1.

Introducere:

Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală aflată pe

teritoriul României și Ucrainei, alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul
superior al văii Tisei, și versanții munților care o înconjoară: Munții
Oașului, Gutâi, Țibleș și Rodnei spre vest și sud, și Munții Maramureșului la est și nord.

Limitele regiunii se situează între paralela 47°33' N și 48°02' N (latitudine nordică) și

între meridianele 23°15' E și 25°03' E (longitudine estică). În lungime, între Hust la Pasul
Prislop sunt aproximativ 150 km iar lărgimea pe axa nord-sud de până la 80 km.
Sudul acestei regiuni aparține, în prezent, României, constituind partea de nord-est
a județului Maramureș, iar partea nordică, Maramureșul de Nord, este în estul
regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele Hust, Rahău și Teceu).

Cai de acces in zona:

Cu masina:

E58/DN 1C din direcţia Ungaria, trecând prin Satu Mare, Baia Mare şi apoi trecând Munţii
Gutâi prin Pasul Gutâi (pe DN 18) sau prin Cavnic – Pasul Neteda, în direcţia Sighetu
Marmaţiei

DN 18 din direcţia Vatra Dornei, trecând prin Borşa, Sighetu Marmaţiei, direcţia Ocna
Şugatag; altă variantă după Borşa se iese de pe DN 18 pe DN 17C şi apoi DJ 186 prin Săcel,
Săliştea de Sus, Dragomireşti, Bârsana de unde se intră pe drumul secundar în direcţia Ocna
Şugatag, prin Călineşti

DN 17C din direcţia Bistriţa înspre Borşa, înainte de a ajunge la Borşa schimbaţi cu DN 18
spre Vişeu de Sus, Sighetu Marmaţiei, apoi Ocna Şugatag; altă variantă dacă veniţi dinspre
Bistriţa: DJ 186 prin Săcel, Săliştea de Sus, Dragomireşti, Bârsana de unde se intră pe drumul
secundar în direcţia Ocna Şugatag, prin Călineşti

DN 19 din direcţia Satu Mare trecând prin Pasul Huta spre Sighetu Marmaţiei de unde
continuaţi pe DN 18 spre Ocna Şugatag

Cu trenul:

Baia Mare: principala gară din Maramureş, are conexiuni directe cu oraşe mari din vestul şi
centrul ţării, cu Bucureşti dar şi cu Budapesta. Luaţi un autobuz din autogară înspre Ocna
Şugatag/Sighetu Marmaţiei sau un taxi autorizat de la gară (transferul durează aproximativ o
oră, în funcţie de condiţiile meteo şi de starea drumurilor)

Sighetu Marmaţiei: gara din Sighetu Marmaţiei are conxiuni directe cu oraşele Bucureşti,
Braşov, Cluj, Timişoara. Luaţi un autobuz din autogară înspre Ocna Şugatag sau un taxi
autorizat (transferul durează aproximativ 30 de minute, în funcţie de condiţiile meteo şi de
starea drumurilor)

Cu avionul:

Aeroportul din Baia Mare are conexiuni directe cu oraşul Bucureşti, prin intermediul
liniilor aeriene Tarom.

2.a. Resursele turistice ale zonei:

i. Naturale
Relieful este predominant muntos, reprezentat de lanţul vulcanic al grupei nordice a
Carpaţilor Orientali, şi anume Munţii Oaş, Gutâi şi Ţibleş (Vf. Ţibles - 1839 m), şi de lanţul
cristalin format din Munţii Maramureşului (Vf. Farcău - 1957 m, Vf. Toroiaga - 1930 m) şi
Munţii Rodnei (Vf. Pietrosu Mare - 2303 m, Vf. Ineu - 2279 m). Aceste două lanţuri
muntoase (cel vulcanic şi cel cristalin) înconjoară marea depresiune a Maramureşului. Pe
teritoriul judeţului Maramureş mai sunt prezente şi o serie de dealuri şi podişuri (Dealurile
Codrului, Dealurile Chioarului), ce aparţin fie de Subcarpaţii Transilvăneni, fie de Podişul
Transilvaniei.

