JUDETUL GIUR(jIU

Su prafata : 3810 km
2
di n t er it . tar /i) .
Po pulat ia: 383 301 loc. di n po pu lat ia tar/i . 1 iul ie 1980) . din ca r e 59281 loc. in rne di ul ur ba n; de ns . 100 .6 lo c. Ikm" ,
Res e dinta: municipiul Giurgiu. 55753 loc. (1980).
Ase zar i : un municipiu . 57 comune (din ca r e una su burbana}. 187 sa te .
Cai de cornun icat ie : 132 km c.f.; 11 27 km drumuri publice (din car e 312 km modernizate) .
ASEZAREA GEOGRAFICA. Situat in S tarii . in Cimpia
Coordonate: este inters ectat de ' pa ral el a de 44
lat. N (N de Da ia , Gostinu) meridianul de 26 lo ng. E
(Calugaren i. E de Da ia , E de Giurgi u) . Jud. veci ne: Teleor-
man. Djmbovita, Sectorul agricol llfov, Cala ras ]. Fluviu l
Dunar ea fo r rneaza i n S front iera de sta t cu R. P. Bulgaria .
Altitudinile cele mai mari s i nt in NV ating p in a la 140 rn ,
ia r cele mai mici in lunca Dunar ii, de 14- 16 m .
GEOLOGIA. in fundament se afla Platfo r ma Moesica (cris-
talin sedimentar , pi na la cretacic inclusiv). peste ca re
. urrneaza 0 urnp lutura se di me ntara neogena cuater nara ,
Calca r e le c re t aci ce d in fundame nt se gas esc la 0 adincime
de 6- 10 m i n lu.nca Dunar I], dupa care coboara spre N .
atingin d 1 000 m im e diat la de Umplutura
se di rne ntara in ce pe . i n pri ncipa l, cu sa r rnat ianul , dar e for-
mats mai ales di n pliocen; se compu ne d in calcare mar-
noas e , marne, a rgil e, nisipuri pie tr is ur i . Cuaternarul
est e alcat uit din pie tr isur i nisi pur i vil/a franc hie ne (r e d use ),
Strate de Fr ates tl (n isi puri, pie tr isu r i, a rgile) . nisipu ri de
depozit e loessoide i n ca r e se in.tercal eaza pie-
t r is ur ile de Colentina, aluv iuni i n lunci. In afara tu ncilor ,
loe'ssul Sl for mat iunlle loessoide. avind grosimi de 5-20 rn ,
aco par aproape t ot terit. jud o
RESURSE ALE SUBSOLULUJ. Cercetari le efe ctuate du pa
1950 au ident ificat z aeam inte de fife i si ga z e naturale la
Car tojan i, Gais en i, Roata de [os , Va lea Plo pilo r ,
Flor es t l-Stoenes t i . Bereeni. Buturugen i. Gradinari, Bolin-
t in-Deal . Roeile utile si mater iale/e de constructii s in t repre-
zentate prin : lutur i s i argi le pe toata suprafata lo esso lda
in malur ile unor vai. pi etr isur i nisipuri i n albiile ri u-
rilor : Arg es la Ogrezen i, Mal u Spart. Stoeri es t i . Novaci .
Gai seni . Gr a dinar i . pe Sabar la Vidra, pe Neaj-
lov la Va d u Lat Bucsan i ,
RELI EFU L. jud . cu prinde par\i din cin ci unit. pr in eip ale
ale Cimpiei Romiine: Burn as . Vlasia. Ga vanu-Burdea.
T it u lu nca Duna r ii. C. Bumas e ste situat a i nt r e
tea , lun ca Dun a ri i do mina . pri n versanti abruptio
uni t. ve cin e . Este 0 eimpie de t ip t abular , care se i nalt a
465
la 80-90 rn , fiind adinc fragme nta ta de p i ra ie og ase ,
di r ijat e mai al es ca tre C ilnis t ea. Pe par tile ne tede p rezin ta
crovu ri mar i de t ip gavan. iar pe la tura dunar eana se
dezvol t a te rasa a IV-a a Dun a r ii (de 55 m). denumita
te rasa Gre aca. pre cum ce a de 12-20 m (Gaujani -
Vi e ru). La contact ul vailo r cu Stratel e de Fr at es ti apar izvoa r e
bogate (o bis nuit pe latu rile de N S) . C. Vlasiei, de o r i-
g ine pie montan -te r mi nal a bi ne acope r it a cu lo ess . a pa r-
t ine jud o Giu r giu nu mai pr in partea sa ves ti ca . r espect iv
portiuni d in C. C ilnau l ui, din C. Bucu r es tiulu! Lunca
C. Ciln6ului int r a in jud o cu pa rtea sa ve s-
tica , aprox . de la Bereeni la Valea Dragului pina la r iul
Sabar , Are altitudini de 50 -70 m pe eimp ; pe cele doua
te rase a le (8 --12 m 3 -5 m). extinse de la
Berce ni la Valea Dragului, alt it ud in ea coboara de la 65 --
60 m la 45 - 40 m; ae es t t e rit . este fr agme nt at de vi lcea ua
Cocioc, cu aflue nt ii sa i Siot ea valea Cu li. C. Bucurest iutui
t r ece s i in j udo Giurgiu i n pa rtea de N V, in eep ind de la
Cl in ceni Do rnnest i catre N; acea sta este stra ba t ut a
de pir iu l llfov, de Di mbovlta C io rogirl a. vai car e se ad i n-
ce se eel mu lt cu 2- 3 m in cimp care . i n stare na t u ral a ,
dau me.a nd rari e xcesive , albii parasite po r ti uni
noase. In av al de [oi t a e xis ta un canal de legatu r a dinspre
D j rnbov ita s pr e Cio rogi r la . Caa ltit udi ne . c i mpia a r e 118 m
in NV s i scade la 85 m la Cli nce ni. Tot aces t eimp a par t ine
uno r subu nitat i fizico-geog rafice de ra ng inferi o r an ume:
C. I/fovul ui s it uata aprox . la N de Bo lint in-Dea l j oi ta,
a poi Cimpul Co le nt ine i la E de Di rnb o vlta Cimpul Cotro-
ce nului de la Dirnbovlta pi na la malul Sa ba ru lui . Lunco
Sobe r , cu e xce pti a te r it. ce apar t ine com. Magu re /e [Hava ,
se afla in jud o Giurgiu . Situata cu 5-20 m sub c i mpur ile
din j ur , avind latimi de 4-6 km, darat ing ind p i na la 8-9 km,
ea a pare ca 0 pr e lung ire su b forma de cu loa r a ci mpi ei
de su bs ide nta de la Titu-Potl ogi . Este cons ti tu ita d in tre i
una joasa sit uata in lungul Argesu lul, cu mul te mean-
dre . ostroav e . ba lti. g r ind uri reduse. toate frecv e nt inun-
da bi le ; 0 fi si e cen t ra/a mai i na lta s i mult mai e xti ns a , in un-
dabila la ape foarte ma ri . 'dar ca re incl ude unele
gr induri mai r idi cate ca re ra min neinundab ile pe care
s-au situat 0 serie de localita\i ; a t re ia este lunca joasa din
JUDETUL GIURGIU
lungul Sabaru lu l. mult rnai ing usta cea ma i intens folo- '
sita pentru leg u mic u lt u r a . Altitud inea luncii coboara de la
100 m in NV . la 35 m la Hotarele. C. Giivanu-Burdea se
extinde aici prin partea sa ter minala , de la malul drept
al Argesulu ], pina la Milcovat (afl. al Glavaciocului) Cil-
nlst ea, la Ras uce ni . Este tot 0 cimpie de t ip piemontan-
t errn inala , darmai frag rne ntata. vall e mai ad inci t e decit in
Vlas !a. int erf luvi ile mai ing ust e pr elungi , des i in general
foarte netede. Alt itudin ile scad de la 140 rn, la N de
Vinatorii Mici. la 60 m la conf'iuenta
80 m pe C ilnistea . Ca suburu ta t l , partea s ituata ap rox. la
S de cu rb a de 105 m face parte din C. Ci tniste), ia r cea
nor dica din c. Burdea . Cimpia nor d ica a re ma i multe .
crovuri gavane , iar ce a sud lca are vaiugi mai nurneroase,
cu 0 te nd iri ta de curgere de Ia V s pr e E; lunc ile r iur ilor pr in-
c ipale s in t ma i largt . ia r Neajlovul C tln lstea au terase
pe sti nga . Pe Neajlov e x ista doua terase , de 8-12 m
18-20 rn, dezvoltate in ava! de patrunderea ltfo vat ului in
lu nca sa (E de Bulbucata) ; acel easi terase sint Cil nis-
tea, mai ales de la Ghirnpat ! (pe Glavacioc) in aval . Valea
C ilnis tei, cont inuata cu Neajlovu l. a re un specific a pa r t e;
in amonte de confluenta cu Glavacioc ul este extrem de
meandrata dar foarte lngusta. d ind impresia uno r mean-
dre de tip incatusat : in aval se are lunca ce atinge
1- 2 krn, iar in zona Comana s-a creat un lac deosebit
de e xt ins . Ca uza for rnaru acest ui lac este leg ata de inali a r ea
lunci i Arges ului prin aluvionar ! puternice. i n t imp ce Neaj-
!ovul are talvegul mult mai jos ; ca ur rnar e , L. Comana
este un fel de liman ce ar putea fi amenajat pentru piscicul-
tura . Cimpia de subs identii Titu se alunges te in j ud . Giur-
g iu pri ntr-o mica portiune ce trece pe la N de Draganeasca
( Ul mi) Cosoba (Joiia) . Lunea Duniirii. e xt insa de la sa t ul
p ina la localitatea Greaea. are 0 latime de 3-8 km .
iar alt. abs . de 14-18 m; 0 se rie de grinduri sit ua t e la V
de Gost inu at ing i ns a p ina la 20 m. Se subdivide in trei
su buni t ati : Lunea Pasiirea (Ia V de Siobozia) , Lunea Greaea
(fa E de Lunea Giurgiului ea re este foarte ingusta
situata intre celelalte doua . Lunea Pasiirea (dupa valea
cu nume , ce merge paralel cu "Dun area pe cca 20 km.
in ea va r s ind u-se i nai nt e Vedea) are lat imi de p ina la 3 km.
fi in d a menajata in jumatat ea estica. LuneQ Greaea. mu lt
ma i extinsa. este amenajata total. dar periodic are i nca
multe regiuni Pe totalul lor . cele doua lunci
largi prezinta longitud inale ina lt e . ca un grind linga
mal , ' de ob ice i cu arbori; apoi cu al ti t udini me dii. iar
uneor i cu grindur i ina lt e . cu gi rl e cursu r i paras ite , teren
folos it in mare parte pentru agricultura ; joasa de lunca
se situeaza de obicei sub fruntea teraselor cuprinde cursuri
de ape . un it. ch iar lacust re . Deasupra lun-
c ii se e xti nd: te rasa de 3- 7 m (uneori a ti nge 12 m). dez-
vo ltata .Ia rg la Giu rg iu. t e ra sa de 12--20 m (N de Gaujan i) .
ca terasele de 30-40 m de 55 m. A.P.
PROCE5E GEOMORFOLOGICEACTUALE 51 DEGRADA-
REA TERENURI LOR . Dispus pe un spat iu' al ti tudi nal de -
eea 120 m. terit. jud o Giurgiu este afec tat de relativ multe
tipuri de procese geomorfologice . Pot fi subliniate proee-
seJe de tasare. sufoz iune pe ci mpuri . apoi cele
de aluvionare eroziune de mal in lu nc i, precum pra-
pe ma lu r ile ina lt e , cu pre cade re margin ile Bur-
nasului. Cimpurile interfluviale sint aproape in e xclusi-
vitate acoperite cu loess. de aceea se instaleaza aici pro-
cese de tasare sufoziune. Tasarea se remarca prin crovuri
gavane. raspind ite in Burnas, Gavanu-B urdea. Vlas ia.
Unde pin za freat ica este la mare ad incime zona put in
drenata, ca pe central-sudica a Burnasului, crovurile
sint mari ad inc i! uneoriavind pe riodic aspect de
tina pu rtind denumirea de padina ; de ex. zo na Padina
Suru lu i. Pad ina $e rp ateasca . Drumul Balt ii. Pad ina Papada.
toate s ituate pe cumpana Crovur i e xista
pe terasele dunarene ale Burnasului. in c. pinza
freatica este la 2-3 m, drenarea superficiala mai accen-
466
tuata ca urrnare , tasarea mal r e dusa: p rocesul se accen-
tueaza insa user in C. Burdea. In C. Vlasle t. cu precadere
in C. Cil naulu i, t asarea este de asemenea ma i accent uata ,
i n special la SE de Berceni . Sufoz iunea se cornblna cu
tasa rea i ndeose bi cat r e marginil e mai bine drenate ale elm-
pu r ilor . Cea ma i lnt e nsa su foz iune se observa tot in Bur-
nas ; se rernarca prin mici t unele subtera ne , pr in hornu ri
ce apar la suprafata, pr in realizarea de ogase torenti
care se rnstaleaza pe directia unor scurgeri su fozionale .
Procesul este foa r te activ in t impul ploilor torentlale ,
o ser ie de va i in general seci. da r ad inc i, din nordul Bur-
nasu lu i, s-a u r ealiz a t pe aceas ta cale ; alteori. aceste vai
au at ins pinza fr eat ica , au izvoa r e ce Ie al irnenteaza
adesea bal tes c . Si in C. Vlasiei sufoz iun ea es t e r e lat iv act lva.
ea in C. mai put in insa in C. C ll nistel . Spii-
larea in suprafatii este un pro ces intll nit pe ci mpuril e cu
oareea re inclinare (c. Ci lnaului , parte din Ga vanu-Burdea
