JUDETUL CONSTANTA
Suprafata: 7 OSS km: (3 ,0"/o d in terit. tari i).
Populatia: 6<13 167 loc. (2,9"/o d in populatia tarii, 1 oulie 1979), don care <1<10 73<1 loc. in mediul urban; dens. 91,2 loc.fkm1 .
Re$edin ta: munici piul Constanta: 279 308 toe. ( 1979).
A$ezar i: opt ora$e {din care un municipiu). 49 comune {din care patru suburbane), 190 sate .
Cai d e comunlcatie : 358 km c.f. {din care 6 5 km e lectrificati!.) ; 2 277 km drumuri p ublice {din care 501 km modernizate).
ASEZAREA GEOGRAFICA . Situat in extremitatea de SE
a iarii, formeaza pe latura sa de E o par t e din tarmul roma-
n esc al M. Negre. Ocupa cca 213 din Pod . Dobrogel. Coor-
donate: este intersectat de paralela de 14° lat. N (S de Dobro-
mir , S de Topraisar, Tuz la) $1 d e meridianu l de 28~ long. E
(E de Rasova. V de Deleni). jud. vecine : Tulcea, lalomita.
Catara~; ~i Braila. Limita de S este data de granita de stat
cu R.P. Bulgaria.
GEOLOGIA . Ter it. jud. Cons tanta a partine in intreg ime
uni t. structurale de platforma a le Dobrogei de Sud $i Do-
brogei Centrale. Platforma Dobrogei d e Sud se in-
tinde in S unei dislocatii tecton ice profunde- falia Topalu-
Palazu Mare, ~i are un fundament constituit din forma-
touni granitice ~i cristaline. El este fracturat ~i scufundat
Ia adincim i de peste 1 000 m. Peste fund amentul cr ista-
lino-magmatic se dispune o stiva groasa de roci sedime n-
tare apartinind silurianului {~isturi argiloase. cuartite),
devonianului (gresii, marnocalcare) . jurasocului (calcare),
cretacicului, ce apare Ia zi in lungul vailor dunarene (cal-
care, marnocalcare, g resii, cong lome rate , ere til, roci gla-
uconitice), eoce nu lui (calcare, nisipuri glauconi t ice), tor-
tonianului (argile, gresii calcaroase , nisipuri), sarmatia-
nului, deschis in lungul vailor $1 in falezel e M Negre (marne,
argile nisipoase, bentonite, calcare luma~elice) $i plioce-
nului (marne, n isi puri, cal care lacustre) . Supr. podi$ul ui
este aco pe rita cu o CJJvertu ra groasa de loess. Platforma
Dob rogei Centrale ocupa partea d e N a jud. fii nd co n-
stituita dint r-un fundament de ~ i sturi cristaline, mezo-
metamorfice (mica$isturi, amfibolite. cuartite), acoperite de
formatiunea $iSturilor verzi (petite , $isturi sericito-cloritoase,
cuar tite. gresii. conglome rate). Aces tea din urma apar Ia
zi pe valea Caslmcea. Peste acest soclu, mu ll inaltat fata
de Dobrogea de ~t..d, s-a depus o cuvertura sed imentara,
paqial inlaturaU ·~ eroziune, formatl din roci jurasice
(calcare), cretacice (pietri~uri, gresii glauconit ice) $1 sarma-
tiene (pietri$Uri, nisipuri), toate acoperite de o cuvertura
de loess.
RESURSE ALE SUBSOL ULUI. Au fost descoperite minereuri
de (1er in zona Palazu Mare. Subston'e ~i roci utile ~i mote-
no/e de construqii: fosforite Ia Pe$tera, lvinezu; creta
Ia easarabi, Medgidia, Nazarcea; diatomit Ia Adarr.closi.
Zorile , Urluia, Rasova; be nto nit Ia Adamclisi: cal-
carIa Mircea Voda, Saligny, Me dgid ia, Techirghi o l, H iqova,
385
Topalu, Corbu. Lespezi, Deleni etc.; doTomit l1 Ovid iu;
caolin Ia Tibr inu, Basarabi, Cuza Voda etc .. $is turi verzi
$i cuartite Ia !stria, Mihai Viteazu, Pantelimon, Fintinele;
nisipuri g lauconitice $i cuartoase Ia Remus Opreanu (Med-
gidia). Acestora li se adauga apele minerole de Ia Mangalia
$i Topalu .
RELI EFUL. Terit. jud. Constanta este forfT}at dintr-un pod i~
suspendat fata de M, Neagra $1 Dunl!. re, cu altitudini de
160-200 m IaN ~i Ia S de culoarul transversal, mai coborit,
al vai l Carasu (SO- 100 m) . Cele mai sdlzute al titud ini
sint inregistrate in lungul litoralului (0 m) $i in lunca joasa
a Dunarii (8- 10 m). Sub r.aport morfostructural relieful
a paqine celor doua mari unitliti de podi$ : Dobrogea de
Sud $i Dobrogea Centralil sau Pod. Casimcei. Podi~ul
Dobrogei de Sud c9respunde in fundament soclului rigid de
platform! format din $isturi cristaline mezometamorfice.
iar Ia supr·. cuverturli sedimentare cretacice $i sarmatiene
acoperitl cu loess. Aceasta din urma conferli podi$ului \.in
caracter struttural cvasitabular. Aproape 2/3 din supr
sa este drenata de bazine hidrografice ce se lndreapta spre
Dunare, cumpa na lor de ape gl!.sindu-se foarte aproape de
tarmul M. Negre Ia altitudini mal sclzute (70 - 80 m) dec it
inaltimile dinspre latura"'<lunlireana (130-180 m) pe care le
strabate . U1Jele d iferentieri geomorfologice permit impar-
tirea acestuT podi$ in trei subunitati: Pod. Carasu. Pod. Otto
nei $i Pod . Cobadin . Pod. Carasu, cunoscut $i sub numele de
Pod. Medgidiei sau Pod. Doroban!u. situat IaN de vale" Carasu,
es te constituit d intr-o suitli de platouri joase ce coboarl!.
in panta domoalli c3tre valea Carasu. sau ditre Dunare .
Au altitudini de 50 - 130m . Valea Carasu. ce separa podi$UI