Clima este temperat-continental moderată, cu veri răcoroase şi ierni deosebit de reci, cu o

evidentă diferenţiere pe categorii de relief şi altitudine. Temperatura medie anuală variază în
funcţie de altitudine, între 8-9C în depresiuni şi 0C în zona montană înaltă. Vânturile
dominante sunt cele din vest şi sud-vest.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de bazinele râurilor: Tisa, Vişeu, Iza, Someş şi Lăpuş,
cu afluenţii acestora. Judeţul mai dispune de 14 lacuri naturale situate în zonele montane şi
depresionare, precum şi de 14 acumulări de interes local şi piscicol şi pentru agrement
(lacurile glaciare Iezerul Pietrosului, Taurile Buhăescu, Izvorul Bistriţei Aurii, Gropilor,
precum şi lacuri de dizolvare şi prăbuşire ale unor ocne cu exploatări de sare ca Ocna Şugatag
şi Coştui, apele acestora foarte sărate fiind utilizate în tratamentul balnear). Lacurile de
acumulare au o suprafaţă de 162,3 ha, cel mai important fiind Lacul Strâmtorii Firiza, care
asigură alimentarea cu apă a oraşelor Baia Mare şi Baia Sprie.

Flora şi fauna. Diversitatea reliefului este reflectată şi în diversitatea florei şi faunei, pe

suprafaţa judeţului Maramureş fiind identificate aproape toate zonele de vegetaţie existente în
ţară. Bine individualizat, etajul alpin se întâlneşte la altitudini de 1.900-2.000 m. Principalele
componente ale vegetaţiei ierboase sunt: rugina, păruşca, lichenul renilor, coarna, clopoţelul
alpin, piciorul cocoşului alpin, garofiţa Rodnei. Etajul subalpin este bine conturat nu doar în
Munţii Rodnei ci şi în Munţii Maramureşului şi Ţibleş. Caracteristic pentru acest etaj este
apariţia speciilor lemnoase de arbuşti boreal-alpin: jneapănul, ienupărul, arinul de munte,
smârdarul, afinul, merişorul. Pe etajul 800-900 m, elementul principal îl constituie molidul,
însoţit de paltin şi scoruş. Etajul inferior, situat la altitudini mai mici, este foarte bine
reprezentat în Maramureş şi e format din păduri de amestec şi păduri de foioase.
Fauna Maramureşului este reprezentată în zona forestieră de specii de interes cinegetic: ursul,
cerbul, căpriorul, mistreţul, râsul, lupul, vulpea, jderul, capra neagră, cocoşul de munte și
iepurele.
Rezervaţii naturale: Judeţul Maramureş are un patrimoniu natural deosebit de valoros,
dispunând de 38 arii protejate, după cum urmează:

– 3 rezervaţii ştiinţifice;

– 1 parc naţional - Parcul Naţional Munţii Rodnei care este, de asemenea, rezervaţie a
biosferei UNESCO, având suprafaţa de 47 227 ha, din care 10 000 ha sunt incluse în teritoriul
administrativ al judeţului Maramureş;

– 17 monumente ale naturii;

– 13 rezervaţii naturale;

– 1 parc natural - Parcul Natural Munţii Maramureşului, cu o suprafaţă de 148 850 ha;

– 3 arii protejate de interes local.

Datorită suprafeţei totale a ariilor naturale protejate, județul Maramureş se situează pe poziţia
a doua la nivel național din acest punct de vedere. Dintre rezervaţiile naturale existente în
judeţul Maramures amintim: Creasta Cocoşului, Lacul Albastru, Defileul Lăpuşului,
Coloanele de la Limpedea, Cheile Tătarului.

ii. Antropice:
Monumente istorice de arhitectură şi artă, muzee, instituţii culturale:
 Biserici si manastiri: Judeţul Maramureş se bucură de un patrimoniu cultural bogat, cele mai
reprezentative obiective fiind cele peste 100 de biserici din lemn, din care şapte fac parte din
patrimoniul cultural UNESCO: Bârsana, Budeşti, Deseşti, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz şi
Şurdeşti.

De asemenea, în judeţ se află numeroase mănăstiri şi schituri: Mănăstirea Bârsana, Schitu

Chiuzbaia, Mănăstirea Dragomireşti, Mănăstirea Habra, Mănăstirea Înălţarea Sfintei Cruci,
Mănăstirea Moisei, Mănăstirea Naşterea Domnului, Mănăstirea Naşterea Maicii Domnului,
Schitu Naşterea Maicii Domnului, Mănăstirea Rohia, Mănăstirea Rohita, Mănăstirea Sfânta
Treime, Mănăstirea Sfântul Ilie, Mănăstirea Sfântul Iosif Mărturisitorul, Mănăstirea Sfântul
Nicolae, Mănăstirea Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Schitu Tăierea Capului Sfântului
Ioan Botezătorul, Schitu Valea Sasului.