parte din Burnas) . dar cu precadere pe ma lurile i ni e r-
bate sau pe versant ll vat lor . precum pe fr unti le de terasa,
Pe t imp secetos de pr irnavara t oarnna nu este e xclusa
0 oare care actiu ne , r edusa , de e roz iune eollana. Priibu-
si riie, surpiirile de rnaluri alunecor ite , des i foarte r es t ri nse
in raport cu suprafata jud . . t o tusi s int destul de intense
pe une le care rna r ginesc a pe Ie curgatoare , Versantul
no r dic a l Bu r nasulu i. ca t r e Cil nistea, Neaj lov
este do minat de aseme nea procese . Dealtfel , la 0 sca ra
mul t ma i mica, toate vall e principale din jud , se a ba t co n-
t inuu spre malul dr ept , provocind periodic ma i ales la
viitur i dupa, asemenea procese. Di ferenta de cca 40 m
care e xlsta in t r e ma r ginea Burnas ulu i lu nclle de labaza
sa fac ca al unecar tle , surpar ile to r ent lall-
tatea sa fi e une ori deosebit de accentuate ; la aceasta con-
tribuie . in plus , aparitia.la baza loessului a unui complex
marnos prec um a pinze i din St ratele de
mai ales de la Ca luga ren i in aval . In mo d at e nuat. procesele
am int it e a par 5i pe mal uril e un or vai interioare . ca
pe abruptu r ile di nsp re Dunare : Degradarea terenur ilor. i n
inter iorul pe marginile cimpurilor . este data de crovuri
sufoziune . de alunecari. pe alocur i
de ba lt ir ile create de pinza su prafr eati ca (i n Giivanu- Burdea) .
C i mpur ile inte r ioare sint Iipsite de erozi une . da r se r id ica
problema d r enar ii nivelar ii crovur ilo r, aceasta cu atit
mai mult in conditille imedi at viitoare , cind Burnasul
C. C ilnaului vo r fi ap roape total ir igat e. 0 eroziun e mode-
r ata pina la puternica se pe versantii .t ut uro r
va iug ilo r din Burnas . pe une le fru nt i de terasa. pe unele
vaiugi afluente Neajlovulu i. ca pe unele din
malurile acestor ape ; ele necesita anumite amenajari . ma i
a le s pe mal u ri, mai rar terasar i. Cea mai puternica eroziune
de gradare a te re nu r ilo r exista pe ve rsantu l no rd ic al
Burnasului part ial pe unele abruptu ri sudice; este yorba
de alunecari , torentialitate . s paJa r e puternica
in suprafata; s int necesare amenajari de maluri versant
care sa ti na cont de trei fact o r i: subsaparea malurilor de
cat re r i ur i. pinz a fr eati ea comple xu l marnos. Luncile
ci mpia de subs identa. precum albiile minore se carac-
terizeaza prin procese aluvionare. eroziune de mal. inn isi-
pari prin vegetatie . la care se adauga procese
antropice (e xcavari de nisipur i canalizar i etc.) .
Pe a lbiile r iurilor sau pi raie lor cu izYo r ul in cimpie sau ,n
este . uneori . posibila 0 anume eroziune in adincime.
Cele mai intense aluvionori se inti lnes c in lunca
Sabar i n lunca Dunarii. Lunca inclus iv albia
minora a are 0 dinamica cu totul deosebita;
aceasta s-a putut observa mai ales i n urma inundat iilo r
din 1970. 1973, 1975, dar se poate deduce din compararea
hartilor vechi (ex . , cea de la 1856) cu cele actuale. Pe total,
prezinta un numar mare de meandre, zeci de
ostroave, bel ciuge . albii paras ite. balt i. Lunca in
i nt r egi me. este ina lt at a az i prin continui aluvionari in
raport cu l uncil e r iur ilor vec ine. Cu toate acestea. i n ult i-
ma pe rioada. chi a r in ultima suta de ani. se poate eonstata
JUDETUL GIURGIU
o oa recare reducere a rneand rar ii . a ba lt ilor a nurnaru-
lu i de ostroave , dar 0 oar ec are rna r ir e a pa ntei de cu rg er e.
mai ales i n amonte de confl uen ta cu Neaj lovul u nde a-
t inge , i n pr ez ent , a pr o x . 1%
0
, Cauza pa re a fi Iega t a de
schl rnba rea raportulu i d intre debitul lichid eel solid.
inclusiv prin arneri ajar ile lacustre din amonte de Pites ti
care opresc 0 mare parte din aluv iun i . Colrnatar i de
t ipul ln nis ipar ilo r se real lze aza rapid pe os troavele
plantate cu plop, ca re . i n aces t fe l, se i nalia se s t a-
b iliz eaza , (ex . , i n zona Te isu-c- Ho tar ele}. Eroz iunea de mal
este deosebit de act iva pe malu l Burnasului. atit pe Arges
cit pe Neajlov C iin istea, provocind sur par],
alunecar i , Pe Arges . i n amonte de Neajlov, saparea de mal
se rea lizeaza sub fo rma unor int ri nduri ro t u nde de mea n-
d r u , ca r e un eori s int pa ras ite ram i n ca bali i de t ipu l
fostelo r co docuri de pe Dtmbovlta, ca de ex ., la satul Var-
laarn . Eroz iunea de mal apare uneor i chiar pe malul sting.
i n I unca i nalt a , cum ar fi i n amonte de Buda . De asemenea,
la. vii t u r i se po ate produce 0 eroz iune in adincime , pe
a n u m it e vaiug i d in lunca, cum este cea d in amonte de podul
de la Buda; eroziune i n ' ad i nc ime are lo c pe sectorul
argilelor din zona barajului de Ia Buda, mai ales la ape mid.
in conditii!e amenajar ilo r de tip lacust ru, ce si nt prevazu te
pe Arges pe Cilnlstea. vo r apar ea s i unele procese lacustre
(existente in prezent , dar d im inuate, i n unele balii de pe
Neaj lo v . Cl l nistea Glavacioc). dar va d im inua eroz iunea
de ma l, iar i n aval, ch iar aluvlonar tie , Cit prlveste Lunca
Dutuirii procesele de aluvionare ramin dominante pe por-
tiunile neindiguite. dar uneori in cele amenajate. Cu
toate aces tea apar multe diversl fica r t ce se pot contura
s u b forma unor long itud inale . Astfe l, in a lbia propr iu-
z isa aluvlonar i !e au creat un nurnar important de ost roave ;
sub gr indul inalt din marg inea Dunar ii apar al uv ionarl
de tipul plajelor , dar eroziune de mal ; pe suprafata grin-
dului ce se extinde ca 0 ingusta pe malul sting, in Lunca
Pasarea ca i n Lunca Greaca, se realizeaza rare aluvionarr
cu materiale fi ne; in lu nc a me di e al uvl onarl le de pe gri n-
d u ri s int ma i ni si poase, ia r cele de pe g irle cursuri vech i
au caracter milos ; i n lunca joasa procesele de
sint frec vente ; pe de contact c u ve r san tul Burnasului,
uneori pe contactul cu terasele joase, se dezvolta ero-
z iunea i n suprafata mid alunecar i. Degradarea terenuri-
lor d in lunci este lega t a in p r imul r i nd de al uvi o nar ile m iloase
r e pe t a t e , dar de in d elu ngate . Problema
de baza care se pune est e realizarea meni inerea unui
echilibru intre zonele ind iguite cele ramase in reglm de
inundare , dar un echilibru intre drenari (coborirea pin-
zei freat ice) neces itatea de a pa de fertilizani i. poate,
inclus iv rot ir ea unor perimetre ca re la ci t iva an i sa fi e
a luv ionate . Porii u nea de sub mal ul Burnas ulu i. cu cursuri
paralele Dunar ii, cu eroziu ne i n suprafaia alunecar i, nece-
s ita amenajari aparte , inclusiv e xtinderea terasarilor .
Gr. P.
APELE DE SUPRAFATA. Pr indpale le r iu r i ca re d reneaza
t er it. j ud. Giurg iu apari in reie le i hidrografice a lohtone
cu i n zone mai i na lt e , d.in ac easta eategorie fkind
parte cu afl . sai prineipali (Dimboviia, 5a ba r ul,
Neajlovul) ev ident, fluv iu l Duriarea. care reprezinta eo lee-
toru l gene ra l . La aeestea mai trebuie ad au gate r iurile de
mai mica im port ania, apa ri inind re i elei hi drografi ee au t o h-
t o ne, cu m si nt: IIfovu l, Pasarea. toate av ind
numai part ial baz inul de reeepi ie pe ter it. j ud o Giurgiu .
Densitatea reielei hidrograflce , ma i mare i n zona nord-
vest ica a j ud . , de eea 0 . 3 km/ km
2
, seade pina la s ub 0.1
km/km
2
in partea de 5. 5eurgerile medi i mult ianua le s ped-
fi ee de apa de aluv iuni in suspens ie si nt reduse . As tfel .
debitele med ii ' mult ianuale speei flee de apa var iaza i nt r e
3,0-0,5 I/s km
2
, valorile descrescind dinspre N spre 5.
iar eele de alu viuni in suspensie s int sub 0 ,5 t /ha an. Debi-
tele de a luviun i t i r i te sint nesemnificat ive eomparativ eu
ce le i n su spe nsie . i n t r a i n j udo i n a monte de lo ea-
467
litatea Ga isen i. avind 0 sup r . de bazin de 3 740 km
2
0 lun-
g ime de 177 krn, iI strabate pe 0 distan ta de 113 krn ,
eu 0 panta me di e a r iul ui de 0 ,82
%
0
; j ud o p ut i n
i n a mo nt e de confl . eu prineipalul sau afl . D lmbovita de
s . h . Bude stl , totaliz i nd 0 s u p r. de baz in de 9200 k rn"
o lungime de 290 km . Orientarea gene rata a r i ului este
NV-5E pina la confJ . eu ri ul Neajlov, de u nde se schi rnba
in V-E. AfJ. sai prine ipa li s int: Dirnbovita (5= 2830 km
2
,
L=237 km) . ca re straba t e j udo n umai pe 0 lungime de
100 krn, ia r i n partea de NV Sabarul (5= 2 376 km
2
, L=
144 krn ), pe partea dreapta, Neajl ovul (5 =3660 krn" ,
L=150 krn), pe partea st inga. La ae est ea se adauga afJ . d e
ordinul II , I/fovul (5 =226 km
2
, L=69 km) Ctlnistea (5=
1 743 krn" , L= 102 km ). ambeIe eu izv oarel e in ju d . i nve-
cinate . De rnentl onat, ca i nfl uent e a ntropice im por tant e
asupra r etelei hidrografice. derj vat la de la Brezoaiele a ape-
lor mar i ale Dtrnbovi tei prin Ciorog i rla i n Arges ex is-
tenia canalului de la Ogrezeni, prin ca re 0 parte din apa
r iu lui Arges este captata pentru alimentarea cu apa indus-
t r ial a a orasulu i Bucuresti , Debitul mediu multianual al r i u-
lu i Arges la in t r a r ea i n j ud . este de cca 40 .0 m
3/
s , iar la
ies i r e de 56 .0 m
3
/s. cu rnentiunea ca ac eas ta val oare incl ude
Influent a d iverselor folcstnte asupra regimului natural, prin-
c ipalele aporturi fiind ale r iurilor 5abar (6.70 m
3
/s ) Neaj-
lov (7 ,50 m
3
/s). Debite/e medii anuale var iaza de la an la
an. aj un g ind ca i n anii plotosl (1970) sece t osi ( 1959) sa
reprezinte 1.50 (Ia i nce p ut ul sect. ) 1.80 (Ia iest r ea d in
j u d .) respectiv 0.60 (Ia i nce put ul se ct.) 0 , 45 (Ia lesi rea
din jud .) din valoarea debitului mediu multianual . Pe se-
zoane, scurgerea maxima se i n r egi st r eaza oblsnuit prima-
vara iar cea minima toamna (s e pt .-no v .) ci nd
i n me d ie se scurg 45 -50% respect iv 9- 1 2 % d in vol .
anual. Lunar , vol . ma xim se sc u rge o b ts nui t i n rna i, iar eel
minim i n sep t .. reprezent ind in medi e cca 18% respectiv
2,5-3.5 % din cel anual. Debi te maxime re marcabile s-au
i nregistrat in 19 75. ci nd la iesl r ea d in jud o (s .h . Budest t)
s-au i n r egis trat 1 650 m
3ls
, va loare a pro pi ata de cea d in '
a nu l 1941 , ia r pe r i ul D t rnbovlt a , la s . h , Contest: (jud .
Dimbovit a) . de 650 m
3
/s . Debitul ma xim c u probabil itatea de
depa$ire de 1% (0 data la 100 ani) este pe la s.h . Malu
Spart la din jud .. de 2080 m
3
/s, pe Dimbovita
la s . h . de 670 m
3
/ s , ia r pe Neajlov la s .h. Calu-
garen i de 650 m
3
/ s . Vol . scurse i n t impul a pel or mar i
si n t impor t an t e; de ex. vo l. maxim scurs cu p r o ba bilitatea
de de 1 %. i nt r - u n interval de 5 zile, es t e pe
de 285 mil. m
3
la s .h . Malu 5part de 560 mil. m
3