cu acela$i nume de podi$urile ceva mai inalte din S, a pare
ca o arie depresionarli transversal! ce une~te latura dun a-
reana cu cea marit imli a jud. Este marginita de versan 11
inalti $i abrupti de loess . .t:zJ.-.91tinei, situat in partea de
SV a jud . este format dintr-o seroe de. pod uri intedluviale,
cu altitudini de 130 - 180 m, ce coboara U$Or catre NV,
oprindu-se cu SO - 100 m deasupra luncii joase a D~.tn!rii .
l ntre acestea. reteaua dunareana de vai -Ceairu, Canaraua
Fetei, Valea Mare, Urluia, Baciu, Pe$tera- aplre sub for-
ma unor culoare depresionare. puternic adincite, mlir-
glnite de versanti abrupti . Este eel mai frag Tlentat pod ~
al Dobrogei de Sud. In interiorul podi~ului aceste vai au
aspect de canioane. Spre Dunare se llirgesc insi mult.
sub forma unor pi lnii largi. in care sint cantonc~te limane
- ~-- - ---- ---- ...
 JUDETUL CONSTANTA
fluviatile. Pod. Cobodin ccnstit uie par tea centralli ~~ estica
a Dobrogei de Sud. Este mai putin fragmental ~i are un aspect
tabular format din intlnse pod uri interfluviale u~or ondulate.
In cadrul sau se deosebesc doua trepte morfologice: treapta
inaiU vestid, de 100-180 m, sectionata de valea Urluia
in doua subunitati (Pod. Cobodin propriu-zls in N ~i Pod .
Negru Vodo in S) ~i treapta joasa estlca (Pod. Topraisor) cu
altitudini de 10-90 m. Contactul cuM. Neagra se realizeaza
printr-un tarm inalt, cu fale1e, intrerupt de zone joase cu
limanuri fl uvlo- marine. Prezenta calcarelor sarmatiene ~ i
cretacice a determinat aparitia relieful ui carstic: val seci,
chei, doline, pe~teri, polii cu zone endoreice (Negru Voda,
lespezi, Amz.acea- Mereni). Podi~ul Dobrogei Centrale sau
PodiJul Caslmcei se extinde in jud. numai prin ramiflcatiile
•
sale sudice ce vin in contact pe un aliniament NV -SE cu
Pod. Dobrogei de Sud. Este un podi~ de eroz1une cu inlil-
ti mi medii de 1 50-180 m, depa$ind u neorl 200 m, frag-
mental pe direqia NV-SE de valea Casimcea. Masivele
calcaroase, resturi ale unei vechi bariere de corali
din marea jurasid, ramase sub forma unor martori
de eroziune pe aliniament ul H ir$OVa- Crucea- G ura Dobro-
gei, introduc o nota de diversitate in peisaj. Relieful calcaros
este evidential prin martori de eroziune, chei (Mireasa,
~irtcman, Valea Seaca), doline, pe$teri (Gura Dobrogei).
Pe laturile dunareana $i cea maritima altitudlnile podi$ului
coboara sub 100m. conturindu-se astfel douli subunitati:
Pod. Hir$OVei, in V, $i Pod. lstriei, care domini! laguna Si noie
$1 cimpia joasa lito rail! de grind uri $i perisipuri Ta~aul - Chituc,
in E. V.V.
PROCESE GEOMORFOLOGICE ACTUALE ~I DEGRA-
DAREA TERENURILOR. Terit. jud Constanta . alcatuit
dintr -un relief de podi~. cu altitudini nu prea mari, dar
in care vaile s-au adincil puternic rezultind versanti
cu inclinari destul de mari, este supus unei game
restrinse de procese geomorfologice, putin diferentiate
regional ca tip $i intensitate. Un aspect cu totul nou fata de
celelalte jud. este introdus de aqiunea proceselor de abra-
ziune $i acumulare exercitate de M. Neagra asupra tarmului.
Activi tatea de modelare actuala a reliefului jud. Constanta
este conditionata in mcd hotaritor de frecventa mare a
ploilor torentiaJe (3-'1 mm{min.) care detin cca 75% din
totalul precipitatiilor cazute. Ele determina ritmu l $1 amploa-
rea proceselor de eroziune. Potentialul modelator al apei
scurse pe versanti sau in talvegur ile torent1ale este mull
marit ~i de extinderea depozitelor loessoide. roci putin
rezistente, care acopera atit podurile interfluviale cit $i
ver santii vailor ale caror inclinliri frecvente se mentin Ia
7-10•. mult accentuate insa pe versantii dunareni ~i in
lungul falezei. Lipsa ap roape total a a padurilor mare$te
intr-o oarecare masura efectul pluviodenudarii $i al scurgeri1
pe versanti. acestea mentinindu-se insa Ia valori moderate
pe arealele prote1ate prin culturi adecvate (vita de vie in
terase, livezi etc.) . 0 oarecare diversitate a sistemului de
modelare actuala este introdusa de prezenta calcarelor in
par tea de SE a jud. Procesele geomorfologice actuale pre-
dominante prin care se realizeaza mode larea continua a
reliefului jud. Constanta sint: pluviodenudarea ~i eroziunea
in suprafata. prccesele fluvio-tcrentiale, tasarea ~i sufo-
ziunea, Ia care se adauga ca subordonate alunecarile de teren,
procesele eoliene, acumularea manna ~i abraziunea.
Pluv iodenudarec $i eroziunea in supra( a(a constituie proce-
sele cu cea mai mare arie de desfa~urare, ele afectind, di-
ferentiat insl\ ca intensitate, toate sup rafetele interfluviale
sau de' versant a cliror inclinare depli~e~te 3°. Sezonul critic
de eroziune prin aceste prccese se plaseaza in intervalul
