Universitatea Dunrea de

Jos din Galai

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Proiect la disciplina Economia turismului
Monografia turistic a zonei:
Galai
!"
#curta pre$entare
Localizare
Unul dintre cele mai importante avantaje pe care le ofera judetul este fara indoiala cel al amplasarii
geografice deosebit de atractive:granita comuna cu Ucraina si Ungaria,municipiul Satu Mare situat
destul de aproape de patru capitale europene(Bucuresti, Viena,Budapesta si Bratislava ) si la doar
! de "m de autostrada M#(in constructie)care va lega estul de nordul $uropei prin estul Ungariei%
&epere istorice
'sezat intr(un spatiu al interferentelor culturale si lingvistice europene,judetul Satu Mare poarta o
pecete distincta:vatra a dacilor liberi,cetate de )otar voievodala,zona etnografica multietnica,leagan
al unor personalitati culturale(de la episcopul *rigore Maior,poetul 'd+ $ndre,luptatorul
memorandist Vasile Lucaciu,pictorul 'urel ,opp si altii), loc intesat de cimitire al unor batalii
pentru apararea -ultimei brazde.de pamant romanesc%
Structura administrativa
/rganizarea administrativ(teritoriala a judetului Satu Mare cuprinde municipiile Satu Mare 0
resedinta de judet 0 si 1arei, orasele 2egresti(/as, 3asnad ,'rdud si Livada(4!!5), precum si 6 de
comune constituite din 447 de sate%
Municipiul Satu Mare
8e9i ridicat la rangul de ora9 abia :n anul ;4#!, cetatea de p<m=nt cu numele 1astrum >otmar a fost
men?ionat< ca fiind unul din domeniile st<p=nite de voievodul Menumorut :nc< din secolul @%
1etatea 9i ora9ul Satu Mare, situate la :ncruci9area unor vec)i drumuri de nego? au avut de(a lungul
evului mediu un important rol economic, politic 9i militar% An secolul @VBBB, dup< repetate distrugeri
9i refaceri, 1etatea S<tmarului dispare, dar din acest secol :ncepe urbanizarea tot mai accentuat< a
ora9ului% Se regularizeaz< albia Some9ului, se asaneaz< mla9tini, se fac :ndiguiri, se dezvolt<
economia%
'st<zi, municipiul Satu Mare, cu o popula?ie de peste ;;7 mii de locuitori, constituie polul
economic, social 9i cultural al jude?ului a c<rui re9edin?< este%
Municipiul Satu Mare
Municipiul 1arei
1ea dint=i men?iune documentar< a localit<?ii dateaz< din anul ;#4! 0 Villa Carul% An inima
actualului ora9 a fost ridicat< o cetate :n anul ;64 care cu timpul :9i va pierde din importan?<, iar :n
urma transform<rilor succesive suferite :n secolele @VBBB 9i @B@ se presc)imb< :n castelul actual de
stil baroc al familiei CDrol+%
1a ora9 :ncepe s< se dezvolte :n prima jum<tate a secolului @VBBB, prin colonizarea 9vabilor% An
secolul @B@, ora9ul devine centru de jude?, c<p<t=nd o importan?< economic< 9i cultural< din ce :n
ce mai mare% 1areiul a fost localitatea unde s(au dat ultimele lupte de pe teritoriul &om=niei :n cel
de(al doilea r<zboi mondial%
An anul ;66 ora9ul 1arei a fost ridicat la rangul de municipiu, iar :n prezent, cu o popula?ie de 4#
E6 locuitori, este a doua a9ezare urban< ca importan?< a jude?ului Satu Mare%
1astelul Carol+ din 1arei
2egre9ti(/a9
,rima atestare documentar< (anul ;47!) men?ioneaz< 2egre9ti(ul ca punct de leg<tur< pe -drumul
s<rii. de la ocnele de sare din Maramure9 spre ,anonia%
8enumirea de 2egre9ti, se pare c< a fost dat< localit<?ii, dup< culoarea gubelor locuitorilor sau dup<
culoarea :nc)is< a umbrei p<durilor nesf=r9ite de stejar din :mprejurimi%Localitatea care :n prezent
num<r< ; 45F persoane si a primit statutul de ora9 :n anul ;65E%
/rasul 2egre9ti(/a9
/rasul 2egre9ti(/a9
3<9nad
,rima atestare documentar< (anul ;4EF) aminte9te de localitatea 3<9nad ca fiind o mo9ie episcopal<
a c<rei popula?ie se ocupa cu lucratul p<m=ntului 9i cre9terea vitelor%
,ozi?ia geografic< deosebit de favorabil<, la intersec?ia unor drumuri mult circulate, ajut< la
dezvoltarea a9ez<rii care ajunge -t=rg., dar eGpune localitatea la dese incursiuni de prad< ale turci(
lor 9i t<tarilor, care masacreaz< popula?ia% /cupa?ia turceasc< din secolul @VBB 9i )olera (;7!6 9i
;7#6) duc la sc<derea popula?iei, f<c=nd posibil< colonizarea 9vabilor :n anul ;F7 pentru a lucra
p<m=ntul 9i pentru a consolida catolicismul%
Localitatea a primit statutul de ora9 :n anul ;65F 9i num<r< :n prezent 6 7#! locuitori%
>ona 3asnad
'rdud
'ezarea este atestat< documentar din anul ;4;, sub numele de Herdeud% ,=n< :n ;6;F oraul a
aparinut &egatului Ungariei i 'ustro(Ungaria,iar dup< ,rimul &<zboi Mondial a aparinut
&om=niei%'rdud este declarat oras prin legea nr% F# din !%!E%4!!E%
1etatea din 'rdud
Livada
Localitatea a primit statutul de ora :n 4; iulie 4!!5, ca urmare a Legii nr% #44I4!!5 si numara in
prezent 7%!!E locuitori%
Biserica *reco(1atolica din Livada
Biserica *reco(1atolica din Livada
3urismul in Satu Mare
'ctivitatea turistic< reprezint< o ramur< important<
a jude?ului, de?in=nd o important< baz<
material< 9i condi?ii naturale deosebite% Varietatea
peisagistic<, contrastele fizico(geografice,
valorile etnografice 9i folclorice, :ncadreaz< jude?ul
Satu Mare :n constela?ia vetrelor de cultur<
9i civilita?ie rom<neasc<%
1ele mai importante zone turistice sunt: Jara
/a9ului, >ona 1odrului, municipiile Satu Mare 9i
1arei, ora9ele 2egre9ti(/a9, 3<9nad 9i 'rdud,
comuna Medie9u('urit 9i satul 'd+ $ndre%
,rincipalele atrac?ii turistice ale jude?ului sunt:
turismul termal, turismul montan, turismul rural
9i turismul cultural%
turismul balnear realizat :n zonele Satu Mare,
3<9nad, 1arei, 3ur? B<i, 1erteze, Valea
M<riei, B<ile 3arna Mare, Beltiug 9i 'c=9, este legat
de eGisten?a resurselor )idrominerale si )idrotermale%
turismul rural practicat cu deosebire :n zona
J<rii /a9ului 9i a >onei 1odru, :n sate care
conserv< un fond etnografic original, ar)itectura
tradi?ional< (biserici, locuin?e),
me9te9uguri populare (ol<rit, port popular, ?es<turi) %
Lacul de la 1alinesti /as
Strand balastiera 'pa
3ara /asului(dans
turismul montan se poate derula :n perimetrul mun?iilor /a9 (v=rful ,ietroasa 9i *ut=i),
favorizat de eGisten?a unor zone 9i trasee turistice cu resurse estetico 0 peisagistice atractive%
turismul cultural cu cele dou< variante: urban pentru vizitarea monumentelor din ora9ele
Satu Mare 9i 1arei, respectiv focloric cu vizitarea manifest<rilor folclorice de la Huta
1erteze, Solduba, Homoroade, include 9i dou< circuite tematice(1ircuitul cet<?ilor 9i
castelurilor antice 9i medievale 9i 1ircuitul m<n<stirilor s<tm<rene)
"%&nventarea patrimoniului turistic al $onei
'esurse turistice naturale(
&elieful
$ste variat 9i are forma unui amfiteatru ce coboar< din est spre vest, deosebindu(se dou< trepte:
c=mpia (4I# din suprafa?a total<, :n vest este reprezentat< de 1=mpia Some9ului, cu o suprafa?<
joas< de ;45 m, u9or fragmentat< de Some9, 3ur, 1rasna 9i 1=mpia 2irului, mai :nalta, p=n< la ;5!
