENETICA

Microorganisme simbionte

Unele rnicroorganisrne sunr esentiale pentru viata gazdei lor, Cu alte cuvinre, cei doi au 0 relarie de tip simbiont, De exernplu, algde nurture zooxantellae triiiesc in interiorul unor corali, E1e se hrsnesc prin fotosinteza, converrind asrfd lumina solarii in carbohidraei eu care se hranqte coralul. Alt~ microorganisme traiesc in intestinul animalelor, inclusiv aI oarnenilor, ~i ajuta la digesria hranei,

FOTOSINTEZl.

/Ug.k t;ooxa7llet1ae (d. culoare gatheR/i) trditj( in interiorul p.{ipi!r;r d. corali.

Coral ineitcaI cu algc zooxanrcliac

Microorganismele din hrana

6act< rio num ita in mod ob~l\u;, drojdie ("ldruid numal din organism. unicelularc) este esenfiala in procesul de fermen tare necesar I. fabric"", pa;nii, berii Ii" vinulul, AJ re bacteril folositoare sum udlizare pcmI"U a rum. u.I.eiul crud sac pcntrU a conserva undo alimenre, prcrum laprele sau unrul, Chiar Ii gaurile din jvai,.tul Emmcnral sum prod= de bacterii care diminJi diond de carbon.

AMIBA

DENIJMIRE FlINTIFlcA. A", oe ba prolem

ouJ.

ORDIN Amoeblda

F ... MJUF. Gyrnnamoebid.,

IU.SPAN(>lR£ Acesre prorisre unicelulare se po' lnralnl oriunde in lume, acolc unde exista a p:i.

HABITAT Amlbel e a u nevoie sa r;rilasdi in api. Acesta 5C pOate atla in iazuri, biilli sau chiar in rubul digesriv aI uno," dinrre animale,

HRANA parucule foan. fine de rnaterie organici ~i alt. microorganism.

DlMENS11JN1 0.1 - 2 mm

DURATA DE VIA i.. maximum 1 lun.

PARAZIT'

RECIFED£ CORAL!

891

VIATA PREISTORICA

,

CU PESTE 3.800 DE MILIOANE DE ANI in urrna, pe rnasura ce se racea Pamantul, apa in stare lichida s-a adunat in oceane, unde s-au dezvoltat organisme unicelularc .. Aceste inceputuri reprezinta "preistorie",. deoarece au avut loc inainre de istoria inregistrata. Mulre dinrre dovezile vietii la inceputurile sale se gasesc in fosile .. Folosind aceste paleonrologii au irnpartit preisroria Pamanrului in perioade de tirnp numite ere, iar erele in perioade.

Era paleozoica

In prima pane a erei paleozoice, in perioada carnbriana (570" 510 milioane de ani in urma), viata se Iimita doar la oceane, rn Carbonifer (360-290 rnilioanede ani in urma] existau paduri uriase de arbort-feriga ~i de rnuschi pre cum Lepidodendron. Pana in Permian (290-245 milioane de ani in

Continent"",,570.245 urrna), 0 mare parte din pamam era

mili"amd~ an, in ",,,,Ii acoperiea de deserr.

Prirnele animale ell cochilie

Explozla apar.nta a vielii d. I. lneeputu I Cambria nului sc peste darora un 0 r sch imbari d. mediu. Acesre schlmbari all tocili,;u p'",are, schelecelor ell cochlli c s ub rcrma de fQ"le.

PIJ"COps rana, un rrilobi'

Prirneleplaate

Pan .. I. sfO.q itul pe rioade i ,illl ri en. (439 -408 milioane de ail; tn urm;:). rna jori tatca plan rcl 0' rriinu in apoi. Cea mai veehe plan,,, cu noscuta, Cooksooi», a dczvohar 0

ru II" nii ,igid. pc n rru

ci rcu 10lio apei d. I a r~d3.cini. ceca ce i-a perrnis .a se d ezvolre p. uscat.

Incepurud

Procanocele fo,ile (celule indi vlduale simple) au rest g~i'. in rocile do acum 3·.400-3.)00 rnilioane de ani din Ausrralla Ii din Africa de Sud. Un.l. dintre acesrea,

p rccu m algde vc IL' ·,,1 basrre, Oil format lanturi d. celule !i

dam burl mati A care n u m i to srromarclire.

S «0 rna [01 i rii fosil iz"rii

Fosila de Cephalasp;. pllgei, un pei" cu arm urii

P"Fii fa rl ['.lei. <arc au "paru< cu ceo 470 rmlioanc d. an, ln u rma .. Un t L d inert: acef[ ia au dez volrar c",'apace penrm

p rotccda co rpul u i ji au Ora i t in man pu {i n ad anci. in lucuri Ii riuri.

Invazia uscarului

Primele flori

Angio,permel. [planre eli Aori) au "paru, in, perioada creraeica (perloada 144·65 milioane d. an; lnalnrea erei noascre]. Inamres planrelor cu flcri, Gillkgo era un (Qpne cu frun zc com un. AC('aStoi plan ti u i m i coare <xi«o ~i os,;zi i i es te cu1ti~.,. co arbor. deco rativ,

Pe rnasura ce plantele s-au rnutat pe uscar, [e-au urrnat animaleie neve neb rare, care au evoluar, profitand de nivelul de oxigen rnai ridicar §i de conditiile de lISCaL Prirnele au fost arrropodele. Uncle, precurn ACdntherpestes, au supravicruit a~a cum supravieruiesc ascali miriapodele, hrinindu-se cu plancele in descornpunere. Amfibienii ~i Miriapod

rep rilele le-an urmar arcropodelor, modern

Era mezozoica

in timpul erei rnezozoice (perioada 245"60 rnilioane de ani inainreaerei noastre), superconcinentul cunoscut sub numclc de Pangeea s-a deplasat sprc nord ~i s-a divizat in continenrele marl pc care le cunoa~tem astazi, o exrincrie majora la sfaqitul Permianului a permis repnlelor sa evolueze pe uscar, in aer §i in mare. Sfar~itu1 erei, perroada cretacica, a fost rnarcata de disparitia in rnasa a dmozaurilor,

Pan a unci p,asari din ailcle noasrre

Repdlele

Cea rnai veche r'p,ili cunoscuca csre Wnf{~tbilln" fiuiO!~, care date,..';; de ac urn 330 milioane de ani, Dinrr-o asrfel d. repnla s-au dezvol rar repdlele uriase Ii d lnozauru, care au dominae Piimlmu I in rimp ul ere' rnezozoice. Uncle s-au adept ar fo."" blne

vi .,ii p" uscar: au adoprar poziria bipeda 1i so put""" mi§c. fo"n" usor. Unele, p,ecum plesiosaurus, s-au lntors in mare:

al rd t:,ca pterosaurus, a.u reu~i [ sa ZOOIlU'.

Primele piisari Pas. rile cu pene au .pirm devreme in eve lu{i jl d i nozau rilo r ~ C u care su n r strin:s inrudire. Prim de p1sl,i. preeum An:hMoplC'J". din jurnslc, probabtl li-.u folosi I penele o<a, peneru po"" rea caldurl i. cdr ~ ~ pen ~ ru zbo r.

Pti7"ul p!is(r,J. ump~ndurd lorpor,dii. /1 'r~i Megazosrrodon

Prirnele marnifere Prirnele rnarn Jere care au aparu[ s-au dczvol CIt din cinodonti, Wl gmp de reptile =manaroare msrruferelor. Uncle au supravieru i r rnarii ext'inqi i de lao .Br§i ruI perioadel permlene fi au dezvolrar caracreristici d. rrra .. m ifer. MegUVJstr~on • fQsr u.n ul di ntre prirnele rnarnifere ale perioadei rriasice flrlii (245·208 rnilioane de ani In u",,;:).

M:u;h~ta reprezcn 1;:01 n d '1VatJotl:J;dll_a

892

Contin~nu'~, p~ri(hl,dtl 245·65 mil;",,". d" ani inalntea erei noastrr

Pan. fo,ita

VIATA PREISTORICA

Perioada cretacica

Dromaeosaurus, cca 85·0 rnilioanc de ani in urmd

In timpul perioadei cretacice (lmre 144 - 65 milioane de ani in urrna}, dinozaurii all conrinuat sa fie anirnalele rnari dominante de pe uscar, Conrinenrele au continuat sa se deparreze unele de alrele, iar ceea ce astazi esre India s-a deplasat la nord, due Asia. Se crede d perioada cretacica s-a lncheiat probabil cu un impact urias,

Conda em rigid; din ,au.,a unor extensii OiOMt'.

Moarrea dinozaurilor

Dinozaurii au disparur I" sfil'lirul perioadel creracice, 0 tcorie rispinditi care cxplica dispariria in mad J accstora, (sec: areca ca un asteroid sau 0 cometa a Iovit Plm;\nrul cu circa 65 milloane de ani in urma, aruncand uri~e can[itip de praf in

ar mosfer'. Se crede ci praful a bloc at lumina soarelui rimp de mai mulee luni sau chlar mai mull. omorand asrfeJ 0 multirne de anirnale Ii de planre.

Epocile glaciare

Ultimii 2.000 de rnilioane de ani din clirna Pamantului au fost caracterizati prin perioade alternative de frig §i de caldura, In timpul perioadelor reci, apa Pamantului era inehisa de banchize uriase de gheata. Anirnalele, precum rnarnurul, s-au adaptar, dezvoltand 0 blana groasa. Ascazi, Parnanrul este lnrr-o perioada interglaciara, calda.

BLm; groas,;

unui Nla1Jlmuth,tJ pril1ligenius. eca 1,64 milioane de ani in urrna

Extinctia



Anirnalele ~i planrele care

evolueaza ~i dispar fac parre din natura vierii pe Pamam. Extinctia in rna a are loc atunci cand mai mulre organisrne dispar in acelasi rimp, In prcisroria Pamanrului au avut loe mai rnulee evenimente sirnilare, iar cauza acestora n u este cunoscura in totalirate.

Pasarea dodo din Mauritius a rnurit la ,f.ir~itul secclului XVIII din cauza irnpacrului pe care l-au avur oarncnii in zona. AS'Ca.'zi, §i alee plante si animale, prinrre care se numa.ra rlnocerul "egru african Ii dgrul din sudul Chinei, sunt pc calc de disparine.

Reconsriruire a unui dodo

Era cenozoica

in timpul erei cenozoice (de acum 65 de rnilioane de ani pana in prezenr), mamiferele au luat trepeat locul dinozaurilor, Uncle reptile, precum broascele ~estoase, ~erpii, crocodilii ~i ~op:1r1e1e, au supravietuit

extinctiei ~i traiesr ~i astazi, ~ i pasiirile au supravietuir, devenind rnai diverse deere mamiferele ~i reprilele de astazi, India a intrat in coliziune pana la urma Cll Asia, formand lanrul rnuntos Himalaya.

Raspandil'ea marniferelor

Mamiferele s-au rispandi, repede pe roare continentele, adaptandu-se la maiorlcarea zondor de dim., deoareee puceau ,ii-Ii m"nfinl. Temperamra corpului, put,au sa m~n'nce diferire plant.,i carne. Marsupialele all ap~ur prirnele, insa rnamiferele ale caror pui se dezvolra In placenca au devenie dorninanrc,

Pom'li msri

Mamiferele zburaroare Pc m:bura CC' pobirilc;;]u evoluar.Juand locul lui preroZ3.Utus. ~i "lam ifcrele, pr«um liliacul PLdo.<whirqpl")'x, au devenic eapabile d. zbor, Acesr llliac avea doar 7 em luogirne, hind gisit un specimen care: avea r,,,niji{" de molii in stomac. Llliecli sum preponderenr nocrurru, folosind suncrele pen tru "'j i derecta prada, P".lIlI!Q.hiropteryx. Iiljac fosil

Primii oameni

Esce posibil ca primii nosc-i slr~mo~i sil f fosr AwmJopilbc<,,' "forti/sis. 0 f]jn\ii asernanaroare oamenilor, care a ap-arut in Arnca acurn 4 milioane de ani, Cel dintai om propriu-zis, Homo b"bilis. probabll realiza ~i folosea unelre acum mal bin. de 2.6 m ihoane de ani, Hom» sapiens [camenii rnodemi] au aparm: acum I 00.000 de an L

Con tinen ule, (II rca 65 milioane de ani in un1J~'i

Craniullui Smilodon, nU1I1 CIl colri-sabie

Istoric

Craniu de Hom" h"bilis, gash in Africa

3.800 milloane d. ani in urma Au evoluar organismcle unicelularc care

filceau forosinreza,

550 milioane de ani in urma Aparitia cochiliilor.

cca 500 milioane de ani in urrna Apar pe~'ii prirnitivi, Br' tolei.

cca 440 milioane de ani In W'ma Planrele §i animalele invadeaza

uscarul,

360 milioane de ani in urma Apar primdc rerrapcdc,

precum .",Sbimul kh'hyasl't". cca 395 milioane d. ani In DrlUii Arrropodelc sc hr:lnesc eu planrc In dcsccmpunere Ii cu alee arrropode,

cCl2l0 milioane d. ani in

urrnd tncep sa evolueze

dinozaurii, Fosil .•• unei lfbelule din jurasie

6S milioanc de ani in urmd Mamiferele iau locul dinozaurilor,

100,000 milioane de an; in , urmii Apare Homo sapiens.

EVO.LUl'JA UMANA

MAJoUFERE OAMENII PAMANTlJL

PR.EISTORICI

EpOCA OE EVOLU'fIA PJATRA

FOSILE GEOLOGIE

893

VIDEO

TOATE EMOTIILE unei probe sportive sau amintirile unei zile de nastere pot fi pastrare folosind sistemul video. Video insearnna inregisrrarea ~i reproducerea unui semnal de televiziune (TV). Semnalele TV reprezinta un curent electric :au otransmisie digitala p~odus~ de o camera de filinat. Semnalul corinne atat imaginile (video). cat ~i inlormatiile audio, d. e sunet, care pot fi folosite f. entru a recrea o scena in miscare pe ecranui unui relevizor sau pe monitorul unui computer. Videorecorderele pot inregistra semnalele TV pe banda magnetica, apoi le pot reproduce pe eeranul unui televizor, Astaz], 0 mare parte a tehnologiei video cstc digitala.

Camera video

Camera video este 0 camera. de filmat ~i un video in acelasi apa.rat. Pana de cur~nd, majorirarea carnerelor video erau analogice, ceea ce tnseamna

- lul de imazi Zoom

ca sernna u e lmagme

era srocat electric pe banda. Astazi, carnerele digitale le-au Wecuit pe cele analogice, deoarece au avantajul eli. pOt produce 0 imagine de inalu calitate care poate f! reproduss in tirnp de rnulte ori fara a se dereriora, Semnalul de imagine digital este lnregistrac pe banda

folosind un cod binar de

Mod.!

Lmlilo

{ipou digilal e.

computer.

Camcci video digir.ala

Bauri. rdl1circabi14

Folosirea sisrernelor video

lnregisttarea video n e ad uce ~tiri din intreaga lurne intr-o secunda. Video-ul face posibila lnregisrrarea deemlsiunl TV cand suntern ocupati cu altceva ~i ne ajuci sa vedem filme acasa, dupa ce au rulac la cinema. Camerele video din magazine §i din banci a j uta ~ i la p reven ire a infract;i unilor.

Diverrisrnenr

M.j 0';""'0 raselor au m.gazine d. unde se po, cum pir. sau lnchiriacasete video Sa" DVDuri. DVD·u,il. redau im.gini de o calteaee exrrao rdlnarf, care nu se pierde in tim p.

"'"..t .r_;

~ ~n~l~ ~--.

"4 I··'

." ':

,",'.'~

Video-record Or cu capaeul ridicae Dtspozisiv d.

Ca-setn. est«

Sis"'m,,! d. tramporl ,,! bmzii magn<li" so rolef"

CircuiU

Capul d. 11"&'" dimil10

; nug-utrn rilt an terioare d, p,ba.l1do

Rotond rapului video " il1f)tirl'1u d. SOon p. stC-l~ndJ_

Video-recorderul (VCR)

Caserele video conrin 0 bobina de banda rnagnetica, care sroeheaza sernnalul TV ca flunuapi magnetice. ln inreriorul unui video-recorder, banda trece pe Ianga un cap de redare video~ care rransformaacesre Hucruatii lnapoi In sernnal video. Sernnalul audio esre derectat de un alt cap de redare, eel audio. Sernnalele se trimit apoi la un aparar TV, care recreeaza sunetele §i imaginile, Capetele audio si video pOt. de asernenea, sa inregiscreze semnale trimise direct catre video de a antena ..

Folosirea unei camere video Carnerele video sunc foane "jO' d. folos;,: [feb u ie doar s! tnd '"Proli camera ""up t> scenei pc care dori p 51 0 inregi'''''' P i; ,a 'P',a,i buro n ul d. In regi strare, Pureti folosi hmqi. zoom p.n rru prim-plan sau p.ntru c im .a gin 0 de ansamblu ji comenzlle (>C'nrru diferi re <on d i Iii de luminoncace. Un ec ran peruru

pl. yback va perrru re s' ve deri ce .p inregimat.

aid.

Scanarea in diagonalii. Vi dec- ,"",0 rderul inr<:gi."eaz.a inforrnana din scm nalu I video <Ire pc 0 serie de urm d i ag,onal< P' band. m.gnce<a. 5 unerul este in.rf:~t:r:u pc::

margin lle bcnzi i.

i

Ecran "I L CD p""l~ fi potrivi: 111 orice ""ghi.

Ca~durih d_ pl",l;t p",'r'aZ'; dnl~l, dt: <od"ri binM •.

Cardurile de memorie digitale Uncle carnere video analcgice potH parli .11 mbunit' lite pe ntru • acinge

coli,."", d igi,al. P 'in lnregistrar •• sernnalului pe un card de pi as ric in 10",,1 benzli, Cardul stoch ea zi. sernnalul digital, sub fu I'm. d. n urnere binare alearni'" din cifrele 1 Ii O. A"f.! se prod uc un sunet Ii imagin i cu 0 <""I i rate rna i bu na.

Tipuri de format video digita.l

£.xis", moi rnuke tipuri de formac Video digital, rum ar ~ Digiral8 Ji mal mleal MiniDV. Ambele prodec imagini d. mare claritat c, Cart PO' Ii lIfol editate pe un computer oblsnule,

Cardurl de memorie dlgirale

Realizarea §tirilor

Re porten i trim it secven Id. video in"giS<flItc In rim pul

even irneneelor din '''''':\ [urn ea

in a poi 1. posrurile TV pri n cabl u sou prin undo radio .• duemdu-le tel es pectarortlor ltirtl e a pro.p. sirnul tan CU even im en rele,

ELECTRONICA

TEL.EVl Z.IUNE

FILME 1:1 FOTOGRAfIE

PRODiifIt t. DE

CA1>iER£ VlDEO

894

Transmisii TV

To •. ce elemenrele Ii secvenrele unci emisiuni TV sum: rnontate ~i lnregistrare pe band. video, Banda esre >po i d i fuzatI eelespecea ronlo r prin rejeaua de til: levi zi une,

Paza

Magazin .10. bilneik ii m ulre alee el 1dI,i Insral ea "" carnere video penuu a p rinde infracrorii. lrnagin tle produ se d. camere pot fi foloslre in insran to pen tru a .juro 10 identiflcarea infraerorilor.

iN REG ISTRAR£A SUNETULUI

LUMINA

VIDRE, v.zi BURSUCUL, VlDRA $J SCONCSUL

VIERMI

::S

gliuascli

brana

VIERMII SUNT VIETUITOARE eu corpul

alungit, asernanator unui tub, fara picioare. Corpul unui vierme poate fi cilindric, aplatizat sau in forma de frunza, Vierrnii difer:l mult ca dimensiuni ~i pot atinge chiar ~i 30 rn lungime. Pot fi scgmentari, cilindrici sau plati, Avern tendinta sa privim aceste vietuitoare a§a cum 0 facea ~i naturalistul Charles Darwin - "mici plugari", siipandu-~i drum prin sol. Torusi, viermii traiesc ~i in mare, in apa dulce sau ea paraziti ai unor plante ~i animale.

Ramele

Ram. <riie~te intr-un adapo.t sub pam.m.Prin deplasarea sa prin sol, mancand in timp ce avanseaza, rima permire paerunderea aerulul ~i 3. apei in sol II lmpr~[ie substantele nutritive necesare planrelor, Arunci dnd se reproduce, produce un cocon care prorejeaza mille pina cand din acesrea ies ram. mid. Un rnerru cub de palune contine 500 de dime.

Coconii sau capsulele oualor au pilni I. 20 de cua in interior, dar, de oblcei, numai 0 rami Sf dc~vol,. compler ~I ie se din capsula.

Cum se deplaseaza 0 d,ma

1 Rima arc pc corp un <0, de l11u~hi circulari, qi contracts (srrange) accju muschi, ceca co li propulseaza in fala prima [urnatace a corpului.

Viermii eilindrici

Vierrnii cilindrici sum nesegrnenrari, fusiformi ~i, de obicei, microscopici. Unii viermi cilindrici rraiesc in sol- strarul superior, de 7,5 em al unui heccar de sol, conrine pana la 7,smilioane de viermi cilindrici. AlIi vierrni cilindrid SIDlt paraziti, precum filariile, 0 singura fernela de vierrne cilindric poate produce panii Ia 200.000 de oua pe zi.

Vierme al fJaricn.i

Viermii-paun

Acefu viermi mi." .proopc de linia larmului, in ruburi confectionare din mil sau ni ip. Au un evanral de eemacule penare ln jurul eapulul, care se retrag in interiorul rubului aeunci cilnd sum :unenin~a~i. Un grup d.

viermi-paun poatc crea adevarare recife din ruburlle lor de nislp,

Branbii folm!1t pmtro a res~ Ii pentro a pri» de brana •

\"" ...... ~~

• '''I'.~ .

. ~ .

. .. . ,~

~.

2 MUjehii care srrabae corpul rime! tiira..c coada in diroqia capulu L. Un Invdi~ mucos lrnbun~t;ile~rc deplasarea,

Elefanriazis

Viermele cilinddc Wuchereria est. responsabll penoru grupul bolilor de tip filarioo,L Una dint'. acts re boll

d. rerrn in~ Ingrojare. ""ager.ra a {esumrilo r urn ane Ii esre cunoscu ril

d rep' defan'i az is. Ele Fantia:zi,u1 apare arunci c.lnd {i.nfori irues"ll c u larve d. Wurc.hereria mL1~ci oameni, inf<sd.ndu-i cu aCC$U larve, Larvele cresc apo], devenind vierml adullj in lnreriorul corpulul, Produc apoi urm~i rninusculi pc Care Ii elibereaza In liehidul limfatie. Larvele blocheeza vasele lim&tice. iar acesr lucru produce umtlarea {esururilor.

Picior I1fit/at d~ boa/d.

Viermi lati

,

Exista trei grupe de viermi lati: planariile, fasciolele §i teniile. Planariile primitive cresc §i formeaza noi indivizi atunci d.nd sunr [aiate in bucatele, Cel mai cunoscut al celei de-a doua grupe este Fasciola hepatica, vierme ca.re infesteaza mamifere, melci ~i alee vertebrate. Cea de-a rreia grupii. reniile, cuprinde ~i tenia intestinala a omului care poate ccCfte pana la 18 m lungime.

cdrbge

Tenia inresrinala umana Stqillni d~ unit

Cap de tenie

Vtnluza

COASTE DARWIN,

CHARLES

FAUNA PARAZITI

OCEANULUI

BOLl

Viermi eu eorpul segmentat

Existii rrei grupe de viermi cu corpul segmentat. Prima grupi include vierrnii din grupa Nereidae. A doua grupii include rfunele ~i viermii din familia Glyceridae [viermi rosii, mid, de apa duke, care traiesc in ape poluare peste rot in lurne), AI treilea grup include lipitorile care supravietuiese sugind sange de Ia un animal-gazda,

Viermii din familia Nereidae

AC<1ri viermi omnivori se hrinco;c cu restwi dar run, fi pnid3tori. Tclico;c in adaposwO pudn adilnci • a proape d. Finn, Capul bine delinir are tenracule (can: crcsc Ia lac cbci sunc oliare). ochi II 0 gurii co maxilare C3 ~te d~ri. Prelungirile ICf'O"S<. co n~< viisle. we.: de-a hmgW f>ir1:ilo r larerale, I. dau aspecrul unci bud¢ de cirpi zdrenrulee, Vlermele marin N.,.ri> se deplaseaza inotlnd sau unduindu-se peste diverse suprafc{C. Est" uniseruat ji moore la scurr tim p dopa tmpcrechore.

Viermele marin Nereis regal

Viermii-panglica {Nemerrienii]

Undo forme parazire pr.cum viermii-panglica, vierrnU-ji re r (Lineldae) sau vierrnii par·dc-cal [Nematomorpba] 'Ii depun ouale ln .pi dulce. C.lnd larvele eclozeaza, de gasesc ji infesteau 0 ins.ctll-g)l.roa. cu care so vor hran; p.lnii. di.nd, 1. un m 0 mem d at, aceasta va muri.

NEREIS REGAL

DENUM1RE ~JNTlFlctNmiJDw""imlllr CLASA Aclirell aea

FAMILIA Nereid ae

RASI'ANDIRE marile din jurul Europe; de vest. 1.On6 baltice Ii Finlandei

HABITAT \iltmutile nisipoase, milo ase sau sd.ncoasc

HRANA omnivor. se hrinq:'[( cu viermi, animale moarre ~i allace pe moarre

DIJIIE.NSIUNI de obicei 7-25 em. dar poore s~ cr eas e;i pin. fa 90 em

DURATl DE. vlATl pin. 1. un an, dar ades ea rnor dupa depunerea oualor

895

Relief

VIETNAM, CAMBODGIA ~I LAOS

TARILE VIETNAM, CAMBODGIA ?i Laos, din panea estica a Peninsulei sus-estice a Asiei, au fost cunoscute multi ani la rand sub numele de Indochina. Locuitori din China au migrat acolo acum cca 2.000 de ani. Francezii au colonizat aceasci zona in secolul XIX, numind-o Indochina Franceza. Japonia a ocupat Indochina in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial (1939~1945)?i a indernnar populatia sa i~i d.~tige independenra, Francezii s-au opus, insa au fost invinsi inrr-un razboi care s-a desr~urat intre 1946 ?i 1954, dupa care toate cele trei tari au devenit independence.