Principalele muzee:

– Muzeul de Istorie Baia Mare;

– Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureş;

– Muzeul Rezistenţei Anticomuniste - Memorialul Sighet;

– Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare;

– Muzeul de Mineralogie Baia Mare.

Instituţii culturale:

– Centrul istoric Baia Mare, Fosta Piaţă Centrală (Circulus fori), în prezent Piaţa Libertăţii.
Obiective: Casa Ioan de Hunedoara, Localul Monetăriei Imperiale, Vechiul han Vulturul
Negru, Casa Lendvay etc.;

– Turnul Ştefan, anexă a Catedralei „Sfântul Ştefan”, ridicat de Iancu de Hunedoara în

secolul al XV-lea. Construit în stil gotic, turnul are 40 m înălţime şi a fost folosit pentru
supravegherea eventualelor incendii şi supravegherea strategică a oraşului;

– Casa Iancu de Hunedoara sau Casa Elisabeta, ridicată în 1446, parte a vechiului castel
medieval ridicat de voievod pentru soţia sa Elisabeta;

– Localul Monetăriei Imperiale, clădit între anii 1734 şi 1737, folosit pentru baterea
monezilor. În prezent edificiul serveşte drept sediu al Muzeului Judeţean de Istorie şi
Arheologie Maramureş;
– Turnul Măcelarilor, construit în secolul al XV-lea. Există o legendă, conform căreia din
acest turn ar fi fost împuşcat Pintea Viteazul;

– Aşezarea fortificată din epoca medievală - Cetatea Chioarului.

Alte obiective turistice:

- Cimitirul vesel de la Sapanta

- Mocanita de la Viseu de Sus

- Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei

- Cascada Cailor

- Partia Cavnic

- Casa memorial Stan Ioan Patras

- Planetariul Baia Mare

b. Forme de turism practicate in zona:

Dezvoltarea turismului în Judeţul Maramureş este axată pe următoarele tipuri principale de
turism:
Turismul balnear
Apele din aceste locaţii pot fi folosite în scopuri curative şi de agrement. Minele de sare
închise şilacurile sărate de la Ocna Şugatag, Coştiui prezintă un potenţial excelent de atragere
a turiştilor din Maramureş.
În profil teritorial se remarcă staţiunile balneoturistice din Depresiunea Maramureşului, una b
ine cunoscută, cu potenţial de dezvoltare: Ocna Şugatag. La fel de importantă este staţiunea
de iarnă Borşa.
În localităţile urbane mari este localizată o infrastructură alcătuită din unităţi hoteliere
numeroase de diferite dimensiuni. S-au dezvoltat pensiuni mici care folosesc oportunităţile
atracţiilor mediului în care sunt localizate.
În conformitate cu prevederile HG 867/2006 anumite localităţi ar îndeplini condiţiile
necesare declarării lor ca staţiuni de interes local. Acest aspect a fost adus la cunoştiinţa
autorităţilor locale, iar demersurile începute de către Consiliul Judeţean Maramureş s-au
materializat în parcurgerea primei etape de atestare şi obţinere a avizului ANT pentru
următoarele locaţii cu profil turistic: Cavnic, Izvoarele,Mogoşa-Suior, Valea Vaserului.
Urmează ca autorităţile locale să elaboreze documentaţia de urbanism pentru finalizarea
atestării.
În judeţul Maramureş mai există o serie de zone turistice balneare cu potenţial de dezvoltare:
Coştiui- ape sărate, Stoiceni-ape minerale, Dăneşti-ape sulfuroase.