m, acoperit< cu dune de nisip), 9i zona :nalt< (:n eGtremitatea nord(estic<, reprezentat< de mun?ii
vulcanici /a9 9i *ut=i, cu :n<l?imi de ;%4!! m, care :nc)id 8epresiunea Jara /a9ului, de F47 m,
complet=ndu(se cu 1ulmea 1odrului de 76 m 9i zona de piemont)%
1aracteristici climatice
1lima temperat continental< cu veri c<lduroase , ierni friguroase 9i precipita?ii bogate, prezint< mici
diferente intre zona de campie si zona deluroasa%
An cadrul climatului temperat(continental ce caracterizeaz< &om=nia, jude?ul Satu Mare ocup<
regiunea de 2V, aflat< sub influen?a circula?iei generale a maselor de aer, cu evidente nuan?e
oceanice ce se resimt c<tre est p=n< la barajul arcuit al 1arpa?ilor /rientali 9i Meridionali% An mod
similar, Mun?ii 'puseni, de9i departe de a constitui o barier< compact<, din cauza por?ilor
Some9ului 9i Mure9ului, influen?eaz< local climatul prin desele ploi de relief cauzate pe pantele de
vest ce for?eaz< masele de aer s< se ridice brusc, 9i prin condensare s< produc< precipita?ii
inseminate cantitative%
&e?eaua )idrografic<
'pele din jude?ul Satu Mare sunt reprezentate prin c=teva r=uri principale 9i anume Some9ul, 3urul
9i 1rasna% 'limentate mai ales din ploi 9i z<pezi, r=urile au un regim )idric caracterizat de ape mari
de prim<var< 9i iarn< 9i viituri de var< cauzate de ploi asociate cu topirea z<pezilor% La principala
re?ea )idrografic< se adaug< o serie de lacuri antropice 9i anume Lacul 1<line9ti, la ie9irea 3urului,
de F,5 milioane m# 9i cu utilizare compleG< 9i 'ndrid, :n bazinul Berului, cu func?ii nepermanente, o
suprafa?< de 4! )a 9i cu un volum de ;7,! milioane m#% ,e l=ng< acestea, amintim micile iazuri 9i
lacurile formate :n carierele de pietri9uri 9i nisip, unele amenajate, ca de eG% Lacul de 1ristal de
l=nga Bojib,Balastiera('pa)etc%
Klora 9i fauna
Klora aferent< zonei 9i ora9ului Satu Mare este cea caracteristic< zonei de lunc< 9i silvostepei cu
arbori de esen?< moale: r<c)it<, plopi indigeni, precum 9i p=lcuri de ar?ari, aluni jugastru etc%
Vegeta?ia p<9unilor este reprezentat< de 'grostis Stolonifera, ,oa 3rivialis, 'lopercurus ,ratensis
etc%
Kauna este reprezentat< de specii de roz<toare (pop=nd<ul 9i )=rciogul), reptile, dintre care amintim
Vipera Berus din p<durea 2oroieni, iar ca avifaun<, specii de ra?e, g=9te, egrete, :n timpul pasajelor
sistematice 9i al peregrin<rilor ocazionale%
An parcurile ora9ului se afl< c:teva rarit<?i floristice care merit< a f: remarcate: arbori ,terocar+a, din
1)ina, Sopbora Laponica ,endula, ,auloMnia 3omentosa etc%
'rii protejate ,rezervatii naturale si monumente ale naturii Satu Mare:
,e teritoriul judetului Satu Mare eGist< # arii naturale protejate de interes jude?ean declarate prin
Hotar=rea 1onsiliului Lude?ean nr%E din 7 martie ;66 9i 7 arii naturale de interes na?ional :n
conformitate cu Legea nr%I4!!! si H* 4;;I4!!E% ,rincipalele rezervaii sunt:
,arcul 8endrologic din 1arei
An anii ;76! gr<dinarul Bode *+Nrg+ amenajeaz< :n jurul castelului CDrol+i o Ogr<din< englez<O ce
avea i o ser< cu plante eGotice% Korma actual< o primete :n ;F6!% ,arcul se :ntinde pe ;! )ectare i
cuprinde circa ;;! specii eGotice i indigene, unele fiind rarit<?i ale florei dendrologice cultivate :n
&om=nia, iar altele reprezent=nd adev<rate recorduri prin dimensiuni% 'tracia o reprezint< platanul
uria, plantat :n anul ;F;!, ce are un diametru de 4! cm%
8unele de nisip de la Koieni
8unele continentale din apropierea localit<ii Koieni sunt situate :n 1=mpia 2irului, care este parte
integrant< din 1=mpia de Vest% 2isipurile ce formeaz< dunele sunt fiGate printr(o vegetaie
termofil< intrazonal<%
Mlatina Verme din Sanisl<u
Mla9tina Verme9 conserv< unele specii de plante glaciare 9i unele specii rare pentru ara noastr<%
$ste singurul loc din ?ar< :n care a fost g<sit< beca?ina comun<%
,<durea 2oroieni
Situat< la ;4 "m de municipiul Satu Mare, fauna acestei zone este bogat<, reprezentat< prin
mamifere mari ( cerb, cerb lop<tar, c<prioar<, mistre? ( i specii de p<s<ri pentru v=nat ( fazani%
>ona este preferat< de locuitorii oraului, deoarece este accesibil< i cu bicicleta% 1ei mai curajoi
pornesc la drumeie c)iar i pe jos%
&ezervaia natural< O&=ul 3urO
Antins< pe o suprafa?< de 5%4;4 )ectare, &ezervaia natural< a r=ului 3ur este situat< :n r=ului 3ur, la
grania cu Ungaria 9i Ucraina% Lunca 3urului este vestit< :n primul r=nd datorit< celor ;FF de specii
de p<s<ri g<site aici, printre care berzele negre, acvilele ?ip<toare, cristelul de c=mp 9i nag=?ul%
Braele moarte ale r=ului p<streaz< i o valoroas< vegetaie floristic<% ,e por?iuni de r=u domoale
predomin< nuf<rul galben% Bubitorii cicloturismului pot vizita valorile naturale 9i culturale ale
rezerva?iei pe unul dintre traseele cicliste de pe digul r=ului 3ur%
&ezervatii naturale geologice din judetul Satu(Mare
Bzvoarele de ape minerale sunt localizate :n depresiunea /as%
2r%c
rt
8enumirea zonei Localizare Suprafata(mp)
;% 'pele minerale din com%BiGad com%BiGad ;!@
;! 4% Baile ,uturoasa ;4 "m S
de
com%Vama
;!@
;!