-T

2

5

-t

I

-~---~

6

7

r

8

I

I 9

l

10

G~I f v I I

'HH> ............. ..--I Kamp6~g SaOm

Otm I

'00

......

,00

II

1

B

C

D

E

F

G

896

Regiunea esre un arnestec de zone inalte impsdurire ~i de vai fertile. Singurullac mare este Tonle Sap din Carnbodgia. Timp de Fpte luni din an, acesta alirnenteaza fluviul Mekong, insa in tirnpul rnusonulut, Mekongul aduce apa tn lac, &dindu-l de zece ori mai mare.

Golful Ha Long ° leg. nd. spu ne di excraordinarele pierre calcaroase ji rniile d. insu le ji d. pej eerl .1 e gol fulu i Ha Long din deb fluviului ROju s-au fo rrnac d.nd un

d "SOil • zdrobit {armu 1.

Fluviul Mekong

AI "'001."" Iluviu al lurrui ca lung;mc, M.kongul izvo .... te din Tjber

§i <luge de-a lungul a 4.180 krn, prin China, Birmania, 1=, Ii Carnbodgl a, ,~ind intr-o marc dddj din sudul Vieenamului, MIllIi oarueni rraiesc in 0""l"1. I; ln sa tcle de pc rnalurile lui 1010'ifldu-i :tp.t pcntnl a culriva orez fi .I", plarue.

Piiduri I. ITO picale dese acopera o man: parte.: a regiunii. rnai ales zo nele lnalte. Acesre paduri glzdu lese rrihuri impr-altiat{: de locuirori care ddrijeoti miei zone d. padu,. penrru a pra. rica agrku I rura, Lernnu I de esen \' care, rna i ales lemnul de rek Ii d. sanral, esrc o resursa semnificariva atilt in I Cambodgia, die I i in Laos,

Clima

28'C Cam bodgi a, Lao, Ii s udul

Vietnamului au 0 dim,) eroplcah. cu <em pc.aru ri

inalrc in cor nrnpul

anului. Anotimpul

se ceros s e s Brlol'" in rnai, cu soslrea preciplrnriilor musonului, care duro"ti pana in ocrornbrle, Nordul Viemamului ~i :U Laosului a_u ierni rnai r:lcoIoasc ~i rnai urncde,

2"C

1,618 til",

+

Orezul

O"1;ul OS" .1 i men ru] de bozo. din Asi. de SudE". II nde vrernea cald. Ii umeda Ii prccipicariile abundenre 11 foe ~or de cu I rlvae, V iemarnul este al cincilea producacor mondial de 0 "'2 ji unu I din rre cei rnai marl exporcacorl. Cele mal i rnporta nee zon e pcntru aceas ra cul ru.ta .mn[ in del eele Flu,' iilcr Rosu ~j

Mekon g- C u1eglto, de orez, Phno rn Penh, Cambcdgia

H

VIETNAM. CAMBODGIA~1 LAOS

Vietnam

Tirnp de 18 ani, Viemamul a fost riivii§it de un razboi crancen intre Nordul cornunist ~i Sudul sustinur de SUA. razboi care a devasrar econornia, In 1975, Nordul a d~tiga[ razboiul, iar tara s-a unificat, Asrazi, Viemamul i~i recladesre meet industria ~i are relarii cornerciale stranse cu Japonia, Europa de Est ~i Asia de Sud-Est.

Cambodgia

Odinioara centrul Irnperiului Khmer, Cambodgia a fast disrrusa de razboi in secolul XX. Din 1975 ~i pana tn 1979, fara a fosr terorizata de Khmerii Rosii, condusi

de Pol Pot. Peste un milion de oameni au

fosr ucisi, multi dintrc ei intelectuali. Astazi, un guvern democrat reconstruieste incet eeonomia.

Campurile de mine

Peste rrci milioane de mine active au rom as tngropare dupa razboaiele din Cambodgia. Ca urrnare, mii de: oarneni au fose desfiguro,i sou schilodiri,

Laos

Inconjurar de uscar din toate par~ile, Laosul are bogare rezerve atat de cositor, plumb ~i zinc, dt §i de fier, carbune §i cheresrea, ell reate acestea ramanand una dintre tarile eel mai slab dezvoltaee din

lume. Aproape 80% din locuicori lucreaza pamancul, cultivand suficienr penrru ei in~i~i. Din 1975, Laosul are guvernare comunista.

Budismul

Peste jumiirarc dinrre locuirorii larii sunr budiJti Theravada,

o ramura a budisrnului "arc

11 i are Q rigin ile In Sri Lan k a, Theravada inseomna "c3lea biitmnilor" Ii incurajeau ad.Plll 5. reduca .,uf~rinp din lurne.

AGRICULTURA ~I CRESTEREA ANII>1M.ELOR

Refugiarii Dupa sfli<1itul rilt.boiului, .proapc un milicn viemamezi au porn i t in bird spre Hong Kong. Singapore ,i Malay,ia. 'perand >., g"IC";ciI un [(rugill in vcsr. inghesw{i In bard m inuscule ,i in conditii ingrozi"Co:uc:, foa.rtt mul~i au rnurit in rimpul c1U'tori<i. M.jori"""a au fost trim,,;i lnapci, ins. unii inca mal n-iiesc in Hong Kong.

Transporrul Putin i vietrtamezi i.i,j POt perrniee m~ini. Iocuico rii bazandu-sc pc scurcrc, rnorociclete

Ii, mai frecvenr, pe blclclece penrrll a

a [unge I. locul de munci, I. Ico"l. sau La magazine, Ora de vilrf esre dominara de mii de bieieli,ri care claxoneaza Ii Steig:! unii In oJlii. Mirf<1riJe grele so eransporra mai mule pc: rauri.

Dansul clasic

Dansul dasic cambcdgian foar",

srili za r esre b az at pe dansurile religloase, care initial se dc,r~urau

tn co mplexul de temp le d in A ngko r War. in secolul XII. Dansarorll

PC""" ani lnrregi perfectionandu-p mifcarile gra,ioase ~i poan. costume ad,( de stranse incat erebuie cusure pe ei Inaince de ficcare reprezenearie,

Khmerii

Aproape 90% din rre

cam bodgie n i sunr khme ri, un vech i popa r care rrii.i. lnrr-un reg.t lnfloriror acurn cca 2.000 de ani. Majcriratea locuiesc

in mid sate, unde casele sunt ade eo consrruire pe piloni penrru a prevent inundarea in umpul ploilor musonice.

Podu1 Prieteniei

Fluviul Mekong formead 0 granil~ narurala lnrrc Laos Ii Thailanda veclna, Din anul

1988 cornerrul dinrre cele dou' lari

s-a inrensificar, iar in 1994,

cu finanprc ausrraliana, s-a construit un .Pod al Prietcnici" peste cursul inferior .1 ciului. Acest. race leg.cur. d inr re

V ienriane Ii orasul chailan d ez Nong Khai oferind Laosului acces la porturi]e thailandeze,

DATE ESE TIALE VIETNAM'

CAPITALA Hanoi SIJPRAFATA 329.560 k,m'

POPULATtE 79.200.000 de locuitori

LIMBA PRJNCIPAL.A viernarneza

itELJGH DOMINANT£ budi'm. crejtini.m MONF.DAdong

Pescuirul

Prucrele de mare

Ii pesrele sunt un ingredient important 'ill martd.rurilor

v ietnameze, Mli de: oameni 4i ca~tigii cxistcnta pescuind de-a lUJ'1gul ,ltmulw Ii in delrele raurilor . AC<fria prind flest. un m ilion de rone de hornari, calmar Ii creve ~_i in fie-ea rc a Fl.

CAYITALA Phnom Penh

SU-PRAFATA 181.040 km'

POPULATJll 13.400.000Iocuitori

LU,tBA rJ-aJNCJPA1..A khrnera, chineza, vieenameza

RELIOI[ DOMINANTE budism

DATE ESENTIALE LAOS

CAPITALA Vientiane

POPULATIE 5.400.000 loeuitori

LIMBA PRINCIPAI.A lao. miao.l'ao

itEUGIl DOMIN ANTE budism, re!igii rradiponale

MONEDA noui kip din LaO'.

T riburile Kha

Kh a. m ul lime. d. rriburi din dealunle Laosu lui. au fosr pri rn i i locuircri ai lirii. Secole de-a cindul, loruirorii Laosului i-au rrarar ca pe ni~,e sclavi, 'Iriburiie Kha traiesc in sate rasfira[~ ~i vorbesc lirnbi diferire, Acesda

folo,esc defrlsarea rradi,ional. a padurii pcmru a·ji p urea cultiva cele necesare pentfU hrana, dar Ii moe de opiu pemru cornertul cu drogur i.

Fata din rriburile regiunilor de deal

ASIA, ISTORIC

DANS GUVERNE ~l iMPERIl POLlTICA:

IMP£RIUL PODURI STATELE UNIT£,

KHMER ISTORIC

BUDISM

897

Explorarea

avigand pe mare din Scandinavia, vikingii au jefiur §i s-au asezat de-a lungul ~ir:murilo( Europei ~i au traverser Atlanticul, pilla in Islands, Groenlanda ~i Lumea Noua .. De asernenea, au rnai navigat pe raurile Europei, caere Rusia ~i Constantinopd.

VIKINGII

DIN SECOLUL VIII ~i pana in secolul XI, puternidi vikingi au iesit din hotarele lor, din Norvegia, Suedia ~i Danemarca, ~i au dva~it Europa. Erau constructori de vase ~i navigatori iscusiti §i l§i foloseau dibacia pentru a naviga pana la coastele de est ale Americii de Nord ~i in partea de eta Mediteranei. Vikingii aveau reputatie de pradatori oriunde debarcau ~i multi dintre conducatorii lor s-au imboga~it

de pe urma Prora em 'flilptal,I in form"

~r---- unu! 1"'1"·

jafurilor. Cu

P,In~ p,Itrata llnicd

Calarg

Knarrt vas de d i rnensiun i rnari, duces colon i~ ri in G rcenlanda,

Vasele

Toaee vasele vikingilor aveau chila, pupa ~i prora asernanacoare ~i erau construite din sclnduri suprapuse. Vasele IW1gi, rapide, erau folosite penrru incur iuni de jefuire, iar cele de dimensiuni rnai mari, eu capacitate mai marc, crau folosire pentru transp0rtarea lncarcamrii,

Girm,I. ,are pUUII fi d,taldtn in apt: pli/in adall(i.

toate acestea, nu erau toti

,

jefuitori - uni au format colonii pasnice.

Vasete lungi erau hidrodinarnice ~i rapide, Bind folcsirc in lupcl ~i pcntru dilatory pc dist.nl' mar;'

Jefuitori

In 793, UJ1 grup de vikingi a jefuit manastirea Lindisfarne, din nordul Angliei. Aracul a

fost primul dinrr-o serie Iunga de

incursiuni de-a lungul ~armurilor ~i pe raurile Europei, Casele ~i bisericile erau devastate, oarnenii erau luari sclavi, iar inainte sa piece, vikingii ceresu ~i bani.

Moncdele Majori rarea n.cgu torilor vikingi filc<.u 'rIXschimbau milrfuri din pro lor de origin. pe co aveau nevoie, Apot, au apdrur moncdele ji. p1lnal. sr3tjirul secolului X. acesrea sc fuloscau pc >c.cllargii.

Negustori

Ncgusrorii vikingi au adus in AngHa ~i ln Medirerana rnarfuri prceum pieile, oasele de balena, filde§ul de morsa ~i chereseeaua. Ei aduceau la lntoarcere grau §i tesaturi din Anglia ~i oale §i yin din Medirerana.

Pieile

Vikingi; 1lI,,,,,u comert cu produse del. animalele Care pu«.u A gasite doar in nord. Picile de rnorsd pm ea u A """sfom',,c ln fclnghii Ii In plele, Blana antmalelor p,,<um urlii Ii lupii se eransforrua in haine dJduroase.

Greutatile

Vikingu au inventat un sisrern de greutii,i ji de unicl,j de masura. Acesre cinci plese erau folosuc penrru a dntliri obieccele mid. pre<um bijuteriile din metal. prctioasc. Cea mai mare dnclrqte In jur de 40 g.

Razboinici

Hecare clzboinic ij; compunca si ngu.r arm urn. Unii ~i permiteau armuri purernice, din zaie, iar aJ~ii se dcscurcau cu tunici din piele, Majo riratea purtau Ind coifuri de Rer ascutirc fi scururi rorunde, din lemn.



Greu{ii~i din fler

Arta ~i bijuteriile

Cei bogari purtau brose, brat;ari late, inele §i pandantive din aur §i din argim. Cei mai siiraci purrau bijuterii din bronz sau cositor,

Leif Ericsson

In jurul anului 1000. Leif Ericsson {nlise"t In cca 970} a nayigat

Cam nordul Americii Ii.

explorat liirm ul, pc m:clnd iarna lnrr-un loc numit Vinland. (pruniinruJ vinului). dupl srruguri] pe care i-a g5sit acolo, Accsra merge. pc

urrnele descoperirii inrnmpliitoore a Americii de Nord in 986 de ditre un alr viking. Bjarni Herjolfsson, care s-a ab.rut de la cursu! s3u lner-o cilatoric din lslanda ln Grocnland a.

Armele Majorirarea razboin icilor vikingi se luprau cu siibii ji topoare, dar folaseau ji sulitele ji arcurile, Sobiile din Ber erau cele mai imporcanee arrnc.

Cuceririle

Vikingii au inviru unii dinrre cei mal purernicl oameni ai Europe], pre-cum regele Edmund, din esrul Angliei. care a foS[ rorrurac Ii ornorac cind a refuzar s; rcnuntc I a crcstinism.

SCANOINAVlA, ISTORIC

VJ\.SE 51 BARel

ARHEOLOGIE

898

----------Vikingii----------

Obiccre de zi ell zi ~

Hnefeeafl em un popular joe al vlkingilor

Nine man's morris

lnci se mai joaci ~j astazi in unelc locuri.

Topoare danese

B ro~i Inf.i\!jand o besrie

Gul" parrat a~g19-Jaxon

Zole

Scururi picrate, dln lemn

I

Dragon

Bro~at1"ifoi

B rosc]e sc roJose.u mai ales pcnrru tnt hci crca manculo r.

..

Pandanriv- Pandancre- Pandanesv-

d isc Pandaneiv- pieprene cruec pi tic

Pandarul vele erau ,.,1 izare adesea din aur ~i din a.rgi nt pcm ru ce i boga~ i j i din bronz ji cosi to r pcn tru cei sarac i,

Obleeeele din ,tid, erau foloslee dear d. cei rnai bogali vikingi deoarece erau faarr. diflcil d. obri nue.In

rnorm incele din Suedia au fosr gasice moho halbe Ii din i.

Arme ~i armura corporala

l \

I

Mbiijirec]

Imagine ;nfiilifimd gllrM p",lru "as

Colfuri

Bijuterii

pi' 0 rur-ta.

Gen Ii Ie! i pungil 0 erau oblecee roa.rI:e necesare,

Cllpet< ft-anju7"tlt~

Scueuri pic rare din lemn

Suliriim "aripi"

d.pi&,

Bijnrcriile penftu blrh.!i. precum acest col ier, a \IC3U, .01 decoran v.

Bro~; cvasi-inelara

Pandanrlvele inr..{if.u simbolurl piigine. pKearn capul lu i Od in, val ki ri i sau si mboluri cresnne,

899

VOPSELE ~I ULEIURI

Exista §i asrazi colorann narurali, tns1i. rnajorirarea eelor folosifi sum sintetici, Acestia sum substante chimice produse prin procesarea petrolului sau a substanrelor din carbune ~i gudron, precwn benzenul, Maioriratea coloranrilor sunt folosifi tn industria cextil1i., tnsa se mai folosesc ~i in industria pielariei, harriei, in cea alirnenrara ~i in cea a produselor cosrnerice, Colorantii POt .6 aplica~i pe fibre san pe rnarerialul textil folosind procese directe sau indirecre, Una po.", f

vo psie; fclcsind un colo rant cu Rxamr rnord anr, ins. metoda C5IC

ocoli .... In pril. occiden ea Ie din cauza faprului ciI foloscf'" substance chimice porential

Marerialele ,,,nil e POt A colorate folosind 0 gama variara de colorand.

Primii pigmenfi

Primele mareriale foloslre drepr pigm.n~i au fos., probabil. argilele colorate, care sc arnesrecau cu apa sau ell grasimi animale pen[ru a realiza vopsealla. Vopselele din planre Ji animalc au fosr folosice mal .anlu penre" colora, ea rextilelor. Prinrre vop dele obisnuire din plame sc numiirau drobusorul (batis tinaori •• ). roiba (Rubia li1l'IOYI<m).jofranulji curcuma. Printr e s ursele animal e se numarau '~nila (Da"yfDpiw COl1 ww) ji cochilia de Murer,

Coaja d. ,,,.po. (Of ie da euloare

Nuci

U,-Z,iC3

Pe tr;co,J Ji" parl'" Pe atest tricou "

slb'g,; so poat, vuk" pMIt ",dM rum

tum CIJ~ li~a cuioarea a ninlliJ

pitrd,tt din mtemitAtt._ inlt~Jsd,

Rezistenta culorii

Doua dintre ccle mai imporcanre propriet/lp ale unul colorant, rrebuie s. He capacirarea de 3 rezisra spilll1rilor repetare ~i cea de a-~i pascea inrensitarea, Resisrenra culorii unui material rexril variaza, d e as emenea, in funcric de procesul de colora re foloslr Ii de ripul de material colerar.

In uncle proce s c de vopsire, csce necesar un anurnir nurnar de erape p.necu colorar ea fibrei. Inrr-unul dinrrc ace re proecse se adaug. mal incil 0 subsranp chimid numirii mordant ji apoi 5. coloreaza lib ra, Moleculele mordanrului flxeazA cclorantul In m a rerial.

Colorarca dirccei

In m.jork", ea proceselor de colorare din .. lua de as mi, coloranrii pot 1n00l in fib", ji I. pot colora lnrr-o 'lngura crap •• lara a 6 nevoie de un mordant. Coloranrul esre dizclvac in .pi fierbinre. srrecurar ~i apoi pus in contact cu materialul, Uneori, colorantul estc amestecac cu sa re, pcntnl a a ju ra la Anrea culorii.

VOPSELELE ~I ULEIURILE sum substante folosite penau a marca sau pentru a colora diferite obiecte, de la textile ~i hartie pwa la cladiri ~i utilaje. Substantele care coloreaza vopselele se numesc coloranti, care, odata dizolvati in apa, penetreaza fibrele materialelor prin reactii chirnice. Pigmentii formeaza culorile in vopsele. Acesria sunr fixari folosind 0 substanra asernanaroare lacurilor, numita vehicul sau liant, care are, de asemenea, rolul de a face pigmentul sa adere la suprafata care se vopse~re. De-a lungul i toriei, oamenii au creat culorile mai intai din uleiuri ~i din pigmenti naturali, iar astazi sum folosite in acest scop produse sintetice.

Colorantii

,

nocive.

Vopselele

Vopseaua esre disponibila in mulce culori §i poate fi folosita pentru acoperirea srructurilor rigide, preeum casele, podurile, vasele ~i vehiculele. Vopselele mai fine sunr folosite de artisri pentru a realiza opere de arta pline de culoare §i de rafinamenr. Plgmendi folosip pentru producerea vopselelor pOt f naturali, precum rucilul (dioxid de titaniu), sau sintetici, ca albasrrul fealocianin.

Vop dele indusrriale

Vopselele industriale Sum real izarc special pentru anumire destin'lii. Unde vopsele conrin mecale Ii oxizi d. metale pulbere, asr f.lindt vopseau. sii poati. proreja serueeurlle e"puse, co. podurile de tier.

Vopsclele, cum sum ccle fclcsire 13 vopsirea rnasinilor sunc realizare

pentru a rezista ruginirii il ternperarurilor lnalee.

Vopsclele pen[ru uz casnic Ode rnai multo vopsele pcnrru decoratiuni sum ficutc penrru 0 aplicare rapida. vopselele care nu cutg au consisrenra de gol 1n curie. insa e imind u~or cind sunr aplic.te. Vopsdelc .mlll.;e foloses< .pa ca v.rucul, astfel i"dt pot A ~e.", UjOr perde, iar

pen.uJde pot A cutlllatc UfO':. ~ "

Cutie de vop'.' care nu curge .,..

c:ind "'to .pIic ..... }i pensul. •

Vopsele in ulei

.. AM£ST£COJU ~I COMPu~r

CARBUNE CHIMJA

CmOAR.E

TEXtILESI TESATUR)

900

Vopset.!. pe bazJ d. IIt~i se u,;nd, d. obicd, in I"huri, Il.ltftl inCal urilizasorii pot jJ stoarcd ~;'f(df;t cantitatea dt f}OPSf!4. de care a u nevoie.

HA1N£.§l MODA

William Henry Perkin Chirnisrul briranic William Henry Perkin (1838·1907) a produs din inti1mpl.rc prima vop sea sinrecicd, mov, in 1856, £1 inc. rca sii procluc:i minina, un medicamen{, din gudron fi d.rbllne. 1ns •• r.alizat 0 vopse. violet. lichida. Acc" •• fost inccpuruJ industrie; vopseldor sinter ice.

ISTORIA ARTEI

PICTURA P OESENUr;

MONET, CLAUDE

Vopselele artisrului Arei~tii folosesc 0 gama vari.cl de ripuri de vopsele pentru a obrine efecre diverse, folo,ind culori tempera, uleiuri ji vopselc acrilice, Pigmendt din culorile tempera sum amesrecap cu 0 olutic apoasa de gum. arabica, 1n uleiuri sunr arnesrecate cu 0 sub<tan? ulcioasa car. se u<uca greu, precum uleiul de In.Jar cele acrilice sunt arnestccare cu un vehicul din r~in;; sintctid.

JITOARE ~IvRAJITORIE

CREDINTA iN VRAJITOARE - persoane eu puteri supranaturale - este veche ~i universala. Nimeni nu stic dad vrajitoarele au intr-adevar puteri speciale, insa din eele mai vechi timpuri, oamenii din reate culrurile au crezut d unii barbati ~i unele femei pot folosi ritualurile, farmecele ~i alee mijloace magice pentru a intluenra cles!a§urarea buna sau rea a unor evenimente. Definitiile date vrajitoriei variaza, insa ea este mereu asociata ell magia. Totusi, doar in Europa, din secolul XV §i pana in secolul XVIII, vrajitoria a fost asociata ell venerarea diavolului §i se pedepsea ell moartea.

Magia

Magia sal! vriijitoria este incercarea folosirii fortelor supranarurale sal! naturale pentru intluentarea anurnirci sdri de fapr, Credinta in magic are 0 isroric lunga - s-au descoperit dovezi de cxisrcnd ale unor vraji in picrurile fupestrc din pesreri - ~i continua ~i astazi in mulre

culturi, ca superstitie sau ca rei igie. In uncle culruri, magia este considerata sacci ~i cste pracricara de oameni instruiti special pemru aceasts

activitare.

Sculprurii Infiilijand un j' man african

J udecata vrajiroarelor

PcrS<CLJ~il presupuselor vrajiroare a ajuns la apogeu intre .lnii 1580 Ii ]660, cdnd se Qrg-.mil3" jud,cari in mat. Europa. Pe masura ce spore:1 isreria, mii de pcrsoanc crau .10U,'. in fal'\ instanrelor civile §i in fa~. Bisericii. Oricine era b;irran. ingur sau excenrnc putea fi ;lCUUt. inclusiv femei b;urJ.nc. moasele sarelor fi rei care vindccau cu ajurorul planrelor, Persecuri a a cestora era alimenrara de zvonuri ji de bark, care crau folosice drcpc dovesi in f.{. judecarorllor,

Ma.lleu5 Maleflcarnm

in 1486. doi diJugiiri dominicani, Heinrich Kramer )i Jacob Sprenger. au publicae MIdi"" MalqlCtll'um (Ciocanul Vrdjiroarelor]. Aceasr3 carte include erichcrarea papei in ceca ce privqte vr:ljitoarde, ca fiind D>luicrqtine" ji smbile. r<'gull penuu identif1carea, .cuzarta ji pedep,ire. vriijitoarclor. Ca,r"" '-a ra,pandit rapid in toarl Europ" ji. (Ost folo,;t, ca ° rcfcrinl"- fu"daJnemal.\ in v3ni~mm.;a de .... rajit--o .. rc.

MALLEVS

MALEFICARVM, MAutICAS.T UII,VM lIit"'It-'~.

LI[ YAo.UU "'\l'(,TO"IIV~ C'(IIU .. u",'!o

... 1o.~'_UIII~. ..I,!'U"M ..... IU .. tU ' .. ~~j .... _,~JII

:::=:~:::;~'=r.2:1:; ~~~~

.i-"daoJIJIIM-~,"""''''-·''''''_'· ............ #......--

TO ...... ".,,,.L -...-..-,--~ ~""'~~~..:.:c.""'&""

~.,..- .. rA-'oo-..;:t.;:'~,..._--

Jiq.~h1~_&!::..UIp~1;d... t,""'r~~r.'i~·.~o</'I..