mai-aug .. cind ploile torentiale au cea mai mare frecventii.
in acest timp cantitatea de sol erodat de pe versanti. in
conditiile Dobrogei de Sud, reprezinta peste 70'10 din vo-
lumul med1u anual. Procesele de eroziune in suprafala ~~
pluvicdenudarea cu intensitate moderata pina Ia excesiva
afecteaza peste SO% din suprafata bazinelor hidrografice
cu regim torential. ln acest sens se remarca indeosebi va ile
Casimcea, C.hichirgeaoa, Dunarea, Tibrinu, Carasu, Pe~tera,
Urluia, Valea Mare etc. lntensitate deosebita $i caractere
excesive definesc procesele din lungul versantului duna-
386
rean ~· de pe versantii din cursurile mi)locii $i inferioare
ale vailor Casimcea, Ch ichirgeaua, Tibrinu, Baciu, U rluia
~~ Valea Mare, in condi\ii de accentuare a pantei.
In aceste conditii rata de denudare a versantilor ajunge Ia
peste 0,5 mm/an. Procesele (luvio-torenliale urmlirite prin
actiunile de ero:z.iune lln ea ra ~i laterala ~i de acumu lare a
albiilor au in conditiile climatice ale jud. Constanta un
caracter sezonier, dar ajung uneori Ia intensitati foarte marl .
Viitura t orentialli cu denumirea !ocala de .. sel" este insotita
de eroziuni latera le $i in adincime, de inaintarea regresiva
~i alungirea ravenelor, de surpari de maluri $1 de un transport
masiv de materiale. Torentialitatea ~~ ravenarea sint
specifice vailor sc urte ~~ bazlnelor de obir$ie. Ravenarea
capata o intensitate $i o dezvoltare arealli mare in zona du-
nareanli dintre Rasova ~i Topalu ~i in jurul limanelor fluviatile
dunarene. acolo unde depozitele de loess au grosimi mari
(20-30 m} $i o texturli luto-nislpoasa sau nisipoasa. Pe vliile
lnterioare bazinele torentiale au o mare capacitate de ero-
ziune ~~ transport, materialele desprinse de pe versanti fiind
deversate in albiile principale unde formeaza intinse conuri
de dejectie. Modelarea fluviatila este caracteristicli indeosebi
Dunarii. care se pastreaza aproape tot timpul lipita de ver-
santul dobrogean, lunca fiind foarte putin extinsli sau inexis-
tenta. DatoriU eroz iunii laterale $i tendintei generale de
I I) abatere spre E, Dunarea afecteaza permanent baza versantu-
" lui men tmind profile abrupte ~i o mobilitate accentuata a
acestuia, determinind procese de prabu~ire $i chiar de alu-
1? necari masive . Pe vaile lnterioare, cum sint cursurile inferi-
oare ale riurilor Topolog, Casimcea, Urluia, procesul de ero-
ziune ce se exercitli doar in timpul viiturilor afecteaza
malurile putin lnalte ale albiilor, iar transportul $i redistri-
buirea sedimentelor fine din albie determina o modificare
continua a lor Tasarea s• su(oztunea a par ca procese caracteris-
tice jud. Constanta datorita suprafetelor mari acoperite cu
loess, roca in general afinata $i poroasa, pretablla pentru
aceste fenomene. Procesul de tasare $i de aparitie a cro-
vurilor este restrins. frecventa acestora fitnd de cca un crov
Ia 500 km 2 • ln schimb, se remarca aparitia cu o frecventa
rid icata a sufoziunii sau a procesului combinat de tasare-
sufoziune-raveljare, intilnit cu precadere in lungul versan-
tului dunarean ~i in toate obir~iile torentiale; unele gene-
reaza pilnii d e sufoziune, avene. hornuri, hrube. arcade .
Aluneci:Jrile de teren apar cu totul intimpllHor datorita
intrunirii pe plan local a unor condi\ii morfodinamice
pro pice. Majoritatea sint alunecari vechi, stabilizate ~i
au aspectu l unor mari amfiteatre in trepte. Asemenea
procese sint intilnite in zona depozitelor pliocene ce
afloreaz.a in versantul Dunarii intre Rasova $i Ostrov. Spo-
radic se gasesc $i in Jurul localltatilor Cernavoda. Seimeni.
Capidava - tot in versantul dunarean. precum ~i pe valle
interioare Carasu, Pe~tera, Tibrinu. Cu o dinamica accentuata
intilnim citeva alunecliri, datorate in principal s ub min:lrii
versantului de cUre eroziunea laterala a Dunarii, in partea
de SV a jud .. in jurullocalitatilor Ostrov, lzvoarele $1 Oltina,
precum ~~in lungul falez.ei, Ia sud de Eforie. ProceseJe eoltene
afecteazli aproape toaU suprafata jud. Constanta. In primul
rind deflatia, ca proces de dislocare $i transport aJ particulelor
fine de sol, apare in perioadele secetoase ale anului, $i este
posibila datoriU frecventei $i intensitatii ridicate a vintului
precum ~i a solurilor $1 depozltelor superfi ciale cu textura
fina. slab coezive. Actlunea de spulberare. transport $i acu-
mulare a vintului, cu efect morfodinamic eficient. caracte-
rizeaza in mod special perisipurile din lungul litoralului,
cum sint cele de Ia Agigea, Mamaia sau cele care
inconjoara Lacul Sinoie. Aici i~i fac aparitia chiar formele
specifice proceselor eoliene - dunele de nisip litorale.
Modelarea actuala a litoralului Marii Negre ca urmare a
proceselor de abraziune $1 acumulare, datorita actiunii valu-
