GHID

REGULI DE VIZITARE
 Bine aţi venit in Parcul Natural Munţii Maramureşului!

Cuprins

Despre parc
Limite
Zonarea internă
Căi de acces
Trasee turistice
Reguli de vizitare
 Despre parc

Munţii Maramureşului sunt cel mai înalt masiv montan situat pe graniţa de stat a
României, punct de convergenţă a mai multor regiuni etnografice (Maramureşul românesc,
Zacarpatia, Bucovina de sud şi de nord, Galiţia). Situaţi în partea nordică a Carpaţilor Orientali,
Munţii Maramureşului se învecinează la est cu Munţii Ţibăului, la sud cu Munţii Rodnei şi
Depresiunea Maramureşului, iar la nord cu Munţii Rahiv şi Cernahora (din Ucraina).
Situat în partea de nord a județului Maramureș, Parcul Natural Munții Maramureșului
este o arie naturală protejată destinată conservării peisajului şi tradiţiilor locale, protejării
moştenirii naturale, spirituale şi culturale a zonei, gospodăririi durabile a pădurilor şi încurajării
turismului bazat pe aceste valori. Suprafața acestuia conform Hotărârii Guvernului nr. 2151/2004
privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone este de 148.850 ha.

Începând cu anul 2005 au fost declaraţi arie protejată de interes naţional, categoria
parcuri naturale. Principalele motive ale desemnării au fost: peisajul specific cu munţi acoperiţi
de pădure şi pajişti montane într-o alternanţă încântătoare, prezenţa florei şi faunei emblematice
pentru Carpaţi în cadrul unor ecosisteme încă stabile, existenţa habitatelor naturale pe întinderi
mari şi de asemenea, un mod de viaţă tradiţional, direct dependent de resursele naturale.
Parcul Natural Munții Maramureșului include un număr de 10 localități, din care șapte
sunt amplasate de-a lungul râului Vișeu, iar trei de-a lungul văii Ruscovei - un afluent principal
al acestuia. Populația totală este de apoximativ 90.000 de locuitori și s-a ocupat în mod
tradițional de minerit, agricultură extensivă, respectiv silvicultură, exploatarea și prelucrarea
lemnului. În condițiile falimentării mineritului, celelalte două domenii de activitate au preluat o
parte din forța de muncă, dar și consecințele nefaste ale intensificării presiunii pe resursele
naturale existente

Limite

Limitele au fost stabilite şi aprobate prin H.G. 2151/2004 actualizată. Parcul Natural
Munţii Maramureşului include terenuri silvice, pastorale şi cu alte utilizări situate în judeţul
Maramureş, respectiv în Ocoalele Silvice Borşa, Vişeu, Ruscova şi Poienile de Sub Munte. Ca
urmare, referirile de mai jos au în vedere borne silvice, unitaţi de producţie şi parcele din aceste
ocoale silvice, precum şi alte elemente din structura geografică şi infrastructura zonei. Limita
nordică este data de Culmea Jupaniei, trece prin Vârfurile Ciungii Balasanii (1800 m), Jupania
(1850 m), urmărind limita Ocolului Silvic Vişeu până la frontiera de stat cu Ucraina. În
continuare, limita nordică este dată de frontiera de stat, care trece prin Vârfurile Ignăteasca,
Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu şi coboară pe pârâul
Nariţa în localitatea Valea Vişeului. De aici limita parcului natural este râul Tisa pana la borna
silvica 284.
Limita estică urcă pe pârâul Şesuri până în Pasul Măgura, coboară pe valea Bănării până
în Sâlhoi (canton silvic), incluzând rezervaţia Stâncăriile Sâlhoi şi micro-rezervaţia botanică de
Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urcă în Vârful Sâlhoi (borna silvica 107), trece prin
bornele silvice 102, 149 şi coboară la borna silvică 196 din Izvorul Ursului, urcă pe drumul
forestier până la borna silvică 237. De aici urcă pe muchie în Culmea Sarata la borna silvică 236.
Limita sudică este data de Valea Vişeului, incluzând perimetrele localităţilor Valea
Vişeului, Bistra, Petrova, Leordina, Vişeu de Jos, Vişeu de Sus, Moisei şi Borşa până în Pasul
Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 până la Şesuri, borna silvică 162 (Unitatea de Productie VII
Izvoarele Bistriţei).
Limita vestică porneşte din borna silvică 284 (Unitatea de Producţie I Bistra) aflată pe
malul stâng al văii Tisa, la circa 2,3 km de centrul localităţi Lunca la Tisa coboară spre sud, trece
prin Vârful Tocarnea, include Defileul Vişeului dintre localităţile Bistra şi Valea Vişeului.