#% Baile 3arna Mare com%3arna Mare ;!@
;!
E% Valea Mariei # "m 2V
de
com%Vama
;!@
;!
% 'pele minerale din com%1erteze com%1erteze ;!@
;!
5% 'pele minerale de la Luna(2egresti ;! "m S$ de
orasul
2egresti(/as
;!@
;!
$Gistenta acestor izvoare se datoreaza prezentei unei aureole mofetice care :nconjoara eruptiile
vulcanice neogene ale muntilor /as(*ut=i% An general apele minerale sunt sarate, bicarbonatate si
sulfuroase%
'esurse turistice antropice
$dificii culturale:
3urnul
,ompierilor
are o
:n<lime
total< de E7
m i o
:nalime
cursiv< de
#E m, a fost
construit :n
anul ;6!E
din iniiativa episcopului *+ula MeszlPn+i, fiind
proiectat de Kerencz 8ittler i construit de Lajos Vajna+%
8atorit< :n<limii, turnul oferea o privire de ansamblu
asupra oraului fiind folosit :n acest sens pentru
prevenirea incendiilor i protecia :mpotriva lor% 'st<zi,
turnul este un obiectiv turistic de mare atracie fiind
vizitat zilnic de ca% ! de vizitatori%
,rogramul de vizitare este zilnic :ntre orele ;5%!! i
4;%!!, cu eGcepia zilei de luni%
Hotelul 8acia Satu Mare (este una dintre cele mai
frumoase cladiri in stil Secession din 3ransilvania,
construita in ;6!4, dupa un proiect premiat la un
concurs de ar)itectura de la Viena%
3eatrul de 2ord Satu Mare( Kunc?ioneaz< :ntr(o cl<dire
construit< :n ;FF6, :n stil neoclasic, cu un etaj%% Sala de
spectacole a fost construit< s< cuprind< F!! de locuriQ
este decorat< :n stucatur<, cu motive specifice epocii%
1ladirea Breslei 1izmarilor Satu Mare% 1ladirea, in
prezent monument istoric, a fost eGecutata in jurul anului
;6!!, are
forma de OUO
in plan cu o
curte
interioara si
este realizata
pe structura
din zidarie de
caramida
portanta%
&egimul de
inaltime a cladirii este :subsol partial,parter si etaj%
1asa 'lba Satu Mare( 1onstruita pe locul unui
vec)i )an (-La arborele verde.), actuala cladire
% :si are numele de la cromatica fatadei%
&idicata :n anii ;6;;(;6;4, dupa proiectele
ar)itectilor KNldes $de si Sc)eider Mi"lRs, :n
stil secession, cladirea are o fatada interesanta,
cu decrosuri si retrageri alternativeale
registrelor verticale, placate cu faianta alba, pe
care se detaseaza c=te un medalion decorativ
central cu motive florale si, :n partea
superioara, casete cu basoreliefuri reprezent=nd
tema maternitatii ( o femeie cu copii :n brate,
care tine un rotulus cu inscriptia-S(a construit
:n anii ;6;;(;6;4., si un grup de putti(:ngerasi)
care tin stema orasului Satu Mare%
Kilarmonica O8inu LipattiO Satu Mare
1ladirea filarmonicii este o aripa a )otelului
8acia si a fost construita in ;6!4,pe locul vec)ii
,rimarii a orasului ,in stil sucession%Sala de
concerte ,renumita pentru acustica sa,are o
capacitate de #4! de locuri%

Biblioteca jude?ean< Satu Mare% Biblioteca actual<
s(a :nfiin?at la ; februarie ;6; 9i se numea
Biblioteca &aional< Satu Mare cu sediul pe str%
Horea nr%7% 8in ;67E se va transforma :n Bibliotec<
Lude?ean< cu sediul pe str% 8ecebal nr% 4

Muzeul Ludetean Satu Mare (este una dintre cele
mai importante institu?ii de cultur< ale jude?ului
Satu Mare% 1l<direa are o planimetrie :n form< de
OLO fiind compus< din dou< corpuri diferite ca stil
ar)itectural, provenind din perioade diferite de
construc?ie%
,rogram de iarn< : ,rogram de var<:
Luni: :nc)is Luni(inc)is
Mari(S=mb<t<: ;!:!!(;F:!! Mari(S=mb<t<: !6:!!(;7:!!
8uminica:;!:!!(;E:!! 8uminic<: ;!:!!(;E:!!