Torrura

"Rudele"

rd. n ,LA carea vraji rcarel 0 r em f<Ydrt e difi,~la. deoarece ara[;lU exact ca oricarc ale membru al socicdpi~ Cu roate acesrea, oamenii din .Ev uJ Medlu credeau cO ",ajiro"..I. adevararc PUt"",, zbura - de obicei, pe. 0 1l1arura. - ~i crau insotite de 0 "rudl", ° pisica. de exemplu, care era, de [apr, un demon deghlzae,

Persoanele s"'pecta re de vd.jitoric:: emu corrurare s;\lbaric JXntru OJ rndrturisi ~i penml ,-!i d.nunp. complicii, Printre mecodele doc:' rornlrn sc nurrdrau biciulrea. lnsernnarea CU ficrul 'Olll. <rager ea pe roara, folos i rea menghinci pentrll s<riJ15 degcre Ii

S oaterea ochilor. Majoritarca oarnenilor rnarruriseau orice pcm'ru a scapa de <orcur;;'

Menghini pt::ntru srrans degere

Vindecarea

Vrnjiroria a fosr asociata dintordeauna Cll crcdin{c!e in elemenrele narurii Ii cu vindccarea. Cuvantul ",'rijitoare· vine de I. eermenul angle-saeo» willa, terrncn ce inscamnli .cel in telepr": in E.u topO m<-ruev:Ua. rnul to apnuml re v~ iron re erau de fop' in releprele sa· rujui, care cunosreau lnrrebulnrarea rilor ill vindecare, Asdzi. in rnulre ~\ri larino-americane ~i in triburile ,.mcane, doceoril vrnjirori ji j:u11anii folosesc ierburi ii ritualuri pcnrru vindecare,

Vanatorile de vrajitoare europene

La inceputul Evului Mediu in Europa, credinta in vrajitoare Ricea parte din viata de zi eu zi, CLI roare acestea, din secolul XII, biserica cresrina a redefinie vrajitoria ca erezie sau tradarea lui Durnnezeu. Vrajitoarele tl venerau pe diavol, iar biserica a organizar vanawri de vrajitoare de amploare in care orice persoana suspectata de vrajirorie era re~inudi, judecara ~i adesea executata. Vaniitorile de vriijitoare au durat aproape 300 de ani, ~i aproape 300,000 de persoane nevinovate, mai ales femei, au fosr executate, Istoricii au dar diferite explicarii acestor vanatori. Prinrre acestea, erau persecuda femeilor ~i ascensiunea §tiintei rnedicale,

Arderea vrajiroarelor Dovedirea v;l1ov;lici de vrajitoric era dificila ~i SiC foloseau diferire teste. Unul dinrre acesrea implica aruncarea persoancl lcgare in <I,pa. Dadt era vinovata, pi mea; dad era ncvinovaca.sc SC1J funda, Mcarrca era pcdcapsa obijnuira pent'"

vrljicorie, mal lies prin ardere r= rug, pc morivul eli aceasm pedeapsa oglindea £llidrUe iadului. Multc rnii de persoane all f051 ornorare a: d,t inclusiv roan a d'Arc, eroina frnnce>.'l care a fosc acuzara de Ang!ia cO esre vrajitcarc ji .rsa pc rug in anul 1'131.

Procesele dill Salem

Primii colcnisti cngh:zi au Ju3.( ell ei frica. de Yraji~oare in coloniile arnericane. In 1692, au avur 10<: ° serie de prOCC5C de vrajiroar-e celebre in Salem, Massachusetts. in <oral, 27 d. oameni au fosr judecati Ii condamna~i; dimr, '«Ida, 19 au fo..'\t $panzurafi ~i unul Olllora( prin l.pidar<. Procesele au fos< condammu:e mai tan.lu. iar s:cntinp;lc all fust allllb~c,

Halloween

Ini ,ial un fesrival al ceI~ilor dedicac morploe, Halloween sc sarba[O"'it" p< 31 ocrombnc. Odlnioara se credea en In area senra urmau sj zboare V IO;jitoarde ti vrlijitorii, de aC('G<1. 5C apnndeau mguri. pemru a pne la dis"""la pirltcle rde. A"chi. de Halloween. copiii merg de la 0 em la >lra ji primes< dlllduri.

EUROPA, ISTOR1C

lNFRACTIUNI ~II'EDtpSE

MEDICINA, ISTORIC

R.i];60IVL DE lUOUE ANI

REUGII

901

Anticicloanele

Acestea sura ge nerarc de blocuri d. ner mal dens din panea

s uperi oara a 3 cmos fe:rci_

Densi t a rca fa.cC' ae rul grcl1 t gene,;\ndu -se asrfel 0 zona cu

p resi u no In .hi. C u foane pu Ii n i vapori d L apa, un anti ci don po.He crea 0 zi sen i f)·n.

Fronrul cald intr.<> depresiunc, fro",,,1 sc irnparte adesea in doua - un fronr cald Ii alrul rece, Pe masu.r3 ce deprcsi un ca t[CC:II:~ fronrul csld csre de obicei tnainrcn cclui rece. Acr,,1 cal..! alun ",.1 in cec deasu pro eel u i rece, ad ucand 0 ploaie "10m. consranra.

I11muri putrmice fi nori grQ{i I1pmdr-« ["ng"l _from"/,,i re ce

Fro n till rece

Dupa co a Ir"CU' from" I co ld,

ex i$r:i~ de obicei ~ 0 panza scu rro'i. Apo i, nerul rece in",; rapid sub eel cald, for~il n d ,,·1 sa se rid lee ~i

ot;rca Ild nori uri a~ i, ca IT: adu c ploi

p urc m ice ~j fu rrun i cu d e~c:\rca ri dec (rice.

Tern p~ratura aerufUI

'Iemperarura aerului deP.inde foarte mulr de caldura soarelui, Temperatura aerului este cea mai mare la tropice, unde

soarele esre eel mal puremic. Mereorologn pun terrnornctrele la umbra cand masoara tempcratura aemlui.

'" .

Termometru CU do ~~ C3 pe,e. care t nregisrrc aza

tc mpc: raru rile zlln ice maxi me Ii m~T'I,jme.

VREMEA

VANTUL, PLOAIA, ZAPADA, ceara, chiciura §i cerul senin sum semne ale schirnbarilor continue din eel mai jos strat al atmosferei. Aceste schirnbari continue alcatuiesc

ceea ce numim vreme. Vremea se schirnba in functie de patm mari parametri: miscare, care poate aduce vincuri,. temperatura, care poate duce la orice fenomen, de la chiciura la valuri de canicula, grad de urniditate, care poate genera ploi sau ccata §i presiune atmosferica, ce poate duce la cer senin sau la furruni extraordinare. Condiriile medii ale vremii dintr-o anumita zona sunt cunoscute sub numele de clima.

Fronr <aid

il4 as« deaer rece imra abn.'pJ sub aeru[ odd.

o p"ne di" "",idiMU" din p"rI~" superio4r-J 01 non/v,. 1t trmufomhi in ghI:4(a.

Depresiunile ~i fronturile

Atmosfera se imparce adesea In blocuri sau mase de aer peste suprafete unde conditiile meteorologice sum similare, Pronrul este limita dintre doua rnase de aer .. Acolo unde se lntaJnesc doua rnase de aer, una (aJda ~i alta rece, aerul mai u§or se ridid deasupra celui rece, creand 0 zona de presiune joasa sau 0 depresiune .. Acest formeaza furtuni, pe masura ce fronrul se deplaseaza -"pre est.

.._ . .---- nlJiJ"d;>I; mari bsr ,'11 plI.rtt'tl Jnptr-i(Jar-ti. it norilor:

DnpJ eta maJ~ p~ctemicii parte a fortu"i,~ mai pOinpitrM

From <my tl.!J~ln~t'azii

Presiunea aerului

Ferra rnoleculelor (grupurt de aromi) aflate in miscare prin aer creeaza presiunea aerului, Cu cat existji mai rnulre molecule in miscare, cu a,at esre rnai mare presiunea. Aerul cald se dilara, devenind mal putin dens §i reducand presiunea, Variatiile de presiune due la schimbari ale vremii.

Baromerrul

Barometrele moh-oara presumes aerului li .. !!!!!!.

.ram p" un <won schimbarile acesrei a. 0 .did cr c dram .tid a presiun i i Inseam nl de ob icci d. 5C apropic 0 fu rrun a.

Barometru aneroid

Izobarele

Presume a a erului esre Ii estc rep" zc n tara pe h ;,q~c

mereoro logi ce 5U b form, de izobare

(llnlf). Fiec are lzobara face legiiru,. tnrre

pl,l. ncte cu presi IJT1C' t::ga 13 _ Cu d [ .sum. m ai I aproplace izobarel e, cu '''\t este rnai mart dife"",\. de presiune a aerului.

Ham me,eo,ologicil. infiirijand izobardc.

Aer(ald in ascensiun«

From rece

ATMOSFERA

FURTUNI

AERUL

902

CUMA

Urniditatea

Umiditatea reprezima continutul de apa al norilor, Umezeala esre pre'Zema sub forma de vapori in aer aproape tor rimpul, lnsa. cstc

i nviz i b i1a.

Cand aerul se rlicqtc, torusi, vaporii condenseaza in picaruri de "pa, formand nori, ceara sau chiar ploaie,

Hig.rQmc.:tru]

fa losesre 0 scam pentru Indicarea umiclita\ii.

NORI

PLOAIE

Naril cirus, dd""fud in,aft,

from»! mid.

Formarea unei depresiuni

.....

IF ron", I polar esre acela for mar 0<010 und e "em! cald, rroplcal, imal nq« acru I recc, polar.

2intcpc ,ii sc Fcrmezc 0

d epresiunc acolo undc ae rul cald se ridicii deasupra eel u i rece,

3 Aerul rcce in rrn su b eel cold, inr fronrul se imparre in doua - unul cold ji alrul rccc,

4 Fro Ilt\~ I rcce poat:c rid ics f,·o n tu I cald de la '01,

fQ rmiind un from ",m",feric ",,11.1,.

PROGNOZA METEO

TIMPUL

VISELE, vezi CREIERUL $1 SISTEMUL NERVOS • VOLEI. vczi SPORTURI CU MINGEA • VORBtRE. veal LI MBA]

VULCANI

Nod de <emlli. d. abto: Ii d, jl-ngnUI1Ie de '1'OC4 su:nt

t .. tpulzti U in aer:

ERUprIA UNUI VULCAN poate fi unul dintre cele mai inspaimantatoarc fenomene ale naturii .. Vuleanul este un co? sau 0 fisura pe unde iese la suprafaya magma (rod topita) din inreriorul fierbinre aI Pamanrului. in unele locuri, roea incandescenta, nl!IDita lava, odara ie§ira la suprafata, se scurge user, la vale. Insa in alrele, erupria este 0 explozie violenta, in care se arunca in afad lava, bucati incandescence de roca, cenusa fierbinre §i nori de abur care se intind pe distante de kilomctri inrregi,

Fazele vietii unui vulcan '

Tori vukanii, fie ei pc pamam sau subacvarici, sc gasesc in diferite tne ale ciclului vietii lor. Unii vulcani sunr foarre activi, erupsnd in fiecare an, AI~ii sunt "adormi~i" (Iatentil ~i erup doar din cand in dnd, Mulr mai rnulri sum stin~i, ceea ce inseamna ca nu mai erup.

Vulcanologii rnonitorizeaza 1,lUli

vulcaniiactivi ~i la

pcnUll a incerca sa prczid viitoarc cruprii.

Vulcani i srinsi

Oda cl sti ns U 11 vulcan, accsra va inccpe sa fie crodat de vant ~i de a pa. Tor ce a ramas J i n ace" vulcan srins din Le I'u)" FrO"I". c stc dopu I d ur de m "erie co re ad i n ioar. a i 1".1 fu ndat CO~U J vulcan 1(:.

Vulcanii acrivi

Vnii vulcan i crup aprQape cominuu, iar al{ii crup foarre violent, Insi doar In intervale man. In Hecarc an. exism in jur de 25 de

c ru pti i vul ca n icc de am ploare pc 'U scat fi 111 i i de eruprii m ino re,

L."agroas1i. care se mild gre:u, n urn ira andez i t, se

$01 idiA di repcdc, form an d vt:'rsa.nri i abru p ti a i v ulcan i 10 L".

Lwa est« impiusJ pI? t(}l1ul principal at ,,,,/cam,{,,j ij p' conuril« adv.enliw: {swmdm4

Magma care se coleceeazs in camera In agm a.:;i ca (vatra

vul canulu i) ~po r·e,l'c prcsi unea asuprn cosulul in fun dot,

Erupriile vukanice

Vulcanii erup violent atunci dind magma adunaei in conul aces to fa creeaza des nlla presiune pcmru a cxploda prin cosul vulcanic blocat. Aceasra eliberare su bid de presiune duce ill. 0 expansiune rapida a bulelor de dioxid de carbon dizolvate in magma cat inca este sub presiune. Aceasta expansiune creeaza arreziene de lava, care ies prin co ~ 111 vulcanic,

Con ridicat prill dl!punerM .s;uu.siva dt umturt de !tu", Ii d. ,mu,a_

Tipuri de vulcani

Vukanii sum de diferire forme ~i marirni, in funqie de cat de groasa este lava ~i de forma cosurilor vulcan ice,

Camera magtlla.J;(Ij

Vulcan i.i explozlvl arun eli afari ca n ri d{i uri Jf'! de material vulcan ic in rimpul erupdtlor, material care se '01 id i ftc:;, ,calizind forma

d i sri n(:tivoi de co n a vu lean ilo r.

Vulcanu-scur SlIl'L!: conuri largi §i purin adanci, din lava: foartC fluid;:. care curge ufO r,

S rrarevulcanli sum alcaru i ri din srraru ri aJ ecru auvc d C! I;;)\'a ~ i de et,,~a, Co nuri Ie v LL rca" ice pot ~ oldru; re Ii n umai di n <en LLj:l,

Vulcan;; de flsurii sum cr1pamri

I u ngi 111 scoar ~a) pri n care lava i esc ll{Ol I. su pramp,

Vulcan i i din ccnUjil fi din zguril au conuri de forma concave. aleaeulte din fragll1 cnrc '01 ide aruncarc amra de eruptii.

Karia ~i Maurice Krafft

Vu lcanologn franeezi Maurice Krafft (1946·

1991 ) fi Kaeia Kmffr ( 1947-(991) sun r legendari pon'rLI rnunca lor .pro.?" de vuleanli in eruprle.

Ei au obrinuc inform .\i; unice, secven \e filmare crtraord i narc 1 i fotogmf, i de pri m-plan .1.

ern p ~ilor, Din neferkire, curajul lor; -a dus I a

1110. rre, In 1991. au f05' surprinsl de erupria u nu i vulcan jape ncz, Co 'p" rile lor nu au fest gil; re niciodara,

903

Tipuri de lava

Lava esre roca incandescenta aruncara in afarii de un vulcan. Cele mai cornune tipuri de lava sum cea bazalrica, subtire, Huida ~i care se solidified formand 0 roes grea, neagra, §i eea rial i rica, 0 lava groasa, deschisa la culoare, maro. Modul in care erupe un vulcan depinde de de de groasa este lava.

Lava acida

RiuriJe de lava foarce "asc:oasa~ precum aceasta. sunt asociarc de obicei cu magma a.c:ida, Care" are o conccntratie mare de siliciu.

Depozitele piroclastice

Cand un vulcan exploziv arunca in afarii dopul de material

vulcanic din co§, acesta estc sfaramat intr-o rnultirne de fragmence. Aceste fragmeme se numesc piroclaste, ceea ce Inseamna "spane de foe':

Caderile de cenusa

Erup~iil(' vulcanicc mari pot arunca amra uri,,!i nori de cenul~ ~i de praf Ac~da cad pe p:;mant co zap.da. acopcrind pam:5nrul pe 0 mare ,uprafal'i cu 0 patu."" groO$'. gri,

V LeAN I

Aa

In Hawaii, unde Mauna Loa .r"pe aproape tot rirnpul, lava care so solidifica in blocuri eu colruri ascu\it< 1i neregulare poortil numele de aa 'au lava-bloc. Lava din aceasta parte a lumii e cc bazid,

Tephra

Tephra sum bUd!i de rod piroclastidi care sunr aruncare 13 marc ina.l~imc in aer in rimpul unci erupti! §i se rosccgolcsc pc panrele vulcanulul ..

Bombelc vulcanice Fragmenrele vulcan ice cu dirnensiuni care ,kp~c$c 32 mm sunt cunoscute sub numele de bornbe vulcan icc. A,e.rea au diferire forme) iuclusiv .:tdt coaja de pii ne" (vezi mai sus).

Relieful vulcanic

In zonele vulcanice, caldura subterana poate genera ~i alte efecte la suprafara scoartei. Cazele flerbinp POt ie§i la suprafafa prin crapatnri, iar caldura pierrelor poate fi su ficienra pentru fierberea panzei frearice, creandu-se jeruri de apa sau bazine de noroi cu bule.

Apa &catid supra,mc5hit:i. bogarn ln calcar dizclvar, so race§te. ducand I. faronarea unor cascade d.

Ghcizerdc: sunr mid

oriflcii prin care ies la .uprafa\> jeruri purernicc de apa 1f1d1I~ira in subteran de cO"" m.gma.

Roca ncrbinct ind..lz.e~tc apa in carnerele subterane. dnd .pa se cransforma tn .. bur, expansiunea impinge a p. In afura, prin gaurdc din sol.

Apa bogata in minerale incaJz.ita de rocile fierbinp "urge conrinuu .pre suprafalii. in lzvoare rcrrnale .

Formele de relief vulcan ice

Vulcanii §i activitatea vulcanlca lasa in urma 0 multirne de forme discincce in peisaj, marturie a intensitatii ~i a temperaturilor uriase - uneori, rama~ife ale Iavei care a curs in afara, alrcori, rnarrurie a efecrului acesreia asupra reliefului.

Giant's Causeway

Extraordinarele coloane hexagon ale bazalnce care alcaruiesc Gianes Causeway, comitarul Anrrim, Irlanda de Nord, ~HIU tormar prin r~cirea lavei expulzare In eimpul unci vechi il'tividl~i vulcanicc,

Pahoehoe

Lava se PO"'" riici foan:c repede, fom1ilnd 0 crusta sticloasa p" deasupra carela se PO'« merge, Dad lava concinud sa cu rga dcdesubt, SUpMp se CU(=>'. dand n"l[er, unor formapuni in forma de fTanghie san ,,crojOt.,,, ~ In Hawaii. acesrea sunr numire pahoehoe.

Lapilli

Lapilli SUIlI budli mai m ici de tephra.

Uneori sunr fragment. as-cmanjtoan: unci spume de "'agmii, uneori sunc buc.1.~i mai soli de d. roca.

Parullui Pelc

Lava din Hawaii esre .m! de fluid. inca! forme.zii pilraia~c lungi, in curg"rea sa. Acesrea sunr cunoscure sub numclc de parul lui Pel c,

du p:a aei p ha. ,vaHan5 a vulcan ilo r.

Calderele

Calderele sunr c rare re in form. de farfurie. din virfu] conurilor vulcan ice, create pdn pcibufirca conului in timpul unei cxplozii de arnploarc. Forme mai rnici de caldere por .p~re a a colo lind" viirfl.ll vukanului explodeaza lntr-o eruprie.

Conurile

T ris3[Un distincrivs a acdvi[3~ii vulcan ice esre muncete in form. de con care c forme3~a pc misura cc lava (:;;H(: curge prin CO~ este acoperira de cenu}ft. Acesr proce§: de formare continua in crupuilc ulterioarc.

FOSILll

Rocr sr MINER,(LE

CONTINENT.E

CUTIl£MURll

904

IMPERlUL ROMAN

PAMANTUL

WALES, vcz i REGATUL UNIC. ISTORIC. WOLLSTONECRAFT.l>ofARY vcai MI~CARI FEMINtSTE

WASHINGTON, GEORGE

.

-

CA LlDER AL FORTELOR AMERICAN£ care au d.~tigat razboiul-revolutie impotriva Marii Britanii ?i ea prim presedinte al acestui nou stat, SUA, George WashLngton este eunoscut drept "parinte al natiunii sale': ~i-a dobandit calitatile militare luptand in armata britanid la sfar~iru1 anilor 1750 ~i le-a folosit ell succes, 20 de ani mai rarziu, luptand, de data aceasta, impotriva aceleiasi armate. Politician abil §i bun organizator, Washington s-a straduit din greu sa unihce statui nou creat ?i sa sringa conilictele de interese, Cinsrea §i curnpararea de care a dar dovada l-au transformat intr-un sirnbol al natiunii sale.

,

Mount Vernon

La rnoartea fracelul sau, Lawrence, in 1752, George a moseenir domeniul Iarniliei sale, Mount Vernon, Virginia. Acolo, a flieut multc schimbari ~i a realizat mai rnulte experirnente .!gra re, in 1759, se casiito re~te cu Martha Custis, o viiduvij bogata, ~i i~i face intrarea In politica din Virginia. Pe parcursul existentei sale, Mount Vernon a reprezencar 0 oazade llnisce ~i a devenit, rar'Ziu, locul de reuagere la batranqe.

! ""hi Ilgum lra"f;rsa."d ,.dul Drlaiosre de Emanuel Leu ",e

Presedintele Statelor Unite

In 1783, dupa obtinerea independenrei, Washington s-a rcrras din pcllrica. Tonrsi, din cauza conflicrelor dinrre state, a fost nevoit sa-~i asurne un rol important. In 1787, a prczidat convenria in urrna direja a fost schitara Consritutia ~i, In 1789, a fost ales, In unan imitate, presedinte al noului star. A dus la bun sfar~it doua mandate a dte 4 ani inainte de a se retrage, in 1797.

Thomas Jefferson

Aueor a] Consrtrurlel Arnericil, Thoma, Jefferson (1'43·1826) a devenic sccrcrar de srac in perioada in rare \Xfolh in S'o n era presed in re Ii i-n cond us pe democrar-republicani care mlllrau penfru dreprurl individual. ~i s ea rale rnai solid e. Washington a inccrcar sa l1U !>C implice in conflicrcle dintre

par' ide, d Or Ii sim p",izo pe (ed"ralil<i, care do reau un star national pmern ic, Confl lcrel e pol lrice au cauza ~ m ulte p rob le m c in I;:i mpul ruanda tulu i lu i \Xas.h i ngto n.

inceputufi

Wa,hinh"M s-a n~ur in 1732, t"",il le de mosicri din Taw a murir a runci

m Leu] George;: ::1VC'a l I ani, acesea Ailld mill;' sa locuiasca Impreunl cu full.1e ,!iu vi~, Lawn; nee. Gcorge dorea s"5 plccc pe mare, dar a fosrC'onvins sa

devina inspeceor; PeTS"" na pracrica, :.l deven i t ill scu IT ri rnp foarrt pricepue.fn ciuda educatiel modes,".

Razboiul franco-indian

in 1753, armarclc fro" cezc din Canada au o<uPO\ ".1"" {luviului Ohio. Georg" Wo<hinglon 0 Iuprar 1n arrnaen britanica lmpornva celei franceze, ali'ala ell am erind ienii. A fosc rapid prj) rnovat, datontf cal i IiI" 0 r

In i li tare ~i ad m in istrati vc.

Congresul Continental

\'\'i\t.,h ingron a fose un pio n ler .J i ndepcndc ~I" i Amerlcil, in 1774,ji 1775 a fosc delcgar din

pa rrca statu] u i Vi rgi n i 0 10 Co ng res ul linur ln ve cl erca 0 rgoni,ari i I uprei odor 13 stare irnpotrjvo\ brimnlcilor. La lzbucnirea Revoluriei Americane, ln t 775. Co~S"",,1 l-a nurnit p" Washington <01110J1d""'-jof 01 armarelor colonlale,

Coman dan t-sef

La izbucn irea razboiului, In 1775, \'Vashingto[] a preluat 0 armata dezorganizata §i insuficient echipara, care era incapabila sa tnvinga armata profesionisra, bine echiparii a Marii Britanii, In ciuda imixtiunii CongresuJui, a rcu~it sa trans forme trupcle coloniale intr-o for~a eficienta, care a obtinur victoria in 1781.

Trenton

in primii doi ani ai clzboiu.lui. rrupele brlmnice Ie-au de ju cae planurile am eric" n ilor. L, 25 dcccmbric t 776, W .. shingron Ii rrupele sale au 'rave [sa, riu I Delaware I"gh "lor. op ro"p" d. Treneon, New Jersey. A doua zl, l-au co p<ura, pc briranicii IU"li prin surprindcrc In b,dil ia de [a Trenron.

Valley Forge

Armara aOle,icona }i-o perKcm lama 1777·1778 I. Valley Forge. Pennsylvania. lama a fosc una "'pri., provizitlc ~i echiparncnrul insuficiente, In c i ucla dezcrtari 10' ji • amen i n lirilor cu revolea, Wash i ngtot\ a ..,u~ i, sa menrl nii unl rat ea arrnarei sale. Primavara, aceasea a pornu 1. lup'a bin" pregi,j, ...

GEORGE WASHINGTON

l743 Dupa moartea taral ui, plead sa loculasca Imp reunii cu f .. cele, Lawrence.

1154-1759 Luprf in ermarn brirnnkl im porriva frane.ezilo f.

I759lnmi 1n polincs. in Virginia.

1774-1775 Esre delegar la doua

Co~rese Conri.nenroJe_. _

1775 E,{C numit COm an dan t-lef "I forrelor colcniale,

Rebeliunea pemru whisky

in 1794, a izbucnlr 0 revolra din CaYU impuneru, la nivd n Ofio nal, a unei raxe pe baum rl I e a Ieoolice, G UVerTlU I american a inccrcat sa impunji noua it:'ge, dar! in Final, Was h i n s,on a fost n eve i, Sa foJos<"',," arma ra, Ace as ra fi alre siruatii neplscure 1,"" fikU! p< \W3shington sa

renu n ,e la a m ai can d ida pen (HI un :::t r r rei tea man dar.

1783 SUA iii dob:i.ndesc indcp"ndcnp. L 7 89-1797 Cdc dou a rna ndate de prqcd inec.

1799 Moor. I, Mount Vernon.

REVOLUTIA AMERICANA

STATELE UNITE, ISTORIC

DREPT

GUVERNE_§I POLITICA

905

LA I R. vai A FRICA CENTRAL.>'. ZAMBIA, "czi AFRICA SUDICA ~I CENTRALA. Z'\PADA, 'eli P LOAIA

IN FIECARE ZI, MILIOANE DE OAMENI zboara carre destinatii din maca lumea. Avioanele sum 0 prezenra obisnuita pe cer, insa, in ciuda urilizarii largi, acestea au fost inventare abia acum aproximativ 90 de ani.

Dorinta de a zbura este straveche. La ineeputul seeolului XX, singurele "ma~ini de zburat" erau baloanele eu aer cald, aerostarele ~i planoarele. Primul Razboi Mondial a stimulat evolutia avioanelor ~i, pana la inceputul eelui de-Al Doilea Razboi Mondial, progresele s-au rnarerializat in avioane eu reactie ~i in rachere, De atunei, tehnologia aparatelor de zbor a dat na~tere avioanelor supersonice ?i a creat conditiile neeesare calaroriilor in spatiu.