Zonarea internă

Din punct de vedere al zonării interne, conform OUG 57/2007 actualizată, suprafaţa Parcului
Natural Munţii Maramureşului cuprinde trei zone:
 zona de protecţie integrală
 zona de management durabil
 zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane
În interiorul parcului există, de asemenea, patru arii naturale protejate declarate prin Legea nr.
5/2000, acestea fiind:
 Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavile – 5 ha – categoria IV IUCV;
 Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsânii – 800 ha – categoria IV IUCV;
 Vârful Farcău - Lacul Vinderel – Vârful Mihailecu – 100 ha – categoria IV IUCV;
 Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu – 100 ha – categoria IV IUCV.
Aceste arii protejate sunt asimilate zonei de protecţie integrală.
Zonarea internă a Parcului Natural Munţii Maramureşului este realizată ţinând cont de
nevoia de conservare a biodiversităţii şi peisajului dar şi de dezvoltare economică a zonei prin
activităţi cu impact redus asupra mediului.

Zona de protecţie integrală - 17.619 ha

La delimitarea zonelor de protecţie integrală s-a avut în vedere necesitatea conservării unor
eşantioane reprezentative ale ecosistemelor din această regiune biogeografică, reprezentativitate
dată în principal de criteriul valorii diversităţii biologice a ecosistemelor.
Zona de management durabil - 75.976 ha
Face trecerea între zonele de protecţie integrală şi zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor
umane.
Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane - 40.026 ha
Cuprinde intravilanul localităţilor din parc, suprafeţele ocupate de căile de comunicaţii
permanente (drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale, drumuri auto forestiere, căi
ferate, căi ferate forestiere cu terasamentele aferente), păşunile montane din afara zonei de
protecţie integrală, precum şi suprafeţele din extravilanul localităţilor care au suferit modificări
antropice prin desfăşurarea de activităţi tradiţionale sau prin exploatarea resurselor naturale
neregenerabile, indiferent daca sunt sau nu incluse în circuitul agricol sau silvic.

Căi de acces

Căile de comunicaţie din bazinul hidrografic Vişeu sunt reprezentate prin:

- Drumurile naţionale
DN 18 – Sighetul Marmaţiei – Vişeu de Sus – Moisei – Prislop – Iacobeni
DN 17C Moisei – Săcel – Salva.
- Drumuri judeţene:
DJ 185 – Petrova - Valea Vişeului
DJ 187 – Leordina – Ruscova – Poienile de Sub Munte
DJ 188 – Bogdan Vodă – Vişeu de Jos
- Căi ferate:
Sectorul de cale ferată normală: Salva – Vişeu de Jos – Sighetu Marmaţiei
Nod de cale ferată – Dej, situat la distanţa de 165 km de Vişeu de Sus
Sectorul de cale ferată îngustă: Vişeu de Sus – staţia Comanu – singura cale de acces în bazinul
văii Vaser

- Aeroporturi:
Aeroportul internaţional Baia Mare (BAY) – situat la distanţa de 122 km de Vişeu de Sus
Aeroportul internaţional Cluj Napoca (CLJ) – situat la distanţa de 165 km de Vişeu de Sus.
 Obiective

Vişeu de Sus
Oferta turistică este complexă, un
rol important având peisajul şi tradiţiile
etnofolclorice, precum şi patrimoniul
istoric.
Obiective: primăria (fostul conac Pop
Simon), bisericile de piatră construite în
secolul XIX, casa parohială, cartierul
Ţipţerai, cimitirul evreiesc, biserica
greco-catolică de lemn, un mic muzeu de
istorie şi etnografie, care expune
câteva piese referitoare la tradiţiile
românilor, evreilor, rutenilor şi ţipţerilor. Vaserul, râul pe care patrunde singura cale ferată
îngustă industrială aflată în funcţiune în Europa.