Turismul montan
Practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare datorită potenţialului
oferit de cele două catene muntoase ale Carpaţilor Orientali, cu caracteristicile şi peisajele
sale.
În munţii Maramureşului, Rodnei şi Tibleşului se pot practica drumeţiile montane,
alpinismul,escalada, etc. prezentând oportunităţi excelente pentru dezvoltarea acestui tip de
turism. La acestea se adaugă potenţialul cinegetic.
Zona Borşa, situata în Maramureşul istoric, este una dintre cele mai frumoase zone ale
României,daca nu cea mai frumoasă, aşa cum o consideră localnicii.
Principalele zone din Maramureş unde se practică turismul montan în judeţul Maramureş sunt
-M-ţii Gutin: Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Deseşti, Băiuţ;
-Ţibleş: Târgul Lăpuş;
-M-ţii Rodnei:Dragomireşti, Moisei, Borşa;
-M-ţii Maramureşului – Vişeul de Sus, Vişeul de Jos.

Turismul ecologic
În judeţul Maramureş există:
- 3 rezervaţii ştiinţifice: Pietrosul Mare, Rezervaţia fosiliferă Răzvan Givulescu Chiuzbaia,
Piatra Rea;
- un parc naţional: Parcul Naţional Munţii Rodnei - Rezervaţie a biosferei;
- un parc natural: Parcul Natural Munţii Maramureşului;
- 18 monumente ale naturii: Creasta Cocoşului, Iezerul Mare, Rozeta de piatră de la Ilba,
Lacul Albastru -Baia Sprie, Turbăria Iezerul Mare – Munţii Gutâi, Cheile Tătarului, Peştera
de la Vălenii Şomcutei,Peştera cu Oase, Stâncăriile Sâlhoi Zâmbroslavele, Mlaştina
Vlăşinescu, Tăul lui Dumitru, Cheile Babei,Peştera Boiu Mare, Coloanele de la Limpedea,
Peştera din dealul Solovan, Mlaştina Tăul Negru, Peştera Ponorul Jitelor, Ponorul şi Peştera
Izei.
- 13 rezervaţii naturale: Pădurea Crăiască, Pădurea Bavna, Rezervaţia Arcer-Ţibleş, Cornu
Nedeii-Ciungii Bălăsânii, Lacul Morărenilor, Mlaştina Poiana Brazilor, Pădurea de larice de
la Coştiui, Arboretul decastan comestibil de la Baia Mare, Defileul Lăpuşului, Pădurea
Comja, Farcău-Vinderel-Mihăilescu,Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu

Turismul cultural
Conform informaţiilor Centrului de studii şi cercetări în domeniul culturii din Bucuresti, care
analizează produsele culturale, Judeţul Maramureş se clasează primul între judeţele ţării în
termeni de obiective de patrimoniu, număr de monumente Unesco (în anul 2004). În topul
primelor 10 de destinaţii culturale din România.
Cele mai importante atracţii culturale sunt:
- Cetăţile medievale: Baia Mare –Turnul Măcelarilor, transformat în timpul lui Iancu de
Hunedoara şi cel
mai reprezentativ monument, Turnul Sfântului Ştefan; Monetăria Imperiului (actualmente Mu
zeul Judeţean Maramureş);
- Muzee de istorie şi arheologie, muzee de etnografie în aer liber - Sighetul Marmaţiei şi Baia
Mare;
- Monumente Unesco, biserici de lemn: Bârsana 1720, Budeşti-Josani, Deseşti, Ieud, Biserica
din vale,Siseşti, Plopiş;
- Monumente de arhitectură: Baia Mare (Maramureş);
- Aşezare fortificată din epoca medievală, Cetatea Chioarului -Maramureş;
- Oraşele- târg: Baia Mare, Somcuta Mare, Sighetul Marmaţiei;
- Muzee de istorie şi arheologie: Muzeul de istorie Baia Mare, Muzeul de istorie şi arheologie
Maramureş,Muzeul Rezistenţei Anticomuniste; Muzeul Memorial al Victimelor
Comunismului şi al Rezistentei din Sighetul Marmaţiei figurează în agenda majorităţii
turiştilor care se îndreaptă spre Maramureş- instituţia a ajuns la fel de căutata ca şi Cimitirul
Vesel din Săpânţa, specialiştii europeni au confirmat că ocupă locul trei în topul muzeelor de
istorie recentă de pe continent;
- Atracţii urbane: Centrul istoric Baia Mare, clădiri de patrimoniu şi Centrul istoric Sighetul
Marmaţiei;
- Zonele etnografice şi meşteşugăreşti: centre meşteşugăreşti în domeniul olăritului: Săcel,
Baia Sprie; îndomeniul textilelor de interior: Săpânţa, Târgu Lăpuş; porţile maramureşene
– Ţara Maramureşului, văile Cosău, Iza, Mara, Vişeu; troiţe, artizanat;
- Alte meşteşuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn şi sticlă, realizarea de podoabe
populare.
Există câteva evenimente culturale deosebite care reunesc o gamă largă de activităţi
muzicale,dansuri, şi alte manifestări culturale: Sărbătoarea Castanelor de la Baia Mare. În
judeţul Maramureş, manifestările culturale tradiţionale, festivalurile folclorice şi târgurile se
desfăşoara pe tot parcursul anuluidupă un calendar stabilit în fiecare an şi atrag o multitudine
de turişti. Amintim dintre cele mai importante:Festivalul Lenkerului Cavnic, Udătorul-
Şurdeşti, Târgul Cepelelor – Asuaju de Sus , Măsurişul oilor – Târgu Lapus, Sânziene –
Borşa, Festivalul Nunţilor Vadu Izei şi Onceşti, Festivalul Stuparilor- Cernesti, Roza
Rotalinda zilele culturii din Rozavlea, Hora de la Prislop Borşa, Sărbătoarea castanelor Baia
Mare, Festival Internaţional de poezie Sighet.

