Sunteți pe pagina 1din 15

TURISMUL DE AVENTURĂ IN

ROMÂNIA

Autor: Nijiberscaia Olesea


Gr.T-291
Coordonator ştiinţific:
Lector univ. Furculiţă Igor
ACTUALITATEA TEMEI INVESTIGATE
 Turismul de aventură este fără indoiala trendul de viitor a
întregii industrii turistice. Turiştii nu mai sînt atraşi de
ambientele create şi modernizate, ei sînt însetaţi de călătorii
spartane, lipsite de orce lux, de emoţii puternice, la limita
conştientului.
 Plictisiţi de zilele petrecute la birou şi sătui de traficul din
oraşe şi de aglomeraţia din staţiunile tradiţionale , zeci de sute
de turişti, localnici şi străini, îşi propun vacanţe de
supraveţuire în munţi şi caută senzaţiile extreme pe rîuri
învolburate.
 Este evident faptul că România nu se poate bate în turismul
de masă de litoral cu Grecia sau Turcia, şi nici în cel montan
cu Austria, Franţa, Elveţia sau Bulgaria. România poate emite,
însă, pretenţii mari în ceea ce priveşte turismul de aventură.
Aşadar, singura şansa este aceeea de a fi cat mai creativi, de
a exploata la maxim istoria, tradiţiile, bucătăria românească,
portul naţional iar astfel sa poata scoate produsele turistice
care sa reprezinte pentru cei din afara graniţelor experienţe cu
adevarat unice.
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE AVENTURII

 Aventura este o acţiune îndrăzneaţă şi riscantă, cu


un final neprevăzut. Cel mai adesea termenul este
folosit pentru a desemna o activitate cu potenţial
pericol asupra integrităţii fizice a unei persoane
cum ar fi unele sporturi extreme ca paraşutismul
sau alpinismul. Turismul de aventură este
activitatea din timpul liber desfăşurată într−o
destinaţie neobişnuită, exotică,îndepartată sau
sălbatică si care tinde să fie asociată de către
participanţi cu diferite nivele de activitate , în
majoritate desfăşurate afară. Turiştii de aventura
caută să expereminteze ei însuşi riscul, emoţia
puternică, liniştea.
PRINCIPALELE CARATERISTICI SAU CALITĂŢI ALE
AVENTURII

1 Rezultatul incert
2 Pericol și risc
3 Provocare
4 Recompense anticipate
5 Noutate
6 Captivant și stimulator
7 Fuga de realitate și separare
8 Explorare și descoperire
9 Absorbție și concentrare
10 Emoție
PRINCIPALELE TIPURI ALE TURISMULUI DE
AVENTURĂ
 Avînd posibilitatea de a se focaliza pe un singur sport, turismul de
aventură poate include activităţi sportive diverse fiind accesibil
persoanelor de toate vârstele.În continuare, sint prezentate pe scurt
principalele tipuri de sporturi de aventură, care prezintă baza turismului
de aventură:
Sporturi active ce se practică în aer:

 BASE jumping

 Bungee jumping

 Gliding (Planorism)

 Skydiving (paraşutism)
SPORTURI ACTIVE CE SE PRACTICĂ PE PĂMÎNT

Indoor climbing(alpinism in interior)

Outdoor climbing (alpinism)

Adventure racing (întreceri extreme)

Caving (speologie)

Schi alpin

Mountain biking (ciclism montan)

Snowboarding (întreceri de măiestrie cu placă pe zăpadă)

Snowmobiling (întreceri cu snowmobilul)


SPORTURI ACTIVE CE SE PRACTICĂ PE APĂ
Barefoot water skiing (schi acvatic cu picioarele goale

Water skiing (schi nautic)

Cliff diving (sărituri de pe stînci)

Free−diving(scufundări libere

Powerboat racing (curse cu bărci de viteză)

Scuba diving (scufundări cu echipament special pentru scafandri)

Snorkeling (scufundari cu echipament minimal, fără oxigen)


Surfing

Whitewater kayaking (caiac în ape repezi)


TOPURILE PE ANII 2008, 2009 ŞI 2010 A CELOR MAI IMPORTANTE DESTINAŢII,
GRUPATE PE ŢĂRI ÎN CURS DE DEZVOLTARE ŞI ŢĂRI DEZVOLTATE
Locul deţinut Ţări în curs de dezvoltare Ţări dezvoltate
2008 2009 2010 2008 2009 2010
1 Estonia Slovacia Israel Elveţia Islanda Elveţia