rilor ~~ curentilor, se realizeaz.ll in mod diferentiat-ca ur-
mare a modificarilor morfologlce $1 structurale ale tarmului.
Astfel, intre Gura Portitei $1 Capul Midia unde avem un
tarm jos, predomina pro~esele de acumulare $i de formare
a cordoanelor litorale. In timpul furtunilor, cind aqiunea
valurilor este maximli, se realizeaza insemnate modificari
a le liniei de tarm. in schimb, Ia sud de Capul Midia, unde
sectoarele de tarm inalt cu faleza se dispun alternativ cu
 JUDETUL CONSTANTA
sectoare de tarm jos cu plaje ~i limane, predominant ramine
procesul de abraziune, lar subordonat, in sectoarele joase
ale tarmului. eel de acumulare. Faptul ca cea mai mare parte
a falezei este fermata din loess, iar valurile ating direct baza
falezei. se intilnesc frecvent procesele de prabu$ire aso-
ciate cu cele de sufoziune ~~ chiar de alunecare (N de Con-
stan\a. S de Eforie), care impun o retragere rapidii a tar-
mului (S de Constanta. N de Tuzla, S de Costine$ti etc.).
Degradarea terenurilor prin procesele actual e de model are
este relativ redusli. Ea se datorC$te In special pluviodenu-
dlrii $i eroziunii in suprafata. care ocupl cca 40% din supra-
rata jud. lntensitatea eroziunii solurilor este slabli pin.i Ia
moderat- puternica $i caracterizeaza indeosebi versantii ba-
zinelor hidrografice dunarene $i bazinul vaii Casimcea. Degra-
darea excesiva a terenurilor prin asemenea procese se re-
stringe doar Ia versantii ce urmaresc cursurile principale de
apa in sectoarele lor inferioare $i mijlocii (Casimcea, Chichir-
geaua. Tibrinu, Baciu, Urluia, Valea Mare). precum $i Ia ver-
santul inalt dunarean. Procese de degradare apar $i in lun-
gul tarmului cu faleza datorita abraziunii marine.
N.P.
APELE DE SU PRAFAT A. Reteaua hidrografid a terit.
Jud. Constanta se imparte in doua unitati distincte $1 anu-
me: grupa danubiana $i grupa maritima. Riurile din grupa
danubiana dreneaza partea vestica a jud. majoritatea lor
terminindu-se prin limane fluviatile. Topologul care izv.
don Pod . Babadagului de Ia o alt. de 200m se varsa
on Balta Bentu. Are o supr. totala de bazin de 343 km!,
o lungime de 38 km $i o pantli medle a riului de 5,4°/00 .
Terit. jud. Constanta este drenat numai de sect. s.iu infe-
roor pe o lunglme de 18 km. La S de Topolog urmeaza in
ordine o serle de riuri mai micl cum sint: Chich~rgeoua
(S-1'17 km 2 • L-13 km), Dunareo (S - 113 km=. L~16 km),
Tobrinu (5=253 km'. L- 13 km} etc. dupa care intervlne
un alt riu mai important, Carasu sau Apa Neagra (S=
840 km2 , L-62 km) care se intinde spre E pina in apropi-
erea portului Constanta. In lungul sau se desfa$Oara unul
d ontre cele mai mari sisteme de irigatio don tara. Mao spre
S se intilnesc lvinezu sau Pe$tera (S- 247 km 1 , L - 32 km)
care se varsa in L. Cochirlenl $i Baciu (5=306 km 2 , L=
50 km) care se vars.i in L. Baciu, doua riuri mai mici. dupa
care urmeaza Urluia (S - 1 356 km2 , L=48 km) cu iz-
voarele in R. P. Bulgaria $i varsarea in L. Vederoasa. Mai
so nt de mentionat in continuare. Valeo Mare, care se varsa
' n L. Dun.ireni, Canaraua Fetei (S= 2 630 km 2 , din care nu-
mai 205 kml pe terit. R. S. Romania) care debu$eaza in
L. Oltina $i alte patru riuri : Almaloul, Gir/i~a. Cuiu jucalcea
so Cazarlic, care converg c.itre L. Girlita. cu v.ii mult defer-
mate de fenomene carstice. Riurile din grupa maritima
dreneaz.i in general partea estid a jud. Cel mai important
r iu dintre acestea este Caslmcea care i$i are izv. ling.!
comuna R.izboieni, in platforma inalta din jud. Tulcea, Ia.
o alt. de 300m $i se varsli in L. Ta$aul. Supr. totala a bazi-
nului sau de receptie este de 737 km 1 , lungimea riului
de 60 km, iar panta medie de Ia izvor Ia v.irsare de 5.1°{00 .
Pe terit. jud. Constanta supr. bazinului sliu de receptie
este de cca 550 km2 • iar lungimea de 45 km. Afl. sau prin-
c.pal este Cartalul, pe partea. dreaptli, cu o supr. de bazin
de 128 km2 $i o lungime de 15 km. Tot din a.ceastl! grupa
mai pot fi mentionate riurile /stria, Nunta$i $i Corbu. toa.te Ia.
N de riul Casimcea $i care se varsa in lacurile cu acela$i nume,
Dereaua care se varsa in L Techirghiol $i Albe$ti care debu-
$eall in L Mangalia. In general. jud. Constanta are o
retea de riuri saraca a c.irei densita.te medie este sub 0,1 kml
kmt. Toate riurile se caracterizeaza prin pante foarte accen-
tuate pe dtstante scurte in zona de izvoare, dup.i care pan-
tele scad rapid, albiile majore devenind foarte la.rgi.
Debotele medii multianuale speci(ice sint scawte, sub 1 lis· km 1 ,
valori ceva mai mari fiind numai in zonele de izvoare ale
riurilor Casimcea $i Topolog . Debitele medii multianuale
: sint rerativ mici comparativ cu mlirlmea supr. bazinelor
· d~ receptie A$a de ex. debitul mediu multianual al riului
