0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
110 vizualizări2 pagini
Hidrosoluri
sunt legate de suprafeţe plane sau cu înclinare redusă (în luncile marilor râuri, pe şesurile depresiunilor intramontane şi intracolinare, pe unele terase joase) la care nivelul pânzei freatice se află la mică adâncime, iar apa provenită din precipitaţii sau ajunsă de pe versanţi este slab drenată.
Aici, intervalele cu exces de apă alternează cu cele în care aceasta se elimină încet, ceea ce conduce la o alternanţă de solubilizări şi de oxidări -precipitări ale oxizilor de fier şi mangan.
Sunt soluri cu humus, culoare negricioasă, cu pete ruginii, puţin permeabile şi cu fertilitate medie.
Folosirea lor necesită lucrări care să asigure drenarea apei.
Tipurile principale sunt: lăcoviştile (mai ales în luncile largi ale râurilor din Câmpia Română, Podişul Sucevei, câmpiile de subsidenţă din vest (Timiş, Crişuri, Someş, etc.) şi şesurile din depresiunile Braşov, Făgăraş, Ciuc, Gheorgheni, Baia Mare) şi solurile gleice (în depresiunile intramontane şi câmpiile subsidente din vestul ţării).
Hidrosoluri
sunt legate de suprafeţe plane sau cu înclinare redusă (în luncile marilor râuri, pe şesurile depresiunilor intramontane şi intracolinare, pe unele terase joase) la care nivelul pânzei freatice se află la mică adâncime, iar apa provenită din precipitaţii sau ajunsă de pe versanţi este slab drenată.
Aici, intervalele cu exces de apă alternează cu cele în care aceasta se elimină încet, ceea ce conduce la o alternanţă de solubilizări şi de oxidări -precipitări ale oxizilor de fier şi mangan.
Sunt soluri cu humus, culoare negricioasă, cu pete ruginii, puţin permeabile şi cu fertilitate medie.
Folosirea lor necesită lucrări care să asigure drenarea apei.
Tipurile principale sunt: lăcoviştile (mai ales în luncile largi ale râurilor din Câmpia Română, Podişul Sucevei, câmpiile de subsidenţă din vest (Timiş, Crişuri, Someş, etc.) şi şesurile din depresiunile Braşov, Făgăraş, Ciuc, Gheorgheni, Baia Mare) şi solurile gleice (în depresiunile intramontane şi câmpiile subsidente din vestul ţării).
Hidrosoluri
sunt legate de suprafeţe plane sau cu înclinare redusă (în luncile marilor râuri, pe şesurile depresiunilor intramontane şi intracolinare, pe unele terase joase) la care nivelul pânzei freatice se află la mică adâncime, iar apa provenită din precipitaţii sau ajunsă de pe versanţi este slab drenată.
Aici, intervalele cu exces de apă alternează cu cele în care aceasta se elimină încet, ceea ce conduce la o alternanţă de solubilizări şi de oxidări -precipitări ale oxizilor de fier şi mangan.
Sunt soluri cu humus, culoare negricioasă, cu pete ruginii, puţin permeabile şi cu fertilitate medie.
Folosirea lor necesită lucrări care să asigure drenarea apei.
Tipurile principale sunt: lăcoviştile (mai ales în luncile largi ale râurilor din Câmpia Română, Podişul Sucevei, câmpiile de subsidenţă din vest (Timiş, Crişuri, Someş, etc.) şi şesurile din depresiunile Braşov, Făgăraş, Ciuc, Gheorgheni, Baia Mare) şi solurile gleice (în depresiunile intramontane şi câmpiile subsidente din vestul ţării).
Elemente de vegetatie Soluri Temperatura medie anuala Precipitatii Vanturi Ape subterane Lacuri T medie T ian T iulie Naturale Antropice Unitate de Campie <!!m Campia Romana ""C #$C $$C %!!mm&an #Austrul #Crivatul Ape subternae cu un grad ridicat de minerali'are Snagov Caldarus ani Amara (undata Sarat
Stepa si silvostepa Cu elemente mediteraneene Cerno'iom uri cambice brun roscate) brune argiluviale Campia de Vest "!C #**#"C $"#$$C %!!# +!!mm&an #Vanturile de Vest #Austrul #,usavatul Apele freatice ies la suprafata in perioadele umede)sunt cantonate in pietrisurile si nisipurile din lunci si in pan'ele aluviale* Apele de adancime-sunt cantonate in toate formatiunile permeabile inclusiv in cristalinul fisurat) la adancimi intre %! si peste $!!!m .av)/ea ca)Catina )Taga Petea)",ai) (eli0 Stepa Cerno'iom uri si cerno'iom uri cambice Campia Moldovei 1C #2***#C "1C <3!!mm&a n #Crivat #Su4ovei Apele subterane ies la suprafata in perioadele umede)grad de minerali'are ridicat* 5n nisipurile si prundisurile teraselor fluviatile se gasesc ape subterane cu calitatati superioare si adancimi de 2# $!m* 5n luncile raurilor principale stratul acvifer se afla la partea inferioara a depo'itului aluvial6nepotabil e7 Ciurbesti Negreni Tatarasti Nanesti /ropnita Sulita Silvostepa 8paduri de fag Cerno'iom uri cambice Sunt cantonate in depo'itele 9racsani Silvostepa Cerno'iom uri