la din j ud . . de 100 mil . m

3
la s .h. pe Dif!:1-
bovi ta de 130 mil. m
3
la s .h. Calugareni pe Neaj lov. In
t impul apelor mid va lo r ile debitelor sc ad sen s ib il. Astfe l,
deb itul mediu z ilnic minim (anual) cu probabilitatea de 80 %
(0 data la 5 ani) este de cca 5-5.50 m
3
/s pe Ar ge$ la s .h.
Malu 5part , de cca 1,50 m
3
/s la s.h. pe Dimbovita
de cca 0.5 m
3
/s pe Neaj lov la s.h . Calugareni . Debite/e
medii multianuale de alu viun i in suspensie au valor i de 88 kg/s
pe la s .h. Malu 5pa rt , de 124 kg/ s pe ri u la
d in ju d ., de 30 kg/s pe Dimbov i1a la s . h.
de 1.90 kg/s pe Neajl ov la s .h . Calugareni .
de inghet (curgeri de sloiuri. gheata la mal. pod de gheata)
. a pa r in fiecare ia rna au 0 durata medie de.cca 50 -55 de
z ile . Podu l de gheaia apare mai ra r (50 - 80 % d in ie r ni )
si are 0 du rata medie de 30 -40 z ile . Dunarea de li miteaza
ia 5 jud. pe 0 lung ime de cca 68 km, av ind 0 panta medie
pe acest sect . de cca 5 cm/km nu nid un afl.
important . De pe terit . judo ar putea f j mentionat Para-
panca (5=499 km
2
L=26 km) , care se va r sa i n Dunare
i n apropierea localitatii 5lobozia . Debitul mediu mult ianual
a l fluv iu lui ca lculat pe 0 pe r ioada de 42 an i (1921-1962)
este la in t ra r ea in j ud o de cca 5 880 m
3
/s. valoare reprezen-
tativa pentru i nt r eg . sect. j udo Giurg'iu . Urmare a regimului
foarte compensat al f1uviulu i. debite/e medii anuale nu p re-
zinta . variat ii sensibile. Astfe l. i n a nii fo a r t e (1941)
foa rte (1921), valorile debitelor me dii a nuale nu
Harta fizico- geografica
Hidrogeologia
Scara 1 :1.000.000
Geologia
Scara 1:1.000.000
GOHo/acen superior: depoz/le alav/onare I eortene
r-:-;--, ,i de mlastini
Ho/acen interlor: depozite a/uv/onan fi loesso/de
DO Pleislocen inlerior: depoz/le fluvia-Jacuslre
superior : depoz/le t uvtonere loess a/de
Pleistocen mediu fi superior: depozlte l oess ol d evn l slp uri, pietr;furi
Lev s n t in : argile, nisipuri, ell/care Jacuslre
lzopahitele depozitelor cuaternare din Clmpia Romana
Directia de curgere 8 ape; subtersne
HidroizohipseJe stratu/ui ecvtter din PleistocenuJ inferior (Strate de Fritefti)
Zone cu ape subterane
In roci poroase permeabile
Strate scviiere Intinse , in roci cu granu/arie grosiera
Ptetrtsnn.ntstpurt (Strate de FrlJte!}ti) . Pleistocen inferior
Strate acvifere locale, in roci cu granu/alie grosiera
()
MunicipiuJ
Bucuresti
(j)

de judet
@ Ors s e
0 Comun e suburbene

Comune
Gii Ierete
Drumuri modernizate
Drumuri nemodernizate
Au to strede
Riuri
Limiti de [u de]
--_/

Ptetrisuri nis/puri {Pletrisuri de Co/entina). P/eistocen superior

Pietrisuri din etcemtree sesurilcr a/uvinnare.II.ol&een
a
\

5
! ,
Scara 1:500.000
I f 5 1r 15
o 100 200m

0 ,0
....,:; :j!!: _ -
&>"t
\.'t>

Mediile anuale s i
extremele absolute
Temperatura aerului (OC)
Scara 1 :1. 5 0 0 . 0 0 0
&>"t
\.'t>
-o

Mediile s l minimele
absolute ale lun ii ianuarie
Mediile s l maximele
absolute ale lunii iulie
r
25 -
II III XI XII
Cantitali medii
l unar e- iulie
Stratu l de
z apada
8-
6 -
4-
2 -
o --' .L-............ ---'II..-...
em
IX
Preclpltatf atmosferice (mm)
Scara 1:1.500.000
VII
VIII
VI
Minima - -
Nebulozitatea
XII
&>"t
\.'t>

Cantitat i medi i
I
lunare-ianuarie
II III IV V
7,5-
5-
30
10 0-
mm
XII Valori medii lunare x VII IV
Cantitati medii anuale
.
maxime in 24 are
-5-
c
JUDETUL GIURGIU