Turism rural şi agroturismul

Arealele cu turism rural semnificativ sunt zonele etnografice: Ţara Maramureşului, ŢaraChio
arului, Ţara Lăpuşului, Ţara Codrului; aceste zone au ajuns să se distingă, treptat, prin
specific folcloric, prin mărturii, tradiţii, meşteşuguri.
Meşteşugurile, în trecut foarte bine reprezentate, se mai păstrează înca mai ales în zona rurala
a judetului astfel: olărit (ceramica alba şi rosie), lădărit, mobilier ţărănesc, ţesături-cusături-
broderii populare, pictură de icoane pe sticlă şi lemn, rotărit, împletituri din papură şi nuiele,
cioplit în piatră şi marmură, cojocărit, confecţionat de obiecte de podoabă, sculptură în lemn.
Turismul religios şi monahal
Există în regiune multe areale încărcate de spritualitate şi locuri de pelerinaj: Zona
Munţilor Maramureşului (mai ales biserici de lemn), Cimitirul vesel de la Săpânţa, Zona depr
esiunii Maramureşului, cu manifestări religioase de tradiţie, Mănăstiri – zona Lăpuşului
(Rohia, Rohiiţa, Habra) -zona Maramureş istoric (Bârsana, Moisei, Peri-Săpânţa).
Bisericile de lemn:
Peste 100 de biserici de lemn, adevărate opere de artă, sunt răspândite pe teritoriul
Marmureşului;8 dintre acestea fac parte din patrimoniul Cultural UNESCO, mărturie a valorii
lor deosebite. În timp s-aajuns la o adevarată artă a îmbinărilor în lemn ce reprezintă o
tehnică specifică de îmbinare a lemnului fără cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn în anumite
situaţii impuse de locul şi rezistenţa îmbinărilor.

La aceste locaţii turistice şi monumente se adaugă o dimensiune specifică ethosului local

şitransilvan, în general: multiculturalitatea, care valorificată turistic devine un element de
potenţare şi unicitate a atractivităţii.

Turismul de afaceri şi evenimente

Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră
autohtonă.
Condiţiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, întâlniri sunt asigurate în prezent de
hotelurile şi instituţiile din oraşele mari:
Baia-Mare - Millennium Business Center (peste 80 de
evenimente organizate în primele 8 luni ale anului 2006),
Centrul marketing şi expoziţii al CCI Maramureş,
Biblioteca Judeţeana cu spaţii generoase de conferinţe, dotate cu aparatură tehnică
multimedia şi cu facilităţi de nivel european.