U' mcea Ia s h Casian este de 0,52 m1 /s $i al Topologului
Ia s.h. Saraiu de 0,31 m1 /s. De Ia an Ia an debitele medii
anuale variaz.i mult in funqie de condiliile meteorologice
387·
------ -
· -
ale anului respectiv. A~a de ex. pe Casimcea, Ia s.h Casoan,
in anii foarte ploiO$ i (1969) debolele medii anuale aj u ng
Ia de douli ori valoarea d e bitului mediu multianual, iar in
anii foarte secetO$o (1959) acestea scad Ia mai putin de
jumatate din valoarea acestuia. in timpul veni carac-
terul puternic torential al acestor riuri se face de ase-
menea sim\it, regimul hidrologic caracterizindu-se prin
viituri puternice $i dese. de foarte scurta durata, urmate
de perioade cu debite sclizute sau de secare complet.i. Pe
sezoane vol. naxim de apa se produce obo$nuit Ia sfir$i-
tul iernii $i inceputul primaverii (febr.-apr.), iar eel monim
Ia. sfir$itul toamnei $i inceputul iernii (nov.-ian.) cind se
scurg in medie cca 33% $i respectiv 17 - 18% din vol.
anual. Lunar, vol. maxim se scurge obisnuit in luna febr.
reprezentind in medie cca 18% din vol. anual, iar eel minim
in luna nov., cind se realizeazli in me die cca 5% din eel
anual. Urmare a ploilor torentiale, vliturile care se produc
sint de scurta durata (uneori de citeva ore) $1 au debite
de virf foarte ridicate. A$a de ex. in anul 1975 Ia. s.h Sa.raiu,
pe Topolog viitura produsa a avut un debit de virf de
138 m3 /s $i o durata totala de numai 17 ore. tlmpul de cre$-
tere fiind de 5.5 ore. Pe terit valorile debitelor maxtme
speco(ice corespunzatoare cu probabilitate de producere
de 1% au valori de ordinul a 10 000 1/s · km2 pentru supr.
de bazin de 10 km 2 $1 de ordinul a 1 000 1/s · km 2 pentru
supr. de bazin de 350 km 2 . Debitul maxim cu probabilitatea
de depa~tre de I% pe Casimcea Ia s.h Cas ian este de 545 m3 /s
iar pe Topolog Ia s.h Saraiu de 310 m3 1s De!>ote/e med11
zilnice minome pe riurile d in cuprinsul jud sint foarte
scazute sau sub cele care prezinU fenomenul secd-
rii. Studiile intreprinse au arHat ca in regim natural de
scurgere riurile don S, inclusiv Carasu, sint riuri tempo-
rare cu secare frecventli in fiecare an, deci debitele medu
zilnoce monime cu probobilitate de 80"1., (o datli Ia 5 ani} tre-
buie considerate ca nule. Riurile don N vaii Carasu ca
de ex. Casimcea $i Topolog. care nu seacli. au in timpul
verilor secetoase $1 al iernilor geroase debite foarte scazute.
A$a de ex. Ia s.h. Casian, pe Casimcea, de!>itu/ mediu zilnic
minim (anuol) cu probobllltate de 80% (o data Ia 5 ani) este de
ordonul a 25-30 lis iar Ia s.h. Saraiu, pe Topo og, de sub 10 1/s
Trebuie insa mentionat cain prezent, datorita masivelor lu-
crari de irogare $1 ridicarii pinzei freatice. majoritatea
riu rilor nu mai prezi nta fenomenul secari i. ln cup rinsul
Pod. Cobadin se contureaza doua zone semiendoreice
carstice cu o supr. de cca. 100 km1 , care influenteaza evi·
dent regimul scurgerii apelor de suprafata. dar mai ales
al celor subterane. Relatiile de generalizare referitoare
Ia scurgerea medie multionualo de o/uviuni in suspensie
a rata pentru intreg terit. valor I red use de sub 1,0 t/ha· an.
Debitul medtu multionuo/ de aluviuni 1n suspensie pe
Casimcea Ia s.h. Casian este de 3.40 kg/s. Debitele medii
multianuale de aluviuJli tirite sint reduse comparativ cu
cele din suspensie. Regimul de inghe~ caracterizat pe baza
datelor de Ia s.h. Casian, pe Casimcea, a.ratli ca fenomene
de inghet obi$nuite ca gheata Ia mal, curgeri de sloiuri,
apar in fiecare ia.rnl $i au o durata medie de cca. 40 zile,
durata maxima inregistrata fiind de 82 zile, iar cea minima
de 11 zile. Podul de gheata apare, de asemenea, in mod
obi$nuit in fiecare iarnl! dar are durate mal reduse in medie
de 25-30 zile, cea mai mare durata inregistrata fiind de
71 zlle iar cea mai mid de 6 zile. De$i Dunarea nu traver-
seaza jud. Constanta. dar reprezinta limita acestuia cu
jud. lalomita $i Cllara$o. trebuie arltate $i citeva date carac-
teristice ale fluviului pe acest sect. Supr. bazonului de recep-
tie Ia intrarea in jud. este decca 960 000 km•. lungimea de Ia
izv. de 2 484 km, iar pa.nta. de 4 cmlkm. lmediat in aval
Dunlirea se des parte in doua brate. Br. Borcea pe stinga
$1 Dunoreo Veche pe dreapta - care de fapt delimiteaza
Ia E tud Constanta $i Ia V Balta lalomitei. Aceste brate
se reunesc intr-un singur curs, dupl cca 134 km, Ia Vadu
Oii, dupl! care urmeaza o noua despletire in trei brate:
Cremenea, Vilciu $i Macin. ultimul delimitind pe prima por-
tiune jud. Constanta de jud. Brlila. In aval de Ostrov
(km 346) din Br. Dunlrea Veche se desparte Br. Bolo care
conflueaza cu Br. Borcea Ia km 68 $i transporta un debit
important in acesta. Debitul mediu multianual al Dunarii
 Harta fizico - geografica