'lte edificii culturale:
Bn Satu(Mare:'telier Memorial 'urel
,opp 'telier Memorial
,aul $rdos Muzeul de 'rta
Bn 1arei:Muzeul Municipiului
1arei
Muzeul
Svabesc
Bn 2egresti /as: Muzeul 3arii /asului
Bn 3asnad: Muzeul /rasenesc
$dificii religioase:

1atedrala romano(catolic< Satu Mare(construita
intre anii ;7F5(;76F, in stil neoclasic, are un portal
monumental, cu fronton atic sustinut pe sase
coloane cu capiteluri corintice
Biserica &eformat< cu lan?uri Satu
Mare%1onstruc?ia s(a desf<9urat pe parcursul a 6
ani (;76#(;F!4) :n concep?ia ar)itectural< de
manier< baroc< a
lui ,reinlic) Sigismund% Kace parte
din
tipul planimetric al bisericilor(aul< cu turn
acro9at% $ste :mprejmuit< cu st=lpi lega?i :ntre ei
cu lan?uri forjate, de aici 9i denumirea Obiserica
cu lan?uri

1atedrala /rtodoG< O'dormirea Maicii
8omnuluiO Satu Mare( a fost construit< :ntre anii
;6#4(;6#7 si respect< stilul bisericilor rom<nesti cu
br=ul eGterior specific%
Biserica OSf% 'r)ang)eli Mi)ail 9i *avrilO Satu Mare
%
Monumentala cl<dire a catedralei rom=ne a fost
construit< :ntre anii ;6#4(;6#7, fiind a9ezat< pe
locul vec)ii biserici rom=ne9ti din Satu Mare,
construit< :ntre anii ;766(;F!#%
Biserica &omano 1atolic< 1alvaria Satu Mare% ' fost construit< pe urmele bisericii vec)ii
cet<?i 1astrum ( >ot)mar, :n anul ;FEE dar funda?ia, din cauza nisipilui a cedat 9i zidurile s(
au cr<pat% ' fost reconstruit< :n :ntregime :ntre ;6!F(;6!6 de catre fra?ii Seszelovsz"+%
,alatul $piscopal Satu Mare% &idicarea palatului episcopal s(a derulat :n mai multe etape% Antre
;6#7 9i ;FE! s(a construit casa sc<rilor, capela episcopal< 9i sala festiv<% Lucr<rile au
fost
:nc)eiate :n ;F;, an :n care s(a mutat episcopul HDm LDnos% 'ripa de nord(vest a fost ridcat<
:n
;F6, iar corpul cl<dirii de leg<tur< :n
;F64%
,alatul, la fel ca 9i 1atedrala, a fost construit :n stil clasicist% Ka?ada monumental< se
caracterizeaz< prin simplitate 9i armonie% &<m=ne p=n< ast<zi una dintre cele mai
frumoase cl<diri ale ora9ului% An epoca sa de glorie a avut o curte de mari dimensiuni care a
fost redus< odat< cu trasarea actualului bulevard Br<tianu%
'lte edificii religioase:
Biserica reformata( 1arei
Biserica reformata
(3asnad Biserica
reformata 0Livada
Monumente si statui:
Statuia Lupa 1apitolina (Lupoaica)% Statuia este o copie a celebrei Lupoaice
2apocene,
eGecutat< de sculptorul &adu 1iobanu, simbol al latinit<?ii rom=nilor%
Monumentul /sta9ului &om=n( este ridicat :n semn de omagiu solda?ilor 'rmatei a BV(a care
au purtat lupte grele pe aceste meleaguri :n octombrie ;6EE, pentru eliberarea teritoriului de
nord al &om=niei%
,e un soclu :n form< de trunc)i de piramid<, placat cu travertin, se afl< a9ezat< statuia, lucrat<
:n
piatr<, a osta9ului rom=n, ?in=nd :n m=na st=ng< stindardul biruin?ei, tricolorul, ridicat :n pozi?ie
vertical<, iar :n dreapta o ramur< de stejar lipita de faldurile tricolorului, simbolul t<riei
armatei rom=ne%
Statuia a fost ridicat< :n ;65#, are o :n<l?ime de #,! m 9i este opera sculptorului $mil
Mereanu%
Statuia Lupoaica Monumentul /sta9ului
&om=n
1ultura,etnografie si
folclor
$tnografia si folclorul judetului Satu Mare sunt representative in cele # zone distincte:3ara
/asului,>ona 1odru si 1ampia Somesului,in care se gasesc aspecte caracteristice culturii,artei
si civilizatiei populare romanesti,mag)iare si germane,cu trasaturi specifice ,dar si de
influenta reciproca%
,<str<tori ai unor valori etnoculturale autentice, o9enii au reu9it s< transmit< din genera?ie :n
genera?ie ceea ce
are mai de pre? un popor: limba, portul 9i datinile
str<mo9e9ti%
3ara /asului a devenit celebra prin portul popular,arta,muzica si dansul specific
osenesc,care desfata in special cu ocazia unor evenimente
deosebite:nunti,)ore,sezatori,sambre,lautul torturilor si alte sarbatori%,ortul osenesc se
distinge prin originalitatea prin care imbina culorile si ornamentatia intr(o perfecta simbioza
cu peisajul mirific al locurilor% 2elipsite o9anului sunt clopul :mpodobit cu m<rgele sau pene 9i
strai?a ornamentat< :ntr(o policromie deosebit< cu motive geometrice sau vegetale% ,antalonii
largi de var< sau cioarecii str=m?i 9i gubele mi?oase, negre sau albe, purtate iarna, se p<streaz< din
vremea dacilor%
,ortul femeiesc este caracterizat prin aceea9i prospe?ime, vioiciune 9i originalitate: c<ma9a viu
colorat< este lucrat< :n ornamente geometrice sau florale, iar 9or?ul :nflorat, de obicei pe fond
galben sau ro9u% 8eosebite sunt :mpletitura 9i cununa de m<rgele purtate de mirese%
1asa o9eneasc< str<vec)e este construit< din lemn, cu acoperi9 de 9indril< sau paie, :nalt 9i
?uguiat cu
-t<rna?ul. (pridvorul) sprijinit pe -suli?i. 9i cu -vrani?a. (poarta mare de la curte) sculptat< artistic
:n lemn de
ste
jar
%
8e mare valoare artistic< este ceramica de Vama, ornamentat< cu motive geometrice, zoomorfe,
antropomorfe :ntr(o cromatic< dominat< de brun :nc)is, negru, verde sau ro9u%
Jara /a9ului 9i(a c=9tigat faima 9i prin tradi?iile 9i obiceiurile str<vec)i% 8ansurile o9ene9ti
-&oata. 9i -Miresele. animate de ritmul sacadat al -ceterii. (viorii), de -?ipurituri. (strig<turi) 9i
b<t<i din palme, sunt inconfundabile%
2unta in 3ara /a9ului 1asa din 3ara
/a9ului
' doua zona etnografica 1odru,isi are denumirea de la padurile de fag si stejar eGistente aici
pana spre sfarsitul secolului trecut% 1rea?ia material< 9i spiritual< a acestei zone se face remarcat<
:ndeosebi prin ar)itectura popular<% 'ici :nt=lnim originale 9uri de dimensiuni monumentale, cu
por?i decorate prin traforaj :n relief cu elemente geometrice, florale, zoomorfe 9i antropomorfe 9i
mai ales, renumitele biserici din lemn de la 1orund, Soconzel, St=na 9i Bolda, dat=nd din secolul @V
B B B %
8intre dansurile specifice acestei zone remarcabile sunt -&om=nescul., -1odrenescul.,
-Scuturatul.,
-'rdeleana. 9i -B<tr=nescul., dansuri dificile 9i spectaculoase%
8atorita influentelor din mediul urban,traditiile specifice 1ampiei Somesene s(au
pierdut treptat,pastrandu(se in unele sate cateva elemente de ar)itectura,folclor si port popular
,specifice% ,ortul mag)iar,confectionat din panza de canepa,se face remarcat prin pantalonii
si fustele plisate,iar cel german(svabesc),confectionat in intregime din panza tesuta
industrial ,prin sobrietatea culorilor% 8ansurile specifice acestei zone sunt -'rdelenele., precum
9i diferite variante de -csDrdDs. cum sunt: -Bagosi forgRs. (Anv=rtita de la Bog)i9), -LegPn+es.
