Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Geografie

Evaluarea potenţialului ecoturistic şi a amenajării Parcului Naţional Călimani

David Georgiana
Deaconu Andreea Roxana
Dima Larisa Adelaida
Grupa 306
 Scopul temei şi obiectivele
-Evaluarea potenţialului ecoturistic şi a amenajării Parcului Naţional
Călimani

Obiective:
1. Evaluarea potenţialului natural
2. Evaluarea potenţialului antropic
3. Evaluarea amenajărilor propice ecoturismului
4. Identificarea unor posibilităţi de îmbunătăţire
 Metodologie şi contribuţiile membrilor echipei de
proiect
Baze de lucru :
• -Harti
• -Grafice
• -Carti de specialitate
•  
Soft-uri folosite :
• - ARCUB GIS
• -Google Images
• -Google Maps
• -Google Web
• -Microsoft Word 2010
• -Microsoft Office PowerPoint
 Localizarea
• Parcul Național Călimani este o arie protejată de interes
național, ocupând suprafețe pe teritoriile județelor: Suceava,
Mureş, Harghita şi BistriţaNăsăud. Cuprinde zona superioară
a masivului Călimani, care se individualizează ca fiind cel mai
înalt masiv de origine vulcanică din țară.

Surse poze:
http://www.montaniarzi.ro/parcurile-nationale-ale-romaniei-
scurta-trecere-in-revista/
http://www.calimani.ro/
 Potenţialul natural
Potenţial geomorfologic
• Munții Călimani sunt superiori ca altitudini Munţilor Bârgăului şi Podişului Transilvaniei.
În regiunea muntoasă a Călimanului putem deosebi trei zone cu aspecte distincte:
a) un relief interfluvial intens crestat, modelat în aglomerate vulcanice;
b) podişul - stivă de aglomerate şi curgeri de lavă;
c) caldera centrală, înconjurată de versanţi abrupţi şi cupola ce domină podişul.
Altitudinea cea mai înaltă o deține vârful Pietrosul Călimani: 2103 m.
Podişul vulcanic ocupă cea mai mare parte, cu altitudini cuprinse între 1300 şi 1600 m,
desfăşurându-se în jurul masivului central Negoiu Unguresc - Pietrosul - mai ales către
vest. Predomină suprafeţele plane, etajate asemenea unor trepte uriaşe, cu văi larg
deschise spre obârşii şi cu aspect de defileu la ieşirea din zona montană.
 Potenţialul hidrologic

• Hidrologia Masivul Călimani contribuie prin apele sale, la

alimentarea râurilor mari: Someş, Mureş şi Bistriţa.
• Versanții sudici ai Munților Călimani alimentează râul Mureș:
Râul Bistra, care-şi adună izvoarele de sub Dealul Cofii. Există
un singur lac în Parcul Național Călimani, Iezerul Reţiţiş, lac de
baraj natural de unde îşi adună izvoarele pârâul Puturosul.

 
 Potenţialul fito-faunistic
Habitate şi specii protejate (floră şi faună)

Conform Directivei Habitate, Flora şi Fauna sălbatica a Consiliului European, habitatele din Parcul Naţional Călimani care se
regăsesc în anexa I, sunt: 

• 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane;

• 4080 Tufărişuri cu specii subarctice de Salix;

• 4070 Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifollium;

• 6230 Pajiţti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase;

• 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea);

• 9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană;