~ _Q.r•~
~ (; fJJDJJ.ll e ~ ILb u rblUJ I!
"' (JJ.mune
-~- £.li fnat l!:
~--- Druf'tJJLI:i modero1z11tr
,...............,~
-. Drumyr1 ocmodt>rni~ate

~-· - Rwri
. . _ Lim-ill Jie jude(
L · Cil 1 Frontici'IJ de st1t t J

>a~o;.rd.usani
"' E. t,l)f,..
m
"'
0
~ Ti rgus

g
'
s t i
CaHLra$i

a \

. 1 u I C

.
• Cbirnogen

R. P.
Albesti

Scara 1:5 00.000

 Geologia
Scarw l ! l.&OU. OQO

CIJ

U nitali de relief'
z Sca.ra 1:1.000. 000

Podl,url

100
 --
, >-· .
-- ~-

mm
I

0& Ul

Mediile anuale ~i )I( I lull Cantltati medii anuale

extrem ele absolute IO&liDICUDU ~I maxfme in 24 ore
• •.oc 6 . t0 . 4!)
/&.~tlliiYOda

I. 0\\\!\a
eA dt.mellsl
116,2(21 . 07 . 33)

• Piop tni
1'&4,0(18 .09 . 43)
lhn&a li
140,2(28 . 08 . 47

clledHle ~i minimele
absolute ale lunii Cantitati medii
ianuarie -ianuarie
Cernno h
<
r
40 20
~ el!!!_i a ~
I I c ••• ,.-- '-tonatan1
Baura bi•
• vat u
lui Trala