(B<tr=nesc) 9i -LeDn+os. (Loc de fete)%
1=t prive9te dansul german, acesta se :nt=lne9te sun forma -Landler. 9i
-,ol"a.%
3radiia ol<ritului
'ezat< :n sudul J<rii /aului, pe oseaua ce leag< Satu Mare de Sig)et, c)iar :nainte de
intrarea :n 2egreti(/a, comuna Vama p<streaz< :nc< tradiia ol<ritului, ap<rut< de timpuriu,
sub influena ceramicii bizantine%
3radiia local< consider< ol<ritul foarte vec)i, iar documentele din ar)ivele comunei confirm<
ol<ritul :nainte de ;F!% 8ac< la :nceputul secolului al @@(lea erau peste #! de olari :n comun<, :n
;6! la Vama lucrau ;4 olari, ast<zi singurul meter olar care duce tradiia mai departe este *Pza
Bstvanfi%
'cesta a :nv<at meseria de olar de la tat<l i bunicul s<u, dedic=ndu(i tot timpul acestei meserii,
din pasiune% An atelierul s<u putei urm<ri cum roata olarului transform< lutul :n ulcele, farfurii i
alte obiecte ceramice% 1ategoriile de obiecte lucrate la Vama erau cele de uz casnic, necesare
gospod<riei ()=rg<ul pentru dus m=ncare la c=mp, castroane, oale pentru lapte, oale pentru sarmale
etc%) 9i blide pentru decor (t<iere, oluri de n<na9i etc%
/ dat< pe an finii duceau n<nailor lor c=te un ulcior pe care na9ul :l at=rna la grind<% 8up<
num<rul ulcioarelor at=rnate de grinda unei case se tia num<rul finilor pe care :i are gazda% An
ornamentica (vezi foto) ceramicii de Vama sunt predominante motivele geometrice (puncte, linii,
cercuri, spirale etc%) asociate cu cele vegetale 9i antropomorfe stilizate%
,e vremuri conturul motivelor era realizat prin zg=rierea angobei 9i a pastei, ulterior aceast<
te)nic< a fost :nlocuit< cu linii de contur pictate cu cornul iar mai apoi cu ornamentarea cu
pensula, ceea ce a determinat 9i sc)imbarea ornamenticii%
/rnamentarea vaselor cu pensula era realizat< de :n general de femei, iar culorile dominante erau
alb, galben, ro9u, verde, negru% /larii din Vama :9i transportau marfa :n c<ru?e cu cai, :n satele
din zona /a9ului sau la t=rgul care se ?inea la 2egre9ti 0 /a9% Uneori de aici erau cump<rate de
negustori, care o vindeau apoi la Sig)et, 1arei, Satu Mare i >al<u%
*astronomia
1ine viziteaz< o cas< de satmarean, sigur nu o p<r<sete cu stomacul gol% 1<l<torii sunt
:nt=mpinai
cu o mas< copioas<, unde m=nc<rurile tradiionale sunt atracia principal<%
Balmo9ul e specialitatea ciobanilor, f<cut< din branz< de oaie, lapte si
m<m<lig<%
$Gist< multe obiceiuri legate de bucate% An s=mb<ta dinainte de Klorii, de eGemplu, satmarencele
preg<tesc c=te o p=ini< pentru fiecare membru al familiei, f<cut< din gr=u sfinit i numit< T
floare de gr=u.% 3radiia spune c< cei care m<n=nc< p=iniele :n aceast< zi, se vor int=lni unul
cu altul :n &ai% An noaptea de 1r<ciun i de 'nul 2ou, toi membrii familiei trebuie s<
m<n=nce o bucat< de piftie de pe o farfurie mare :n care se afl< i r=tul porcului, despre care se
spune c< aduce noroc
/rice gustare este obligatoriu precedat< de o ing)iitur< (sau mai multe) din faimoasa
bautur<,
licoarea omniprezent<: Tp<linca. sau
T)orinca.%
Bntampinatul vizitatorilor cu p<linc< este o tradiie% Se spune c< pa)arul trebuie b<ut p=n< la fund
:nainte de a fi pus pe mas< pentru c< altfel, aduce g)inion gazdei, mai ales :n casele unde
locuiesc fete de m<ritat%
Manifestari culturale in Satu Mare:
>ilele culturale -Krontiera ,oesisUU,festivalul de poezie care reuneste
numerosi scriitori din tara si strainatate
1afeneaua literara -,oesisUU
>ilele Kilarmonicii -8inu Lipatti.
1oncursul international de vioara -Stefan &u)a.
$Gpozitia de pictura -Buna Vestire.,eGpozitie anuala a pictorilor negresteni
Kestivalul national de teatru scurt
-*%M%>amfirescu. 3raditii si festivaluri:
>iua orasului Satu Mare: ;E mai
Sambra oilor (Huta(1erteze, luna mai)
1ea mai mare sarbatoare campeneasca a osenilor este -Sambra oilor. , legata de ocupatia
traditionala a pastoritului, serbare ce se desfasoara anual in luna mai si simbolizeaza
venirea primaverii si iesirea oilor la pascut% 8upa -masuratul laptelui. incepe ospatul cu bunatati,
-boace. si tuica de prune, dupa care se canta si se danseaza% 8ansurile osenesti sunt animate de
ritmul sacadat al -ceterii., de -tipurituri. si batai de palme%
Kestivalul folclorului codrenesc (/teloaia, luna august)
$lementele etnografice si folclorice specifice, dintre care se evidentiaza dansurile dificile si
spectaculoase, se fac cunoscute prin -Kestivalul folclorului codrenesc. care are loc la sfarsitul lunii
august, intr(un pitoresc decor natural din padurea /teloaia%
Kestivalul folcloric al nationalitatilor (Bogdand, luna septembrie)
Sarbatoarea capsunilor (1alinesti(/as, Halmeu, luna iunie)%
4 (# /ctombrie 0 . Kestivalul Bnternational al ,alincii - 0 *radina &omei I Loc%
Satu
Mare %
Statiuni
turistice:
,otrivit Hot<r=rii *uvernului nr% F4I4!!F pentru aprobarea normelor 9i criteriilor de atestare
a sta?iunilor turistice) publicat< :n Monitorul /ficial, ,artea B nr% 5;# din 4! august 4!!F
3<9nad ( jude?ul Satu Mare este singura statiune turistica de interes local atestata :n mod oficial
de
c<tre autorit<?ile statului
roman%
% Pre$entarea *a$ei te+nico,materiale turistice a $onei
-odalitile i cile de acces .n
localitate(
'cces
rutier:
Lude?ul Satu Mare de?ine un important avantaj :n ceea ce prive9te pozi?ionarea% Se g<se9te