2 Chile Israel Slovacia Suedia Elveţia Islanda

3 Slovacia Cehia Chile Noua Noua Noua


Zeelandă Zeelandă Zeelandă

4 Cehia Estonia Estonia Marea Marea Canada


Britanie Britanie

5 Ungaria Slovenia Cehia Spania Australia Germania

6 Botswana Chile Bulgaria S.U.A. Luxemburg Suedia

7 Bulgaria Bulgaria Slovenia Norvegia Danemarca Irlanda

8 Iordania Letonia Iordania Danemarca Irlanda Norvegia

9 Letonia Botswana România Islanda Germania Finlanda

10 Uruguay Lituania Letonia Franţa Spania Austria

.... .... România


21 România
ÎN CONTINUARE, SINT PREZENTATE PE SCURT PRINCIPALELE TIPURI
DE TURISM DE AVENTURĂ PRACTICATE ÎN ROMÂNIA:

 Alpinism. Constă în parcurgerea cu un coechipier a unui traseu mai


lung, pe un perete vertical.
Munții Bucegi reprezintă cel mai important masiv din România pentru
practicarea alpinismului, cuprinzând cele mai numeroase, lungi si
dificile trasee alpine. Versantul estic al Bucegilor, ridicat deasupra văii
Prahovei, dominat de vârfurile Costila, Caraiman si Jepii Mici,
formează un formidabil abrupt ce atinge o înalțime de 1700 metri.
Principalul punct de acces și bază de plecare spre traseele alpine din
Bucegi este orașul Bușteni, "capitala alpinistilor romani", așezat la
poalele muntelui Caraimanul.
Munții Făgărașului oferă vara trasee alpine de valoare mai modestă,
fiind frecventați mai rar de cățărători, în schimb ei și-au câștigat o
faimă deosebită în ceea ce privește alpinismul de iarnă. Munții Retezat
se aseamănă cu Munții Făgărașului, reprezentând un masiv ideal
pentru turele de iarnă. Caracteristică pentru escaladele din această
zonă, este stânca de granit puțin prezentă în zonele de alpinism din
România, unde predomină calcarele și conglomeratele.
CICLOTURISM

Cicloturism (turism practicat cu bicicleta). Datorită


reliefului favorabil, peisajului variat, multitudiniide atracții
turistice naturale si culturale, România prezintă un
potențial favorabil mountain biking-ului. Multe dintre
masivele montane din Carpați, se pretează bine sau foarte
bine mountain biking-ului, de la trasee ușoare pe drumuri
auto forestiere, până la lungi ture de creastă pe poteci mai
accidentate și cu diferențe de nivel ridicate.
Regiunile cele mai interesate pentru cicloturiștii montani
sunt Bucovina, Zona Neamț, Cheile Bicazului, Apusenii,
Carpații de Curbură, Munții Banatului. Este un sport
montan, și impune respectarea regulilor mersului pe
munte, precum și pregatirea sub toate aspectele:
antrenament, echipament, cunoștințe, conduită.
SCHI

Schi.Datorită Munților Carpați, potențialul României


pentru schi este foarte ridicat. Ca urmare, numărul
stațiunilor montane s-a mărit, dar, în același timp, au
fost înregistrate modernizări ale infrastructurii de
profil.
Principalele pârtii de schi sunt: Azuga-Munții Baiului,
Bonloc-Munții Piatra Mare, Păltiniș-Munții Cibin,
Poiana Brașov-Munții Postăvarul, Predeal- Munții
Predealului, Semenic-Masivul Semenic și Piatra
Goznei, Sinaia-Munții Bucegi, Vatra Dornei-Munții
Bistriței. Se pot practica și alte forme de schi:
randonne sau rachete de zăpadă și snowmobile.
PARAPANTA