• Adamolfll

=Mediile ~~ maximele Cantit81i medii

absolute ale lunii -i ulie
iulie
50

Baaarabi• • vall
lo f Traia

• Ahmclfll •uamcl iai

. Piopeni
Mngal
 JUDETUL CONSTANTA
pe sect este de cca 6 000 m 3 /s d in care cca 90~ 0 se scurge
poe Br. Dunlrea Vee he, procent care se diminueaza in a val
de Br. Bat a Ia cca 39% Debitu/ maxim cu probobllito te de
dep(lpre de 1% (o data Ia 100 ano) in reg im natu ral de
scurgere este de cca 16 800 m3/s. Ia intrarea in jud. $i cca
15 900 m3 /s Ia re$ire. scldere expllcabila prin fenomenul
puternrc de atenuare ce are loc in Balta lalomi(ei. Debite/e
med11 zllnrce mrmme (onuole) cu probobi/itcte de depapre
de 80"1. (o daU Ia 5 anr) sin t de cca 2 000 m3 /s, valoare
care , ca $i in cazul de bitelo r medii m ultianuale, nu va-
nazi sensibil pe sec t. aferent jud.
lacurile . Exis ta patru tipuri de lacuri: limane fluviatile.
I mane fluvi o-marine , lagune $i iazuri. limanele fluviatile,
formate prin bararea gurilor de varsare a riurilor de catre
aluvrun il e Dunllrii, sint situate de-a lungul malului drept
al fluviu lui $i au adincimi sub 1,5 m. Cele mai importante
sin t Bugeocu/ sa u Girlita (5 - 13,86 km2 ). Oltino (S - 19,0
km~). Mlrleonu (S-7,7 km2 ), Vederoasa (5=6,08 km 2 ) $i
Bociu (S 3,4 km2 ). La acestea s-ar ma i putea mentiona
se foste le limanur i Cochir/eni, Seimenii Mari $i Seimenii
Mrcr in preze nt desecate. limanele fluv io-marine situate
pe latura esticl a rud. s-au format prin anastomozarea gu-
nlor de vlirsare a riurilor de clltre cordoanele marine.
Om aceasU categorie rae parte: Corbu sau Gargalic (S=
5.39 km'). Ta$ou / (S- 21,8 km2 ). Agigea (5=0,55 km!),
Techrrghrol (S-10,68 km2 ) - cu mineralizare ridicata $i
n.imol terapeutic, T4tlageac (5= 1,41 km2 ) $i Mongolia
(5-2,61 km1 ). Lagunele, foste golfuri de mare. sint repre-
zentate prrn L. Srnoie (S-165,6 km:) - component al
complexului lacustru Razim, cu anexele s1le /stria $i Nunt0$1-
Tuzlo, l. Siutghrol (5-19,56 km2 ), cu anexa sa Tabiiciirio
S-0,96 kml) don care sint separa te printr-un grind nisipos,
'ezerul Mongolrer $i Comorovo. lazurile sint in general mici
s• de •mpor tanta local!. Majoritatea au fost amenaJate in
bUmul Carasu (37 iazuri). Studiile de bi lant hidrologic:
e ectuate asupra unor lacuri ca de ex. Siutghiol. Tasa-
ul, Agogea, Corbu, Techirghiol, Tatlageac, Nunta$i-Tuzla
s TlWclria au condus Ia concluzia cl in prezent toate aceste
la.cun au un bilant excedentar, datorita influentelor antro-
p•ce. In regrm natural singurele lacuri cu bilant excedentar
(preceprtatn+scurgere su pe rficiall+aport subteran > evapo-
rat~+ rnfJitratia) par a fi 5iutghiol $i Hbkaria. Fenomenele
de inghe; reprezentate prin gheat:i Ia mal, sloiuri sau pod
de gheati cu ochiuri $i pod de gheata compact- analizate
~ lacurile care dispun de vbservatii directe $i pe perioade
relatrv reduse - apar in fiec:are iarna $i au o durata totala
med e de cca 50 60 zile (podul de gheatl complet avind
o duratl ma i mica de 25 - 45 zile). Exceptie face L. Taba-
c.lna unde atit durat<L medie a fenomenelor de inghet con-
Siderate in total itate cit si a podului de gheata sint mai
mtct, respecti v de 42 $i 12 zile. T em peratura medie anualll
a apei lacurilor. stabilitl pe baza datelor masurate pe peri-
oade relatov reduse, variaza intre 10,8°C $i 12,9• C, cea mai
micl feind a L. Agigea, iar cea mai ridic:ata a l. Tabadiria.
In ceea ce prive$le temperatura maxima masurata, aceasta
var azl intre 27- 36"C C.M.
CLIMA. Unitlti dima tice. Jud Constanta apaqine in pro-
poqte de peste 80% sect. cu clima continentala (\inutului
cu clim.i de cimpie si pe o zonl restrinsll tinutului cu climl de
dealuri) si in proportie de c:ca 20% sect. cu clima de lite-
ral maritim (\inutul cu clima de cimpie). Regimut dimatic
general. Se caracterizeaz.i, in par tea continentala a jud .,
prin veri fierbinti $i slrace in precipitatii $i prin ierni nu
prea reci, punctate uneori cu visccle puternice, da r $i cu
dese intervale de incalzire care fac ca stratul de zapada sa
a•bl un caracter episodic, iar in partea maritima, prin veri a
clror ell dura este a ten uata de briza racoroasa a marii $ i
prin ierni blinde marcate de vinturi puternic:e $i umede
dins pre mare. Radiasia solari global a. Prezinta valori
cuprinse intre 127,5 kcalfcm:.an in V $i 132,5 kc<~l/cm2 ·an
in zona litorall. Ci rculatia generali a atmosferei. Este carac-
terizata, in semestrul cald, prin advectii lente de aer oce<Lnic
din V, care ajunge insli put ernie trans format (incalzit $i
usc<~t), ia r in semestrul rece prin advectia maselor de aer