:n apropierea grani?ei 9i este situat relativ aproape de patru capitale europene :
( 7F "m de Bucure9ti (5 ore 9i 7 minute cu autoturismul)Q
( F! "m de Viena (5 ore 9i ## minute cu autoturismul)Q
( #7 "m de Brastislava (5 ore 9i ;; minute cu autoturismul)Q
( ##5 "m de Budapesta (E ore 9i ;E minute cu autoturismul)%
La nivel intern, :n Satu Mare se poate ajunge (rutier)
astfel:
( din Bucure9ti :n Satu Mare: Bucure9ti ( ,ite9ti ( Sibiu ( 1luj(2apoca ( Satu Mare
( din Moldova se poate ajunge la Satu Mare pe direcia Bra9ov ( 3=rgu Mure9 ( 1luj
0 2apoca
( din nordul Moldovei, traseu recomandat este Suceava ( Bistri?a ( 1luj (2apoca (
Satu
Mare
( un traseu secundar, este Bor9a ( 2egresti /a9 ( Satu Mare%
'cces
Keroviar
Satu Mare este conectat direct, prin c<i ferate, cu ora9ul 1luj(2apoca, pe acest traseu fiind
asigurate leg<turile cu &egiunile 1entru, 2ord($st, Sud($st, Sud, Sud(Vest% Un alt traseu de
o mare importan?< este /radea ( Satu Mare, acesta f<c=nd leg<tura dintre Satu Mare 9i
&egiunea Vest%
&e?eaua de c<i ferate a regiunii 2ord(Vest asigur< accesul direct al c<l<torilor din regiune spre
Satu
Ma
re%
'cces
'erian
'eroportul Satu Mare asigur< s<pt<m=nal curse tur(retur Satu Mare ( Bucure9ti, de luni p=n<
vineriQ
lunea miercurea i joia sunt asigurate c=te doua curse pe zi, dimineata si
seara%
,uncte de trecere a frontierei (vam<): ( ,etea (rutier)Q Halmeu (rutier 9i feroviar)Q Urziceni (rutier)Q
Berveni (feroviar)Q Satu Mare (aerian)%
-odalitile de deplasare .n cadrul
localitii (
;)3ransportul :n comun se realizeaz< cu un parc activ de E5 de autobuze articulate, medii
9i midibuze, deservind un num<r de ;5 trasee urbane 9i 4 trasee suburbane, acoperind astfel
toate zonele de interes public 9i industrial ale municipiului 9i a celor patru localit<?i :nvecinate%
4)Kirmele de taGimetrie din Satu(Mare sunt: 3'@B *'L'23, 1B$L/ 3'@B, VB, 3'@B,,&BM'
3'@B,LU@ 3'@B,S3$'U' 3'@B,3'@B 2/V'%3ariful mediu este de ;,F leiI"m,tarif destul
de ridicat,similar cu cel mai oraselor intens circulate din &omania%
#)Bn Satu(Mare eGista si posibilitatea inc)irierii de masini,iar firmele care se ocupa ce acest
aspect sunt: CBSB 1'&S si S1 B23$1H S&L%
CiMi 1ars ( &ent a car va pune la dispozitie spre inc)iriere urmatoarele masini:K/&8
M/28$/,K/&8 KB$S3',K/&8 3&'2SB3,*/LK BV,L$$, 1H$&/C$$,2BSS'2
V'SHV'B,S$'3 L$/2,SC/8' K'BB',SC/8' /13'VB',VS */LK V,VS ,'SS'3,S$'3
1/&8/B'% 3arifele pentru :nc)irierea unei ma9ini difer< :n func?ie de num<rul de zile pentru
care este :nc)iriat autove)iculul, fiind oferite discount (uri pentru perioadele mai mari% 3arifele cu
3V' percepute pentru o zi de :nc)iriere, pe perioada de o s<pt<m=n<, la o parte dintre aceste
autoturisme sunt:K/&8 KB$S3'(#! $U&/I>B),S$'3 L$/2(#E$U&/I>B), VS */LK
V(E!$U&/I>B), SC/8' /13'VB'(E4$U&/I>B),K/&8 M/28$/(4$U&/I>B), K/&8
3&'2SB3(5!$U&/I>B), 2BSS'2 V'SHV'B(F$U&/I>B)%
Bn ceea ce priveste S1 B23$1H S&L masinile care pot fi inc)iriate sunt aceeasi ca ale
firmei concurente,insa tarifele relativ mai reduse in medie cu 4(#euroIzi%
Modernizari turistice anuntate la Satu Mare: partie de sc)i si instalatie de
telescaun
,otrivit autoritatilor locale, proiecte in valoare de E! milioane de euro urmeaza sa fie derulata
in
4!;4 in 2egresti /as, localitate situata in eGtremitatea nord(estica a judetului Satu Mare, la
o distanta de ! "m de municipiul Satu Mare si la aceeasi distanta de municipiul Baia Mare, la
"m de municipiul Sig)etul Marmatiei
'stfel, 1onsiliul Ludetean Satu Mare a anuntat ca vrea sa amenajeze o partie de sc)i si o
instalatie de telescaun in zona turistica Luna Ses, din orasul 2egresti /as, proiectul avand
o valoare estimativa de 4;,# milioane de lei, (fara 3V')% &eprezentantii )otelurilor si
pensiunilor din zona spun ca aceste proiecte vor spori considerabil numarul de turisti,
1ontractul vizeaza in primul rand amenajarea unei partii de sc)i, de la la cota 55! la ;%4!! de
metri, cu instalatie de nocturna, si a unui sistem de inzapezire a partiei precum si montarea unei
instalatii de telescaun, cu o lungime de aproape 4%;!! de metri%
Luna Ses este un spatiu desc)is de cca 4! )a, la o altitudine medie de !! m, la baza
pantelor nordice ale varfului ,ietroasa (;4!; m) si a Muntelui Mic (;!;# m) din 1arpatii /rientali%
$ste o statiune turistica aflata in constructie, -"ilometrul zero al turismului satmarean., asa
cum a fost aceasta catalogata% Localitatea dispune de multiple posibilitati de cazare pentru turisti,
de la )oteluri de E stele la pensiuni turistice%
Unitati de
cazare:
1azarea turistilor se poate face :n cele mai bune conditii :n )oteluri dotate corespunzator,
cu personal de serviciu calificat, asigur=ndu(se toate serviciile de baza si auGiliare% $Gista E; de
unitati de cazare in judetul Satu 0Mare%Unele dintre cele mai reprezentative sunt :
Hotel 1ardinal

Satu Mare:
Hotel 1ardinal vine in intampinarea turistilor sai cu un apartament si 4 de camere, spatioase,
confortabile, dotate conform ultimelor standarde cu: aer conditionat, telefon international,
televizor, frigider, baie proprie% 'sadar, este locatia ideala atat pentru clientii corporate cat
si pentru petrecerea timpului liber%
Tarife actualizate 2012 Hotel Cardinal Satu Mare - plata la
hotel:
3ip camera ,aG 3arifIcameraIzi
Singl
e
; ;;!L
ei
8ouble in reg% de single ; ;#!L
ei
8oubl
e
4 ;!L
ei
3ripl