Parapanta. În România există mai multe zone, pentru


practicarea parapantei, iar ultimele informații includ peste 40 de
locuri. Printre cele mai renumite, prin spectacolul oferit de către
peisajele înconjurătoare, sunt Valea Prahovei, Munții Bucegi,
Munții Hășmaș cu Cheile Bicazului, Munții Apuseni, dar și Vatra
Dornei. Există şi în judeţul Mureș, câteva locaţii frecventate de
parapantişti, dintre care cele mai frumoase şi populare sunt:
Deda-Bistra - locul de decolare nu este accesibil cu maşina, se
poate urca numai pe jos, dar este cel mai frumos loc de zbor din
judeţ, fiind situat la poalele munţilor Călimani; Ogra – panta de
zbor este o faleză de 100m bine vizibilă de pe şosea, pe cealaltă
parte a râului Mureş, locul de aterizare fiind foarte întins; Ernei –
acces auto până la baza dealului, cu maşină de teren putându-
se urca până la locul de decolare. Este cel mai frecventat loc de
zbor de către parapantiştii din Mureş, mai ales de cei începători.
De asemenea, există posibilitatea de a zbura în tandem cu un
pilot licenţiat, pentru cei care îşi doresc să încerce zborul din
curiozitate.
BUNGEE-JUMPING

 Bungee-Jumping. Este considerat a fi sport


extrem, sfidare a gravitației și probă de curaj. În
România există una din cele mai înalte instalații de
bungee-jumping din Europa la Cheile Râșnoavei
(lângă Brașov). Pe cabluri suspendate în pereții
stâncoși, la 160 de metri înălțime, doritorii se pot
arunca în gol, atârnați de o coardă elastică.
Săriturile se execută, evident, în condiții de maximă
securitate, iar în cazul ruperii jambierelor speciale,
asigurarea este preluată de un al doilea sistem
format din ham si vestă, legate între ele cu o
coardă.
RAFTING SI CANIONING
Rafting & Canioning. Coborâri cu barca pneumatică pe râuri
repezi de munte, care se pot organiza în diferite regiuni din
țară: Valea Mureșului și Valea Oltului (zone centrale ale
țării), Crișurile (vestul României), Dâmbovița (sud), Nera
(vest) sau Bistrița (est). Traseele au grade diferite de
dificultate și lungime, parcurse într-o singură zi (Valea
Damboviței) sau în mai multe zile (Olt sau Mureș).
Rafting-ul și canioning-ul se desfășoară și în zona Olteniei
(sud-estul României), mai exact în Munții Vâlcan,
respectiv Parâng. Programele sunt de mai multe tipuri,
incluzând: canoeing (cascade și canioane), rafting cu bărci
pneumatice, dar și rafting nocturn. O variantă mult mai
extremă o reprezintă raftingul de iarnă, printre sloiuri de
gheața. Presupune un echipament special și multă
experiență.
Caiacul se poate practica pe cursul superior al văii
Mureşului (între Deda şi Stânceni pe o distanţă de 35 km),
doar în perioada în care apele au nivel ridicat, cel mai des
primăvara din mai până la mijlocul lui iunie, după care apele
încep sa scadă.
RECOMANDARI
 Pentru a face faţă competiţiei acerbe existente în domeniul turismului la
nivel global, România ar trebui să-şi construiască, in mod profesionist, o
strategie prin care să se deosebeasca de alte destinaţii turistice din lume
şi să devină memorabilă.
 Strategia de promovare a turismului românesc trebuie să urmărească
realizarea unei comunicări concrete prin imagini care să sugereze
originalitatea produselor turistice româneşti, sintetizînd particularităţile
legate de potenţialul turistic, concepţia de amenajare, posibilităţile de
practicare a turismului, contextul socio-cultural. Trebuie adaptata
strategia promoţională la specificul fiecarei pieţe (interne şi externe) şi la
caracteristicile fiecarui segment de consumatori vizat, folosindu-se
mesajele şi instrumentele cele mai adecvate.
 Politica de dezvoltare a turismului trebuie să contribuie la crearea unei
imagini reale şi atractive a României, menită să genereze cererea
turistică internă, regională şi internaţională.
România, ca destinaţie turistică, este puţin cunoscută în străinatate. Este
necesar un ajutor considerabil din partea statului la elaborarea şi
promovarea unor pachete informaţionale, care ar face atractivă imaginea
ţării . Prestatorii individuali nu dispun de cunoştinţe sau de mijloace
financiare pentru a intreprinde acţiuni eficiente de marketing şi
promovare a produsului turistic.