din N E (cu caracteristici t e rm ice de aer arctic continental)
391
-
$1 advectia dinspre SV a aer ului c:ald si umed de origine medi-
teran eanli. Temperatura aerului. Prezinta diferentieri slabe.
Mediile onuale sint de 11,00C Ia Basarabi, 11,2"C Ia Con-
stanta s• Mangal ia si de 11,3°C Ia Cernavoda. Mediile lunii
celei moi c~ iul., sint de 22,<fOC Ia Basarabi, 22,4°C Ia
Constanta $1 ~1 .8"C Ia Mangalia. lnfluenta mlirii se mani-
festa in semestrul cald , prin S(lderea usoar:i a mediilor lunare
pe litoral. Mediile lunii celei moi reci, ian., sint de -1,3"C
Ia Cernavoda, - 1.o•c Ia Basarabi, - 0,3"C Ia Constanta
$i 0,2°C Ia Mangalia . lnfl uen ta mod e ratoare a mlrii se manr-
festli prin mediile termice lunare mai putin c:oborite in semes-
trul rece, pe litoral. Din aceastli cauza Ia Constanta se inregis-
treazll cea mal ridicata temperatura medie lunara de iarna,
iar Mangalia este singura statie meteorologicli din tara Ia
care temperatura medie lunarli a aeru lui rllmine pozitiva in
tot cursul anului. Maximele absolute au depasit 36,o•c pe li -
teral (38,SOC Ia Constant<~ in ziua de 10 iul. 1927 $i 36.o•c
Ia Manga lia in zllele de 25 iul. $i 23 aug. 1933) $i <IO.o•c in
interior ('l1,0•c Ia Basarabi in ziua de 20 aug. 1945 si 42,2•C
Ia Cernavoda in aceeasi zl). Minimele absolute au fost mai
ridicate pe lito rat ( - 2s.o•c Ia Constanta in ziua de 10
febr. 1929, - 25,2"C Ia Mangalia in ziua de 25 ian. 1942) si
mai coborite in interior ( - 33,1°C Ia Basarabi in ziua de 25
ian. 1942) din cauza influentei Marii Negre. Numiirul medru
anual o/ zilelor de inghel este mai mic: pe litoral (73.2 zile Ia
Constanta) $i ma i mare in interior (100,0 zile I<L Basarabi). Pre-
/'cipitatiile atmosferice. 5int mai reduse decit in celelalte JUd.
ale tllri i. ContitdJ.i!!.. medii anuole total izeazl 427,0 mm Ia
Cernavoda, 378,7 mm Ta Constanta si 377,8 mm Ia Manga-
lra. Contrtdlile medit lunare cele moi mari cod In iun. cind
Ia Ct.rnavo.sla se inreg istreazl 63,9 mm, Ia Constan\a "13,5
mm iar Ia Mangalia 39,9 mm. Contitd~i/e medil ~e
ce/e moi micr cod in mort. $i sint de 25,9 mm Ia Cer-
navcda, 23.8 mm Ia Constanta si 24,3 mm Ia Man-
galla . Cea mai mare parte a precipitatiilor cade n
semestrul cald mai al es sub forma de averse. Cantito~rle
moxime cdzute In 24 de ore au insumat 130.0 mm Ia Con-
stanta (18 sept. 19-13), 140,2 mm Ia Mangalia (29 aug . 19-17)
$i 19-1,0 mm Ia Plopeni (18 sept. 1943). Strotul de zapo-
da. PrezinU numeroase discontinuiUti atit in spatiu cit
$i in timp . Durata medie anuala este de 24 zile pe li tor<~l
$i 28 zile in interior . Grosimile medii decadale ating valori
maxime decca 3,0 em in decada a treia a lu ni i febr . Vintu -
rile. Prezintli frecvente si viteze care se diferentiazll in
functie de rei ief. Frecven,ele medii onuole in registrate Ia
Cernavoda indidi predominarea vinturilor din NV (21 ,8 %).
NE (19,5%) $1 5E (17,2%). La Constanta frecventele cele
mai marl se inregistreaza pentru directiile N (21,5%). V
(12.7%) $i NE (11 .7%) , iar Ia Mangalia pentru directiile NE
(17,3%). NV (15 ,6%) $1 N (13.7%). Frecventa medie anual!
a calmului este red usa, ea re prezentind 11.3% din cazuri
Ia Cernavoda, 15,2% Ia Constanta $i 10,9% i<L Mang<~li<L .
Vitezele medii onuole sint mai mari pe litoral (peste 'I m/s)
si mal mici in interior (sub 3,6 m/s). Vara, pe litoral se
dezvoltl circulatia termica !ocala sub forma brizei de
mare (ziua) si brizei de uscat (noaptea). Aceastl circulatie
se resimle pinl Ia 10-15 km in interiorul usc<Llului.
S.C.
SOLURILE . Condi\iile pedogenetice, in deosebi clima, relie-
ful de podi$ $i depozitele de loess au determinat predomi-
narea cernoziomurilor carbonat ice $i cernoziomurilor. clrora
li se alliturll. in V, in apropiere de Dunare, formind o fisie
aproape continuli orientatl N-5. solurile balane, iar in E.
inspre Marea Neagrl. cernoziomurile cambice care se intil-
nesc pe o fi$re ingusta incepind din dreptul ora$ului Con-
s tanta s pre S. Aceastll distributie a solurilor este strins
legatll de gradul de fragmentare a reliefului: astfel, arra
de rlspindire a solurilor balane, cele mai putin evoluate,
corespunde reliefului mai puternic $i mai adinc fragmental,
dominat de supr. in pantll, in timp ce ce rnoziomurile
cambice, cu profit bine diferentiat, se intilnesc pe supr.
de pe cu imea plan!, cu panta foarte mica, a zonei de trecere
de Ia bazinul hidrografic al Dunarii Ia eel al Marii Negre;
cernoziomurile c:arbonatice, c:a $i .cernoziomurile, apar pe
supr. de tranzitle intre cele dou:i mentionate. In 5V
---------------------