Primul zbor controlat

Primul zbor controlat al until aeroplan propulsar a avut loc la 17 decembrie 1903, in Kitty Hawk, Carolina de ord, SUA. Avionul, Flyer 1; a zburar 36 m, intr-un zbor care a durar mai putin de 12 secunde. Cu toare acescea, este eel mai faimos zbor din ware timpurile. Flyer I a fast proiecrat ~i construit de fra~U Orville ~i Wilbur Wright, dupa ani de experirnenre eu zrneie ~i planoare. Era propulsat de uri motor alirnenrar eu benzina, pe care l-au construir ei in~i~i.

ZBOR, ISTORIC

Avioanele de razboi

Inreresul pentru potenrialul avioanelor ea anne de razboi a avut un rol esential in progrcsul rehnologiei de zbor, In tirnpul Primului Razboi Mondial (1914-1918). avioanele de razboi au fosc cransformarc din aparate lenre ~i vulnerabile in rnasini de iupra rapide §i usor de manevrat. in aceasta

perioads au fost construire uriase bombardiere

§i avioane de lupra, imbricimintc:l de prorecrie purrara de pilotii din Prirnul Razboi Moodial ; ncludea 0 cased de zbor, ochelari special] li manl1!i.

Biplanele Pilopi din Primm Razboi Mondlal au pilot •• biplane de lupci [avioane cu

doua rinduri de aripi suprapuse]. Construite din lemn ji marcnale textile, biplanele C1i1u mai rezisrenre decse monoplanele, fns. plloearea 10, era foarce anevoioasi. Carling. era deschisa, expu 'a as .rei frigului, umezelii ~i srropilor de "lei de I. motor. Avioanele de lupd rnai mati ,,'=' 0 a doua c,,,linga, pemru un navigator ~i un PIl.!C"i. Cdc cu un singur toe erau docare cu 0 mitralicrii care ""l5". prin elicca .lhtJi in mi~=.

}.("'li.n. de zbor proiccrard de Leonardo d. Vinci, in sec. XV

Irnirarea piisiirilor

Aripile sunc acca parte a aparatelor de zbor cart' realizca.z.a portanta f1cces:uit ptntru mentincrea in aer, Avioanele au fon imposibil de consrrult lnainre ca oarncnii s5. il1~clcaga cum se folosesc ar ipile, Primele incercari de zbor s-au concentrat pe imitarea f.l1f3irii anpilor, caracteriseici pasarilor. irnirare care s-a dovedir a fi inutila, deoareee mll~chii umani sunc mulr pre. slabi. Mllili "oameni-pasare" au rnurir in Inccrcarea de a zbur a.

Flyer [a urcat pan'; I" 0 alsitudin« d, 3 111.

Wilbur Wright privindu-l pe frarele sau, Orville, decolsnd.

Pioniera in domeniul aviatiei Ameli. Earhart (1898-1937). stabilir mat muhe recorduri pc disranre mari, A fo,r prima femei. care a zburar 'inguri peste Atlantic, in 1937,

inrr-o incercare de n face ocolul lurnll, a di'pa.ut

i I~ ap rap; ere .. No ii

Guinee.

Amelia Earhart

Aerostatele

Aerosrarcle sunr Inenfinute in aer de 0 lndnt5 pLini cu gal. §i propulsare de mom.", ell dice. A" constituir 0 form~ lmportand de mijloc de rransporr pontr" pa'''geri ti pentru uz m il i tar. pa", clnd au fo,t desco peri rc apararclc d e z bor pe disr.n{ii ]Ilng.\. in anii '4,1

Epoca moderna

Aparatul care a stat la baza avionului modern a aparur in anii '20. Era un aparat de zbor rnonoplan (cu un singur r<1nd de aripi}, Aripile erau din rneral, ea ~i fuzdajuL Toace apararele de zbor au avue motoare cu pistoane §i dice pana la sfii.r§itul anilor '30, dnd a fost inventat un nou tip de motor, mororul eu reactic.

Avioanele ell reacric

Moroarele cu reactie pe'rmir avioanelor sj zboare mule

rnai repede Ii cu rnai pu lin 7{;omm d<'Co\' un motor ell d. la n sa r e

e lice, Apamrcle d. zbor cu reacrie s-au loloslr din ce In ce mai rnu t't du p~ AI Doilea Razboi Mondi.alji au devenit standard peorru aparurele de zbor de lupra ji

pc",ru avioanclc de pasageri de cur,a hmg:t

Zhorurile de pasageri Z?orul In spatiu .

Rapid e, confortabilc ji nu foanc Primclc mcherc desrul do pu~ernlce

scurnpc, cilaroriil. pe calea pcntru a "jung. In spatiu au fo r

ac rului devenisera ace es ibile tn consrruire I a s flqimj anilor '50.

anii '60. A.chi, rnilioanc de Pc ra.i. vchiculele de Iansare

pasageri zboara. in [oatil IUIh{"'"a In moderne ~l apararele de zbor

Boeing 747. ~.·numiml .jumbo retolosibile, p,.cum navera spalial •.

jer", care are motoarc .s:ilcrl~io3!\c) fae din icsirca pc orbita lin

ell rurbine. cveniment aproape zilnic,

Veil iculul

Ariant

Permit d. imbarcnre

AVARATE DE AERO NAVE AEROPORTURI ARME

ZBOR SI

BALOANE

906

AVIQANEDE RAZBOI

CALATORII EXPLORAREA Sl'ATJlJLUI

LEONARDO TRANSI'ORT,

VA VINCI ISTORIC

ZEI ~IZEITE

INCA DIN VREMURlLE PREISTORICE, oamenii au venerat zeira~i - spirite despre care se credea d. domina destinul oamenilor ~i natura. Mito ogia din jurul acestora incearca sa gaseasd un raspuns la intrebarilc "Cum?" §i "De ee ?", pe care ni Ie punem eu rotii, dar ?i sa explice fortele inconjuratoare, care nu pot fi controlate de catre om. Ritualurile asociate cu aceste Hinte supranaturale sau zcitati au 0 putere cxrraordinara de a unifica societati umane. Varieratea mare de zei ?i zeite venerate in lume reflccra mare a diversirate §i putere a

imaginariei umane. Zeii

o mare pane din lucrurile pe care Ie ~tim despre zei §i zeite au fast transrnise de barba~i, mai mule decar de femei, astfel d zeii-barbati, adesea zci ai razboiulu], predomina in mieologic. Multe mituri ilusrreaza Iupra dinrre bine ~i rnll. Unelc zdd~i sunr blande ~i corecre, in rirnp ce ahele, preeum Loki din mreologia nordica, eomit fapte rele ~i rradeaza aI~i zei sau pe oameni, Zeii sunt infa"iPti fie sub forma campier urnana, fie ca fiin\ii jurnatate am, jurnatare animal.

Thor

jn Ill,wlogi" nordica, Thor esre zeul cerului, 01 ploii, al 'W1emlu;~; ,1 recolrelor, Arunci dnd

,J, ru rica cu cioca now sau, n urni r Mj 011 n i r, din acesta ,e~e"u lulgere. Zeii no rd icl, I'rcellln Thor Ii Odin. .1l1 rOS[ vcncrari In .rnumire P.irfi ale \cand inaviei pa n1 r.rrziu, in secolul XU.

Desp rc Marte, zeu I

,:;,bo; ului, se c red eo e;i esre raliiJ incemeiercrului Romei, Mul~i aci romani crau ximilari u nor vee hi zei ro1 rL grcre~d. in m;IOlog;a gre3d. MarIe em A_scs, i aT Dcmcl;ra. :lei {a primavcrii. era Perst:"form_ .

..

A.2.TECIf

907

Zeita-mama

,

in fiecare cultura exista 0 zeitfi-rnama, una dintre zeiratile timpurii, care reprezinra natura ~i fertihrarea. in Egipcul Antic, aceasra era Isis, care poare reprczema un model pemfU Sfanta Fecioara din culrura erqdna.

Smeule a Iui Venustcca 4.000I.Hr.

Sacrificiile

Sacrificiul reprezinta 0 of rand a formata dintr-un animal, a planta, un obiecc de prq sau ehiar o viaea umana, oferire penteu a t~lbhinzi 0 zeitare. in culrurde antice, sacrificiile aveau lac in anum ite zile sau in rtrnpul unor ceremonii importance. Locuirorii Romei anrice marcau asernenea ocazii cu suooetaurilia, un sacrificiu deosebir, in care crau ofcriti l\J1 ram, un berbcc ~i un pore, cele mai valoroasc anirnale ale roruanilor,

Persefona

j n In i rologia grea6i. Hade s, zcul jmpiir"~ie, subpamanrene, a oap;'-o p. Persefon a. f. se 1 ntoa roe pe Pama~! limp de la,,, [u ni pc an. adu cO n d primiivara l' vara,

Offilll de riichid

lstoricii rornanl scriau cD. erlburlle eel rice din Gal ia (Fran\.) efecmau sacrificii umanc, intrcducand oarneru ln in rerlorul uno r cu ri t din rodlit;; ji arzandu-i d. vii, In vilele noasrrc, la anuurite fest:i valuri d i 11 Span ia, inca se mal ard Aguri din riichi<li.

Durga

In rdigi. hi ndtlO", Durga es re pure rn lea zel " a razboiulu i. Cel m ai adesea, ell (:S1;;( rcprczen ta ra cu 0 ~ gum fru moasa " lOb rare. r,,,eo re {;nand dre 0 nrma,

Sacrificiile din vkful munrehii

Azreci i adu CO" u ic rtfe unum e zeului Soarelu i, ~(tz;aTc;:oati. ACC::$ta ern eel mai rcmur zeu azrec j; i se aduceau saerind; lm presionanre, d. m i i de "ieli. de ob icei a I. p rizo n ie rilor de "zboi.

Az<c<:i; 1) i alcgeau c u Rdzbqi uic

aren fie vlcrirna,

4(:0 rd au on 0 ru ri 'pee," le rim p de lin an. Apoi, in ziua sacri ficiu h111 U [1 P rcor spi I1I.CCI rrupul vicrirnei fi ii sea tea in i rna, pe care ;'0 oferca lui Querzalcoatl,

Preotii

,

In rnulre societdri, preotii reprezinra Iegarura urnana dinerc lumea pe care 0 eunoa~tem ~i lurnca zeilor. Sc erede eli au pureri speciale, chiar magice. Ei sum cei care indeplinesc rirualuriie sacre.

Masc« Ntrfl'lJfiwl1lii~ intr-un cap de !oim

Pr~OI In Cf).WI1,J Imdilional Cosrumul preorulni Cosrume]e rrnnsrnit ideea de autorica ce ~i reprcz i n ~a rrad i {ia. Co, rurnul preo eel lui din rribul Nkimba, din Congo. Afr,ca de Ves: .es ,e forma, dinrr-o rnasca din !em". dcco,"",' ~i 0 piasa din iarba! d Leo r'drn cu pt:'n e.

EGIl'TUI..

ANTIC

GRECIt!ANTIC 1\

Masca ~,alIlanului

~'"' an ii d in rrlburil e de ameri nd icn i pu rrau rt la~ ri care reprezcntau unul dinrre spir) [de 0(' ro riroare, Ae~, ... ,i~,boli:<au Ieg.tUfa d LJll.n: !umea Oam e 11 iJor ii cea il s:pir~Le!or.

I.MPERIUL ROMAN

MAYA

Oracolele

Term en u I .oracol" d escrie

co rnu n icarea d i reC:lI;a ell 0 zeirate P rin i nte rmed i ul voci j unu i preo,. eel mal celebru oracol se .fla la Delphi, In

G "cia, la remplul lui

Apollo, in 111 irolo,gi. greacii. ercii Oed ip Ii Heracle on

,0 us ul (at oracol u r 1 ale ci ru i raspunsuri c ran in rocdeauna amblgue,

o ","col uJ din Delphi. G re,cia

RllUGIi VRA.LJTOAREJI VRAJITORIE

Zcul may"§ al ploii.

Ceres esre zeip romana a recoleei ~i a grl.u!ui.

Aui. csre lei I' "gipfeanil a f.rrilita~ii.

Venus esce z,cip romans 3 iu birii ji a f,umuse,ii.

Zei!"i eel rll cu ccarne

908

Zei §i Zeite

Natura

Men esce un zeu anatolian al Lunii.

Poseidon cste zcu 1 grc. ,I apejor.

S ilvanus esre zeul pamilnrului necultivat,

Zcul eel ri c a I apclor

Apollo esre zeul roman al Soarclui,

Artemis esre zelra greacii 3 f.,UIi "Iii.

Aftod;'11 <sit mama lui Eros.

Pri"p escc zcul roman al krrilirilrii.

Afrodira esre uira gre.ell. a iubirii fi a frumuserii.

Iunona esre zeita rornanf a ca.sacoriei ~ i rnatem i tafii.

Luna esre ,Ci~3 romans a Lunii

Hefais to. esre ICU I grcc .1 focului.

Razboi ~i moarte

Zeul sirian al apei

Zeu I jn po nez .1 tunerului Ii al fulgerului

pa2efre inrrarea in lumea ,ubp~m.'nrc.nii.

Hades esre zeul roman allumii subparnaneene,

Proserpine esre zeita remand a lumii s:ubpimin[cnc.

Are, este zeu I s= al rlIooiulu i,

S erapis esre ze u I ,giprc," .1 rnorrii.

Osiris esee ICU I cgiptcan al [urn ii su b paman ren e.

Arena esre 2eip roman. a "zooiulu;.

ZIARE ~I REVISTE

ZIARELE OFERA OAMENILOR importante surse de informare privind arat realiratea [ocala, cat ~i cea internationala, Acestea acorda evenirnenrelor spatii Iargi, rrarandu-le in arnanunt, ?i sunt esenriale pentru formarea opiniei publice, Ele contin articole de actualitate despre politica, situatia tarii, stil de viata ~i SpOrt, toate acestea impreuna eu reclame §i benzi desenare, Revistele sunr editate mai rar ?i sunt mai purin concentrate pe sciri, Ele costa mai mulr decat ziarele §i folosesc adesea 0 grafid bogata in culori.

P,'g;>la de-rl1r,.;;'-"'--------=:....--"====="--

/,'",mri"" High Costo! Plu~g

. The Gnps In M~

P..lgillJ Updrata_. cu recenzii d« c,ir(i

F"",wd, Ii! M.M V<1'ia(/'~ P" <t it"lli _lol1"a/,,1 ziarelor

f\,visiJ -iJpliment rotor

Caracteristicile ziarelor

Ziarele moderne realizeaza reportaje asupra mulror domenii de interes public. Prima paginii esre lruordeauna dcdicara celor mai irnporranre evenimence narionale ~i internationale, insa aces rea conrm ~i pagin:i separate dedicate sporrului, culturii ~i §ririlor din dorncniul Hnanciar. Uncori, ziarele indud reviste suplirnenr separate.

Producerea unui zrar

Realizarea unui ziar necesita o mare eficienlii .. Reporrerii ~i focografii l~i trim it reportajele ~i pozele. Un editor adjunct le porriveste, a~ezandu-le in pagina. De asernenca, se includ ~i reclarnelc, care reprezinta 0 imporrama Sllfsa de venit. Pagin ile sum [iparite ~i livr:u:e punn,elof de difuzare pana dinlinea\1i.

I':lp,ra7.1.1 in acjiune Paparazzi

Jlllagin ile v~tld ziarele, iar edltorii plseesc sume urinse

pc., tr:u fa tograll i con [lOVe ~a ((_ U"i i furografi, eu nO,eu fi ad"""" 'u b n umelc de pap,,"zzi, fae

o rice p. ntru • ob r ne romg.ofi i en I US i VoL a Icoamc n i lor cc !cbri_

Form» I d. z;';ul.

F%gr4l' pri nci p,rI,i (cap de 41,)

RJ~d<,," contin« amorui tin ico/"llli

Coloa", P"'I'" fi'cilitjlr~{f

cinrri

New York Times

Fon dac in 1851 de Henry J. Raymon d, 71" N,,,' y,,,* 7,,,,,, csrc un u Id i ntre cele rna i c unoscure cotidi nne: ale Iumii, A j nd vilnd ue in W3<" I urn ea. Re num ir pcn"u calirarea arricolelor sale ~i

ad rcsand u- se LI nu i: p ubli c i nsrrui t, acesra "cop er ii 0 ga.mii larg~ d. dom en ii, In mai rnulre pagini remarlce,

Redaccia

~ ririle vi ~ in rcdacrie de la rcporceri 1 i 3g(n~i[ de ~tid din roata lumea. Edirorii trebu ie 'a aleag!i "'P id <de rnai in", resan re ioiri Ii apol rrebuie sa desemneze personal penrru a I e re dacra Ii • le cerecea pilO;; I, eel rna i rn ic d cral i u.

in inrerioru] unui birou de redactare a ~ri ril 0 r

in ce P lit uri

In Roma anrica, foil. ell loin, numitc .ArM Dlnrna

[Eveni men re zi I n i ce]. erau afitare regulae, p. nrru Co oamen i i sii fle la cure", cu infrumli.ile din". glad i arori ~ i cu succescle mi I i rare, UJ"t ill ( :th~H' timpu ri u a fes ~ Dlbao, care era disertbuit

fu ncrionan 10' ci vili din Be ij i n g, Chi"o, Inrrc 61 g ji 1911.

Ti puri de ziare

Existil rnulte tipuri de ziare, Uncle sustin particle pol itice, iar altele incearca sii se men pna imparriale. Unele au ~tiri din wata Iumea, iar

al rele rea! izeaza reportaje despre even irnente locale. Uncle sum specializate pe dornenii, cum at fi cel fi nanciar ~i eel sporriv Ziarele pm fi zilnice (coridiane) sat! sapdimanak,

Ziarele de largii circulane (broadsheet) Ziarele de largl circulatie

p rezinra subicccc noi ~i. irnporran te, cu rn uh rnai mu lee d ... alii dcci, rabloldele, Ii

preli rua anallze rnu I ~ mai aprofundarc _

William Randolph Hearst \l7iJliom Hears, (1863-1951) a fo" unul

din ere ce i m a,i i mpor ra n ~i P ropri ctari de 1.i~.'" d j n S LJ A. Ace sta folo,eo rep" .. >je senzadonal e, I' ubi lei rate l!ldra:lHCap ~i cirluri a.gTt$ivc pt"nr-ru :a obrine van'Z.-ari-record. La un mom em dar d etinea 28 de ziarc ~i naia inrr-un cascel din California.

f ;;
i
.T
.. ;_1* Af02nre3 in pagin;; p. ecran

LUCfUJ pe ecran

indi din ~nii 'SO, cdirorii Ii redacrcrii au reahzat zmrele prin puner.a cap la cap a (."rului ~i a imag;n~or p. !::("ranc: de ,com put c:rc. Poginile sunr .. imi"" amoma< ,;pog.afiilor.

Dis rrib u ria

Zlarcle au tv; vole d o ci raje m ari, asrfel inclr esre necesar un slsrern d. dlsrribu ro eficient pen rru a lc

vi; n d e. A d ~S:ca J' ti p.irlrca _~ rea] i 2("a!:i co ncom i ren r in mil i m ulre laca.ri i I pem ru CO hi"ia.o fie rrampo "ad rnai usor 1.1 \rin"l..a.;:orii de ziarc dill ~oal;a p.ra_

Tabloidele

Tabloidelc p!'<:zindi Iri ri lc pe scurr, inrr- .. m mod

senzari 0 no! Ii adesea sum bru, Acesrea .rrag aren ria

0; <ito ril or p rin lip;,.i re .. de ri dun sim ple CU Ii rere marte mario

909

ZIARE ~I REVISTE

RevilUi It uto

Primele revisre

Revistele 4i au 0 rigi nea in pamfleeele

ic fti n e Care erau ti pdritc in sccolu I Aryll pen,m a foee publice opinitle rcligioase ji poll <ice. Revi st el e car e a cope," 0 g.1mo variata de domcn 11 de in tc [(:'S au dcveni l; pop ulare in ,"CO I' u I' .XV Ill. Con cu rcn \' illtr. acesrca ern acerb •. in 1821, rcdactorul TI" L01Jdon i\1,'g"um, 0 rcvi:scllitcrar:i, a fo.s~ uris de un rival, lntr- un duel.

Rc vista ff'l:ncC'Z3. del a incepurul secol ulu i

Revisrele

Cuvanrul care insearnna revistii in limba engleza, "magazine" mai inseamna §i loc in care se stocheaza, reate revistele f ind colectii de articole, publicare !a intervale regulare. Adesea, conrinutul revisrelor nu esre [a fel de actual precum eel al ziarelor, De aserneriea, revisrele sum tipariee, in general, pe hartie de call rare rnai buna, Reviscele mod erne traceaza o gamil extrern de diversii de subiccce ~i variaza de Ia ccle mai specializate, §[iin~ifkc ~i fmanciare, Ia cdc mai generale, care au ca subiecr scilul de via~a sau moda, care sum citire de mtlioane de persoane.

Arli,oMI! de find an .,des"" culoare« II/b.wrJ penn-It un impact mai

Dei;gn 111 fi'Ct subiuJld Ji mai amiglila"

A c~u ;2 rt irv; ar:- o

Articolul de fond

Arucolele de fund sum punerul de ;fL'[;ra,qie aim u I tor rcvis ~C. Acescea

vari 021 10:"" rn u It. in fll nqie de ri p u I' de revlsra in core sum publicare, ins; de

ob icei sun r 3 rrico le care eratcaza

an um ire .5U bier tt in aman un t, adesca Aind insorire d. futogrnfii Ii de J,l15ua{i i. i 11 rr-o revisra care u:ue..ua rca! i racca soci ala~ accsc an i col pea te f :;1.".<11 iz:a un U' [ su hi ccr de ~ri re sau, in revisrele d. deeo ra ~iuni Interioare, po'''' erara folosirea unei anumire culon sau te hn ic i de zugr,ivi I'C'_

S,Ult fll(lSitt fOl(lg1i.ifii r~,zfi2~te rpui"d ./ J!enlrll a imo{ i art iru/"l.

TIUl.1'e.

Publicitatea

Zrarele ~i reviscele se bazeazs pe publicirare pentru venituri ~i pentrLI a paStfa cosrurile de publicare la un nivel scazut, Cu dt sunr mai multi citirorr, cu ad'ir rnai muir poate crcstc

o pu bhcade prerul publicirii~ii in paginile sale. Publicarille specializare, care au un Durnil, restrdns de citirori, sunt folositoare pentru directionarea publicitarii spre 0 anumita clasii de oameni, Poblicicacea variazd de la mesaje direcre la rnesaje rnai subtile, folosind umorul sau imaginile §ocante.

V,.ginii de pu blicl "lte in care se v"n.d ma~illi, ell :iJm3 gi n i ~'i d escri I:!-ri.

DISNEY, WALT

TEHNOLOGIA INFORMATIEI

1766 Sucdia devine prima p: roi en rc gar,," «"z:\ I iberra,e. presei,

ISlSln Maroa Briran ic, I1jt! Times "j unge I. un 'inlj de 5.000 de exemplare vilnic.

]84 Z TI" fllwtmlM Londo» Net« es re prim. publicarie care folo..~[e mulrc imagiI1 i

Istoric

S9 i.Hr. Ziorclc

sc rise de mana;'] L1 "poir", pemru prima dadi in Rom a.

1·61 S Primcle viare tipari« "P"' in Gcrmania.

Revlsea despre AI Doilea Rizboi Mondia!

..

ANIMATIE SI DESENE ANIM~ATE

DESIGN

RelJistti pentrtl detamljlu~j inserioere

Pub/i(ul acestei rrvi.Jte eu« ,dtdJ.Nit __ in mare pMIt dill jprriiJ.lijri in dtJTllnJiu.

R."is/Ii f1iil'fijicli

Benzile desenate

Benzile desenacc sunt Lin §ir de irnagin i care alcaru iesc 0 poveste. Acestea pot fi amuzante, caprivante sau satirice §i au devenir populare in anii 1890. c5.nd proprierari i aruericani de ziare au inceput sa Ie publice pentm a auagc cititorii. Peste 0 treirne din populatia globului citcstc benzi desenate.

Benzile desenate cu supereroi

Din anii '30. una dintrc cele mai populare form e de benzi dcsenare americane a fo~t cea -cu supcreroi, Supereroti au puceri ulrnlroare si lupta i mpo rriva arne n ~ 11{::1 nl Or I a ad resa UFl1a.fLitii~,i i. Barman a fest invenrac de Bob Kane. in 1939, iar avenrurile lui au r05[

tran 'pu,e de atu n ci "<ii, in III me pe rnarele ccran. cat ~i in. rclcviznme.

Bo.nd~ des ena," 80 rma n

1989 Y,,,,Ii,,,.i Sbimbn» din Tokyo are un tir.j' ailnic de 'P""P" 15 mllioane de ezcmplarc.

An ij '90 Ziarele Incep ,i\ ~< public"," on I' inc.

TIPARUL

910

18 S4 Pri rnele rcporeaje cl C'P rc Riizl>o i ul Crimeei pent"lJ The Times.

1939 Esce 1"","[ descnu l animat Barman,

HARTlE

PUBLJCITAT£ ~r MARKETING

ZMEIE

PRIMA MA~INA DE ZBOR a fost un zmeu, care a fost ridicat eu 3.000 de ani inainre ca oamenii sa poara zbura. Un zmeu simplu cste alcatuir dinrr-un cadru ~i diner-o bucata de material, Lansat ~i rnentinut in aer de forra ascendenra a curenrilor ca~e tree pe sub el, z:neul este controlat de Ia sol printr-un fir. Zmeiele au avut lntrebuintari variate: chinezii le foloseau pentru a estirna pozina inarnicului in razboi: in 1752, omul de ~tiinta american Benjamin Franklin a atarnar 0 bucata de metal de un zmeu pentru a demonstra natura elccrrica a fulgerului. Astazi, ridicarea zrneielor este un mod de a petrece placut timpulliber ~i un sport de concurs.

Realizarea zmeielor Zrnelele po< fl sr rurruri 'imple.~_~a din hank Ii bere, Adesea, ins:;.'

v um mai cornplcxe, rcalizsre din marase .,"u din oJ re mareri ale usoarc. Zrneiele sum decorate cu descne v i u colcrnee,

F "5 ti val uril e zruei el 0 r

LJl multc ran asjatice, resri'va,lu.ru.e :z.nteie.lo r se: bu c:u r5. de 0 mare pOPU I.n rarc. Exisra. d t:' as-ern en C<!. ~i. un spo rt. U 11 lI.:"are ,m 6 de de I u p,:l conrure"" p<mru "-'p,emalia pe cer.