a
# 4;!L
ei
'partament E 4!L
ei
3arifele includ si mic dejun%
Hotel 1oral Satu Mare
1apacitatea de cazare este de E; de camere , repartizate astfel: # camere single, 4E camere
matrimoniale, 5 camere double, E camere triple si E apartamente% Va oferim si camere pentru
nefumatori, iar la fiecare etaj se afla locuri special amenajate pentru fumatori% 8otarile camerelor
sunt la cele mai inalte standarde internationale: camerele sunt spatioase, mobiliate foarte modern
si
confortabil, oferind spatii largi de depozitare a bagajelor, tv lcd conectat la satelit, minibar, aer
conditionat, accesul se face cu c)ei electronice, baile sunt mari, moderne, avand inclusiv uscatoare
de par, acces nelimitat la internet de mare viteza, linii telefonice interne si internationale% $Gista o
moderna sala de conferinte cu ;! de locuri, care dispune de aer conditionat, ecran de proiectie,
proiector, flipc)art, instalatie de sonorizare si faG% Hotelul mai este dotat cu alarma in caz de
incendiu cu detector de fum, doua parcari pazite si supraveg)eate video, lift spatios%
Bn cadrul 1ompleGului 1oral functioneaza un frumos si atractiv restaurant #!! locuri cu preparate
din bucataria internationala si romaneasca,oferta bogata de bauturi,dublate de profesionalismul
personalului, care fac deliciul rafinatilor intr(ale gastronomiei%,e timpul verii va punem la dispozitie
si o frumoasa gradina de vara deservita de un elegant restaurant rustic%
Tarife actualizate 2012 Hotel Coral Satu Mare - plata la hotel:
3ip camera 3arif I camera I noapte
Single ;!!Lei
8ouble ;4!Lei
3riple ;#!Lei
'partament ;5!Lei
,ensiunea &egal (# margarete)
,ensiunea &egal se remarca prin interioare amenajete cu gust , camere spatioase dotate cu baie
proprie, telefon, televizor si alte servicii care se ridica la standarde cerute% 1apacitatea pensiunii:
;F camere,; apartament,4 camere(single,5 camere(pat matrimonial ,F camere(4 paturi,iar
tarifele incep de la F! lei pe noapte%
,ensiunea &egal are un restaurant cu o capacitate de ;4! locuri oferind un meniu diversificat
bazat pe o bucatarie traditionala cu gusturi intradevar O&$*'L$O% ,reparatele Oca la mama
acasaO multumesc toate gusturile si cerintele cleintilor% 'tmosfera placuta oferita de restaurant
in compania formatiei localului va invita sa calcati pragul restaurantului cu diverse evenimente
(nunti, botezuri, zile de nastere) si de seri de neuitat%
Unitati de alimentatie pu*lica(
Bn Satu(Mare eGista o diversitate de unitati de alimentatie publica care asigura conditii optime de
servire a mesei% Bn continuare putem enumera cele mai reprezentative unitati de alimentatie :
&estaurantul 8'$MB
$sta situat in centrul orasului S'3U M'&$, in sensul
giratoriu, viz(a(viz de )otel 8acia% 1alitatea mancarii
este cel mai important lucru pentru noi, de aceea va
oferim un meniu bogat din bucataria italieneasca,
romaneasca si ungureasca, preparate din cele mai
pretentioase produse, oferite cu o servire ireprosabila,
intr(o atmosfera prietenoasa, sustinut de o ambianta
muzicala deosebita%
&estaurantul Mara
&estaurantul Mara este cu siguran?< unul dintre cele mai
cunoscute localuri din Satu Mare%
'v=nd o capacitate de ;7! de locuri, un meniu
diversificat at=t cu preparate tradi?ionale, dar 9i
interna?ionale la pre?uri accesibile, acest local trebuie s<
fie pe lista dumneavoastr< de restaurante dedicate
petrecerii momentelor speciale al<turi de cei dragi%
3otodat<, restaurantul Mara convinge viitorii s<i clien?i
cu o ofert< de nerefuzat: dac< v< planifica?i de anul acesta
evenimente pentru anul 4!;4, ve?i beneficia de o reducere :ntre 9i ;!W la fiecare meniu%
&estaurant LorenXs
'ici aveti
oportunitatea de
a gusta tot ce va
doreste inima,
intr(un salon cu
o capacitate de
;!! de locuri si
pe terasa care il
inconjoara, unde puteti sa va feriti de caldura torida a verii
si sa va racoriti cu o paleta larga de bauturi% /rganizam
deasemenea mese festive si evenimente, intregul
local find decorat special in functie de
preferintele clientilor nostri% 'laturi de acesta, localul
nostru va ofera servicii de catering si livrari la domiciliu%
Posi*ilitati de a/rement) divertisment i0sau tratament(
>ona de agrement Mujdeni
Situat la
aproGimativ #
"m de Satu Mare
pe 9oseaua ce
leag< municipiul
Satu Mare de
ora9ul 2egre9ti(
/a9, 1ompleGul
Mujdeni
constituie un
punct de atrac?ie at=t pe timp de var< c=t 9i iarna% >ona de
agrement Mujdeni s( a creat :n timp :n jurul barajului
artificial construit aici% 'flat :ntr(un cadru natural deosebit,
iubitorii de natur< au profitat de acest lucru 9i au :nceput
s< ac)izi?ioneze parcele pe care apoi 9i(au construit
cabane de vacan?<, astfel c< :n prezent eGist< mai bine
de ! de astfel de cabane%
3ot aici, pe malul barajului s(a construit un frumos
compleG turistic ce poart< numele zonei Mujdeni% '9a c<, pe l=ng< )otel, restaurant cu meniu
diversificat, bar 9i o sal< de nun?i de 5!! de locuri, vizitatorii se pot destinde :n piscina
acoperit<, sala de fitness 9i sala de masaj%
>ona de agrement 1<line9ti(/a9
Localitatea
1<line9ti /a9 se
afl< situat< :n
nordul lacului cu
acela9i nume, la o
distan?< de ;4 "m
de ora9ul 2egre9ti
/a9 9i de circa
E! de "m de
Satu Mare%
Barajul de la
1<line9ti este cu
lac de acumulare format pe valea r=ului 3ur care a