1.48 r espect iv 0.68 din va loarea debitu lui mediu

mul tianual. De aseme nea r epar titia de bit e lo r in interlo-
r ul anului este r e dusa . Asa de ex . vol . maxim scurs pe ano-
t impur i, ca re se i nregi streaza obi snu it pr irnava ra (a p r.-
l un .) , repr ez inta in me die 34 .2% d in cel anual , iar cel minim
se realizeaza oblsnu it la sf ir situ! veri i in ceputul toamnei
(aug .-oct.) fi ind de cca din acesta. Lunar. vol. maxim
este in med ie de cca 12 % d in vol . anual se realtzeaza
in rnai , insa valori apropiate (11.6 'Yo ) se inregis t reaza
in a pr. Vol. minim lunar se ln t ilneste in oct . (5, 5% d in vol .
anual) sept . (cca 5,7 % d in vol . a n ual) . Ce le mai ma r i
debite s-au in registrat in anul 1897 ci rid, pe nt r u sec t . afe-
rent jud . . se es tirneaza 0 valoare de ordinul 16000-
17000 m
3
/s . Debitul maxim cu probabilitatea de
de 1% (0 data la 100 an i). i n reg im natural de scurgere este
de 17 100 m
3
/s la int ra r e 17300 m
3
/s la ies i r ea d in
ju d o Apele cele mai mici s-au i nr eg ist r at i n iarna 1953-
195 4 toa mna a nul ui 1947 ci nd s-au i nregis trat de bite de
cca 1 500 m
3
/s . Debitul mediu z ilnic minim (anual) cu pro-
babilitatea de 80% (0 dat a la 5 ani) este de cca 1 940 m
3
/s.
ia r cel corespunzator perioadei iun . -aug . . cind cer intele
pentru lr igat i! s int maxime. de 2820 m
3
/ s , ambele va lori
pu tind 'fi cons iderate ca reprezentative pentru i nt r eg sect.
aferen t ju d o Giurgiu . Debitul mediu mu/tianual de aluviuni
In sus pensie es te de cca 1 650 kg/s o cel t i r it nefiind se rnni-
ficat iv in raport cu ac esta . Fenome ne de Inghet (curge r i
de sloiur l, pod de gh eata) se inreg istreaza in cc a 75% d in
ierni s i au 0 durata medie de 40 zile , cea mai mare durata
fi ind de 88 z i!e , iar cea mai mica de 3 z ile la s .h. Giurgi u .
Podul de gheata ap ar.e mai rar (45 % din ie r ni) dur eaza
in me die 30 z ile , cea mai mare durata fiind de 69 zile , iar
cea mai mica de 8 zile . Ost r oave le , bancurile s ubmers e
i ng ustari/ e de a lbie favori zeaza fo r rna r ea zapoa r el or i n tim-
pul ru perii pod ului de gheata , ce le mai pe r iculoase puncte
fiind la km 337 sikm 475 .
Lacu r ile. in j udo Giurg iu se i nt i/nesc lacuri nat urale
(de Iunca) antropi ce (iaz ur i) . Dint re lacuri/e de lu nca
eel mai important in prezent a rarnas L. Camano. situat i n
lunca NeajlovuJ ui (S= 700 ha la nive luri 1 000 ha
la nive lur i mari) . De me ntionat ca in trec ut. di n aceasta
categorie faceau part e L. Greaco (S= 7400 hal comple-
xul lacustru Pietre/e . astazi complet. desecate . lazuri/e for-
meaza grupa cea ma i numeroasa, fi ind ras pi ndi t e p.e nume-
rbase va i: Cilnistea. Glavacioc . Milcovat. Porumben i. Ismar.
Para panca zboiul . ' C. M.
CLiMA. c1imatice. i nt r eaga su pr. a jud oGi urg iu a par-
t ine sect. cu clim a co ntinentala (tinutul climatic al Cimpiei
Komane) . Regimul climatic general. Are 0 evidenta onio-
gen itate t eritoriala. dat o rata un iformitatii reliefulu i de cim-
pie . EI se caracterizeaza prin veri foar te calde. c u cant i-
t at i me dii de pr ec ip it at ii nu pre a impo r t a nt e. care cad.
i n mare par te. s ub fo r ma de av erse pr in ierni r e lat iv
reci . mar cat e la int ervale ne r egulate , at it de visco le pute r-
ni ce, cit'si de incalzir i fr ecvent e. care det e r mi na di scont i-
nuit at ea timp spatiu .a stratul ui de zapada . in extremi -
tatea sudica a jud o se ind ivid ua lizeaza t o pod i ma t ul speci-
fic alJuncii Duna r ii. cu ver i mai calduroase si ie r ni mai blinde
deci t in restu l cimpiei . sola ra Totalizeaza
sUme me d ii osci/in d in j u r ul valorii de 125.0 kcal /cm
2.
an
pe cimpi a relativ mai inal t a d in N de 127,5kca/ /cn;2 a n
in lu nca Duna r ii . Ci genera/a a atmosferei. J nre-
gi streaza frecvente relativ mari ale ad veqi i/or de aer tem-
perat-oceanic din NV (cu precadere in semestrul cal d)
ale adveqiilor de a er t e mpe rat-co nt ine nt al d in N E
E (cu deose bir e i n semestrul rece) . Aces tora Ii se a dauga
pat r unde r i/ e mal rare de aer arctic din N , de ae r t r opica l-
mari tim d in SV S de aer t ropica l d in SE S. Tempe-
ratura aerului. Prezinta 0 descrest e re lat itu din al a ses iza-
bila. de t e r minat a de scade r ea de S spre N a intensitatii.
ra diatiei so la r e globale . AsHel, temperatura me die anuala
11.0C in lunca Duna r ii (11.3C la Giurgiu)
471
coboara pina aproape de 10.5C in extrernltat ile de N
de Vale jud o (10 .JOC la Ghimpati). Mediile luni i cei ei mai
calde , iul . scad de aseme nea de la S (23. 2C la Giurgiu)
catre N (22,7 C la Gh impat i) . Med iile luni i celei ma l reci ,
ian . . pun ele in evidenta ro/ul latttudinii , co mbi nat cu cel
al altl tudinii, fi ind de -2,5C la Giurgiu sub - 3. 3C
pe cimpia ceva mai inalta d in partea nor dica a jud. (-3. 2C
la Ghirnpati ) . Maxime le absol ute inregistrate de-a lungul
in tregii perioade de observatii climatologice a u at ins 42. 8C
Ja Giurgiu (7 aug . 1896) . 40SC la Mihai Brav u (28 iul. 1928)
39 ,0C la Greaca (10 aug. 1951 ; 17 aug . 1952). Mini-
mele absol ute ale acele las! perioade a u fos t de -32,0C la
Greaca (25 ian. 1942). - 31. 2C la Mi hai Brav u (21 ian.
1942) - 30 . 2C la Gi urgiu (6 febr . 1954) . Nutnorul me diu
01 z ile l or cu Inghet variaza in concordanta cu ce ila lt l para-
me tri ai temperaturii aerulul, fiin d mai r edus in t opo-
climatul mai a dapos tit mai cald al lun cii Dunar i i (97, 3
zile Ia Giu rgiu) mai mar e pe cimpia ce va mai i na lt a
d in partea nor dica a judo (10 5,1 z ile la Gh lrnpat i). Preci-
pi tatlile atmosferice. Prezi nta dife r entl e r! ca nt itat ive
ca lit a t ive ne semnificative. date fiind. pe de 0 pa r t e i ntin-
de re a mica a j ud ., iar pe de alta. uniformitatea r e liefului
sa u de cimpie . Cantiuuile medii anuale totallzeaza 553. 0 mm
la Gi urgiu 545. 0 mm la Ghlrn patt, pastr i nd u-s e i n j ur ul
a ces tor va lor i pe in treaga supr . a j ud o Canti tiuit medii
lunare ce/e mai marl cad i n luna iun . . ele fi ind de 80,4 ' mrn
la Giu rgiu 75,6 mm la Ghirnpa t i , Cant"itot ile medii lunare
cele ma i mici se in r egist r eaza in febr . el e insumind 29,0 mm
la Giurg iu 29,1 mm la Ghimpati . Ce le mai mar i ca ntitat i
de prec tpitat l i cad i n se mest r ul cald , cind co nvecti ei d ina-
mice fron tale i se ada uga t er rnoconvect ia favorl za ta de
in ca/zirea e xcesiva a supr. te re stre ae r ul ui d in straturile
infer ioare a le atmosferei. Ele a u adesea ca rac t er de ave rsa,
f iind insoti te de descarcar l e lect rice vije lii. Can utau! maxi-
me cozute In 24 de are au totalizat 140 ,0 mm la Tintava - com.
Gradinari - (20 aug . 1949). 135 .0 m m la Do mnest i (20 aug.
1949) . 118.0 mm la Giurgi u (12 oct. 1949) 105. 3 mm
la Ghi rnpat i (29 iul. 1951) . Stratul de zopado . Ar e 0 distri-
but le discontlnua at it in t e r it . , ci t i n t i mp, dator ita
vint urilor pute r nice care spul bera t r o ie nesc za pa da, pe
de 0 parte frecventelor in tervale de moina . pe de alta
parte. Durata medie anuala es te cuprinsa intre 40 .0 zil e
i n partea sud ica a j ud o (40.5 zile la Giurgiu) cca 50,0 zil e
in N . Grosimea med ie decadala a stratului de zapada este
maxima in luna ian . . cind se r idica la cca 10.0 cm in par t ea
nordica a jud o coboara sub 8.0 cm i n partea su di ca .
la Giu rgiu . Vinturile. Si nt sl ab influentat e de relieful uni-
form, vi t ezele ra min i nd r e lat iv mari. iar d ir e ct iile rel at iv
constant e . La Giurgiu se constata ca nalizarea curen-
tilor de aer in lungul fluviulu i. (recventele maxime r even ind
vintur ilor de SV (20 .0 %) !:JE (18.0%). urmate de ce le
din S E (10 .0 %) E (9 .0%). In pa rtea nor dica a j ud o pre-
domina, de aseme nea. vint urile d in N E (cca 20%) E
(cc a 20 %) . u rm ate de ce/e d in SV (cca 17 %) V (cea 14 %).
Fr eeventa 'me die an ua la a ca/mului est e ma i mare i n lunca
a daposdt{ a Duna r ii (cca 15 % la Giu rgiu) mai mica i n
partea nordica .a ju d o undecoboara la cca 10 '}:, . Viteza medie
anualo. pe toate cele opt directii cardinal e. variaza pe ntr u
i nt reg ul judo in t r e 2,2 4.5 m/s . Viteze le me di i cele mai ma ri
Ie i n registreaza vinturile ' din N E. ca re au fr e cv e n1el e
maxime . S. C.
SOLUR/LE. Relieful de cim pie dimatul eu un pronun-
caracter continental se reflecta in zonal a
a solurilor de la S spre N . Astfel. de /a cernoziomuri. pre-
zent e i n S jud . . pe terasa inferioara a Duna r ii. se t rece.
. pr in cernoziomuri cambice cernoz io mur i argiloiluvial e .
la solu ri podzolite i n cent rul
N jud . ; pe aJoc uri. in NV. apa r c hiar so/u r i br une pod-
zolite soluri pse udogle ice po dzol ite. Re lieful. i n ge nere
destul de fragmentat. asigura un d r enaj satisfacat or. astfe/
ca solurile freat ic-umede sau gleizate si nt put in ras pin-
\
Scars. 1 :1. 0 0 0 . 0 0 0