Istoria zmeielor

Chinezii foloseau zrneie cu mule inainte de prima referinta flicuta la un zrneu de lcrnn, in forma de pasare, in anul 500 i.Hr. Treprar, zrneiele au ca~tigar popularnace ~i in alte ~ari asiatice, precum India, unde aveau adesea 0 semnificatie reli.gioasa. Pfula dnd zrneiele au ajuns in Europa

medievala, chinezii construiau zrneie destul de mari pcntru a transporra oameni.

Pice" •• din sec XVIII, inf"fi~iind ridicarea unui zrueu,

Tipuri de zrneie

Exist:l mai rnulte forme elernentare, insa pemru ficcare forma exista sure de modele difcrire. Majoritarea zrneielor POt fi realizatc lefcin din bere ~i din hlirde. Uncle au nevoie de 0 coada pentm a·~i purea rnenrine 0 pozitie srabila, insii cozile, pangltcile culorile se folosesc rnai rnulr in scap decoraciv.

Zmeie plate

Zrneiele simple, plate, rum cele mai vcchi. Elc sunc elcaruire diner-o [;l:I;l1.:L de bere su b{iri, p ri me un ole d. celelahc, aeoperire cu ha'tie sau CU marcri al rex ril,

Cum se ridica un zmeu

inainre de a lansa un zmeu, cauta\,i un spatiu deschis, unde exisrh chiar §i 0 briza, de preferat 0 panta usoara, unde curcntii de aer sunt ascendenti, Evitati cladirile ~i copacii (care tulbura curentii de aer), drumurile, stalpi! de electricicatc §ieablmile. Lcgari firul de zrneu, apoi lansari zrneul dupa cum se poate vedea mai jos.

Echiparuenr

In pi U5. pc I ""go zrnc u. veri ave. nevole de un flr 1; d. un moser p< care ,a .1 in ra~u ,ali. 5 fori I" <reb u i e ,a He d escu I d e re ziseenee pen rru a tine ameul. in:s:i desrul de usoarc pt'ntru a-i pcrrnitc :.;01 zboarc. un material recornand ar hind nylonul rola,i, 10 pescuir, Mosoarele P'" fl slmple sou ell maner pcnrw un rrampotr mal ufor. Zrneiele

pen rru acbe 6r.~i i all. ne voie d e nn an CIT pH te en icc la capar IiJ I comenzilor,

Ddc4 est« win' "lOr, 'rag,,; flrJ a brusta

/>

Zmeiele-curie

Alcsro ire dinrr-un cadru care corinne piil:ri.Ue.sa" uiunghiuri de h in ic sau de rnaren al, 'smeiele-cune 5UIl[ stabile. fie au fo" ",\1 ;zatc I.

~rarl,spo rrarea inserumen re lor fo losi re I a ",,,I izarea p rogn cze i meteo,

Zrneiele-delra

Anpile unu i zmeu-d el ro Sum 5U' I inu re d. ri je, Anvergura acesrora I. faee raplde Ii ulo, de

m anevra t, ideale

pen rru 3C roba{i i sa U pen rru lu p 'i.

... 2m",,! malysian in fornlo d. diamant arc 0 ,,,pr.tfalil rect:ilngu:ll1.rl. care u :!jutii .... }i men~uoa un 'curs. stabil.

Mrnfillt:(i mosorul ""<rill

tru ca

firul.ra iO,SJl dep"{ mpid.

fir, pentru a-l scabll lza. Daca

zrn eu] esre foa «·0 iru",b~, pun"rj•j ° coad!i.

'-'!:ine,

Zmcicle cu profilate Realizate .. Iin material

terril, zme ielc de acesr gt:n run, umflare de "on" care Ic <1.1 foro1:\. Zmelele inform" de :trip; au un nume difcrir - zmete de rimp parapenta,

Zmeiele pelltIU acrobarii Zmeiele pC",n1 acrobaui sunc folo,it" P" ntru d. rnon ""'Ii i. Accsrea PO' fi ridicare

i nd ivi dual sau Po r fl :""p,e pc acc1'C:3iii coral, pem:ru a crea un specraculos rren de zrneie,

Z",,,,/ po, lie cJd~~"l diu-A " "p"(jpi~ prea ",,,/t d~ pti.llIanl.

Irageli jim/m '111.J"il

,.....tihmi.

Mm/i"'li mosorul l» PQ~ilit: lr!'rti.rdil.i.

pu ,un ic. merg"li in di ... qia lui.

(J

-"'-AERUL AN 'N iUE CURENTII ,ELECTllICITATE FUTIViUURI FRANKL,IN, ZBORUL,

"""'" ZIlURATOARE DE AER BENJAMIN ISTORIC

2 p .• 01",ur1 cc zmeul ia avan r, di be "Ii ·1. Trep tat, pe,m i IC Ii ,1 i·os' tor mai mult fir,

pen rru ca zm ell l ::;:i. '" ndice.

Mosor

1 r- eli zl~e~1 mcr-o mana. iar mesorul in ccal"I,~, a~zandu·va cu 'p .. dc I" vanr.

911

Zmeul-cutie clasic es re alca.;:uit din una sau doua celule pdtrare.

Profeso ,ul Waldorf cscc un zrneu timpuriu cu mal muleecelule,

Zmeului Nova Ii llpsesee mlbilita,ca unul zrneu ell doua celule, ins.a se rnanevrcaza u~or.

Srcaua este Q st rucru nl cu dou i celule (alveole), susfiml<o de rrel rije.

Tri-srar arc douf porliufli rriunghlulare,

------Zmeie'-------

Thai Pakpao me real izae din hiinie Ii dill bam bus.

\ \



Omida ch lnezeasca, un zrneu tradiri OMl ch i nezesc, este ,Iditui. di n zmeie rorunde, unite intr-un ,.rren'" condus de capul unul dragon.

Edo japone are un pro flI <.task iopon ez,

ii-

_,

.

,~

I -

" t

• •

{

\' .'"

' . •

Zmeie simple

\

j

Aripile pap.galului Ii coada se indo a ie,

DeLIa Porta esre d [<op runghiu I or, c u 0 coadi lun~. pen"u st a bili ra re,

PiS rca es rc 0 variaue a zrneu I u t 011 forma h.xogonalli.

Zmeie-curie

Zmeiele pentru acrobatii §i de lupta

Grandm aster esre 0 versl une modern. a zmeului d.

Trja cen tmid este fix.a.td printr-o foil'; d, aur:

Skynasaur acrobac zboara in zone CU curenti de diferirc inrcnsita~j! fira a roce tnroarceri rapid".

Zmeul rr a difion.l de Iup fi\ indi an esee decor" cu ~rv<\d. de han,. colorate.

Plexlfoil folose~ tc vanlu I pen.eu a clpi ra o anumi ,Ii forml.ln dmpul zberulul.

912

ANEXE

LUMEA VIE

CLASIFICAREA FIINTELOR VII

,

BIOLOGII CLASIFICA FIINTELE VII in grupuri mari, numite regnuri. Fiecare regn este irnpartit in alte grupe mai rnici, Clasificarea din aceste pagini prezinta cinci regnuri, irnpreuna cu grupurile mai mici, care alcaruiesc lumea fiintelor vii.

,

Clasificarea speciilor

Flintele vii sunr closiAc,,,. in funq;e de rr ',:irurile pe care le

all in cornuu. Regnurile sunr cele mal marl grupe din sisternul taxonomic, iar speciilc, cdc mai mici, Fiecare specie confine UI1 nurnar de p, i "le vii care se inmu I lese lnrre de. D iagro.ma de mal jos "ata cu m se d "inca 0 specie • ti StU I . ,I; n r.gnu] an i no al,

Regnul animal (Anjma/ja)

Regnul estc cca mal marc SJ""parc din claslficares fiin\dor vii.

In crengiill! ra Co rdace (Chordata)

incrcngaru.ra este 0 grupa nlajor~ dinrr-un regno Adesea este n urn; <Ii dlviziunc in dn,incaren planeelo r.

Cia sa rnamifcre (Mammalia)

Clasa esre 0 urritate majora:a unci 'inctLngaruri sau sublncrengaeurl, ° subclasa este un grup mare al unei clase,

o rd lrml ca rn i '0," (Carnivora)

Ordinal esre 0 par" dlner-o dasi\ sau dinrr-o subclass,

Familaa feline (hli""~)

o fam llle es te 0 grupare de specli core au in cornu n ncelcasl u.isaru r],

I Genu! feline no or, (Pantlum) I Genul es ce o g,upare mid de specii asemiin;:toare.

Spl:cia tignl (p""t/",." ligr;")

PLAN'fE CU FLORI (Ang;ospermophy<a)

:;1-;;:;;; con U DON AT E 1 $0.000 de specii

CONlFERE (Confferopslda) I 500 de specii

CLASA GNETOPSIDA (Gneropstdn)

70 de specli

914

Protista

Acesr rcg.Jl cs tc a! catll i t d in org~l\i,,,,e slm pl. care SlI nt formate, majoritatea, d intr-o

,i ng urfi celul It, Ex i"" eel putin 65.000 de specii.

AM!DA (Sarcodina) 20_000 de -'peeii

Plantele

LEGENDA

Fieco", regn cupri nde gru pi.; mai mi ci: increngaro ra,

sub il1 crcn bral;ura ~ da.si!

ord i n ~i fum il ie. 0 fan, i I ie

(in d asificarea pI:lfl relo r)

'=S'l:C su p ral ncr-Cllganl ra un ci incre n.gaturi. Oi agram_a folosesre "'prozen."r<·a eu

aju rorul culon 10. pen rru a

S'C putca obscrva rclanilc d incre d i feri re g,up"ri.

o Regn

j ncreug.oitutil

D Subincrcng,anJitll

Clnsa DOrdin

Fa mil ie

PROTISTA (PROTISTA)

Monera

Accsc regn i ncl "d. organismc unirclulare. prccum bacreri ile.

,'vIa nerele au fos<

pri mc!e forme de via~a ~ i ac urn ex LSta peste 5.000 de specl i, De ascm en ea, i ncl ude algclc vcrzi-albasrrc.

PLANTE (PLANTAE)

Plantele nu so po< rnilea; de se rcproduc prln spcri sau scminre. Ace" rtgn cuprincte pes.e 400,000 de specil.

MU~CHI ~T LICHENJ (B ryop hyta) 15.000 d. specii

LOCOPODIACEE (Lyco podophyta) 1.000 de speci i

CQADA CALULU! (Sphenophyra) 15 specli

FERICI (Preri doph Y'") I 2000 de 'pee ii

CIUPERCI (FVNGI)

Ciupercile

Ciu perelle abso rb subs ran lde nurrirlve prod use de p [0.,,« fi anirnale. Exi", rnulre mii de specii, cbs i ficare in. rna i m u ltc i ncrcngat uri.

MUCECA.WRl (Zygom)"co<.) 750 de specii

CLASA OOMTCETE (Oomy<ma) 600 de spcci i

Denumirea iriio\if'idi

Fi ccarc sp eci C' arc 0 den umi re d in doua

cu vi:("l re care esee acccasi in [oadi: [urnea. Prima parfe .. numdui onm do," ; a doua parte, spec ia _ Ci frde asociarc speciilor surrr ap roxim arive, deonreee exisrd i rica mulre sped i nedesco peri te.

I

I

BACTERllLE PR1M1TIVE (A rchacbactc ria) 500 di, sp ecii

BACTERllLE Ti PICE

(EIOboc.er!a) 1

5.000 de specil

CLASA DElITEROMYCETE (D ell 'cromyco ca] 2 S, 000 de specii

ClASA BASlDJOM YCETE (Basid iomyco tal 25.000 de spccii

CASA AS<;OMICET£ (Ascornycoea) 30.000 de specii

LUMEA VIE

ROTfH,RE (Ronfcra) I 2000 de speci i

'''IU~Ctll DE MARE (Beyozoa) 4000 de speci i

c.13 ALn iNCR£NCATU1U MIC! c. 2000 de 'pee i i

V, mM' CATIFELAT' (Onychophom) 100 de specli

Bu RIOT' (Porifera) 9000 de specii

CTENO.ORE (Crenophom) 90 d c s pecil

ANIMALE (ANIMALlA)

Animalc Regnul animal

con fine organ is me Care: nu i~ ~ pOt produce singure hrana, Majorirarea se pot de pi asa, dar uncle iii perree viara de adult lnrr-un singur loc.

~'VITi:CIL'LATj-l

HNTON1Cl

[Monoplacophera}

]() 'fcCII I

SCO!C! T"UBULARE I (Scapohoda)

3 SO de _'peei i



CH'TONE (Pollplacophoro) 500 de spccii

VI£R..Ml, t.u-rroru [Annelida] 18600 de specii

\~f<RM' ell-'N[)R!e' (N'''lotoda) 20.000 d. speci i

V!IORM II FrR DE PAR !J.

CAL (Ncrnaro.-ooJpha) 2SOdc!fWi

UR~11 DEAP;' (Ta"hgrad. ) 600 de speci i

ANEMONE DE MARE, HIDRE, CORALI, MWUZt (enid"i") 9 S 00 despecl i

VI E:R M I IlLATI, CAJ.13.EZ.A1 VIERMII.ATI

(PI athel m i ntes)

ECI-lINODERME (Ech i ncderrnata] 6000 de specil

I

Pseudoscorpio n i Piiianjeni

Scorpionii fam coad:; Paianjcnii ci.Pll~;l Scorplonll flogelari

CHORDATE (Chordata) 45.000 de 'pccii

AR,el O~ MA,RE [Ech i noi den) ~Ode,peeii

r

S"rEL.E.LE. DE M i\ RI::
(Asrerotdea]
1500 do specii
__l
STE...E DE ~lAAE
OffilRIDE (Ophiuroid a )
2000 do spccii
2
CASTRAVET'DE
MARl'. (Holorhuroldea)
900 de specii ScoICJLE FEIlNAR

~) 3OOde<f>Xii

...---- ---,1'

Vn:ru.1I ACA.'ITOCEl'M.! (Acaruccepbala) 1500 de specii

r~F'R!F.:Nr (Amphibia) 4.200 de speci i

Ceciiicni

Br-oajtc Ii broasre raioase Tnroni 1 i sala mand rc

(:rocodi I i eni ~op" rle ji jcrri ~op5r1" ruarara

T es toase de USC", P;::S(Q:;I,SC neva dee ~ i rerapmi

R"I'TIL.E (Reprilia)

I 6.000 d. specii

I ~a'pek joricar cu

eoada

Pesre 20 de 0 rdi ne din care fa. parte:

Crapi Sornn] Tipad

Pesri zbu rato ri,

Heri 11 gi ~ all ,0:;1. Bibani, marlini, p'l'i spada, ton, i

So mon, pastrav

1' .... sn CU SC.U:I.ET osos (Oseelch eh Y"')

20 000 de specf

P~~Tl CL' SCHEUT TOTAL CARTlLAGINOS (Ag.nat.ha)

7S de spccu

S!FON DE MARE (Ascidiacca] 2500 d. speci i

Rech i n i, v ulpi de mare, ,,,iforme

MAM'fERf (Mammalia) 4.600 d. specii

Porcul rermirclor Lilieci

Carnivore

Edt nrare (fum icari, raru, le n~i) Elcfanli

Chircanii elefonr

Ma rn i fere paricopi <a," Lcrnun zburaro ri

lep uri de ('"1m p, j cpu ri de v iau i ml, iep uri ¥uicramrj

Hiraqi

Insectivore

Marsupiale (animale cu buzunar) Monotreme {an imalc care depun oua) lmparlccpleaee

Pangolini

Primate

Rozaroare

Foci, Ie i de mare, rno rse Lamanrini

Ch i Ican i i de =r= B alene ji delf n i

ARAHNIDE [Arachnida) 73000 de specii

P<i:ianjcn,j cimi:1a Palanjeni secerarori Scorpionii nag.hli

rnici

j N S E eTE (I nsecta) eel p u,i n I 000 000 de epcci i

Furruci, Albme Vicspi

C'iJ"abuji Padueni de bibliored Insecce en coada I'-'pujii

Plolni,,,

Fill ruri Ii mol i i MUf'" lc Ics'<or Gand."i de bucaeane Diplurani

Ltbclulc Urechelnire Puricl

Paduchi Cosast, gn~iert Grllobaelde Planipcnc si leii furnicilor Paduchi

Rusruii Cilug.rile Scorplonil z:bur.tori

Flururc Morpho

PCj<i~ori .<gi~tii ln se etc-be ,ijor ji insec rt: - rrunza M usrc ,I" p ian-a Colembolidc Srilcplde Termite

Tripli

Embitde

CRllSTACf.o (Crustacea) 40.000 de speci i

Albarroji. perreli, pufinl, fur.amari, Casuari. emu

Coco ri, glin uje de

balta, lijile, dropii Cue i, cuci a lc rgatori Cufu ndari, '"10, gij'te. lebcdc

Acvilc, ~oi rn i, v U I ruri,

ulii, gii. jo.icori, Corcodei

Blid.n i, bcrzc, ibisi, flam ill gi Pesc;lrtlli ,,-Ib~'ri, prigorii, dumbravenee

Kiwi

P"M;n- ~"""c

Caprtmulgi, C.primulgi uri~i StrUli

Bufnire

Papagali

P.isfu'i c3 n dit:o are

Pclicani, corbi de mare, cormorant,

fregare. angh i ne Plngulni

F az an i, po.am; ch i. C-OOOI i de rnu me.

curcan ~ I

GUgI'fdud, porumbel I

Nanduul

Gli n "Ie de ,<epi!. Lastu n l, col ibrl

Gai nusel e de pampa, Trogoni

Turaco

Fusaci. pesei ruji,eil ire, alee

C i oc.a.n i to rio rucan j j rucan j. barbQ} i, indicatori ide albine,

pas •• i calug:ir.ilo. j "CO marl,

r-c;;;PODE (Copepoda) J L 7_500 de specii

PASARI (Aye.) 9000 de specli

915

LUMEA VIE

TRAsATURILE FIINTELOR VII

,

DURATA DE VIATA A PLANTELOR ~I ANIMALELOR

TOATE FIINTELE VII au trasaturi comune: de

,

cresc, se hranesc, se inmultesc, consuma

energie ~i interacuoneaza ell mediul inconjuracorMajoriratea fiintelor vii au pus la punet simturi ~i modele de comportament care asigura supravietuirea speciei.

VITEZA

AER

Cca rnai rapid. ins.cd in ZOOt

Ginda<:: u l american

5 km/h Ceo mal rap id:l lnsecei In alergare

Strutul n km/h Cea mai rapid;; pasarc: in alcrgarc

Soc

I'inguin Genroo

Pinguinul Gcmoo 35 km/h

Ceo mal rapid. pasare tnoeacoaee

Balena ucig.~a 55 km/h

Cel rnai rapid mamifcr inocitor

ArX

RITMUL REPRODUCTIV

Uncle animale sun. capabile sa se reproduca exrrern de rapid. dar nurnai 0 mid parrc din ajung la rnaruritate

MATURiTATEA SEXUALA

10-14 zilc

6 S:lp.lil".ni Siuni

)-6 ani

15 ani

SPECIA

PUI iNTR-UN AN

Musculita de orer ~oarece

Icpure

C asea de mare Crocodilul de Nil

piln~ 10 900 50-70 10-30

I

Ui:swnul cu coada spine ... 170 km/h Ct. mai rapida pasare in zbor

~oimul cal:atOT ----=====~:~t.:

Pesrele-velier 109 krn/h

Ghebe

BACTERII

Tabelul de mai jos .m':i ell d. mule traicsc plantele ~i animalele. Cifrele indicate reprealnra limira maxima.

Tis.

PROTOZOARE

20 min

CWPERCl

Buren (5 zile)

Hi Fe d. ghebe (10 ani)

CONIFERE

Fu rn ica - regina. (15 ani)

Degerel uI r"'Ju Degqdul <OfU (2 ani)

ARTROPODE Musca comuns

(17-30 zile] Musca comuns

Carasul anriu (J 0-2, ani]

AMFlfllENI

Trironul neted (15 ani) Salamandra de foe (20 ani)

Boa constrictor (40 ani) Aligatorul american (60 ani)

Tu •• ara (101 ani)

REPTILE

P;;'SARJ

Graurul (I an)

Vulpca comuna (8 ani) GiraJ'. {20 Mil

MAMIFERE

~SPRE DI!RATA DE VIATA • ~oarecde de cfunp are ceo rnai scun:i durar.i de viap dinrre

eoare mamiferele, In mod normal. nu supravieruies te

in sllbaricie dccit 12-18Iuni.

• Oarnenii SUIl' mamiferele cu = rnai IlUlgii duraca de "i.,a. Pe locul at doll ea so si rn=a eel rnai b."'n deli", t. care a ari ns

vilr:sca de 82 de ani. in Sri Lanka.

916

Srurionul de lac (50-80 ani)

Bambus

Cedrul din Liban (500 ani)

Tis. (3_500 ani)

Bambus (30-60 ani)

St.;.",l englcz (1.500.lIi)

Caeeusul gigant (150 ani)

Broasca raloaS:i comuns (40 ani)

Al barrosul udator (60 an i) Condorul din Ami (70 ani)

El.famul african (70 ani) Balcna udgal; (90 .ni)

Condor din Anzi

• Broastele p.!'st"oase gigantice sunr reprilele cu (en n .. ai lung. durard de vi.pl. C ea rnai biltranii a fost tnregis rra t' in Seychelles Ii a ajuns la vim. de 152 ani.

• Scoica marina gigan.ic' [Tridacna gigas) esre fii"," vie cu cea mai IUllg. durara de viap din lumc, P03tC sa tr'iascii pima la 200 d. an i.

Scoi ca gi gan rica

LUMEA VIE

TEMPERATURI CORPORALE

D iagrama de mai jos i nd lea cern perarurile co rpo ralc rncd ii pc ntru an imalele po ie" ilorerrne (cu "sa ngc rece") I; home" rerrnc (ell "sange cold"), POICHILOTERME (CU "SANGE RECE")

-2'C O'C S· 1

• Temperatura corporal. a unui animal aflilC in hibernate poate sa scads pin. I. O'C.

• Polchilorermelc,

pr<cum pai"nj~n"l, POt ,raj IlIrn h",n' chiar ~i ci;,,,,,. ~ap(amani.

• Cele 480 de zile ole S<>"li"i morsel cuprind ii 0 perioada de 5 lun i, in "I' fel incat puiul sil. fie ndscur in pcrioada anului cu clima cea ntai hlanda,

DURATA GESTATIEI

,

Durara gCSi:a~ici reprezinta penoada de timp nccesara fe[usului penrru a se dezvolra in corpul marnei, De obicei, mamiferele mar; au 0 durat.' rnai marc. Execp;;e race cangurul, a dirui durara de geStali" esre de 33 zile,

Cele mai lungi perioade de gestatie

MAMlFER DURATA MEDIE A

GES

Elefanrul african 660

E lefantul asiaric 660

Bolen. cu cioc a lui Baird 520 Rinoccrul alb 490

Morsa Girafa Tapirul

480 460 400

Girafe

Cele mai scurte perioade de gestatie MAMlfER

DURATA MEDIE A GES ATIEI (ZILE) 12 13 14 15 16 20

~o.r"cde marsupial OpOSUIl1".!

~oa rccelc de cam p Hamsrerul auriu Lemlngul ~oarccclc cornun

Oposurn

INFORMApr DEsPRE GESTApE

Liliacul28'C

Omul37'C

NECESARUL DE ENERGIE AL ANIMALELOR

TabduJ de m.i jos indica necesarul d. energie al anirnalclor penrru 0 zi de efcn moderat, in kilojouli (kJ).

ANIMAL KJ NECESARJ

~oart.cele de C35a 45.4

Macaleandrul 89,9

¥everi\> gri 386

Plsica dorneseica 1.5',4

Femcia 10.080

Barbatul 13.713

Lam. 16.128

Tigr"l 33 600

Gir.fa 152.754

Morsa 159.852

Elefanrul asiatic 256.872

Purice sarind

• Lin pu rice poare s" sar~ I. 0 tn:i1lill1c de 100 de ori rttai mare ded., proprio sa inaltirne, folosind energia sroc ar ' in pernurclc de I. arriculariile mernbrelor,

RITMUL CARDIAC

~'

..

.- - ~-

AL ANIMALELOR

Anirnalele cu corpul rnic au un rinn cardiac mai accelerar deese eel. eu corpul mare,

ANIMAL ijATAI PE MINUT

Balena gri 9

Foe. 10

Elefanrul 2S

Omul 70

Vrabia 50(1

$oareeeie de camp 6(10

Pasar ea colibri I. 20 0

Pasare colibei

- .

'\

)or.. ~..

/ . .: '.~,

' .• I .

'" -' ~ ,;.

CAPACITATEA AUDITIVA

A ANUMITOR ANIMALE

Frecventa sunerelor se masoara in hertzi (Hz). 0 cifra rnai mare i nd id 0 capacl tate mai Ill' re, 'p rc deosebire de 0 c i fra rnai In id, care i no i di 0 ca pac i rare mai m lea,

SI'ECIA Elefanr Cline Om Broasca Liliac

CAI'ACITATEA AUDITIVA IN HZ 1-20.000

10 - 35.000

20 - 20.000

100 - 2.500

.100 - 100.000

NECESARUL DE ODIHNA

Din list. 3U fos< exclusc pcrioadele de hibernare, care por dura chiar ji careva Iuni.

A IMAL ORE DE SOMN DINTR-O Zl

Koala 22

Lenesul 20

Oposum 19

Pisica IS

Vever;\. 14

INFORMApr DES PRE AUZ

• Greierii au .urcchi" pc genunchi. care nu sunc alrceva decal membrane sflate in rensiune, care sum: sensihile I. vibratiile sonore,

• Urcchea dreap"i. unci bufi,i\c se .flil. ades ea lnl'f-o zona dire-rid, aimetric, dec!! cea scanga, ceea ce Ie ajur.a s3 idenrifice ell mal mare acurarere prada,

Greler

INFORMAl'll DES PRE ODIHNA

• Felinele mari, cum cste lccparclul, dorm .proape12-J4orc in Hecare zi, Deearece nu au dujman i natural i, poe sa doarma neproeejate, in dmp deschls .