c) Stațiuni și sate turistice din Maramureș

Judetul Maramures reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte, cu caracteristici si personalitate

distinctǎ, acesta s-a fǎcut remarcat prin frumusetile si bogǎtiile sale si prin statiunile
climaterice si balneo-climaterice. Denumit si Ţara Lemnului, judetul este renumit pentru
zonele etnografice si folclorice care si-au pǎstrat aproape nealterate porturile, traditiile,
obiceiurile si arta popularǎ.
Maramuresul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ, cu atâta firesc, arhaismul
satelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca într-un nesfârsit si magic ceremonial. Un tinut
al misterelor, cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎrâm, care se aratǎ ziua prin luminisuri
de pǎdure, cu colinde care urcǎ pǎmântul pânǎ la cer, cu oameni în costume viu colorate, care
exerseazǎ de multǎ vreme arta ospetiei si a mitologiei.
De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ "Ţara
Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutâi si Ţibles.
Pornim, mai întâi, spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie, vechi centru minier, pe
la Poiana suiorului, loc pitoresc de popas cu o cabanǎ, teren de camping si parching, prin sate
cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti, Giulesti si Vad. Mai apoi ajungem la Sighetu
Marmatiei, unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic.
De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie
pe Valea Izei. Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de atractii
turistice cum ar fi: Oncesti, Nǎnesti, Bârsana, Strâmtura, Rozavlea, sieu. Dupǎ se aflǎ satul
Ieud cu cea mai veche biserica maramureseanǎ. În continuare se trece prin Bogdan Vodǎ,
fosta resedintǎ voievodalǎ în sec. al XIV-lea, Dragomiresti, Moisei, unde se înaltǎ
impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza, dedicat celor 29 tǎrani ucisi aici în
1944. Se trece mai apoi prin Borsa, peste pasul Prislop si se intrǎ în
depresiunea Ţara Dornelor, din nordul Moldovei. În drum sunt întâlnite localitǎtile Cârlibaba,
Ciocǎnesti si Iacobeni, vechi centru minier. Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie sǎ arǎtǎm
cǎ de aici se poate vizita si o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oasului". Vom
porni pe soseaua ce duce la
Seini, trecând prin inima Oasului, pe la Negresti. Traseul este pitoresc si dinamic în obiective
turistice: Sǎpânta, sat cu un cimitir original, adevarat muzeu de artǎ popularǎ, pasul Huta
dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor", Certeze, cu un interesant
port popular, Negresti, principala localitate din Ţara Oasului; Varna, important centru de
ceramicǎ.
Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii, o fermǎ horticolǎ unde s-au
aclimatizat migdali si lǎmâi, o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj si chiar douǎ mici fabrici, una de
drojdie de bere si una de abrazive. În apropierea comunei, pe dealul Bradului, localnicii au
folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui
poet Mihail Eminescu.
Mergând spre vest, vom întâlni marea comunǎ Mediesul Aurit, unde se înaltǎ
o cetate din sec. al XII-lea. Între zidurile ei, iobagii rǎsculati în 1848 au închis mai multi
latifundiari din regiune. Pentru eliberarea lor a trebuit sǎ intervinǎ armata, care a trecut apoi
la sângeroase represalii.
Judetul Maramures - este renumit prin elementele de etnografie si folclor, se poate
vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei, peste 200 de
monumente de arhitectura populara. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile
Izei, Marei, Viseului si Tisei. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapânta. Cai de
acces aeriene, rutiere, feroviare.

d) Elemente de management ale destinației:

Pentru a crea o retea nationalǎ, managementului global îi revine sarcina standardizǎrii

urmǎtoarelor activitǎti:
a) - managementul global;
b) - procedura de identificare a potentialului zonal si global;
c) - procedura de formare a agentilor locali;
d) -procedura de existentǎ si consultantǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare si programe
agroturistice;
e) - procedura de catalogare a potentialului agroturistic;
f) - realizarea programelor de marketing.