Zona pidurilor de toioss e
P'durl de cer ( Querc us eer rls) fl A'rn lr'
(Qu ercus trslnetto)
Pidurl de s tej e r ( Que r cus robur) cu t et (Tll lo spJ
11 eorpen (C orplDus betulu s]
Fauna
Limit. d e z on l
Lim ita vege t a/ iei i nt r az onale azonale
Vegetafle Intrazona/it II azona/il
Cult url alrlcole I I pali,li se cu nds re cu Fes tuce
v al es / llell fi POll prat ensis s sp . anlustJloJi a
Velle,o/Ie de l un ci
Zon a silvos t epe i
Pidurl de stejer bru mMriu (Q ue rcus pedun cu li fl or a) pe
s t ocurt i n ames tec cu steJa r p ul os (Q uercus pUb escens )
cer (Q ue rcus ce rris) , Al rnita (Que rc us Ir a /n elt o) si J
ar lar Ii t ar as c (Acer la ta ricu:n) ,
Cuit url /lgr/co le 1/ paj / s li secundare cu asocJalii de
FestucB s p .,Poa prat en s ls , Andropogon
ischaemum etc.
Rezervatli compl exe
VeAeta / ie de s irAt url ( ha /o lil')
-
c=J
J; ,-

.
VegetaVe
Scs.rs. 1: 1. 0 0 0 . 0 0 0

Rez er va rii co mp/e xe
Li mlta nordicS fl veslici s arealulul diborulu l
de s t ep a (Mu s t el/a evers mani Less)
fl plduri xer ottt e, t eren urt aAr/co/e
p e l oc ul paji t'ilor 1/ pidurilor xer ort t e
Dom enii de via/a
Li mi t a arealului fazanului
(P hasia nus sp.), ac li matiz at
-
[=:==J Pi duri de l oioase din r eg / unea clmpJllor
c=J ZAv oal e f i vegeta ri e de Jun ei
......... Li mit s ar ealului cipriorului
(Capr eo l us ca p re ol us LJ
.l.. - -1. L " , I ' d . . . t m t a ar ea u l u t r otn es (O tIS LJ
Soluri
S cs.rs. 1 : 750. 000
Semne suplimentare
Sol uri tr es t t c-umed e
L..'..!.-J