• Lenesii sunt prinrre cdc rnai somnorcase rnamiferc. S[3U ar<i.rnafj ell Cn.PlU i.n jos ~j dorm pana 1.20 ore. Unele specii d.len.~i nu coboarf din copac deesc a data pc ,apr'mana.

917

LUMEA VIE

RECORDURI ANIMALE ~I VEGETALE

REGNUL VEGETAL ~I eEL ANIMAL reprezinta cele mai rnari doua grupuri de vietuitoare, Aceste pagini cuprind detinarorii de recorduri ai lumii, de la cele mai mici ~i cele mai otravitoare broaste la cei mai inal~i §i rnai rnasivi copaci. Vietuitoare ale aceleiasi specii difed ca rnarime, a~a d toate masuratorile sum

ap roximative.

CEA MAl IN;I LTA S PECI E: Eucaliprul, Acel,i co paci po, ad ngo pes re 1 30 m inal,imc.

CEA MAl MASIV;\. SPECIE; Sequoia uri,,!,. Cunoscute ~ i ca wel I i ngton i L accsrc coni f'CTC clm;'r es c piillii la 2.000 de to ne,

CEA MAl VECH E S i'ECI £: Cinko. Ace"~"i specie " Arbore '01"

s(f,lVechc a apanu acum

aproximariv 160 de rnilloane de ani in Chin a,

CEL MAl BATRAN COPAC: Pinul d. Bristlecon e. Originar dill Arizon.)i Nevada. SUA. ace as ", specie p""re ,rai peste 5.000 de ani.

Cai, MAl !l.EZ,ISTENT l.A 5 ECETA: Bscbsbul, Aces, coP" .frico" poar. depoz ito pan" I. 136.DOO Ii tri de apii In trunchiul ,all.

Ctr, MAl iNALT COPAC: UII arbore costal, r"lu din Rezcrvaria 5",,,,1, Moncgomery, California. SUA. Se ridid 1:1 112,0 I m 1nal,imc.

CEL MAl "Alo.£ CO PAC DIN LV'\! Eo Sequoia gigan<i< "G.nemlul Sherman" din POI"Cul N'lion,1 Sequoia, California. SUA. Are 84 III in:'ilime. iar bazn '"

I at. ngc: aprexim an v 10m [a.~inlc.

COPACl

Pin de Brisrelconc

PLANTE CU lNFLORESCENTA

,

C£A. MA1 MARl: FLQAf{!: R:.:tfHeiiii~ nr~:a~.a. Acea$t-.1 floarc eLL mires neplacur poore c''''ire panil" I.S III dlarn et ru Ii P0:lte d,,~l,i ponila 7 kg.

C[ J\ MA I M 1 c.I !'LO A REo Lincea de "pa a u stral ian a, Plan ra pi uti mare rnitsoarft do ar 0.6! mm dlarnerru.

Bambus

PLANTA CARE CR£~TE eEL MAl REPEDE:

Barn buso I. AceaSt3 csrc rea. [1"1 a ~ l nalta spcci LI (:1I cea mairapidd c "'I",ro d lnrre ierburi. U nele specii pot crei'" plnii]a 30 rn, cu p.nii la lin I m pe zi

PlANTA CARE <':RE~,TE CEl. M AI jNC~T' Dioon cdu]c. Accsr ar bese pe",,, <"'Ire cu dear 0.76 mm pe an.

FRUNZE

CEA "A I MARE ,RUNZA: 1',1", ierul R~ffi". Prunzele sale ",iFlg Ii 20 m lunglme.

CEA MAl MICA fRUNZii 0 Linrca de "plio Fruruclc acescci plante m inuscule au D.G rnm lungunc ji 0.3 mill I'rime.

Linre de apa

ClUPERCl

Ciupercile erau clasihcate 0 planrc, dar, din 1969. bo ron ljd i I e -au clasi ficot ca un regr> ,epa ra r,

CEA MAl MARE CIUPERCA' Ciuperca-eorn ij:ii (Bnsidittryrol a). Ace", Iii specie u ri ~iI po.te rn3$Ura ci~'i va me rri in diam err u.

C~A MAl OTRAVITQARE CI UP£RCA: Palan3 mcrrit. Data esre mJnca,:'i, ac eas '" ci u perd pO'a(c cauza moarrea in doar 15 ore.

Ciuperci upiUaria murpi"

SEMlNTE

,

Cf.A "fAJ MARE SAMANT,l: Palmlerul coco-de-mer, Flecare ,;:man ,i PO"'" dn'"ri pan;; 1 a 20 kg Ii poa.,e avca nevoie de piioa I. 10 ani pcntru a se deavolra.

C£A MAl MICA SAMANT.i.: 0 specie d. orh idee. Un millard de serninre dm~resc doar I g.

S ;'min~ii. d. coco -de- mer

CELE MAl OTRAVlTOARE ANIMALE

R E PT I LE: Hydrl1pi.s bdth e. ri. Ace., i"rpe mari nest. C"U rn U I ( rna i ouiv; ror decaf orice 31, i"'P" ',""""U. Taipanul ausrralian esre eel rna; leral saepe ceresrru. MUjcoimra sa en. f ara Hi. flir, sa exist. ""'tim.ina care '"

COn rraca reze VCIl i nul,

MOLU~TE' Caracarira cu incl. albasrrc. MUjcitu", dureroasa a acestei caracaritc ausrralicnc pO~tC' ucidc in careva minu re,

PE~T1: Puf:iimrul me 'Ii i, Ace" Pef'. c u nspee, i no ren,; v pli'trcaza orrava In .angclo ji organele sal e, Dad esre m~nea,. po.t. ornorl un om,

ARA H N ID E: Paian jenul hoi nar b .... ilian. Aeon pOlan jon agr<:>iv mUld d.d es te deranjae,

AM FIDIENI: Broasca de ,agead' otriivirii galben-.uri e, Broascclc de sagc'u.a Q[ra \I! ti cclorare d in A me ria Ct: n [rala Ii de Sud fi d: in bro,,!,'" le-man tel la din MadagO>C:lr au ch i m icale dcosebi t d.

Yen i noase 1n p idea 10 r.

918

Maneella aurie

LUMEA VIE

MAMIFERE

Cu MAL MAKE '(AMIFER., Balena albastra. Cel mai lung~i mal greu animal din lurne, poat< cre~te p~n.l. 35 lungime ,i po.,e canrnri pinal. 190 tone,

eEL MAl MARE MAMIFER TEI\ESTR.U, Elcfanrulafrican, Un rnascul ripic .<inge 3 rn inal{imc ~j cintarc~t.c in jur de 5 ronc.

eEL MAl lNALT MA.UFER: Girafa. Masculul aduh de giraf1i PO"'C '''''i'' pana la 5,9 m In,,llime,

eEL MAL MIC MAMIPER: Liliacul lui Kit'; ell nas de pore. Uneot; cunoscuri ji co lilieciibo ndari, aceste creaturi rn ici au 0 I II ng; me rned lc de 3.3 em ~ i n u depasesc 2 g in greut.te.

Cu MAL MIC MAMIFER TERESTRl1: Chitcanul african pigmeu. Del. cap I. eoadi m.soor';' doar 70 mm Iw'gimqi cintlirq<e Inrrc 1,5 ji 2,5 g.

EA MAl MASIVA I'R,'>lATA, Goril a. Maselilul de gorilil poate clnclti pan. la 220 kg. eEL MAl MARE MAMIFER. ZBuRATOR; 0 vulpe zburdroarc [Iiliac frugivor din Africaji Asia cropic.la) poale aringc dimcnsiunile unui eline de talie mica Ii poate avea 0 ,lI1Vcrgllr;1 a aripilor de 2 m.

REPTILE ~I AMFIBIENI

CEA MAl MARE ~OI>ARLA: Dragonu! de Komodo. Reptila indone1:;an' "Cite pana I. '1 m lungime Ii c;lntiirq<e pin. I. 166 kg.

EA MAl MICA ~OPAR .. LA, Geko-ul din lnsulele Virgine Briranic e. Ace.". ~op;\_rla mid are doar 1 g mill lungim e,

eEA MAl lUNG'" R.<PTII.A: Crocodilul de

. 1pa sirata. Acesea esre eel rnai lung animal tcresrru, "ingil.nd pana I. 6 ru Iungirne,

eEL MAl MAllE AMPI"IAN, Salamandra lIfi~i\. Lungimea medic a salamandrei uriase chlneze este ].5 rn,

CEL MAL MIC ANFI8IAN' $minthillu, li m bat us. Atea~t:l b roasca

11'1 inuscula din Cuba are doar I em lungimc.

CEA MAl MARE TESTOASA; Lurul, Acc as ta

~cs[Qasa poatc crc,f(c La peste 2 m lungime §i poate dntari pana I, 450 kg.

Crocodilul d e a p' sirat'

CEL MAL LUNG ~ARP£: Anaconda.Lungirnea medic a larpelui anaconda sud-american cste 5.5 m.

CEL MAl SCURT ~ARPE; ~arpde fir-deafa. Acesr prpc mic din Indiile de Vest arc mai putin de II em lungime,

CEI MAl LUNGI COLTI' Yipcra de Gabon.

COlfii sai pot .tinge ji 5 em Iungime.

CEl MAl RAPID ~AIU'E: Mamba negru. Accsr prp' african poale dilamri CL.r "it"," de pana I. 19 km/h.

PAIANJENI ~I INSECTE

CEL MAJ MARE P,ii.IANJEN: Pil.i.njenul-Goli.t manc:itor de pas:iri. Cd mai mare specimen inregistrac are 0 anvcrgura 3. picloarelor de 28 em,

CEA MAl MAIlE PANZA, Paianjenul ell pam .. a ~fef'icii. Piii.njenii trcpicali 01 pan.a ,fcrid pot tese pinzc de p~na I. 1,5 III diamerru,

C £ (, M A I M A ~ E F W TU RI:, Ornilhopura ,,{,.e,wdrae est. eel rnai mare ~j rnai rnasiv Aurure ell 0 Mwcrgura a aripilor de panli. 28 em.

elA MAL MARE INSECTA PREISTORICA: 0 specie de libelul •.

Accasta ins:cc:tii urja:la avea 0 anvergurs 3. ar ipilor de 7S em.

CEA MAl LUNGA INSECTA:

Insecra-ba] uria~a_ Ac.:casta insecta din Noua Guinee arc 0 lungime rnedie de 45 cm.

Gand.cul Goliar

CEA MAJ MAllE ANVER(;URA A ARlPILOR: Meliabu fn i p.. Anvergur a a ripilor sale po",e masu ra chi ar Ii 30cm.

CEA MI.! MASIVA [NSECTA: Gand.cul Goliat, Acesr gand.c afric,,~ uri,,! cant;:n'ltc pin:!. I. J 00 g.

C£A MAl MICA INSECTA: Viespea-licurici. Acesre viespi minuscule crcsc la nurnai 0.2 rnm lungime,

ANIMALE MARINE

CEl MAl MARE FErrE; Rechinul-balcna. lncllnit in oceanelc Atlantic, Pacific Ii Indian •• cCjei pc~ti uriasi po, creste la 12,5 m lungi me.

CEL MAL MIC rE~TE' Goby·ul pitic, Lungim." 111 ed it.: a unu i pt:fte m ascul este de 6 nun.

CEA MAl MARE MOL\JSCA, Calmarul atlantic u'ia~. Cdc mal mar; specirnene cresc pinola 17 111 lungimc.

CEA MAl ~lAR.£ MOlUSCX BIVAlVA: Scoica uri'I;;'. POaIe cindir; chiar si 300 kg Ii po",e .tinge 1,15 m,

Rechinul-balena

CEL MAl MARE CRUSTACEU, Crabul-pdianjen japonez. Acesr crab uri,,! arc 0 an"crgud a plcioarelor de 4 m Ii poa,e cilnr.ri pan. I. 18.6 kg .

eEL MAl MIC CRUSTACEU; Puriccle de .pa Alonell a, Acesc crusraceu mlnuseul cresrc doar pinii la 2.5 mm lungim e.

CEL MAl MARE OU: Oul de scrul. d. mai mari

specimen. pot dint.ri pana 1.1,65 kg§i pot masura pana 1.20 ern lungime.

PASARI

CEA MAl MARE PASARE ZBuRATOARE; Dropia mare. Un mascul poale dintari pana [a 19 kg.

CEA MAl MARl'. PASARE NEZBlJR.ATOAI\E; Strutul, $tru\ul .frican dlnrllrCjre 130 kg Ii aringe in.lrime. de 2.7 m.

CEA MAl MARE PASARE PREISTORICA: Pasarea-elcfanr. Acea,ra m as iva P as are nezburdtoare din Madaga car citmiire. in jur de 438 kg!i rrdsura pcm 3 III lnairime.

CIA MAl M leA l'ASARE: Collbrtul-albtna, Ace as t. pasare cuban e z~ m1iso.ci do a r 5.7 em Ii d; mafCj rc n urnai J ,6 g.

CEA MAl LUNGA MIG RATI U'NE: Rsndunlca de marc arcrica. In Recore an areasra pasare zboara din 1:On. arcrica pana In Antarcrida Ii inapoi - 0 calicori. care lnsumeaza In jur de ~O 000 km.

CEA MAl MARE ANVERGURA A ARIPILOR.: Aibarrcsul dliror. Anvergura aripilor acesrei pa..ri marine uriasc So poate inrinde pona la 3.6 rn.

CEL MAl MIC OU: Oul cclibriului-albina. Aces te oua

Ou de ,trul

dint"resc numai 0,25 g.

919

LUM.EA VIE

ANIMALE PE CALE DE DISPARI

DE LA iNCEPUTUL vietii pe Parnant, multe specii de plante ~i animale au pierit, mai ales din cauza inrerventiilor umane. Asrazi, principalele arneninrari la adresa faunei sunt distrugerea habitarului, vanatoarea, colectionarea ~i poluarea. Multe specii de plante ~i animale sunt acum protejate prin lege.

Dezastrul Atlantic Empress, 1979

DEZASTRE ECOLOGICE

In 1989. perrolierul EX.<oTJ V,ddn 3 esuar in Alaska. A devers" JX-"" 35.000 de tone de petrol in Pacific. prcvocdnd moarrca a m ii d. pasari m ar inc. Tabelul de mai jos

; I umeaz)i cele mai grave deversari de pe rrol din I u me,

PETROLIERUL (LOCUL DEZASTRUlUl)

DATA

DEVERSAREA DE f>£TROL iN TONE

Atlantic Empress fi A'ltan Capra;" (Trinidad) Casullo dtl Bt/l,m (Cape Town. Afi-ica de Sud) Olympic Braun;!' (Ushane, Fran~)

Sbouu-Maru [Malacc a, Malaysia)

Amoco Cadiz (Fin;<t<'rc.Franl")

Odysey (Oceanul Adandc, Canada)

Torrry Canyon [Insulele Scilly. Mare. Briran ie) S~" Slar (Golful Oman)

i'_"Jus Serensd» (Piles. Gredo)

Urquioln (Cormn a, Sparua)

iulie 1979 august 1983 ianuartc 1976 iunie 1975 marne 1978 noiembric 1978 martie 1%7 decembrie 1972 [obm. ric 1980 rna; 1976

300.000 255.000 250.000 237_000 223.000 140.000 120_000 115.000 102.000 101.000

... Sc csti.meaZo.1. ca, in urmatorii 20 de ani, peste 0 jumararc de milion de speci i de plnnee ~i animale vor dispdrc a.

• Ciocaniroarea cu doc ivoriu rraia in padur;1c din rnlasrini. Esre una dinrre cdc mai rare pasari din

lume ~i esre pc cale de disparirie.

• Teare speciile de rinocer sum acum protejare de lege. Multi rinoceri au fosr uei!i pen rru coame]e lot. des p re care sc c rede di au propri er ar; curative.

• Popular;' de dragoni de Komodo, cea rnai mare specie de jop.rlll 1n viapi, se aHa la un n lvel perleulos de sc~.U[ din cauza vanatorii cxcesive S3U a caprurarii penl:'ru cclectionari.

"[esro asa verde

• '[esroasele sunr adesea vanare pcmru carapace, owl ~i carne. M,ai mill ce s pecii d. I,,,m as e marin. SUn! amcniutarc cu disparida.

PADURI CARE SE MIC~OREAZA

Oamcnii au distrus .pro"pe [urna ra re din padurile rropicale ale lurnii, Tabelul de mai jos arara cate padur; sunt mi.", anual penrru lernn sau pentru proieccc de locuinte.

TARA PTERDERE
ANUALA
iN KM'
Brazilia 17658
Venezuela 9240
lndonezla 8440
Zair 7344
Bolivia 5916
Mexic 5161
Columbia 3717
Peru 2968
Birmania 2392
Malaysia 1860 Padur.a

920

Disrrugerea habirarului, asanarca mlascmilor, cxtinderea urbana Ii rnerodele "grace moderne .m.ninl~ ell disparitia mulcor specii

de planre. Cdc ell cd rna; mare rise slim rrecure mai ;0',

DENUMIRE OBI~NU[TA (LOCALIZARE)

Sagorierul salbadc (SUA,) Orhidcca-papuc Chiapas (Merle)

D£NUMIRE FIlNTlFlcf. Zania jlorid-dlls Phragmip,di",,, exstaminodium CaiyJ/(gil1 ;o/da"e/l" Sarratt"i.l oy,oph;U" Marojqy" dnriani!

Volbura de mare (Europa) Planea-urcior verde (SUA) Palmicrul CU frunze mart (Madagascar)

Redia de Socorro (Yemen) Punica protopnnica

Violet. african. (Africa de Est) Sa;I1pa"{;d ;onmllh"

Narci sa verde [Mediterana] Nartisstu v;ridijlorllJ

Yanda albnsrra (lndi a, Thailanda) V,,,,d,, merule«

Drago sau copacul-dragon canad i an Dmtll''''J dmco [lnsulelc Canare. Madeira) Caoba (Ecuador)

Persea theobrom!fOlia

Volbura de mare

ANIMALE PE CALE DE DISPARITIE

Speeiile pe cale de disparitie din roara lumea sunt monirorizare d. organizatiile pentru prorecria animalelor, Animalele de mai jos risea s. dispara in viiroru] apropiat.

DENUMIRE Ol.ll§NUITA (lOCATJE)

DENUMIItE ~TJlNTIFICJi

Bale". albasrra (Occanul Antarctic]

Dihorul cu picioare nogre (America de Nord) Panda urias (China)

'[esroasa marina a lui Kemp Ridley [Mexic] Rinocerul javanez (Asia de Sud-Est) Maimuta-paianjen i.no,,-,a (Br.~ilia)

Flururele reginei Alexandra (Papue-Noua Gutnec) Foca,c-alugar m~dh;:eraneana (eoasrele medireraneene) Delfinu.1 de riu din Yangtze (China) Srurzul-corofans (Seychelles)

Condorul californian (California. SUA.) Lamarmnul din Florida (Occanul Adamic)

Balenopter. '''J<J(lJm M"'I~/d mgr'l'" ,lliluI"optXia m~/anl)ielU:'"

L epidochdys knnpii Rhinocenls sOIlJaifu.s Bracyuu5 £lI.lthnoides

O,."ilhopltr" Il/exa"drae j\{{JntlchllJ mon.ubllS Lipatrs vtxilliftr Copsydl1lJ SUh.lI,'1'lITll

GymnoKYPS ,,,lifon/i'"l11' Tricbechus manatus

ORGANIZATII ECOLOGICE

,

Acesre organiz"lii ecologic. iii dcdici activirarea protejarii planrelor p arurnalclor aflare pe cale de disparitie ~i sa.irii unor sol,,{ii penln' problemele ecologice I. nivd 01011(1;.1.

Grccnpcacc erRJa· Drt'J..h

R'm:rUffl Canonbury Vilt:.,;

Londru N I 2PN www.greeppeace.org

lTi01tb ol,J}~ &lrlh (Pnerenf Pimintllllli) 26-18 Underwood S,,,,", Lund", NI 7JQ wwwfoei.org

bltr-matiQllal Fmul for Animal Wrlfor~ [Fcndul [n.lern3tjonal

pt:JltflJ BUI\3$t:u'c:a Anim-aldor) R7-90 i\Jbw Embankmem London SEI 7UD 'WWW.i£aw.otg

~

WWF

""'rid Wildlifo Fu"d (Fond"1 Mondtal

al F;wo<i)

Panda House W<ysidd'o,k Go-dalmillg

SUIr")" GU7 IXR IVWW. wwf.org

QIFAW

~TJ[NTE

UNIVERSUL

UNIVERSUL CUNOSCUT contine nenumarate milioane

de' galaxii ~i de stele. De pe Pamanr, se pare d srelele formcaza diferite forme pe cer. Aceste forme sunt cunoscute sub nurnele de

constelatii. De Ia 0 luna la alta, pe rn'asura ce Pamantul orbitcaza In jurul Soarelui,

se pot vedea constelatii diferite.

IlAT..E..nESJ2RE_SDARL

• Va rs ",: 4.6 rniliarde d. ani

• Diamcrru: 3A76 km

• Di,ro"l" fop de PiirnJ.m: 384.000 10m

• Tern p.,,,ru.,. d. SUprafa13: ·1 73·1 OS'C

• Masa (Pimantukl): 0,16

• Timpul necesar pen'm 0 rorarie. 27.3 zile

• Ma reele de pe Pimam se dsco rea,ii in mare parte for~i de gnvi ta~ ie a. Lu n i i.

• Var:sta:~ cca ., mijiarde de ani

• Diamerru: 1.392.000 km

• 0 is ron ra fala de Pam. nc: 149,6 milioanc kin

• Timpul necesar pem"u 0 rorade In galaxle: 240 milloane de ani

• Tempera rura de suprarafa: S. SOO'C

• Spe,"np de viap-: 10 ruiliarde de

ani

• Mas" (Pamiim"I=I): 332.946

Galaxie in spi,al:;

CONST HAT II LE EMISFER£I SU01CE

Co N STELA II ILE EMISFEREI NORD!CE

Bcufgms. ,,:. d. 400 de or; "'"; mare decdt Soareie.

I ,gil '''' fi S'M ua Nordutui in . w,,!1400a.

luna) pt: tat parr",.",! ,">1,,1111 .

Sirius /Sit" rea mai sJriiltKitoare stl!JMpe ctl"lJnOfli;.

Margin'" luiN;; f11.flrthel1zti uua_tm'ui ceruisl,

Side P'" Cd »e resesc in I" YIII <Ide; jrnJ,·a/~1 JU,lUi.l ,\'"rdiduj,

Roiuril. d. sl"le jlJrm<auI grup",.i cunasc We sub t",,,,d~de cO>1.JeL,,;;.

19 Hercule 20 Dragonul 21 Ursa Mid 22 Steaua Nordu.lui 23 Vlzltlul 24 Orion 25 Gernenl

26 Lico en ul 21 Cit i ncl e Mic 28 Hid ra 29 Rae 30 Ursa Mare 31 Leul M ic 32 Lcul 33 Ven",i,i 34 Fecicara 3S Boarul

1 Balena 2 Eridanul

3 Orion

4 Licornul

5 Camele Ma re 6lepu",le 7 Porurnbelul 8 Dalra 9 Orologiul 10 Cupcorul II Phoenix 12 Sculpcorul B V;,,;tQrul

14 P,,!,dc A ustral IS Caprice rn 16 M icroscopul 17 Cecorul 18 lndtanul 19 Tucanul 20 Psunul 21 Apus 22 H idra 23 Rericulu I 24 P latou I

25 Cameleo nu I 26 Pel",I" de Am 27 P ictoru 1

28 Pqc,el" Zburaror 29 Carena

30 PUP' 31 Veld" 32 Museo 33 Crueea Sudului 34 Ma:j ina Pneumatica 35 Hidra

36 Scxrantu I 37 Cupa 38 Co rbul 39 Feci03,"40 Balanta 41 Cenraurul 42 Lupul 43 Echerul 44 Triungh iul

45 AI earul 46 Saget."" 41 Vul ru rul 48 Coroana A ill"'.!" 49 Ofiucus

SO Scorpion

I Pqtii 2 Peg"' 3 Delfinul 4 Vulrurul

~ S.geara 6 Lebada 7 Andromeda S Tri""ghi LJ 19 Bcrbecul 10 Balena I I Tam u 1 12 Pc rseu 13 Cassie pei 0 I·] Cefeu IS Lira 16 Ofiucus

17 ~arpde J 8 Corcana Bo .. al.

PLANETELE INTERIOARE PLANETELE EXTERIOARE
]JlANETE MERCUR VI;:NUS PAMANT I MARTE SATURN URANUS NEPTUN PLUTO
C"I e nouji I'I~n ere ale
Sisternului Solo, se
lmpare ; n dous grupe, ~."" .... •
planerele cu dcnsirare
III are. de ro<:~. din
i mer; Q' Ii plan erelc
gazoasc, inghq.:Hct
cxrerioare,
\)I~"'TA fAT" D.ESOARE 57,.9 . 108,2 14.9,6 7.27.9 4.497 5_914
IN MllJOA."'E!CM
1 )"""lIml.UL IN !CM 4.878 12.103 12.756 6.786 142.984 120.536 51.118 49.528 2,284
TL"I PUL N ECESA R
PENTRU 0 ROTAT!E 87,97zilc 224.7 zilc 365.26,iJe 686,98 zilc 11,86oni 29,46oni 84,01oni 164.790ni 248.54
l OMl'lETA. IN JURUl
~UAR£Lul
TIM "UL N ECESA R 58.ile, 24hilc, 23~ik, 24 ore, 90'0, 10 Oct. 170". 160' e, 6.ile,
J'£NTRU 0 ROTATIE 160re 14 ore %minu,c 37 minute ;5 minute 40 minute 14 minute 7 mlnuce 9Qrc
CUM I'L~TA iN J URUL 921

PAMANTUL

PESTE 70% DIN SUPRAFATA Parnantului este acoperita cu apa, Deasupra nivelului rnarii, uscatul este alcaruir din ppte mase de pamant, numite continente. Pamamul se afll in continua schimbare, atar deasupra cat ~i in adancirnea suprafetei, Majoriratea cutrernurelor sunt produse de rniscari ale placilor tecronice uriase din scoarta terestra.