Agroturismul din Maramures este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care
vor sǎ se relaxeze, iubesc natura, cultura si arta popularǎ, posibilitatea de a-si petrece timpul
liber în gospodǎriile tǎrǎnesti.
Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi:
- pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ, concretizata în cazare, servicii de
alimentatie - pensiune, circulatie turisticǎ, prestarea serviciilor de bazǎ si suplimentare;
- pe de altǎ parte, activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii
agroturistice, concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în
gospodǎrie, comercializarea acestora direct cǎtre turisti sau prin diferite retele comerciale.
Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel:
a) - reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si
stimularea unei pǎrti a populatiei urbane în mediul rural;
b) - asigurarea unui nivel de trai si civilizatie în mediul rural comparabil cu cel din
zonele orǎsenesti, contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active în zona
ruralǎ,
c) - valorificarea complexǎ a resurselor naturale existente în zonele rurale, prin
producerea de bunuri nealimentare, artizanale, de înaltǎ calitate si importantǎ pe
piata turisticǎ;
d) - valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice si
piscicole, urmǎrind realizarea, pe cât posibil, a unei autonomii energetice a
gospodǎriilor si localitǎtilor rurale;
e) - folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partialǎ sau chiar totalǎ a
produselor agricole, sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale;
f) - armonizarea dezvoltǎrii sectoarelor agricol, zootehnic si silvic în zonele
agroturistice;
g) - protectia mediului, combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice
naturǎ, pentru conservarea unor conditii de viatǎ cât mai sǎnǎtoasǎ în zonele
agroturistice.
ANTREC, Asociatia Nationalǎ de Turism Rural, Ecologic si Cultural (1994), este o
organizatie nonguvernamentalǎ, apoliticǎ si nonprofit, membrǎ a Federatiei Europene de
Turism Rural, Eurogites. Activitatea ANTREC-ului, ca organizatie nonguvernamentalǎ,
vizeazǎ, pe de o parte, sprijinirea membrilor sǎi (proprietari de pensiuni), iar pe de altǎ parte
promovarea conceptului de turism rural, a satului românesc ca destinatie turisticǎ.
ANTREC vǎ propune o alternativǎ, un alt stil de vacantǎ, o terapie antistres în naturǎ.
Oaspetii vor fi gǎzduiti în case tǎrǎnesti, dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin:
camere confortabile, bǎi moderne, sisteme de încǎlzire diverse, cu servicii de cazare si masǎ.
O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea
valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului român dar uitate în alte zone.
Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Este
locul în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia, conferindu-le acea noblete plina de
har. Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia împlinirii
personale, pentru ca aici sufletul se regaseste, trupul se împrospateaza. Vizitarea
Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu trebuie decât
sa priviti si sa ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoara. Natura se desfasoara
maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor , atât de linistita dar atât de bogata, nu va va
lasa indiferenti. Veti dori sa faceti parte, sa aflati, sa încercati. Gazdele va vor încânta si
minuna si nu va va ramâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt .

3. Propuneri concrete de dezvoltare-promovare a Maramureșului

În satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex. Bogdan-

Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier, décor,
echipament de pat în stil popular, meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri
specifice –farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemn etc., ceea ce nu exclude desigur
posibilitatea utilizarii, la cerere, a tacâmurilor moderne). În aceste sate se pot organiza
expozitii artizanale permanente (cu vânzare), iar pentru turistii care nu ramân în localitate, ci
numai viziteaza, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, cu muzeu etnografic în aer
liber.
Pastrarea si perpetuarea folclorului si îndeosebi a etnografiei (portul, tehnicile de lucru,
arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor etc.) în formele lor originale traditionale, se
afla într-un declin, devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. Formele si
continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si în
mediul rural.
Abordând viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptându-le acestui
scop, consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. În
caz contrar, interesul actual al turistilor pentru satul românesc, pentru mediul rustic, în
general, va scadea treptat. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor
administrative si de specialitate, se poate perpetua, chiar si în conditiile civilizatiei
contemporane, specificul etnografic si spiritual al unor sate românesti. Acest deziderat trebuie
urmarit cu atât mai mult, cu cât numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes
pentru mentinerea stilului de viata, aceste localitati având sanse sa devina baze turistice
permanente, de popularitate internationala, deosebit de rentabile.

4. Bibliografie:

 BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism international. De la teorie la practica”,

Editura Sylvi, Bucuresti, 2004

 BRAN FLORINA, MARIN DINU, sIMON TAMARA – “Turismul rural.

Modelul european”, Editura Economica, Bucuresti, 1997
 CÂNDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL, sIMON
TAMARA – “Potentialul turistic al României si amenajarea turistica a spatiului”,
Editura Universitara, Bucuresti, 2003

 CÂNDEA MELINDA, BRAN FLORINA – “Spatiul geografic Românesc”,

Editura Economica, Bucuresti, 2001

 CIOCULESCU SERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU

MIRCEA – “România. Ghid turistic”, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969

 COCEAN P., VLĂSCEANU GH., NEGOESCU B. – “Geografia generala a

turismului”, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003

 NISTOREANU PUIU – “Ecoturism si turism rural”, Editura ASE, Bucuresti,

2003

 POP MIHAI – “Arta lemnului în Maramures”, Editura Meridiane, Bucuresti,

1968