Flora
Parcul Naţional Călimani adăposteşte faună
şi floră sălbatică din partea superioară a calderei
Munţilor Călimani, cel mai extins masiv vulcanic
din ţară.
În urma studiilor realizate de biologi români
şi străini, din 1900 şi până în ultimii ani, au fost
menţionate 1004 specii de plante vasculare din
care arborii şi arbuştii sunt în inferioritate ca
număr de specii, în favoarea plantelor ierboase.
Fauna
Mamiferele, un grup restrâns, dar bine
reprezentat prin carnivorele mari - ursul
,lupul,râsul,vidra, jderul, bursucul, dar şi
pisica sălbatică asigură vârful piramidei
trofice .
Peisajul este animat de căpriori, cerbi şi
mistreţi mari amatori de iarbă fragedă, şi mai
ales de linişte. Dintre rozătoare, pot fi
enumerate: parsul comun, parsul de alun,
şoarecele de pădure.
Păsările, cele mai numeroase ca număr de
specii dintre toate vertebratele acoperă toate
tipurile de habitate din parc. Astfel, datorită
particularităţilor fizico-geografice, floristice şi
peisagistice, ornitofauna este diversă.
Surse poze: http://www.calimani.ro/index.php?lang=ro&p=galerie
 Potenţialul antropic
• Datorită răspândirii sale pe teritoriul a 4 judeţe, Parcul Naţional
Călimani interferează economic şi geografic cu un număr
substanţial de oameni şi comunităţi. În principal este vorba de
acei proprietari ai căror păduri se află pe cuprinsul parcului, a
acelor activităţi economice care se înscriu geografic pe teritoriul
acestuia.
Posibilităţi de cazare
• Pe teritoriul parcului nu există structuri de primire a turiştilor,
fiind permisă camparea în punctele semnalizate pe harta
turistică a parcului.
 Trasee turistice
Traseu 1: Gura Haitii- Pietrele Roșii- Dornișoara
• Marcaj: Cruce albastră
• Grad de dificultate: moderat
• Durata: 7-8 ore.
Traseu 2: Sat Gura Haitii - Poiana Izvoarelor - Vf Pietrosu Călimani - Vf Reţitiş - Vf Iezerul
Călimanilor - Pasul Păltiniş
• Marcaj: Cruce roşie
• Grad de dificultate: dificil
• Durata: 16 ore.
Traseu 3: Sat Neagra Şarului - Vf. 12 Apostoli - Poiana Izvoarele - Vf. Reţitiş - Vf. Iezerul
Călimanilor - sat Neagra Şarului
• Marcaj: Punct roşu
• Grad de dificultate: dificil
• Durata: 18 - 21 ore
 Harta Parcului
Naţional Călimani
Sursa poză: http://judetulsuceava.ro/locuri/arii-naturale-
protejate/parcuri-nationale/parcul-national-calimani/
 Evaluarea amenajării ecoturistice a parcului
Categoria Punct Ponder Punctaj
aj ea cf.
ponderi
%
Cuantificarea atracţiei ecoturistice 3 30% 0,9
Cuantificarea accesului pâna la destinaţia
ecoturistică 4 10% 0,4
Cuantificarea accesului în destinaţia
ecoturistică 6 20% 1,2
Cuantificarea amenajării în destinaţia
ecoturistică 14 15% 2,1
Cuantificarea promovării destinaţiei ecoturistice 13 5% 0,65
Cuantificarea beneficiilor pentru comunităţile
Rezultat final: 7,05=>clasa IV [7,7-3,71)
locale 6 10% 0,6
Cuantificarea beneficiilor pentru mediu 12 10% 1,2
Total punctaj 58 7,05
 Concluzii

• Administraţia Parcului Naţional Călimani doreşte ca prin promovarea şi

implementarea politicilor sale de dezvoltare turistică să-şi consolideze
rolul în dezvoltarea economiei locale, contribuind la trasformarea
acestei zone într-un punct de referinţă pe harta turistică a ţării.
 Bibliografie
• Matei, Elena: Ecoturism ed. a III-a, Editura Universitara, București, 2015
• Dr. Ing. Taras Seghedin,1983,Rezervatii naturale din Bucovina
• Dincă I. , 2004, Apa şi peisajele din Munţii Călimani, Editura Dacia, Cluj
Napoca
• Doniţă, N. , colab., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică.
Bucureşti
• http://www.calimani.ro/
• http://www.montaniarzi.ro/parcurile-nationale-ale-romaniei-scurta-trecere
-in-revista/