devenit un punct de mare atrac?ie turistic< datorit<
pozi?ion<rii sale :ntr(un decor natural format din p<durile de
foioase care acoper< versan?ii ce descind spre malurile
lacului% La acestea se adaug< multiple posibilit<?i de
agrement: caban< turistic< (;5 locuri) dotat< cu
restaurant, bar 9i teras<, un mini)otel 9i un num<r
:nsemnat de c<su?e% Barajul are o suprafa?< de aproGimativ
#!! )a luciu de ap<, locul fiind ideal pentru amatorii de
pescuit dar 9i pentru amatorii de )oin<real< prin p<duri%
Lacul abund< de 9tiuc<, biban, 9al<u, somn 9i avat%
>ona de agrement Valea M<riei
Situat< la 5 "m de
2egre9ti(/a9, Valea
M<riei este o
sta?iune de interes
local, a9ezat< :n
mijlocul unei p<duri%
Locul este renumit
pentru izvoarele de
borcuturi din zon<%
An ultimii ani,
sta?iunea s(a modernizat din fonduri private 9i :n noua form<
ofer< turi9tilor posibilit<?i eGcelente de cazare 9i mas<, piscin<
acoperit<, saun<, etc%, oferite de 1abana ,intea%
B<ile ,uturoasa
Situat< la ;E "m de 2egre9ti(/a9, B<ile ,uturoasa este o sta?iune climateric< de interes local, cu
izvoare sulfuroase, recomandate mai ales :n afec?iuni reumatismale% 'ici g<si?i b<i la van<,
posibilit<?i de cazare 9i mas<% Un loc c<utat pe vremuri, cu aneGe reamenajate :n ultimii ani% An zon<
eGist< locuri eGcelente pentru popas, dar 9i izvoare cu ap< bun< pentru b<ut sau f<cut m=ncare%
Balastiera Bojib
Situata in comuna Mediesu 'urit, localizata pe malul drept al Somesului, la o distanta de 44 "m
spre est de Satu Mare, zona de agrement s(a format in urma eGploatarii de la balastiera Bojib si
cuprinde un lac, plaja, restaurant cu o capacitate de ;! de locuri, terasa cu o capacitate de 4!! de
locuri, spatii de cazare si parcare securizataQ
1ompleGul 'lbina Hotca
Situat pe strada Mesteacanului nr%;7 din orasul 2egresti
/as, localizat la o distanta de ! "m de municipiul Satu Mare
si la aceeasi distanta de municipiul Baia Mare, in
eGtremitatea nord(estica a judetului dispune de ;; camere cu
4 si # paturi, toate
dotate cu baie proprie,
telefon si
televizor%Baile de
agrement si tratament
cuprind: baie de abur
pe baza de plante
medicinale (ajuta in
tratarea afectiunilor cailor respiratorii, ale inimii si au rolul de
a detoGifica organismul), bazin acoperit cu apa sarata
iodo(sulfuroasa
recomandat in afectiunile reumatice, tratarea spondilozei si poliartritei, bazin de inot acoperit, sauna
(uscata) cu aerosoli pe baza de uleiuri de plante medicinale, strand in aer liber cu plaja pentru
sezonul de vara, restaurant(bar%
Statiunea balneoclimaterica 3asnad
3asnadul are unele
dintre cele mai mari
izvoare geotermale din
regiuneQ
Statiunea beneficiaza
de: # bazine cu apa
termala neacoperite si o
piscina cu apa rece,
garderoba, cabine
amenajate pentru masaje
recuperatorii si
refleGoterapie, spatii de cazare, unitati de alimentatie publicaQ
,otrivit recomandarilor Bnstitutului de Medicina Kizica
Balneoclimaterica si de &ecuperare Medicala din Bucuresti,
apa termominerala de la 3asnad poate fi folosita in cura
eGterna, in urmatoarele afectiuni: stari preartozice, reumatism
degenerativ, reumatism abarticular, sec)ele posttraumatice,
afectiuni ale sistemului nervos periferic, ginecopatii, afectiuni
dermatologice, bai tonifiante, de intretinere a conditiei fizice a organismuluiQ
Baile 'cas
Statiune situata pe drumul national 82;6', la o distanta de aproGimativ #! de "m de municipiul
Satu Mare este aflata la dispozitia turistilor pe parcursul intregului anQ
3emperatura apei este de 7 grade 1 si are efecte benefice in tratarea artritelor, spondilozelor,
fracturilor, paraliziilor, arterosclerozelor, afectiunilor ginecologice si dermatologice%
1e*o/rafie
)ttp:IIMMM%cjs m %roIjudetsm%pdf
)ttp:IIMMM%satu m are%insse%roImain%p)pYidZ E #6
)ttp:IIMMM%sat m ar%roIisjIpagina[4!!Ido c umenteIianuarie 4 !;4I,L'BW4!4! ; ;
(4!;#[S'3UW 4 !M'&$%pdf
)ttp:IIMMM%g)idu lturistic%roIzone%p ) pYjZ#!
)ttp:IIMMM%isus a tumare%roIs m %) t m l
)ttp:IIMMM%satu( m are%roIpaginaIrepere(geografice
)ttp:IIMMM%infor m atiipublice%roIturismIE## I;FF7
)ttp:IIro%Mi"ip e dia%orgIMi"iI3urnu l[,ompierilor[din[Sa tu[Mare
)ttp:IIMMM%infor m atiipublice%roIturismIsatu( m are(satu(mareI;F76(atract ii(
turistice(satu( m are

)ttp:IIMMM%viziteaza(satumare%comIroIcontentsIEI
)ttp:IIMMM%p a ncarpatica%orgIar i[4(;5(!(satu[ m are%)tml
)ttp:IIMMM%satu m are%insse%roImain%p)pYidZ E E!
)ttp:IIMMM%vizite a za(satumare%co m IroIneMsI3radi((ia(ol((ritului
)ttp:IIMMM%b e stpublis)ing%roI d ocI2orme(si(criterii ( de(atestare(a(statiu n ilor(
turisticeI#E4% ) tm

)ttp:IIMMM%viziteaza(satumare%comIroIcontentsI#I
)ttp:IIMMM%tran s urbansatuma r e%roIurlIdesprenoi
)ttp:IIMMM%taGi m etre%roIoraseI
)ttp:IIMMM%renta c arsatuma r e%roI
)ttp:IIMMM%inte c )car%roI
)ttp:IIebileteavi o n%netImodernizari ( turistice(anuntate ( la(satu(mare(par tie(de( sc)i(si(
instalatie ( de(telescaunI
)ttp:IIMMM%trav e lro%roI)otel(card inal[satu( m are%) t m l
)ttp:IIMMM%trav e lro%roI)otel(cora l[satu(mare%)t m l
)ttp:IIMMM%alltu r ism%roIsatu[ m are[orasIcazare(satu[ m are[orasI
)ttp:IIMMM%a d tob%roIfirmaI;EIrest a urant(dae m i
)ttp:IIsatu( m are%zilesinopti%roIlocuriIr e staurantul(ma r a%)tml
)ttp:IIMMM%c + leG(romania%roIsatu\ m areIrestaurant(pizzerie \ loren]s(
7#7;#%)t m l
)ttp:IIMMM% s " + trip % roIagre m ent%)tml