Luncl 11 ellloare de vii
Cr ov url
Te rase
etmpii : Clmpt Romana
S c s.rs. 1 :1. 0 00. 0 00
Gimpia Vlasia;
Gimp ;a lIfovulu;
Cimpul Galentine;
Gimpu l c otrooent
c=J crmpi; t .bul art:
c=J Cfmpll fl d e Ira nzille
c=J Cfmp l l de subs lden !i . lunel
Unltatl de relief ,
So/ur i brunt t e ub e r tc e f l m e z o b e z i c e s
A/ u vl un ; (Inclusiv soluri e t u v t s l e )
Lacov/$ti $1s em ttiico vis t!
Solurl IIlelc e
Solonerur ;
QG Cer n oz/ om u ri c s r b o n s t t c e
Ce r no z;o m u ri
CC Cernoz ;omuri cs mbl ce
Cerno. /omur l arll ilo llo vio le
QU Cern o. lomur l IIl e /u, e
[]!D Solur l cen u s] ] tn cb is e l i c e rn o z i om uri .rli/oi/ uvi s /e
So/u ri . r g i/ai/ u lli a / e cen u si ]
Solurl arlliiollu viol e brun - ro,eo'e, Inc/ u slv p od z ol l t e
I Solu r l arllii olluv iol e br u a : p od. oll' e
Solurl arlliio liu vt sl e bru n e p o d zot i t e
Soluri .rli/ai/u via/e podzolite pseudogleizale pseudog/eice
.x: t tr ecve n t cu subort z a n t 8 inchis)
Ver ti!oluri (so /ur i negre ,i brunet arAllo.se ,compa cte.
slab h umifere J
[K] Solurl oluvlole
rsA="I Solu ri aluv ia l e (gl ei ee reuc te )
emerse (tost e tscun sau mla$ tini drenate in pre zsnt )
JUDETUL GIURGIU
d it e ; totus i apa r so l uri infl ue nta te de s t ratu l acvi fe r in tre i
s ect oa r e anurne : pe te rasa Dunarli , la V de Giurgiu , in
bazinul de rece pt ie al va ii C ilni stea i n zo na de divaga r e
a Dirnbovitei din N j ud o Maj oritatea ace stor so/uri s-a
format pe lo ess sau depozite lo essoide pe depozite argi -
loase , cu e xce pt ia zone i de divag are a Dl rnbo vite i , unde
s-au dezvoltat pe depo zit e al uvial e mai ve ch i . Text u ra
so lur ilor la s upr . este mijloci e sau mijlocie fina, i n 5
fin a in ce nt ru N. Pe c im pu l int e r fl uvia l din 5 ( Burnas)
se co nstat a prez eri t a a n ume roase crovur i cu cernoz iomur i
argiloil uvial e pute r nic /evigat e de ca rbonat }. sau cu d iferit e
so lu r i podzo lite ps eu dogle iza te . ce le lalte cimpuri int e r -
f1uvia le (din Vlas ia sa u Gavanu- Bur dea) s i nt , de as e me nea,
pr esa rate cu cr o vur i ca re pr ez lnta insa sol ur i pse ud og le ice
podzolite sa u uneori plan os ol ur i, afect at e fre cvent , pr ima-
'l a ra , de exces de umidi t ate . So lur ile a lu viale ocu pa su pr .
re/ativ mar i (cca 100000 ha l de- a lungul va ilo r ca re stra-
bat judo (Dunar e , Arges , Ciln lstea , Neajlov) . So l uri le sali -
nizate sint r e lat iv pu tln rasp ind ite (8000 hal, fli nd localizat e
practic numai pe val le Ciln lste ! Neajl ovului . Ve r san t i i
va ilo r , i ndeose bi i n C i mpia Bur na sulu i, s int a fectat i de ero-
ziunea de su prafat a . in ge ne r al slab a sau rnoderata , Fe r-
t il itatea r id icata a so lur ilor r e lie fu l re lat iv plan au favo -
ri zat folos irea ag r ico la a tere n . pe sca r a la rga (fo nd funcia r
ag ri col 303,6 mii ha, fata de 41,3 mii ha fon d fun ciar for est ie r) .
Cultur ile de ci mp (cerealie r e) sin t predomina nt e , viile
pomi i oc up ind s upr. mici . Leg umic ult ura este i nsa re la-
t iv bine dezvolt ata i ndeosebi pe so lur ile a luvi a le din lunci .
Mecaniza re a cu lt uril or agr ico le se poate e fe ct ua cu us u-
rint a pe cea ma i ma r e parte a supr . j ud o
Folosirea intensi va a fondu/ui fun ciar me nti ne i n act ua lit a t e ,
printre a/tele : regularizarea cursurilor de a pa , indigui-
rea luncilo r largi desecarea zo ne lo r joase printr-un sis-
tern de desecare-drenaj car e sa as ig ur e ev acuarea apei in
exces ; extinderea irigat ie i, i ndeose b i i n 5 j ud. , asociata
cu fo los irea rat io nala de chi mi ce a plica r ea
une i ag rotehn ici a decva t e cultu r ilo r irig a t e; per ico lul de
fo r mare a excesului de umid ita te, i ndeose bi i n sec toa r el e
slab d re na te , trebuie preve nit printr-un s ist em de deseca re-
d r e naj adecvat ; i n ca zul solu r ilor nei rig ate . luc rar l!e ag r o-
te hnic e fol osi rea j ud lc ioasa a aso ci ate,
pe sol uril e podzo lite , cu a mendamente calcaroase (cca
7 000 hal pot asigu r a sporur i de recolt e ; de as ernenea,
afinarea a d i nca a sol ur ilo r cu textura grea d in centrul
N j ud o (cca 100000 ha l const it u ie 0 masura im po r tanta ce
conduce la capac itat ii de produqie a solurilor
cultivate . N F.; M.G. .
VEG ETATIA. Potent ialu l ec ologi c al j ud . permi te dezvol-
tarea unor asociati i vegetilie ce pot f i i ncad r ate zonei s il-
vost e pei zo ne i padurilor de fo ioase . Zona silvostepei
ocupa E 5 j ud . fii nd rep reze ntata prin insule de paduri
de steja r brumariu ( Querc us ped uncul iflora) pe a locuri in
amest ec cu steja r pu fos ( Quercus pub escens) , ce r ( Q. cer r is)
gi rni t a ( Q. (ra inet to) . Antropizarea pute rn ica a pe isaj ulu i
geog rafi c a in de par t at ma r e pa rte a ve getat ie i s po ntane .
C ulturile ag ricol e domina , lasind loc doa r, pe sup ra fe t e
foarte restr inse. se cu nda r e cu Festuca valesiaca ,
Stipa . sp . Poa pratensis, Botrio chloa ( Andropogon) ischaemum
etc. In aceasta zona apare , prin de padure, stinje-
nelul '(lris graminea), planta in mod deosebit ocrotita. Zona
padurilor de foioase o.cupa cimpul dintre Neajlov
partea de NV a j ud . vegetal specific zone i a supor-
tat mari t ran sfor ma r i antrop ice prin e xtinderea' terenu-.
rilor a rabile . Padurile apar ca mici i nsule rest r in se ale unor
ve ch i codr i s int a lcat ui t e din cer (Quercus cerris) gir-
nita ( Q. ( rai net to) . Al at uri de aces t e padu r i e xista
de cimpie cu st ej ar ( Q. robur) . t e i ( Tili a t oment osa) . carpe n
(Carpinus c u ce r, gir nit a, ca rpe n.
tei. ulm. In s uba r bore t ul acestor paduri vege t ea za gher-
gh inaru l (Cr ataegus monogyna) , lemn ul ciinesc (Lygustrum
vulgare) , (Rosa can ina), cor nul ( Cornus mas) . poru m-
474
ba rul ( Prunus spinose}, s ingerul (Corn us sanguinea). so cul
( Sambucus nigra) , voi nicerul ( Euonymus europoeus) .
til e secu nda re, restr i nse e le ca s uprafa ta , si nt a lca t ui t e
din asoc iati i de grami nee ( Festuca valesi aca. F. pseudovino ,
Poa pra tensis. ss p. ang ustifolia etc .). Veg eraria azo nala
i nt razo nal a . In /unca cornuna a Arg esului Sab ar ulu i , ci t
a Dunar ii , condltille eco logice permit de zvo lta r e a zavoa-
ielor de sa lci e (Salix alba . sp . fragi/i s) pl op (Popul us al ba . .
nigra ), ce alter nea za cu pia nt at il de pl o p negru hibrid .
In pa rt ile mai i nalt e ale luncii s int loca lizate adesea slea u r i
de lunca, alca tu ite din s te jar ( Quercus robur), frasin ( Fro -
xinus ex celsio r), ulm (Ulmus sp.) etc. Veg e tat ia ie r boasa
e ste a lca tu ita in pr inci pa l din iarba c impulu i (Agrostis alba).
coada vul pii (A/o pecurus protensis) , De asernenea . i n lungul
N ea jlovulu l . in deosebi aval de conft uen ta cu C ilnis t ea ,
se afla 0 vegetat ie hig r ofi la cu Scirpus sp . s i Phragm ites
communis. Vegetat !a hal oiil a apare in lung ul vaii C iln is tea.
fiind alca tui ta din Salicorn ia europaea Camphorosma mon-
spe /iaca .
FAUNA. Est e r e pre ze nta ta . in spe cia l, pr in ro za to are
(pop tnd au , h ir ci o g . diho r de st epa , soare ce de cimp e t c. ),
pasa r i de ba lt a (r:.ala cir iitoa r e . st ircul rosu , nag i t ut. .
flui erarul. e tc.) . In padur: au fost ac limat tzat t caprloru l
fazanul . !n re st ul judo apare d ro pia ( Ot is tarde) , element
ocrotit. In r i ur i lacu r i se i ntilne sc vi dra (Lutra lutra) .
0 ma re varietate de pes ti (s tiuca , crapu l, caracuda. pla-
t ica, rosioara 'etc .) .
REZERVATII NATURALE . Pe ntr u. ocrotirea conser-
varea unor fragm eil te ale asoc iat illo'r 'l eg e tale na t urale
a unor s pec ii rare s-au deli mitat r e ze r va tiile natu ra le com-
plexe: Comana (630, 5 hal , padure de t ip a lca tu ita
d in ce r (Qu ercus cerris). g i r nila (Q . (rainetto), ulm (Ulmu s
procera) , pa r ( Pirus pi raster) . mojdrean (Fraxinus ornus),
salba r iioasa ( Euonymus verrucosus). le mnul ciutei (Rhamnus
catharticus) ; in stratul erbaceu apar plantele ocrot ite in , mod
de ose bit - usturoiul salba tic (AI/ ium bu lgaricum), laleaua
pe st r ita ( Fritil/aria orientalis), gh impe le (Rus cus aculeatus) ,
bu joru l rornanesc ( Paeonia peregri na vor . roma nica) , br in-
d usa a ur ie (Crocus moes iacus) , st in je ne ii ( Iris gram inea),
lac r a mioa re le (Con val/aria majalis) , garof fta de s t e pa ( Dian-
th us de serti) e t c.; Manafu (278 ha l, pad ur e de ce r (Qu ercus
cerris), gi r ni t a ( Q. ( rain etto) ste ja , br umar iu (Quercus
pedun cu li(l ora) . In s tratul su ba rbustiv apare po ru mba r ul
(Pr unus spinosa) alHur i de sc umpie (Coti nus coggygria)
paliur (Paliurus spina-christi), e lemente t e rmofile, iar in
eel e rbaceu , (Fes tuca valesi aca, F. pseudovina). ga l-
(Lysi mach ia numular ia) . fi r uta(Poa praten si s) , bujo r
sa lba t ic (Pae onia peregrina var . romanica) . Mart uri i a le vechi-
lo r suprafel e im pa du ri t e a par un ii a r bori seculari ca: "s t e-
jarul ha iducului Ca t a nula" - com. G r ad inar i. decl arat
monument al na turi i. M .P .
POPULATIA. La re ce nsa mi nt ul din 5 ia n. 1977 jud o Giu rg iu
t o t a liz"a 377 860 loc. ; /a 1 iul . 1980 , 383 301 loc. (189. 5 mii
sex masculi n , 193.7 mii sex fe mi n in) , cu un spor absolut
de 28 665 lo c. fata de 1948 . Ind ice le de na ta lit at e 15.8%0'
ee l de mor t alit at e de 12,3/0' ia r s poru l nat ura l de 3, 5%
0
,
Densi tate a popufotiei a crescut de la 93, 1 loc. l km' , i n 1948,