CELE MAl iNALTE ~l CELE MAl ]OASE PUNCTE DIN LUME

CONTINENT CELMM iNALT INALTIMEA CEL MAIJOS I'UNCT ADANCIM.EA
PUNCT DEASUPRA iN METRI SUB NIVELUL MARU iN METRI
NIV£LULUI MARlI
Asia Munrele Evercs 8.848 Marca Moarta -400
Africa Kilimanjaro S.S9S Depresi unea Qarrara ·133
America de Nord Denali (Munrele Kinley) 6.194 Vale. Morrii ·86
America de Sud Aconcagua 6.960 Peninsula Valda ·40
Antarctica Masivul Vinson 5.140 Groapa subglaciar. Bentley ·2.538
Europa Elbrus 5.633 Marea Caspid .28
Australia Muntele Kosciusko 2.228 .cul yrc ·16 Cci mai inalti .Il11U1ti

o,i mai In.lli ';'c. mun~ din lume so .fl. roti 'in Himalaya. I. granil' dinrrc Tiber, China ji subcontinenrul indian.

K2: 8.611 m

Kllncbmjlll1gn: 8.598111

Lbotse: 8.51 I m

CELE MAl MARl LACURI §I MARl DE PE USCAT

LAC LOCALlZAR.E SUPRAFATA iN KMl
Marea Caspica A_~i3 370.980
Lacu] Superior Canada/SUA 82.098
Lacul V icto ria Africa 68.880
Lacul Huron Canada/SUA 59566
Lacul Michigan SUA 57.754
Lacul Tanganyika Africa 31.891
Lacul Baikal Siberia 3J .498
Marea Ara] Asia 31.080 Marea Casplca

DATE DESPRE PAMANT

• Diarncrru: 12.756km I.

Ecuaror, 12.713 km I. poli

• Varsr.: 4.6 miliarde de ani

• Distanta fu{:i de Scare: 150 rnilioane krn

• Masa: 5.854 miliarde de miliarde de rone

.Suprafu{O: 29.2% uscar, 0,8% opa • Tirnpul ncccsar pcnrru 0 rotatie: 365,26 z ilc

• Vireza de rotade. 29.8 krn/s

922

CELE MAl LUNGI FLUVII

NUM£ (LOCALIZARE)

LUNGIME iNKM

Nil (Africa) 6.695

Amazon (America d. Sud) 6.500

Y'"S'7£ (Asia) 6.300

Missi ippi - Missouri

. Red Rock (SUA) 6.020

Yenisey - Angara

- Sdcnga (Asia) 5540

Cascad« UligJrd, Norveg;", 800 111

Mongifo.JStl1~ Non'fgia, 774 m

Cascade Yosemir«, SUA,739m

DE~ERTURI

CELE MAl MARl OqERTURl Sahara (Africa)

Deserrul Arabiei (Asia)

Gobi (Asia)

Kalahari (Africa)

Marele desert australian [Australia] Chihuahua (SUA)

Takla Mahn (Asia)

Kar. Kurn (Asia)

Desertul Namibici (Africa) ThaI (Asia)

SUI'RAFATA iN KM' 9.065.000 1.300.000 L04lJ.OOO

580.000 414000 370.000 320,000 310,000 310.000 260.000

Dc~crtul Sah .ar a

OCEANE §I MARl

Tabelul de mai jos con~ine eel. mai mari oceane Ii mar; ale lumii,

NUME

Oceanul Pacific Oceanul Adantic Ocean u Ilnd i an Oceanul Arctic Marea Arabiei

Marca Chine; de Sud Marc. Caraibelor Morea Medirerana Marea Bering

165241.000 81.500.000 73.452,000 14.08%00 3.864.000

3.447.000 2.7S'.000 2.505.000 1269.000

Cele mai mari cascade

Cea rnai inalta cascada din lume esre Cascada Angd [Cascada ingcruJui) din Venezuela. A fo.t descoperlej de pilorul american James Angel in 1935,

Cascad« Allg,l, l'eIUZlltlll, 979 m

C/li("dll Tillela, A/ri{a dr Stili, 948 m

~TIINTE

CUTREMURELE

VULCANI

J 10 118

SCARA BEAUFORT

9 10

II F u rru na v iolcnra

12 Uragan

CeIe mai mari eruptii vulcanice

DAYA

R·9

Exist! doua scari difenre pentru mdsurarea

cutremurelor: scara Richter §i scam modiflcara Mercallt,

Scara Richter

Scara Richter. rost rcalizac; de seismologul american Charles F. Richter. in 1935. Aceasea mas0ar3 rnagnitudinca (m:'trim,. undci

de ~< Ii energia pe care 0 pro· duce aceasra), Fiecare nUIJlir de pc sc:ara rcpn .. ~til1ra un ~c de zece ori rnai mare dccac eel afla: in poziria anrcrioara,

Scara Mercalli (rnodificata]

Scan Mercalli modiflcara lIlasoara *ocul prod", de un currernur inrr-un anurnit lee. Scara iniriala a Iost realizaca de iralianul Giuseppe Mercall i (1850· 1914). In 1902. Pe scara Mercalli, currernurele sum clasiflcare de I. lin" I. zcce.

Setsmograf rirnpurm chinezesc

TE SIYATE EFECTE PROflABlLE

1 u esre rcsirnpt de oamen it in. a esre inregistrat de

MAGNITUVINEA

EFECTE PROBABILE

2 3

Dececrabil de inscrurncncc Poate fi simtir de oamcru Poore cauza "l'oare pagube, Distrucdv

Currcrnur major

Curremur cu mari pagube

4 S 6 7

8 9 10

2·2.5 <\·5 6

7

II

12

insrrumenre,

Este simp' de oarnenii .flali in rep''''.

Simrit in spal;i lnchise, unde obieccele care anima se balanseaza,

U~Ue .carlAi e. Copacu rremura,

Esce resimtir in aer liber de majoritatea oarnenilor, Este resirnrir d. toad Iumea, Feresrrele se sporg. Oarn enilo r le esce gteu ,a rim an ii in pic ioa rc. Cad didimizi Ii \igl;;.

Pagube m"jore la cladirl, So rup creng, din copaci, Se derericreaza ternellile. Undo dadiri sc p"ibujes<. AJuneciri de rcren de amploare. Sunr distrust mulre dadiri.

P.m'",ul este dizlocat in multe locuri. Liniile d. calc f.rad; se deform .....

Disrrugere tOtali. SW1t schirnbare cursuri de .pe.

• Primul instrument pentru masurarea curremurelor a fose seismoscopul, invenmr tn China. in 132 d.Hr.

• Cel mai marc cutremur din secolul XX a 10" curremurul de 10 Tangshan din China, ill 1976. Ace". a rnasurar

7.8 grade po scam Richter Ii 'proape 242.000 de _~,.~,a. oarncni au murit,

Pagubc dup' cutremur, 5 an Francisco. SUA. 1989

Scar. Beaufort miisoaci vireza viinnllui. Aceasra

CS'tC folosita pcntru starca vrcmii in roara lumea ,i pentru prognozele marin e. A fose reallz ... In 1805, de amiralul brieanic Sir Francis Beaufort G 1857).

_. /

~

- /!

-_

Vezuviu, lralia

Munrele Erna, Italla Vezuvi". ItaJ ia

Munrele Ern a, Iral ia

Laid. lsl anda Mlyi-Yarna.java

Tam bo ra, I ndonezi a Krakatoa, Surnarra/java Munrele PeU. Marrinica Ncvado del Rui z, Columbia

79 d.Hr. 1169 1631 1669 1783 1793 ISIS 1883 1902 1985

Scicli vnlcanica

VI TIME

20.000 15.000 18.000 20.000 20.000 53.000 92.000 3GJ80 40.000 22.940

Mari vulcani activi

UME iNALT1ME A ERUPT
iN METRI ULTIMA
DATA
Munrele St. Helens. SUA 2.549 1998
Ruapehu, Noua Zeelanda 2]96 1999
Kliuchevskoi, Siberia 4.850 2001
Nyam uragira, Congo 3.053 2001
Tcngurahua, Ecuador 5.023 2002
Fuego. Guatemala 3.763 2002
Semcru, lndonezia 3.676 2002
, yiragongo. Congo 3.465 2002
Muntele Erna,
Sicil ia, Iralia 3.350 2002
Soufriere, Montserrat 915 2002 CONDITII METEO EXTREME

,

Ncrilsk, Russia

CEA MAl JOASA THI rtARTUR"': ·89,Z·C. la Vosrok, An tarctica, in 1983

CEA MAl R!DICATA TEMPERATURA LA UMBRA: S7.7'C.I. Al'Aziziyah. Libi a, i .. 1922

CIA MAl MARE CANTlTATE ANU",L.\. OE PIUCII'ITAT": 26.461 min, de-a lungul unei penoade de 12 luni.Ja Cherrapunjl, Indi a.

CUE MAl MULTE ZILE l'I.OIOA5E: Munrele \'v..li·ale-ale. Hawaii. care are 0 medic d. 335 zilc ploloase in Beearc an. CEL MAl lNSORIT LOC: Yuma. Arizona. SUA. ell 0 medic de 4.127 de ore de '03<e in Hccarc an

Cu MAl USCAT LOC: O"!errul Atacama; in Chile Ill! ploua "pro.pe deloc in rimpul anului.

Cn MAl CALD lOC: Dallol, Erlopia, are 0 temperatura rnedie an ,,>.I i. de 34·C.

LOCUL CU CEA MAl MARE CANTITATE DE ZAPADA:

Muntcle Rain ier; SUA. unde au calm 31.1 02 mm de z.:l.pad. de-a lungul unci perioade de 12 luni, intre 1972 ~i 1973 CEA MAl RECE LOCALlTATE LOCUITA: Norilsk. Rusia are o temperatura medle anuaia de 10.9·C

Desertul Atacama. Chile

CIA MAl ~tA.RE VlTUA A VANTVLUI: 372 km/h, pc MUlled. Washing[on. UA, 1.12 aprilie 1934

CEA MAl PUTERNICA TURTUNA CU GRINDINA:

Moradabad, Urea. Pradesh. India, unde au lll"ri,246 oamen i in 1888.

Muntele Ruapehu, Noua Zeeland.

923

T ABELUL PERIODIC AL ELEMENTELO

TABELUL PERIODIC clasifica elemenrele chimice In functie de numarul atomic ~i de proprietatile chimice. Acest tabel plaseaza elementele In coloane verticale, numire grupe ~i in ~iruri orizontale, numite perioade. Elernenrele eu proprietati chimiee asernanaroare se regasesc pe aceeasi

a.

CATEGORJJ DE ELEM£NTE LEGE DA

D Merale alcalinc

D Merale alcalino-pamanroase

D Metal" de rranziric

D Laneanide

Acrimde

1 1.01 coloan
H
Hidrogen 2
3 6.94 4 9.01
Li Be
Litiu Beriliu
11 22.99 12 24.31
Na Mg
Sodiu Magneziu
19 39.1 20 40.08
K Ca
Porasiu Calciu
37 85A7 38 87.62
Rb Sr
Rubidiu Suonfiu
55 132.91 56 137.33
Cs Ba
Cesiu Bariu
87 223 88 226.03
Fr Ra
Franciu Radiu Numarlll atomic esce numarul d. proconi din nuclcelc aromilor clcmcnrelor.

cmccalele cuprind elemenre care so gasese sub forma de gazc I. t.emperarura camerei (20°C), cum sunr hidrogenul ~i oxigenul. Nemeralele solide, cum sunt sulful ji fosforul sc rup lijOr ji sum slab" conducacoare de did ura ! i de electric i ta rc.

D Meraiciai

o Meraie de posrrranzitie

Masa arornica este masa unui atom al clemcncului, comparara C:U masa unci doisprezecimi din rnasa unui arc rn de carbon.

58

Ce

Ceriu

Ncmetale

Simbolul chimic, Fiecare atom arc un simbol chlmic. Aces a e ste folo,i.

Gaze nobile

Sulfid

pcn[ru idenrificarca clemenrului in ftlIt7llt/~ elementului ecuariile chimice.

E;ci.sla dowi sisteme de numeratare nlrernatio« pm',." gr"parfll eiememeior: Grup» 1-18 fi 1-0 \

7 8 9

Metalele de posrtranzirie Mctalclc de POSt rranzitie sum: aluminlul, gallul, indiul, thalliurnul, sraruul, plumbul, bismurul ~i poloniul, Accstca sunt mai mol Ii rnai fragile dedit cclelalte merale sl se ropese rnai UjOr.

4

5

6

3

24 51.1

21 44.96

25 54.94

22 47.88

27 5893

26 55.85

23 50.94

Co

Sc

Cr

Ti

Mn

Fe

v

Scan diu

Crom

Cobalr

Mangan

Fief

Tiraniu

Vanadiu

39 88.91 40 91.22 41 92.91 42 95.94 43 98 44 101.07 45 102.91
Y Zr Nb Mo Tc Ru 'Rh
Yrriu Zirconiu Niobiu Molibden Techneriu Ruteniu Rodiu
57 138.91 72 178.49 73 180.95 74 183.85 75 186.21 76 190.2 77 192.22
La Hf Ta W Re Os Ir
Lantan Hafniu Tam a 1 Wolfram Reniu Osrniu Iridiu
89 227.Q3 104 261 105 263 106 266 107 264 108 267 109 268
Ac Rh Db Sg Bh Hs Mt
Acriniu Rurherfordiu Dubniu Scborgiu Bohriu Hassiu Meirneriu Alumiflill

Merale alcaline ~i merale alcalino-piimanroase

La incepurul tabclului periodic exista doua grup. de merale purernic reactive: metalele alcaline ~i meralele alcalino-pamanroase. Alcalinclc, prccum porasiul, cesiul ~i rubidiul, reactioneaz . .a violent cu apa.

C« toare ""'111.1. ,,/adine, sodiu! me drstu/ d. moale pentru a fi tdiat cu '''lilUl.

GRUPA II

GRUPA I

60 144.24

58 140.12

59 140.91

64 157.25

61 145

62 150.36

63 151.96

PUNCTE DE FIERBERE/TOPIRE

Nd

Gd

Pr

Ce

Sm

Eu

Pm

SOLlD

LICHlD

GAZ

Necdimiu

Gadoliniu

Cenu

Samariu

Europiu

Prorne iu

Clor Plumb Aur Sodlu

96 247

93 237.05

94 244

95 243

92 238.03

Np

Nepruniu

Cm

Pu

u

Am

Pluroniu

Curiu

Uranin

Americiu

Cuprul

Oamenii au folo$it cupru!

pemrtl arme ~i pemeu unelce tncepand de acurn 8.000 de ani. Cuprul po",e fi folosi, individual saa In a1iaj ell alte merale, pre-cum sraniul sau zincul.

Iodul

lodul esre W1 sol id negru care se transform; foarte u~or in gaz. Descoperit in 1811~ sc tnragca din anumire ripuri de alge marine. Ccmpusu pc bazi d. iod, numire ioduri, sunc rolosi{i la prod ucerea vopselelo r.

Oxigen

$ulf

Tungsten

1.000 2,000 3,000 4.000 5,000 6.000

924

FJlNTE

DENUMIREA ELEMENTELOR

He

Gazele nobile

Gazele nobile sunt heliul, neonul •• rgonu!, kripronul, xenonul Wi radonul, Acestea forme.,a grup. 18 (0).1 cabelului periodic li aldtuiese 1 % din aer. Toaee gaule nobile au un llweli? plio de elecrroni, ceca ce le face e: xrrcrn de stabile ~i nereaccivc.

umele mulror elemenre deriv. din cuvinre grecqti. Dcnuminle olerii indicii in privinra proprierarilor clcrncntclor,

ELEMENT/SIMBOL CUVANT SE S
iN GR.EACA
Argon (Ar) Argos lnacriv
Asratin (A[) A51aIOS lnstabil
Bariu (Ba) B,,?, Grell
Brorn (Br) BromQs Miro,urar
Clor(CI) Cb/oros Ve rde dcsch is
Disprosiu (Dy) Dusprosuos Greu de cbtiuut
H idrogen (H) Hydrog"'" Form ea z.\ .p;\
Mcrcur{Hg) Hydrargymm Arginc lichid
Fosfcr (F) Pilosphoros Aducfror de lumina
-fehnelill (Te) Tt:kJmelo, Artificial Hei;ul esre iI{ do;l,,, gaz dintrr tete mal uioarc. N« iaJoc, cern. ce itfo" potrivit pentru fi{o';" in baloane ji in aerostate.

2 4

B a loane umplure cu heliu

Heliu

Mcralele de tranzitie 13 14
Met.llcle de tranzitie formeoza secriun ea a 5 10.81
'<'I1t,"I~. rabelului periodic. Acesrea sunr B 6 12.01
IlUi pu~in reactive dcdt C
I ncralclc a lcalinc ji alcalino-
11.1'11'1 an roase ~ L au p uncre de Boron Carbon
'''pire Ii d. fierb ere mai Inalr e.
, ? 0;[/1./ este fllDsil adesea 13 26.98 14 28.09
drcpf nmt protector care
p,Oftj,nzd de '''lIgimijltruJ AI Si
.W o/e/ut.
Aluminiu Silieiu 15 16 17
7 14.01 8 16 9 19 10 20.18
N 0 F Ne
Nitrogen Oxigen Fluor Neon
15 30.97 16 32.06 17 35.45 18 39.95
P S CI Ar
Posfor ulf Clor Argon 11

12

Kripton

34 78.96

35 7'1.9

36 83.8

30 65.39

31 69.72

32 72.59

33 74.92

29 63.55

Se

Br

Kr

Zn

Ga

Ge

Cu

As

Galiu

Selcniu

Gerrnaniu

Cupru

Zinc

Brom

Arsenic

47 107.87 48 112.41 49 114.82 50 118.71 51 121.75 52 127.6 53 126.91 54 131.29
Ag Cd In Sn Sb Te I Xe
Argillt Cadmiu Indiu Staniu Amimoniu Teluriu loci Xenon
79 196.97 80 200.59 81 204.38 82 207.2 83 208.98 84 209 85 210 86 222
Au Hg Tl Ph Bi Po At Rn
AUf Mercur Thaliu Plumb Bi.mut Poloniu Asrariniu Radon
CRUPA III CRUPA IV GRUPA V CRUPA V] GRUPA vu GR.UPA 0 '" hvcriile meralelor tranzirionale

.uhccriile rueealelor rr30zi{Lonalc~suf'll: alcaruirc din Imr.midc §i actinide. Uraniul esre un metal radioactiv 1111. vcrin acrinidelor, Reactoarele nucleate folosesc

.I, I" combusnbil iZO'Op"J uraniu 235.

18

Tirnpuri prcisroricc Timpuri prcisrorice Timpuri prcisrorice Tirnpuri preisrorice cca, 8000 1. H r.

cca. 4000 I.H r,

ceo. 4000 i.H r,

ceo. 3500 t.Hr,

cc a. 1600 i.Hr,

cca. 1000 tHr.

ELEMENTE

DIN ANTICHITATE

ELEMENTE

CUNOS UTE DIN

Carbon Sulf

Aur

Plumb Cupru Arginc

Ficr

Staniu Mercur Antirnoniu

Halogenii

Halogenii SUlIt gazde ~i nemetalele solide din grupa 17 (VII). Teare sunt orraviroarc ~j au un mires puternic.

Clorlt/' .II 11 gtl.~ rt'aai!J serde, este orniuit(}r in lLlntiltifi mario

Clor

Scoarra terestra

Cea rnai marc parte a scoartei reresrre cste .lcatuit> din oxigen §i siliciu, in general comblna re in roci Ii nisip (oxid de siliciu]. Argilde sunt formate din siliciu Ii oxigen.

co mbi nare cu alum in iu, 3.1 rreilea din". eel. rnai cunoscure clemente.

9,5% alit element«

3.5% (1l1du

Bad de uraniu radioacriv diner-an reactor nuclear

ELEMENTE PROD USE ARTIFICIAL

ELEMENT AN J>RODUCATOR
Tehnepu 1937 C. Perrier & E. Segre (lealia/SUA)
Asracin 1940 D.R. Corson & 31,ii (SUA)
Nep uniu 1940 E.M. MeMiUan & I' Abelson (SUA)
Plutoniu 1940 G. Seaberg & al~ii (SUA)
Curium 1944 G. Seaberg & .lfii (SUA)
Arnericiu 1945 G. Seaberg & ,Ifii (SUA)
Prornerhiu 1945 J.A. Marinsky & altii (SUA)
Berkeliu 1949 S.G. Thompson & altii (SUA)
Califomi» 1950 S.G. Thompson & a1lii(SUA)
Einsreiniu 1952 A Ghiorso & alrii (SUA)
Fermiu 1953 A. Ghio"o & .Ifi; (SUA)
Mendeleviu 1958 A. Ghiorso & allii (SUA/USSR)
Nobeliu 1958 A. Ghiorso & allii (SUA/USSR)
Lawrenciu 1961 A. hiorso & ajtii (SUA/USSR)
Rurherfordiu 1964 . Flerov (USSR)
Dubniu 1968 A. Ghiorso (SUA)
Seborgiu 1974 A. Ghiorso (SUA); G. Flerov (USSR)
Bohriu 1976 G. Munzenburg (Germania)
Meitncriu 1982 P. Armbruster (Germania)
Has .. siu 1984 P. Armbruster (Germani.) T

-
158.93 66 162.5 67 164.93 68 167.26 69 168.93 70 173.04
b Dy Ho Er Tm Yb
erbium Dysprosium Holmium Erbium Thulium Ytterbium

247 98 251 99 252 100 257 101 258 102 259
Bk Cf Es Fm Md No
.rkelium Ca]j forn i urn Einsteinium Fermium Mendeleviun Nobelium
- 71 174.97

Lu

Lutetium

'J7

103

2S6~

DATE DESPRE ELEMENIE _

• Hidrogenul ji hdiul sune eel mai des inralnite clemente din univers,

.A .. rarinul esre eel rna! rar elemenr chirn ic de pc P.lmanc. Cel mai rar metal este rodiul.

• '[esururilc corpului cmenesc sunr alcaruire din hidrcgen, carbon, oxigen ti ".7.0[, iar oasele connn calciu, lrnpreu na, acesce c i nci de mente cornpun 98% din masa co rporals .

• Ll rempcrarura camerei, osmiul esce eel mal dens dement. iar liriul estc eel ruai putin dens element

• hirnic solid.

925

FIINTE

MATEMATICA

MATEMATICA ESTE studiul numerelor, formei ~i cantitatilor, Aritrnetica este baza matematicii; aceasta are la baza adunarea, scaderea, impartirea ~i inrnultirea, Geometria este studiul liniilor,

,

formelor ~i unghiurilor.

SIMBOLURI MATEMATICE

N UMERE PRIME

Un nurnar prim poa« 5 imp"qjt exact doar I. el tn<u~i ~i In unu, De exemplu, 13 es te un nurnar prim. NOlla nu esce numar prim; po,," fi lrnparrit exact I. 3, la 9 Ii I. I.

SIMBOL CE tNSEAMNA
+ Adunare (plus)
Scadere [minus)
x [nmulrirc (ori)
'" !lllP"rrirt
Egai co
if. Dlfcrit d.
> M a. mare d edir
< Mai mic decar
;:: Mai mare sau egal cu
:s; Mai mic ~'aLL egal cu
OQ Innn;t
% L. sura (procenr)
Riiclkin. pitr.l'. 2 3 5 7
11 13 17 19
23 29 31 37
41 43 47 53
59 61 67 71
73 79 83 89
97 101 103 107
109 113 127 131 FORME PLANE ~I IN SPATIU

Triunghiul

Trlunghiurile sun, ~guri plane. cu trei laturi, cu unghi uri i nrerioare :3. ca..ror ,uma esre de 180'. Aria oricarui

rriunghi esre ~ x baz. a x inal'irnLi·'.

Triungh i drcprunghic:

rriunghi care are un Triunghi lsoscel. un

unghi de 90°. 'riunghi cu dons laturi cgale.

Triunghi echilarcral: rriunghi cu rre i laruri <gale.

Triunghi obruz unghic: un triunghi CO nn ungh i obruz [mal mare dedi, 90').

Figuri plane

Acesrea sum figmi bldimensionalc.

U.Romb: un parrularer cu laturile eg.1 e ! i unghiurile opuse egale,

~ Trapeze un parrularer cu doar dou:\ laruri paralele.

Dreprunght: un parrulaeer T eu la~urile. opuse de acccasi lungime I' cu 10","

unghiurile drepre. '- ---'

Paralelcgram: un parrularer cu laruri]e opuse paralele ~i de aceeasi lungim e,

Poligoane

Un poligon esce 0 fig"'" plana can." arc rrci sau mai mulre [aturi drepre,

OoctOgOnul: JZJ

un poligon .

cu op' larurl, /' •

Hexagon:

poligon cu ~e Patrularer: un pollgon

laturi. cu panu laruri

Parrae: un poligon cu IJ

Pentagon: polig p'"'' 1,.[00 egale. allore

cine; laruri. I. unghiuri drepre unele fapl de .J,ei e.

NUM.AR NR- OE UNCHIURl NUMAR NR. DE UNGHIURI
LATUR1 INTERNE LATURI INTERNE
Triunghi ;) GOO Ocrogon 8 1350
Parrulater .j. 90' Nonagon ') 140"
Penragon 5 108' Decagon 10 1440
Hexagon 6 120' Undecagon II 147.3"
Heptagon 7 128.60 Duodecagon 12 150· AldilU irea cercului

Cercul csrc 0 curba inchi,a pe care reate puncrele sunr echidisranrc fa{a de ccnrru. D bm errul rrece de pe 0 Illargine pe cealalra a cercului, prin cenrru, Proporria dintrc diamcrru ~i cir.cumferin~a csrc reprezeneani d. pi" (cc. 3.141592).

Segment: parr. dintr-un cere, dinrre 0 coardj. ~i circurnferinra,

Coard a : 0 I in ie dreapra care unc~rc oricare dOll~ punere de r=

ci rcumferint •.

SISTEMUL BINAR

Raz.: linia de I. cenI-----'=:::;.;:,:::.=-----''-.,f rrul cercului panlla circumbinla.