/a 100 ,6 lo c. l km' in 1980 . Dens itatea cea mai mare se inre-
gistreaza in mun icipiul Giurgiu (peste 1 250
r ural e au , in general, un nu ma r ma r e de lo cu it or i,
fapt ce e xp lica dens ita t ile s po r /l e (100 -150 care
s e inregist r ea za in local it al ile situate in pa r t ea centrala
a judo in zona vaii Populatia urbana r epr e zint a
ia r cea rurala 84.5%. Dezv. ind . , mecan izarea agr .
et c. . au con dir ion at po nde r ii po'pulat iei ocu pate
in ac t ivitati1e neag r ico le . In per ioada 1950 -1980 nr . per-
sonalul ui munc itor a cr escu t cu 56 ,0 mii, ajungiri d i n 1980
la 74,8 mii. din ca re : i n' ind. 19.9 mii constr . 12,8 mii ,
agr .- silv. 17 .7 mii. t ra ns p. t e le co m . 8.2 mii. cir c. marl.
JUDETUL GIURGIU
0,3 0,2 9 ,6 18 .7
0 ,2 0 ,2 1,9 3, 1
1,2 0,9 6 ,1 6,6
0 ,4 0, 3 5,1 2,9
0 ,3 1, 4 3,8 25 ,4
0 .4 0 ,4 2,6 2;9
0.9 1 ,0 34,7 29, 0
Total
Combust ibil
Co nstr. de rnasi nl
p re luc r . me ta lel o r
Ch imie
Ma1. de constr.
Expl . prelucr .lem-
nu lu i
Te xt ila
Confect ii
Aliment ara
di ve r sificarea cont inua a pro d . , cres t e r ea gradului de auto-
mat iza re au dete rminat un r it m med iu anual de crestere
a pr od . glob . ind . de ( pe rioada 1951 - 1980). prod.
glo b . Ind. de pas ind de 19 or i pe cea a anului 1938 de
11 ori pe cea d in 1950. In ca d ru l r a mur ilo r industri ale
s-a pus ac cent ul pe ind . co nst r. de ma si nl a prelucr . meta-
le lor , indo chimica, in(j . a lime ntara et c.
St ru ctu ra pe ramuri principale a p roductiei industriale
(in procente)
Fat a de total ta ra Fata de t otal j ude t
1965 1980 1965 1980
0,6 0 ,5 100 ,0 100, 0
2, 9 0,3 32,7 3, 2
/nd . energiei etec trice si te rm ice are ca ce n mu nici piul
Giurgiu. unde func tioneaza 0 terrnocen t ra la . In Ind . e xtrac-
ti va se r e rna r ca e xploatar ile de t it e i de la Car tojan i. Gai-
se ni , Va lea Plop ilo r, Roata de [os s.a . : gaze nat urale la
Cart ojani, Flor esti-Stoenes t l. s .a . : balast la Grad lna r t,
C iorogirla , Giu rg iu. Adu nat ii- Copacen i, Cor netu. Obiectivele
ind . constr . de mosini si pre/uu. meta/et or 5 int a mplasa te
fa Giu r giu [san t ie r de constr . na va le ; in tre p . pent r u const r.
de masrni util aj greu, cons t r uit a in colaborar e cu R. P. Bul-
gari a ; intre p. de mecani ca nav ala), Bolint in-Vale Do rn-
nes ti , Ind. chimica se dezv . la Giurg iu (Combina t ch im ic)
la Gh impat i , Buda , Vidra . Ce nt re ale indo mat. de canstr.
s int la Giurg iu (p refabri cat e din bet on) Gradinar L Ind .
de expl , si prelu cr . /emn ului are obiective amplasate la Giur-
giu (mobflie r). Ci orogirla, Bolintin-Vale. Ind. bun uriJor de
consum nealimentar este re prezentata prin ramu rile tex-
tile la Giurgi u (intrep. Duna r ea na - t esatu r ! de bumba c) ,
Bolint in -Va le , Vidra coniect ii la Gh irnpati ,
Cent r e le ind o alimentare s int : Giurg iu (in d. car ni i, ind,
laptelu i, fabri ca de zaha r, co ns erve de leg ume fructe ,
be re ) , 30 Dece mbri e (i nd . carrii i , ind o laptel ui) , Ie pur es t i.
Vedea, Bolintin- Vale, Sio bo zia , G reaca , Hotar e le , Vi dra ,
Ghimpati.
AGRICULTURA. Din supr . totala a j ud o de 380 970 ha.
tere nurile ocupau 303,6 mii ha (284,5 mii ha , ara-
bil; 10.7 mii ha , fi net e; 6413 ha , vi i pep in iere
vit ico le ; 1 962 . ha, Iive zi pep in iere po micole), fondul
forest ier 41 ,3 mii ha, ape ba lt i 11,3 mii ha, a lte s up r.
24 ,6 mii ha . Pentr u dezvaltarea modernizarea ag ric u/tu rii .
intre 1951-1980, s-au facu t invest it ii de cca 11,1 mil ia r de
lei care au fost dest inat e pent r u ' tucrari de im bunatati ri
( unc iare (desecari 75,0 mii ha; combaterea e roz iun ii solului
5747 ha ; ir igati i 137,7 mi i hal; dezv. pomicul turii viti -
cu/turii ; dez v . animale/or pr in construirea u nor
comple xe fa: Buqa ni, Adunatii - Co pa ce ni, Oinacu (vaci
bov ine ) ; Izvoa r e le. Izvor u , O inacu , Rasu cen i,
G iurg iu (porcine) ; Izvoru ovin e); Gornen i,
Uzun u ,. 30 Decemb rie (co mple xe av ico le, stu- ,
pine sis t e ma ti ce) . In 1980 unitat ile agr icol e din ju d o.( I. A.S. ;
intrep. pentru mecani za rea agr .; C. A.P .; Inst itut de cer-
cet, pentru legumicult ura floricultura la Vid ra , statiunea
de cercet. vit icole Greaca, Institutul de cercet . inginerie
tehnologica pent ru irigatii drenaje Baneasa) dispuneau
de 3 842 tractoare ag r . f izice , revenind i n med ie pe un trac-
tor fizic 74 ha teren a rab il, 2 879 pl ug ur i pe nt ru tractoare,
1 514 sem a natori mecanice , 418 de st r o pit pra-
fu it , 2296 combine. Re lieful c.onditiil e pedocl imat ice
a u influent at zo na r ea agr. Cultura plantelor de cimp se INDUSTRIA. Valor ifica rea supe r ioara a r esu rs elo r natural e,
4,8 mii, ce le lalte ramuri de de se r vire e c. si socia l-cul tural a
11 ,4 mii. in urma modlfica r ilo r int e rve ni'te in irn par ti r ea
adminis trativa a ta r ii , co nfor m De cret ulu i Co nsiliul ui de
Stat nr . 15 din 23' ia n . 1981 , st ructura populatlei active , pe
pr incipa le le activi ta t i socia l-e co nomi ce din ju do Giurg iu, se
p r ezin ta, confor m r ec e ns arnl nt ul ui din 1977, pe unitat i
admin istrative (muni cip ii, o rase comune) . dupa c um
ur rneaza : I . Activitati industria/e: 1) net pr eponderente (60-
80% din populatia activa) : a) industriale si de servicii : Giurgiu;
2) preponderente (40 -60 % din populat!a act iva):a) indus-
tria/e , de ser vicii si agrico/e : Cl inceni, Dornnest l, Drago mi-
r est i-Va le : b) industri a/ e. agr ico/e si de ser vicii: Ciorogirla.
II . Act ivit at i ag rico/ e: 1) dominante (>80% din populat ia
ac t iva) : a) ag rico/e : Gogos ari , Ras ucen i: 2) net preponderente
(60- 80% d in poputat ia act iva ) : a) agricole si indu stria/e:
Ad una t ii-Copace ni, Bucsani, Bulbucata, Cilugareni. C1e-
ja n] , Daras t i- llfov , Gau janl , Gh irnpat i , Gost inu, lepur es ti ,
Izvoarele , Oinacu, Prundu, Putineiu, Schit u , Stoenes ti,
Vedea, Vinatori i Mici; b) agricol e si de servicii :
Col ibas l. Greaca, Hotarele , Letca Noua, Sing ur e ni , Sta-
nest i , Toporu : 3) preponderen te (40- 60% din po pulat la
ac tiva): a) agr ico/e , indus tria/e si de servicii: Butu ruge ni,
Coma na, Co rnet u, Da ia, 30 Dece mb r ie, Gogosar l,
G rad inar i, [o lta , Mi hai Bravu , Roata de [os ,
Si o bo zia, Valea Dr agulu i, Vid r a ; b) agrico /e , de ser vicii
industria/ e : Baneasa, Bercen i, Crevedia Mare, Horesti-
St o e n est i, Galseru, Ogrezeni; 4) as oci ate (30 -40% din popu-
lat ia act iva): a) agrico/e, industria/e de servicii : Bolintin-Deal,
Bolintin-Vale ; b) ag rico/e , de se rvici i industriale: Ul mi .
EzARI LE UMAN E. Cerce ta r ile arheologice au scos la
ivea la nu meroase asezar i din epoc a neoli tlca . de cin d dateaza
descoperir ile de la Gu rnetn lta. ca re au dat nu me le unei
cunoscute civilizat ii din mileni ile 4- 3 l .e , n . Epoca bronzu-
lu i este ea bogat re prezentata de de scoper ir ile apar-
tin ind culturilor G lina Tei, promovate de 0 populatie
se dentara de agricultori . Din vremea geto-dacilor ne-a
rarnas marea asezare de la Popes ti, pe Arges , identificata
de unii cerce tator ! cu Arge dava. important centru politic,
r esedlnta unei capetenii ge t o- dac e din se c . 2-1 i. e . n .
Populat ia da co- rornan a rornan easca ne- a Iasa t pe acest
te r itor iu num e r oase ur me de via t a mate r ial a, de scoperite
la Giurgi u, Izvoa r el e (sec. 8) etc. [udet ul a cunosc ut in
e vu l mediu numeroas e lnfr unt a r : armate ca ace lea din vr e- .
mea domni ilor lui Radu de la Afu mat i (Cl ejan i) sau Miha i
Viteazul (Putineiu, Calugareni, Giurgiu) etc. Deo-
sebit de puternica a fost aici rascoala din 1907. judetul
Giurgiu a fost format in 1981 .
urbane (loc.1 iuI. 1980) : mun icipiul Giurgiu 55 98710c.
(fa r a com. subu r b . Sio bo zia), ce nt r u a d-ti v industr ial.
rurale: din ce le 57 com . (di n ca re un a suburb.) ,
30 au i ntre 5 000 10000 loc . , ia r doua au pes t e 10 000 lo c.
(Bolint in-Va le , Hotarele ) . Pe linga act ivit at ile agr icole
s pecifice , i n unele lo cali t a ti se dezv. un itat i al e Ind . prelu-
cratoare (Bo lint in- Va le, 30 Decembr ie , . Vidra) sa u cent re
a le Ind . extract ive
ECONOMIA. Dezv . diversi ficarea Ind . in mun icip iu l Giur-
giu , aparit ia ac est ei a in multe rur ale , de zv. unei ag r .
intens ive, a ec. i n gene ra l au fost pos ib ile pr in r eali za rea
u nui mare vo l. de inv est itii in sectoru l so cia list care s-a
ridi cat in pe rioada 195 1 -1980 la 27, 1 mil iard e lei , din car e
in ind , 9,2 mil iar de le i. Vol . investiti ilor in pe r ioada 1966-
19 80 a spor it in mo d deosebit aju ngind la 24 ,1 mil iarde lei
(in Ind . 8 ,8 miliarde le i) , determin ind r ea lizarea unor
mari obiective economi ce . Prod . glo b . Ind . a fost i n 1980
de 4,3 mili arde lei, iar prod . glo b . agr. de 3.3 miliarde lei.
Pe a nsa mblu l e c. nat ionale j ud o Giurg iu det ine ponderi
in semnat e la nr . pe rso nalului mun ci t or (1 ,0%) , prod .
gl o b . Ind . pr od. glob . agr (2, 6%) .
475
5000 ho eeresle hoob e
o 2500 h. pla nta uteto..o
" 2500 ho sfeeli do ..hir
_ 2500 ho cor/off, le,uBla
VII
Ll v es]
Podurl
Alt e uli l/ z i ri
r::::=J ArII b11
Scar a 1:1. 0 00. 0 00
BovIno
4 porcIno
OviDe
Complexe pentru cresteres
,i in, rl ,area snimslelor
Utilizarea terenurilor el principalele
culturi agricole. Zootehnie
\.
Scara 1: 1.000.000
11 e a ee t st ortoe
.fi Muz ee memoria/e
fl Muze e etnoArafice
,
Oroh es tr e populaTe
Llcee
9J
l!!J 8pi,.le CC)I"t
<il Policlinic;


Obiective social- culturale
Ail e r s m u r t a le i n d us t r i e i
,'O If U un it Al i tI ,: in d us t r t e /o.I:all
Indu stri a ali m e n t . r l
Industri a t ex t ill
Indus t ri a constru c' iilor d e fi pret u c r er e
met e t et or
I"dust ri, me t er t e t el or d, con, t r u clli
Trico,.jo ,1con f oel il
Is d usl rla chlmlc'
l n d u s t r i e p r e l u crs t os r e
" S l lII t
l n d u s t r i ext r a ctiva
I Til e i
fi Oazo n a tu rl le

CJ
CJ
r::::=J
c=J
CJ
CJ
...
\
Industria
Bcara 1 :750.000
Enert!ia elcr1rica
*Termocen tralo

- I. duo/rl. la . da servtott fl
domls.sta (>80 " dIn popul.tl. oeu".ti)
Ac t ivitl !i aA r icole r::::=J _.,rl eol e
n et propondaronlo (60 - 80" dl n popul.tl. oeup.ti)
- .,rlcola r-----I - a,rlenlo
" Industria/e L---.J ,l de servt ctt
prepnnderant a (40-60ll din pop ul ./I. oeup.'i)
r-----I - a8rl cole .i ndus t rla/ e r-----I - . , r/ col e, de 'err/ell
L---.J ,1 de servtet t L---.J ,1Indu /rlllla
\mbovj
Activiti!llndustri llle
prepnndaren i a ( 40 - 60 " dIn popul.,I. ne up. t il)
c
Structura populaflel ocupate pe principalele
activitati social - economice - 1973
Bcar a 1:1. 00 0 . 0 00
JUDETUL GIURGIU
desfasoara in condit ii avantajoas e pe intreaga su pr. a jud . ;
bazinul leg umicol Arges-Saba r , s ituat a pr oa pe in i nt r egi me
in cad r ul jud . , est e ce l mai mare mai complex din tara
car e inregistreaza fr ec ve nta cea mai r idi cat a a terenuril o r
ac o pe ri t e pentru cultur ile extratimpurii (i n s pe-
cial tomat e) . In 1980 din supr. cu lt iva te de 280 .1 mi i ha ,
cerea/e/ e pentru boabe oc u pa u 184,4 mii ha ,din care 63 ,6 mi i
ha griu secara , 96.7 mil ha porurnb , 21 .3 mi i ha orz
orzoalca: [toarea-soarel ui 22,0 mii ha ; sfecla de zaha r 6 789 ha:
cortoii 2255 ha : legume 11 .5 mil ha; plante de nutre] 17. 5 mii
ha . In 1980 prod. de griu secara a fost de 208 .8 mil t ,
porumb 336.6 mi i t , o rz orzoaica 85.1 mii t , fl oarea-
soarelui 34 .8 mii t , sfecla de zahar 149 .8 mi i t , cartofi 26.2 mii
t , legume 119 .6 mi i t. pepin;ere/e viticote ocupau
in 1980 , 6 413 ha , cu ltivat e in mod deoseb it pe terasele
Du na r ii , i n zon e le Cal ugar e ni Ghlrn pati . Viile pe rod
s int conce ntrat e cu deosebire in Podgo r ia Gr eac a i n
ce ntrel e vi ti co le Giurgiu , Hotar el e , Ban easa . St a nes t i . Prod .
totals de st r uguri a fost de 33 .4 mii t , LiveziJe s! pepinie-
r el e pornico te oc u pau 0 supr . de 1 962 ha . Prod . de fructe
a fos t in 1980 de 22 ,9 mi i t in care predo minau cl r esele
visi ne le , caise le , pie rs icile merele . C re sre rea animalelor
d is pu ne de 0 puternlca baza fur ajera . La i nce putu l an ului
1981 efect ivu l de an ima le se pr e ze nt a astfe l : bovine 120. 9 mii
d in care vacl, bivo lit e 62.2 mil; porci ne 409.8 mi i; ovine
175 ,5 mii ; pasa r ! 2252 .8 mil. In 1980 pr od . agr. ani rnala
e ra de 66, 9 mii t carn e . 948 . 3 mi i hi la pte, 377 t lina. 198 .0
mil ioane oua. Piscicultura se dezv . in co ndit iile pre zen-
t e i a nu me ro ase iazu r i.
SILVICULTURA. Su pr . fo ndului forest ier era in 1980 de
41 .3 mii ha, in compozttla padur ilo r intr ind stejarul , sal -
clmui , iar plopul salcia in zavoaiele din lu ncil e riur ilor .
Aceste pad ur ! au in general un rol de pr otect le sau fo r -
me ad r ezervat il (Comana). [ ud , G iu rgiu dispune de un
fond cinegetic var iat alcatuit din mis tre t i, ie pur i, caprt,
oare , pot irnichi et c.
CAlLE DE COMUNICATll r Lungimea r e t e le i de c.f. era
in 19 80 de 132 krn , din car e 34 km el ectr ificata.cu 0 de ns i-
t at e de 34 .6 km 1 000 krn". C .f. Bucures il-e-Giurg iu t r a-
verseaza Dunar ea pe ste pod ul cons tr uit i ntr e Giurg iu
(R . S. Ro man ia) Ruse (R. P. Bulga ri an Lung imea dr u-
m ur ilor publice era de 1127 km (19 80). din ca r e 312 km
mo de rnizate 31 5 km cu i mbracaminti asfa ltice
den s it at ea drumur ilor publice e ra de 29 ,6 kml100 km
2
.
Podul care t rave r seaza fluvi ul es te ut ilizat pent ru trans-
port ur ile a ut o . G iurgi u este po rt fluvi al .
1./.; Gh.V.; I .? ; N.S.
iNVATAMiNT. i n per mane nta dezvol tare. re teaua de inva-
t a m int est e compusa (an ul 1980 - 1981) di n: 210
grad ini te de co pi i; 223 generale ; no ua licee (din ca re :
pa t ru licee industriale ; patr u licee agroindus t riale ;' un lic eu
de ma t emat ica-fiz ica) ; pat r u profes ionale t r e i
d e
CU LTURA ART A. Re$eaua culturalEi est e
co mpusa (1980) d in: 0 casa de cul tura municipala. 57 camine
cul turale comunale. 52 fil iale artistidi de
amatori es te formata din : 56 ech ipe de teatru. patru echipe
de t eatru de 83 fo rmatii corale grupuri vocale,
cinc i ansamblur i folclor ice, 63 formatii de dansur i popu-
la r e . 26 tarafuri orchestre de muzi ca populara, 45 for-
mat ii de inst rumen t e populare, do ua colect ive de o bi-
ce iu r i popula r e. 101 br igazi a r tis t ice. doua fanfar e . doua
formatii de estrada . 41 fo r mati i de mu zica Inst i-
t U$ii1e artistice de spectacole concerte si nt reprezent ate
pr in : Teat r ul de re vista comedie " Io n Vas ilescu" , cu
se diul in Giu rgiu . cu do uil sectii - es trada drama-
O r.ch est ra de mu zica po pul ar a "Doina Ilfovu lui" (Gi u r-
giu). In jud o exi sta (1980) : 299 biblioteci cu 1445000 volume
478
100 cinematografe ins tal a ti i cinemat ografi ce . din care
t re i cu banda nor mal a . Nu rnar u] a bonatilor la rad io si r adio-
fic are este de 43 283, iar la de 56 03 7 . Organ ul
de pr esa a l Co mitet ulu i judet ean al P. C.R. al Cons iliu-
lui popu la r j udet ea n este zia r ul " St eagul Rosuv.
muzeist ica este alcat u it a d in do ua unitat ! r epr e zent ind:
un rnuz eu istor ic s i un muz eu et nogr af ic. Manifesta ri etno-
folclorice au loc in major ita t ea aseza r ilo r d in jud o sub fo r ma'
.Festt val u t a nual a l c int ecului, joculu i po rtul u i po pula r " .
Pr incipalele mestesuguri tradlt ionale din ju d o au fost r e pr e-
zentate pr in : ro ta r i t ( Pu ti neiu , Gr eaca) : im pleti turi din
pa pur a (Greaca . Gost inu , Prund u , Frasinu , Puien i) ; imple-
t ituri din rachita ; industr ia casnica . Dintre i ns tal atiil e
tehni ce popul are rnentiona rn e xist en ta cit o r va mo r i' c u
r oata vert lcal a , piv e vi ltor i ,
OCROTIREA SANATATII . Ret eau a sa nitara se compu ne
(1980) din : 1 800 pat uri de as lst enta rne dicala , din care
1790 in cele no ua s pitale din jud .; cinci policl inic i: sap t e
d is pe nsa r e me dical e .ur ba ne ; 56 dispensare medicale r ur ale :
noua d is pen sare de intr eprindere; doua d ispensare sco lar e :
doua case de nast er e : tre i cr ese de ca r t ier cu 320 pat ur i ;
25 farmacii pub/ice ; noua fa r macil cu circ ui t inc his s i ci nc i
punct e farmaceutice de categ . I. I. P. ; I .G. ; 1.5.
OBIECTIVE TURISTICE. Po te nt ial ul turist ic a l j udo es t e
alcatuit din numeroase elemente ale cad r ului nat u ra l (Iacur i ,
padur i , Dunarea) . vest igii isto r ice , mo numente de a r hi-
t ect ura, obiecte cu valoare e t no gr afic a etc. Existen ta mun i-
ci piului Bucurest i in no rdu l jud o irn pr irna aflue nt a . in ce a
mai mare parte a an ului, spre dins pre aces ta , a unui n urnar
mare de vizitator i . In egala masura, Dunarea a re un ro l
esent ial at it i n ridicarea potent lal utu i t ur ist ic a/ j ud . . ci t
in stabi lirea uno r flu xuri t uri st ice intens e . Re t eau a ru ti e ra
rno de r nizata, ca dota r ile e xist e nt e, permite pra ct icarea
in tensa a tur ismului . indeose bi cel de de sapta m ina .
Obiecti vele de interes tur ist ic se grupeaza i n lun gu l prin-
cipalelor artere hidrografice : Arges Neajlo v, in nord
(zona t uri sti cii Buc u resri] Du nar ea, in su d (zo na t uristi ca
Dun a rea}.
Municipiul Giur giu r e pr e zinta pr incipalul ce nt ru tur ist ic.
Este ates tat documentar de la in ceputu l sec. 15 (1403),
dar urmele de cult ura mate r ial a ga si te i n raza mun icipiu-
lu i in locali tatil e vecine dovedesc 0 s t raveche populare
a aces tor meleaguri. In Muzeul luptei pentru inde pe nde nt a
popo rul ui ro ma n. impor tant obiectiv turistic. se afla: urmele
unei vet r e o biecte din ul tima parte a pal eo li ti cului (m il.
7- 10 i .e.n .) gasite in punctul Malu (car tier al muni-
cipi u lu i); ceramica . obiecte une lte de la inceputul neo- .
li t icul ui - Cul t ura - di n satul Draghiceanu - com .
unelte, ce ramica din Cultura G ume lnita la Petru
- com. Izvoa r ele ; monede ; vase, unelte d in per i-
oada daco-romana si din secolele urmatoare ; actul de
atestare a localitatii 'de la 23 se pt embr ie 1403 ; martu r ii
ale istoriei cetat ii Giurgiu r idicata de Mircea cel Batrin ca
punct de rezistenta in lupta im po t riv a turcilor ; expo-
nate privind marile fra mintari sociale d in sec. 19 20 (1821.
1848 . 1888, 1907 etc. ) ; file din istoria Razb oiu lui pent ru
inde pe nde nt a a zilelor eroice care au urmat actulu i
revolut ionar de la 23 August etc. Tot ai ci se afla " Aleea
Er o ilo r " cu 23 de bustu r i a le unor lu pt ato ri cazut i in raz-
boiu l din 1877-1878; i n parcu l d in fata mu zeu lui se afla
bustul PC?etului Mihai Eminescu realizat de scu lptor ul C.
Medrea. In centrul se inal t a Tu rnu l ceaso r nicului.
de 22 m inaltime , rid icat de turci , pe ntru obse r va t ie ,
in sec. 18. refacut i n sec. 19. cind s-a adaugat ceasul. Pe
malul Duna r ii se in tilnesc: ru ine ale cetatil construite in
sec . 15 (plan pat r ulat e r . tu rnur i patrate . ' cu apa
etc .) Pod ul prieten iei (construit in anii 1952-1954.
cu 0 lungime de 2, 2 km . care realizeaza legatura rutiera
feroviara cu Ruse din R. P. Bulgaria) . Alaturi de
aces tea seimpu n: Casa de cu ltura, portul, c1adirea Con-
JUDETUL GIURGIU
s iliului popular judete an etc. in vecinatatea municipiufu i
se af'la : numeroase puncte de pescu it vinat oare sportiva
podgor iile ren umite de pe versantul sud ic al Burnasului,
i ndeose bi de la Greaca (ur mel e unor ase zar] vechi - Cul-
tura Boian din sec. 9-10) ; localitat ile: Sta nest ! (aici e xis ta
un obe lisc), Vieru Hcdivoaia (ult imele doua in com. Puti-
ne iu) , un de ra sccala din 1907 repres iunea asupra ras-
culat ilor au fost deosebit de putern ice ; mai multe puncte
a r heol ogic e: Pietre le - com. Baneasa - , asezar e de tip
Gu melruta: Oino cu , depozit d in epoca bronzului, necro-
pole sec. 2-4; in com. Cogosar l. in satul lzvoru, necropole
sec. 6-9 in. satul Droghiceanu - asezare neolltica. Cul-
tu ra Dudes t i , In lungul Argesului ret in atentia indeosebi :
Muzeul de ar ta pcpulara din - com. Hotarele (in
conacul familiei Udriste-Nasturel, sec . 17, mobilier si fero-
nerie populara, care: Iazi de zestre, obiecte d'in fier,
dulapuri, cuiere etc, din sec , 19 20, din diferite regiuni
ale tarii); podgoriile de la Hotoreie ; ruinele palatului lui
C. Cantacuzino (sec. 17) biserica ctl tor ita in 1699, in
localitatea - com. Gostinari; plajile amenajate de
la Adunatii-Copoceni, Buda (com. Cornetu); asezar ea ge tica
de tip dava de Ja Popesti (com. vechea Arge-
dava, dupa unii istorici centruJ politic al uniunii tribale
getice din s inuJ careia s-a ridicat Burebista; tot aici, ves-
tigi i suprapuse ale unor asezar! din epoca bronzului (Cul-
turile Glina , Tel), epoca fierului (Cultura Basarabi), sec.
2 i.e .n. - 1 e .n . ; fa scoala, punct muzeistic; blser ica de
la fine le sec. 17 din satul Grodisteo (co m. Comana) . In nor-
479
du l jud ., la Bolintin-Vale, placa rnemor iala mormintul
bustul scri itorului D. Bolint ine anu executat de sculp-
toruf Carol Storc k; la Szoenest / (com. Ho res ti-Stoenes tl),
intr-un palat de la ince put ul sec. 18. construit in st i/ul
arhitect ur ii brincovenes t i , se afla Muzeu l etnografic al Cimp iei
Dunar i i (unelte, te sa turi de int e rior, costu me , mobi lier tara-
nesc, cerarnica, costume t rad it iona!e etc .) : tot ai ci exi sta
o blser lca de fa 1723, cu picturi murafe d in sec. 18 19;
Ia Floresti (com. Hores t i-Stoenes tl ), conac i n stil brinco-
venesc (azi sanatoriu) biserica de la inceputuf sec . 18;
la Ciorogirla. manastire. monumentul eroului din Razbo-
iul 'pe nt r u inde pe nde nt a , Valter Maracineanu. in bazinul
Neajlovului r etin atentia obiectivele din Iocalitatile : Colu-
goren! - monumentul ridicat de Serban Cantacuzino in
1682 eel din 1913. ambele in amint irea victoriei lui Mihai
Viteazul de la 13 august 1595; ultimul se afla in locul unde
au fost plasate bateriile de tunuri ale armatei rornanes tl :
placile memoriale patru basoreliefuri fixate pe podul
de pe Neajlov in amintirea acelutasi eveniment; ctitoria
lui Matei Basarab, 1644; Comana - lac, punct de agrement
de pescuit sportiv; rezervatie natura/a cornplexa: manas-
tire rldlcata de Radu Serban - sec. 16 -, pe locul unei
ctitorii a lui Vlad Tepes. refacuta de Serban Cantacuzino,
sec. 17, care adauga casa dornneasca . in vestul jud., padur ]
de agrement. crescatorli de fazani la; Ghlmpati , Petru Rates
- com. Izvoarefe (aici asezare neotltlca). Izvoare/e (padu-
rea Manafu. rezervatie for est lera). M.I.