Cireumicrinlli: distanra [Qtal:1 din jurul cercuhn.

cercului

ector: 0 "fdic" dinrr-un cere, formatil din dou' raze.

Sistemul zecimal se bazeaza pc cifra 1 O. De Ia sranga la dreapra, crqte III rrmltipli de zcce.

S isrem III b lnar se bazeaza pc ci fra 2. o, la sran ga 1. d rcap'",. =r= 1n multipli de 2. Fiecare numar est. dublul valorii nurnarului de [a d rcap(a sa.

BINAR ZECIMAL
[1][1]00 §][!]
0@J0@J [!]@]
[Q@J@J[!] 0[1]
[!]@]@]@] om
0[iJ[Q[Q Ow
O[Q[j]@] Ow
O[!]@J[!] Dill
O[iJ@]@] O@
DO[!][J Ow
OO[!]@] 00
DDD[!] 00
DOD@] 00 Figuri in spatiu

Figurile.n spariu sunr forme tridlmcnslonale. Poliedrele stun figuri in spariu, cu rOle pian c.

Cubul: un poliedru eu ps. fel' parrare egale.

§ Cilindru: corp

Emisfers: generat de retiree

jurndrare d. unui dreprungh:

,fed. In jurul unci

r-l Prisma drep,w::::ara:

~ un poliedru cu

Sf.roidLIl: patrU fqc de

Agu •• in forma formi ~i

de cu. lungime ega\a.

Prisma triunghiulara: o figurii in paliu ell .Jolla

capece rriUnghilll:t?.... ,

,

Sf" ra : flguril in formil d. glob, _ .r , - __

eli flee.re pune, d. pc ••.

"'prafa,il .nat I. disc.nla egal;\

de centr-u.

Con: corp generat de rorirea unui rriunghi dreprunghic

in jurul c are cei.

Teeraedru: policdru cu pauli

f<fe, SU:;Ybormii de uiunghiuri.

-- .. -~---

Ocraedru: un policdru cu opt fele plane,

Unghiuri ~i fete

Pirarmda piuatici; un rerraedru care are la b-al.a un pfirrat ~i porno fet" rri u ngh i u lare,

926

PREFIXE DE MULTIPLI

EXEMrLU

SENS

PREFIX (SIMI101.)

rera rn gigel (11) m<go (M) kilo (k) hmo(h) deci(d) cenei (e) milli (m) micro(",) """0(")

UNITATI DE MAsURA 'I GREUTATI

, ~ ,

EXISTA DOUA sisteme de rnasura rnajore: eel metric ~i eel imperial, Desi unele tari, precum Statele Unite 111di mai folosesc vechiul sistem imperial, oarnenii de ?tiin~a din majorirarea tarilor din Iurne folosese ~istemul metric.

CELE 7 UNITATI ALE

,

SISTEMULUI INTERNATIONAL

Principalele uni,",i standard ale sisrem u111i int<rn'lionul sune n urnire u.nimfi Sl O:leW'1C .un idi" fun darnencale" 51lllt enumerate mai jos. Tbarc celclake unir1;1 51 sunt derivate din acestea,

CAN T1TAT E IV[asi Lung;me Tlmp

Cure Or electric

T.m perarunl. Inrensimrea luminii Canti ra rca J e ,ubstOIlIO

UNITATE Kilogram Merru Secundf Amp e r Kelvin Candela Mol

S1M50L kg

m

A K cd mol

rerarnerru gigabi' mes,w,,,, ~il"gronl hecromerru decimetru ccndraeeru rrulimetru

m icrosecunda nanosccunda

un rnilion de rnilioanr 101~ a mie de rniuuane 101.j

un rnllion 10"

o rnie 10'

c ,urO 10'

o zecirn e 10' I

o sutirne 10·' c ruiime lO-l

o m ilionime 10'·

o mili .. rd irne 10"

Volum

UNITATI DE MASURA

- . - - -, - - --

IMPERIAL

1 inci parm (in')

1 picior pa,,,,, (ft') I yard pa trat (yd') I acru

I m i.l. parrar;'

Lungime METRJC

1 milimerru (mm) I eenrimerru (em) 1 rnetru Irn]

I kilomerru (bn)

Suprafatii METRIC

[ m iIi merru parror (mm') 1 cendm ecru pa trat (em') I rnerru p.irra. (m')

[ hecrar (h.)

I kilomerru pii<rar (km')

lMPERJAL I inc; (in)

1 picior (f() 1 yard b'd) 1 mil;:

TABELE DE CONVERSIE

Conversia unirjitilor de lungirne

PENTRU A iN METRIC: INMvqfTl CU,

TRANSFO RMA L'! I'EJUA!.:
lnci Cenrimetri 2.54
Picioare Metrj 0.3048
Yarn M.rn 0.9144
Mil. Kilornerri 1.6093
PENTRU A iN IMPERiAL: iNMULTfT1 CU:
TRANSFORM.A METRIC:
Centirnetri Inci 0.3937
Metr, Picioare 3.2808
M~.ri Y3l"l.i 1,Q936
Kilornerri Mile 0.6214
Metr; Furlong 0.005
Metri Fathom 0.547
Kilornerri Mile nau rice 0.54 Masa

= 100mml

= 10.000 on' = 10.000 m'

= 1.000.000 m'

METRIC I gram (g)

1 kilogram (kg) I ,on; (Il [MPERIAL

I uncie (O'l)

I [j,'Ii (lb)

1 <Ion"

I hundred'vcight (ew<) 1 rona

= l.000g = 1.000 kg

= 1602. =141b =8=n es =200""

Greueaee penuu aur a eelbulu! A<han<i

METRIC

1 milirnetru cub (li1n1~) I een eirnerru cub (cm') 1",.""""b(m1)

l Iirru

= 1.000 mm'

'" 144 in' = 9 [(2

= 4.840 yd> = 640 am

IMPERIAL

J inci cub (inl)

I plcior parr ae (f('l I yard p'<n, (I'd')

I uncle Auidll (f[ oz) I pin ... UK (p()

[ gal,,!! UK (gal)

= 1.728 in= 27 ft3

Conversia unitarilor de masa

= 20 fI oz = 8 p<

PENTRU A iN METRIC: lNMULFP
TRANSFORMA t:MPERlAJ .. :
Uncii Grame 28.3495
Livre K;lograme 0.4536
S[On~ Kilornerrl 6.3503
Hundredweight Kilograme 50,802
Ton. Tone 1.0161
PENTRUA IN METRIC: iNMULTITJ
TRANSFORMA IMI'ERl.AL:
Gram. Unci; 0,0352
Kilogram. Livre 1,2046
Kilograrne Stones 0.1575
Kilograrne Hundredweighrs 0.0197
Tone Tone 0.9842
Miisurii de un yard Conversia unitatilor de suprafata

, ,

IN METRIC: INMuqlTI cu:

iNMULTlTI CU:

PENTRU A TRANSFORMA IMPERIAI.:

Inci patra~ Picioare patrarc Ya,-,j p1""'~i Acri

M il e p;:rrorc

Ccntirnctri p;;rr.\i 6,4 5 16

Mwi piitrnli 0.0929

Merri pi''''" 0.8361

Hectare 0.4047

Kilom er ri piirro.li 2.59

iN IMPERIAL: lNMUqlTI CU:

PENTRU A

TRANSFO Ri>LA MErRIe:

Cendmem p:l''''ri Metri pit"'P Mer.ri pO""p Hectare KiloHU:'ui pa.ml{_i

G reu rare -asiriana

Conversia unirarilor de volum

PENTRU A TRANSFORMA1Ml'ERIAI.: lnci eubl

Picioare cub

Yard cub

Unrii fluid.

Pime UK

GaJoon.cUK

IN METRIC:

Cm cubi (ml) 16.3871

Lirri 28.3169

Merri cub! 0.7646

G:ruirnem cubi (mlJ .28.4 J3

Urn 0.5683

Lirri 0.4546

iN IMPERIAL:

PI'.NTRUA TR.II}.'SFOM1AMETRlC:

Cmcubi (maili<ri) Litri M~[ricubi Lnrl

Lirri

lnci cubi Uneii fluide Picioarc cub Yard cub PimcUK Galo,ne UK

iNMULTJTI CU: 0.061

0.0352

0.0353

1.308

1.7598

0.12

Conversia ternperaturii

• Pcntru a rransforma=C in 1)F~ i[l"'1J1?~i cu 9, im parl;,i la 5 Ii adunap 32.

• Penrru 3 nansforma OF in ·C. ",ad ,,\i 32. imp;'",; fi .1. 9 Ii lnm...:lo;i Ii cu 5.

• Penrru 0 rransforma tC in kelvin (K). adunad 273.15.

• Penrru 3 rransforrna kelvin (K) in ·C. ",.doli 273,15.

Celsius Fahre nh ei r Kelvin
[00 212 373
90 194 363
80 176 353
70 158 343
60 I~O 333
50 122 323
40 104 313
30 86 303
20 68 293
10 50 2B3
0 32 273
6 -10 14 .263
·20 ·4 253 927

LUMEA INTERNATIONALA

SCENA POLITICA

INFORMATII DFSPRE STATE

MAPAMONDUL ESTE IMPARTIT In 193 de state independente. Linia care separa 0 ~ara de alta se numeste grani~a. Cranitele dispurare sum rnarcate pe hartacu 0 Iinic intrerupra.

+1401~~~=

- - - - - - -'- - - 0 -* - - - - L.

I ld~Ft'~1

, . efN'l:~l .

OCEANUL ATLANTIC

C"!IE 10l..M11OA

1 El<LGlA JLUxE:M8uFtG 41ELvEn~,

:s. L.lIE.CHiTEf'oIS"I'fIN 6 MfK_OO'VA 7ANDORR;.l SMONACO 95A'NMA.RINO 10 w.T1CAN CITY " SLO'IIENIA 1.lCROATIA

1,1 BoSINIA& HERTEGOVINA ". 5lIRIl'A & MU N'l'ENEG'U l'SAUANIA

16 MACEOOI'IrIA

17 Ct41/.r(Sp.11'11a)

,.aML"lillil'~Sp.allia) I

-Gr41! .... it"n;n1,jlw

~~ ••• Gr.!Jnitai d~~putE!lta

iiIInijlt\llu! btlillJ,.C~

l~nlII1"

s .... ,.J"I)£vr.~T"

(~~

-------1-

Fusuri orare

928

• Cel mai mare ,<at din lurne est. Fcderaria Rusa, CU Q ,upraf'fa de 17.075.400 kill'

• Cel mal ill lc star din lume esre Sraru l V:ati can, cu o ,apmfalii de 0,44 km',

~,-

• fMBJ

o

II--~;'l~~-

._/r

tll$iWA"II!~",1 rtn'<>l

...... " ....... : +5 (t~.."tI)

mljT~fftAC!z:e SIJDICE f' ,ltJ'fJNtCTlCE

b~~"

+5 ~"&.I~rLr.,~J

1),uru)1i.li1

II'1!!IIllV I'rr~ tJr.-JWriu,!St!Sud)

+31

+s

9h

2h

3h

4h

7h

Sh

LUMEA INTERNATIONALA

Linia inrernadonala de

schirnbare a darei

Li n i ile care i nd lea lari rudlnea Ii

Ion girud i nea sunt lin i i irnagi n ar e,

r ra sa re pe Sup<>fal.a plim'ntului. Meridianele (liniile care indid longieudtnea) travers ea ". globul, de la un pcl la celalalc. Linia imernaconala de schimbare a darer In,ol"i'. meridian ul de 1800• Arunci dn d.". craversaei aceasra lini e, de Ia <.I, I. v est, se schimba dar". Ern; sfera vesttcd cste cu 0 'l.i ina i ntea cdc i csti ce.

Fusurile orare

Mapamondul este irnpartit in 24 de fusuri orare, dte unul pentru fiecare ora a zilei, Ceasurile din fiecare fus sunt potnvire dupa 0 alta ora. De exemplu, dnd este miezui zilei la Greenwich, Anglia, esre ora 22la Sydney, Australia.

GMT

Tl m pul solar mod lu a] Obscrvarorului Greenwich (Gre.nwich Mean Time - GMT) se refera la tim pu I inregisrrar la

G «en wich, Angha. In fiecare fus

orar, ceasurile sunr potrivire ln hmcrie de locallzarea la vest sau 13 est Fafa de Green wich. Num erele d. pe har.a ind iei exacc dire 0 re se adaub", S3~ sc scad fali do GMT

----~1~-'T-- -- -- - - -r-- - I----f~--'

,11 , :.t:.'/t: 1tt,"'-fo- ,'------'------'

I

~m~~NDA I

'!oJ r.I:I">II"'" ~
I Anj_(r~
'''''
","'I
,12
.. !.~~.
1) C) G Q) C9 (5)
Ilh 12h 13h 14h ISh 16h \ \

\

\ \

OCEANUl.l P ArC I F I C

-11

-10

----~--r---~-----

I- 12 ' ,,~'#I'-wr[S.\.l_"'~

jrt:.llr..I~·" "

,su.<j

,11 PI "lHE M.n·.HALL

-10 .... rqr,lUi/I1fnI.!!Ip,II

• ~SUAl

,,0

/p p."",,"~ ~1:2J"

+"1'2 "'" , J

j~&1.untw

~1"IIz:J ~- ./'

._,

I ~'

1.-...,..., '0 C E A! N ~lL I fTLANTIC

~1~7

-8

·3

'1

·10

"".',,",_r~ I

4FI1i~ •

P C E AI NUL PACIFIC

-
C E AIN U L
J1 TLA ~ TIC
~~ ~~=I I ~l~~
(MiII~ """"
r . h_2 ...,
CD CD Q) e) ~
ISh 19h ZOh 21h 22h 17h

929

LUMEA INTERNATIONALA

• __ ...... -0

~~~ .

...

POPULATIA LUMII

,

LA INCEPUTUL SEC. XVI, populatia rnondiala era de aproximativ 435 milioane. in zilele noastre, ea a ajuns la peste 6,5 rniliarde, eu un milion de copii nascuri in fiecare an. Cresterea rapida a populariei, inregistrata incepand cu anul1800, se daroreaza In principal progreselor din industria alimentara si rnediclnaIn multe zone de pe glob, cresterea rapida a populatiei cauzeaza probleme grave, cum ar fi penuria de hrana ~i orasele supraaglomerate.

POPULATIA URBANA.

,

La tnccpurul secolului xx. do", 10% din popul ori a rnondiala loeula in 0 "'f". A".zi. procenrul " ajuns la SO. Tsbelul de rnai jos ilusrreazf cdc rnai populate zone urbane (In funqie de d iv; ziu nea adm i n i",otiv;l.j.

ZONA U!UJANA

Tokyo MexicoCity Seul

New York S;:o Paule jakarta Dclhj Mumbai

31.036.000 20.965.000 19.&44.000 19,047.000 18.505.000 17..369.000 16.713.000 16.687.000

Populatia lumii

H or ra de mai jos aradi n ivel u I popu la\ ie i din P' inc i palcle zo ne de pc glob. D i nrre accsrca, Ch i na ~i In dia rep rez inti peste 0 ereirne dl n popular;' mond i .1:1.

Europa: 712.000.000

11,6% din popularia mondlals

America de Nord ~i Centr-ali 465.000,000

7,6% din ~puJafia mondiald

Asia:

3.700.700.000 60.9% din popu lap a rnondiala

America de Sud 385,000.000

65% dill populada rnondiala

Africa: 783,800.000

12.9% din popularia mondialf

REFUGIATII

POPULATIE NUMEROASA

Oceania: 28.300.000 0,5% din populadn mondials

Po PULA TIE SCAzUTA



Pc parcursul istoriei, milioanc de oarncni au dcvenit refugiafi. Ra:z;boaiele. secera, foamctca ~i sarleia sun, c:'i'CV3 dlnere rnoelvele p.mru care oarn enii i~; par.,." casele ii r.", iii i lc. A<t:hi. aproape 40% d in re fugi ali i de [a n ivcl mond ial provl n din Asia,

Rcf"sia{ii I. nivcl mondial ("if,. din 2002) Oceania 0.496 America d. Sud 2.6%

TARA POPULATIA TARA POPULAT1A
China 1,290,000.000 Vatican 925
India 1030000000 Tuvalu 10.400
SUA 281.400,000 Nauru 13.500
Indonezla 214,000,000 Palau 19.900
Brazilia 172.600,000 San Morino 27.300 Asia 38,9%

RATELE DE FERTILITATE

Africa: 5~2

Asi.: 2.7

A medea de Sud: l.6

Cifr~/~ r~pr~zi l'Jla 1Jlt"eiia numdrului d~ ,op;; nJs(l'fi de fiull"'~ fmti~.

Oceania; 2,4

Amc:ici.do:: NonI:.2 Europa: 1.4

Afrka27,8%

Rarclc de fc rt illrarc ma."ioara med ia numarul Ll i de cc pi i nascu ,i de fiecor< feme ie. In srarcle in d ustri alizate, accsrc rare scad ve rriginos:. :.;pre

d eosebire de Africa, undo sunt ce Ie rna i rid icace.

930

LUMIA INTERNATIONA.L'"

STANDARDELE DE VIATA

,

IN ULTIMUL SECOL, srandardcle de viata s-au imbunaratit substantial, ingrijirile medicale de mai buna calitate, chi~r §i in ~arile sarace, au dus la scaderea numarului de decese cauzate de foamete sau de anumite boli. Progresele medicale, alimencatia §i educatia irnbunatatite i-au ajutat pe oameni sa dud 0 viara mai lunga §i mai sanatoasa. Cu reate acestea, raman inca multe probleme nerezolvate, mai

Copii slovaci ales in tarile sarace din Africa sau Asia.

,

TARA TARA VARSTA TARA LOCUITORT
VARSTA PER MEDIC
japonia 77.S japonia 84,1 Burkina 20.000
Singapore 77,1 Singapore 83.2 Ghana 16.700
Suedia 77 anada 83 Mali 10.000
Australia 76.9 82,9 Zimbabwe 10.000
Elveria 76,7 82.7 Bangladesh 5.000
Thailanda 2.500
Guatemala 1111
SUA 370
Austria 333
Georgi" 263
Fedcratia Rll,lI 217 SPERANTA DE VIATA

, ,

Speranta de ";ar' rcprczinrji media duratei de vi"lii a loculrorilor, In general, in {ir;ic bcgare, 'pe,"nl" de vi.I" esce rna; ridicarf dedit in {irilc mal ,a race. Media sperantei de vial" In lume esee de 64 de ani.

Cea rnai ridicata speranta de viata (barbafi)

Cea rnai ridicara speranta de via~ (femei)

Familie japone-za

Cea mal scazura speranta de viat;a (barbarO

Cea mai scazuta speranta de vi.1.fa (femei)

TARA VA RSTA TARA VARSTA
Zambia 37,1 Zimbabwe 36.3
Angola 37.1 Moz:unbic 36.7
Malawi 37,2 Zambia 37,4
Botswana 38,6 Malawi 38
Rwanda 38,6 Angola 39.6 PRINCIPALELE CAUZE DE DECES

IN.E..aRMATII DESPRF DEeESE

• La n ivcl mondlal, ruberculoza esre cea mal imporranra cam.a a dcceselor, Deus rniliarde de oameni SUfU infccta.~i, Ceca ce reprc'Z.inta 'U purin sub 0 trcimc din populadc, • Bohle cardiacc sc afl. pe primulloe in ropul cauzelor de deces in Europa ~i ln America de Nord. urmare de disfunqiile asociatc cu dcprcsia. • 0 U cstimcazd ca, la nivc] mondial, cxista peste 36 milioane de peno",« infccrare cu HIV. dintre care aproxlmarlv

70% se .nil in Africa Subsaharians. A,islell!a adrnlrusrrand un vaccin

LOCUITORI PER MEDIC

Tabelul de mal jos com par. media numarulu) de lecuircri per medic in anumirc :piri

d ez voltare sau in curs de dezvoltarc,

99 99 85 84 83

Spital rural. Burkina

REZERVA DE HRANA

"Aporrul energetic alimentar" (AEA) rcprczint:1 nurnfrul de caloril dlspcnlbil pen"" flecarc persoana in fiecare zi. Nlvelul rnlnlm al calorillor necesare zilnic cscc de 2.300. Tabelul de rnai jos compar5 AEA din dre.a ""C ale lumii.

CALORII PE 1.1

Danemarca Irlanda Japoni. Uruguay Ciad Somalia

3.780 3.620 2.900 2.800 1.920 l.580

INSTRUIREA ADULTILOR

,

Gradul de inseruire al adultilor se refera la nurnarul de per.;oa"c cu ":;",a de peste 15 ani, core Iliu $;; scrie Ii ,ii cite as ,,;' Tabclu I de mal jos indica media gradulul de instruire pcncTu careva Sti~UC ale lumii.

PROCE T DIN POPULATlE

SUA

Marea Bricanie Brazilia

China

Kuweit

India

Angola So",,,H.

~coalil dilf'iiponar •• Silo Paulo, Brazilia

APA POTABILA

Aproxirn::.riv douf mlltaede de persoane nu .1U ucces la canritarea minima de; :lp;l\ porabila necc,,.a pe zi (20 litri pe per oan •• pc zi], T.lIxI,,1 de rna! jo indica numarul mcdiu de pcrsoanc care au acccs 13 ap5. potabil~ in ,5.ri dezvolrare sau in curs de dezvolrarc,

TARA PROCENT

DIN POPULAT]E

Tunisia

A ra bia 5 aud i t:l Iran

Mcxic Zimbabwe Pakistan Kenya Vietnam

Mali

Uganda Eriopia

99 93 90 83 79 74 53 43 37

4 26

t~ndna Intr-un sat, Vietnam

931

lUMEA[NTERNATIONALA

RESURSELEGLOBALE

MATERIILE PRIME SUNT substanre naturale care sunt extrase din apa, aer sau sol. Unele surse de energie, cum este cea solara sau cea eoliana, sunt regenerabile. Alrele, precum petrolul sau carbuncle, sunt neregenerabile ~i, la un anumir moment, se vor termina. Pe rnasura ce populatia globului creste, oamenii consurna din ce in ce rnai mulre resurse.

Electricirarea

COMBUSTIBILI FOSILI

Carbunele

Tabelul de rna; jos indic~ producda de cirbune in rene pit: an.

Tabclul de rna; jos indica prod uqio an ua[! in kilowarr I 0 rli.

TARA SUA Chino Japonia Rusia Canada

Kw/H 3.600.000.000.000 1.200.000.000.000 1.000.000.000.000

798.000.000.000 567,000.000.000

PRODucATORI AGRICOLI DE TOP

in 'tilde noas rre, egricuiru ra ~i c ~l'erea; animalc lor reprczin cl afacen internadonale de 'UCC<."5. mule. scare afliindu·se in compeeirle pe pial" exporrunlor, Tabelul de rnai jos indica cei rnai imporcanri producacorl.

Petrol

TARA SUA Chin. Ausrrali a India

Africa de Sud

Bee

Tabelul de rnai jos indid prcducrla de petrol ill torte pc an.

PRODl)S PRODUCATOR PRODUS PRODUCATOR
DE TOP DETor
Boabe do sola SUA Chereseea SUA
Bovine Australia G[iu Chin.
Bumbac Chin. Lapre de vacii. India
Cacao COilS<>- de Fild"1 Lina Australia
Cafca Brazilia Oi Auseralla
C.r<or. Federaua RuY' Oua do ga;n;; China
Cauciuc TI,aibnd, Porumb SUA
Ceai india Turun China Ceai

Grau
TARA TONE PE AN
China 94.181.100
India 68.458.000
SUA 53.276.000
Federana Rus~ 46.87!.000
Franl" 32.065.000
Germa.nia 22.888,000
Orez
TARA TONE l'E AN
CHINA 181.515,000
INDIA 131.900.000
lNDON~ZIA 49.400.000
BANGLAOESH 34.276.000
VIETNAM 31.925,000
THAILANDA 25.200.000
Porurnb
TARA TONE PEAN
SUA 239.521.000
Chin. 110.390.000
Brazilia 41.411.000
Me.xic [ 8.616.000
Fran,a 16.478.000
Argemina 15.350.000 932

Burubac

Rafinarie, tibia

minereuri.
MINEREU PRODUCATOR % DIN
PRINCIPAL PRODUCTIA
~lONDIAl.A
Bauxira Australia 30%
Cupru Chile 40%
Min ereu de f er Chin. 20%
Sare SUA 22%
Uraniu SUA 22% PRODUCATORI DE MINEREURI

Tabelul d. mal [os indidi cei mai Imporean Ii p roducsco ri de

CONSUMUL MONDIAL

Tabclul de mai jos indica srarele cu eel mal mare consurn p. cap de locuitor, penrru diferite mar-furi.

CEREALE i£MN

Consumul energetic Tabel u Ide mai jos ie rarhi ze aza cci rna i mari co ns umarc ri de col rbunc ~ petrol, dec rricl rare Ii gaze naturale, la nivel rnondial,

CAPTURA DE PE~TE

Tabelul de rnai jos indica eel. mal mar; caprurl de PC!'., I. ni vel gl obal, in ton e pc an.

TONE 441,200,000

SUA China Rusia japonla G<:r:rn:ania India

Marea Briranie

TARA Chin.

Peru .J'poni, Chile

India

SUA [ndonczia

CAPTtlRJ\

LA NIVEL MOND!J\L

Maroc Finland.
Eglpt Guatemala
Algeria Suedia
Siri3 Canad
Turcia Gabon
Birmania Noua Zeelanda
CARNE AUTOMOB1LE
SUA lralia
Cipru Gc.:-rmania
Noua Z"da~d' Au.malin
Sp""i. Austria
Ausrria Elveda Pesculrul in SUA TONE 570.00Q,QOO 498.000000 155.600,000 154.300.000 118.800.000

% DIN TOTALUL MONDIAL

25% )0% 7%

5.8% 3.9% 3,)% 2.6%

TONE

39.300.000 8.437.000 5.935.000 5.315.000 5.244.000 S. !54.000 4,797.000

124.448.000

~

-

!ci

u ~ c w



...

:::I C as



"

.-

15 u

OJ

~

..-

1J~

OJ

~

o

U

lntitulata anterior

Ell iclopedia mileniuh« pentru familie

Planeta Marketing~

UBER~OVUS

Colectie sponsoriseu de:

oriflame

natural swedish cosmetics Descopera mai multe la www.dk.com