Borşa
Împrejurimile Borşei au peisaje mirifice,
adăpostind o serie de arii naturale deosebite-Rezervaţia
Pietrosu Rodnei. Dacă centrul urbei este unul tipic de
orăşel, periferia fiind de un pitoresc deosebit precum
(cătunele Pietroasa, Negoiescu, Birţu, Repedea).
Obiectivele turistice: Biserica de lemn Sf.
Arhangheli (monument istoric ridicat în 1717), centrul
internaţional de artă „Perla Maramureşului” (complex
excentric de agrement), Baia Borşa (aici se poate
practica alpinismul pe Piatra Băiţei), Pasul Prislop
(1416 m), muzeul Rădăcinilor (punct muzeal lipsit de
curent electric din cauza izolării).
Borşa are cele mai multe locuri de cazare din
Maramureşul istoric, amplasate în hoteluri, moteluri,
vile şi pensiuni turistice, care sunt ocupate mai ales în sezonul de iarna.
 Moisei
Deşi este o zona centrală este semiurbanizată, păstrează încă multe locuri interesante din
punct de vedere etnografic (Izvorul lui Dragoş, Izvorul Negru, cătunele aflate la nord de râul
Vişeu) şi câteva importante obiective turistice: Complexul monahal cu mănăstirea „Adormirea
Maicii Domnului”, monumentul martirilor (compus din 12 figuri antropomorfe din piatră situate
în cerc), Casa Muzeu şi grupul statuar, care expune mărturii referitoare la cei ucişi din cauza
faptului că au dezertat din companiile de muncă din Munţii Maramureşului. Alte atracţii turistice
sunt meşterii tăbăcari, de uşi de lemn, pălinciile. La 7 km de comună se află rezervaţia naturală
Izvorul Izei (izbuc calcaros, zonă carstică cu peşteri, chei şi cabane silvice).

Petrova
Aici se pot vedea case vechi şi porţi din lemn construite într-un stil diferit faţă de restul
Maramureşului, case negustoreşti, cimitirul evreiesc, monumentul părintelui stomatologiei
româneşti Gheorghe Bilaşcu (născut aici). În Petrova se oragnizează „Festivalul Bulbucilor”,
manifestare câmpeneasco-folclorică, dar şi o serie de simpozioane culturale.

Poienile de sub Munte

În Poienile de sub Munte există
vâltori, gatere, horincii şi alte instalaţii
tehnice hidraulice.
În aria celor aproape 30000 ha de
munte ale aşezării sunt incluse
rezervaţiile naturale Vf. Farcău – Lacul
Vinderel – Vf. Mihailecu, Piatra
Socolău, zeci de stâne, specii rare de
plante şi animale. Vara se poate face
rafting pe Ruscova de la Gura Ricii în
aval, alpinism la Socolău sau Mihailecu, drumeţii. Tot aici activează foarte mulţi meşteri
populari (fierari, cioplitori în lemn, confecţioneri de butoaie şi doniţe, producători de opinci,
cojoace, ţesături, instrumente de suflat).
 Ruscova
În Ruscova se mai păstrează o sinagogă (situată vis-a-vis de primărie) azi utilizată ca
spaţiu comercial, există case vechi şi port popular tipic ucrainean, vizibile mai ales în cătunele
din Drahmirov şi Solosteanu.

Repedea
Obiectivele vizitabile sunt: biserica ortodoxă de piatră, cătunele Lujana-Hecica,
Soloteana, Lespedea de Sus, cu case tipic
ucrainiene, folclor, costume şi obiceiuri
bine păstrate; rezervaţiile naturale Farcău,
Pop Ivan, Poiana cu narcise Tomnatec-
Sehleanu, zonele calcaroase, Piatra
Moloşnaia, Stânca Pietriceaua, stânele
alpine şi lacurile montane „văcăriştile”
Pietriceaua şi Laba (mici cătune locuite
vara de crescătorii de vite). „Festivalul Narciselor”, organizat într-o dumninică de la finele lunii
mai sau începutul lunii iunie, atunci când înfloresc narcisele din rezervaţia naturală este o altă
atracţie a zonei.

Vişeu de Jos
Vişeul păstrează încă multe gospodării tradiţionale, iar bătrânii mai poartă încă vestitele
costumele populare. Centrul comunei are aspect de orăşel.
Atracţiile turistice ale Vişeului sunt: Valea Morii, cătun electrificat parţial, foarte
autentic, prin care se poate ajunge în Poienile de Sub Munte, Valea Drăguiasa. La intrarea în
comună se remarcă o biserică noua de lemn şi un conac straniu. În Vişeu de Jos locuiesc mulţi
meşteri populari (lemnari, ţesătoare, fierari) şi funcţionează o serie de vâltori şi pălincii. Aici este
principalul centru de cojocărit din zona Vişeu-Ruscova, în care se lucrează pieptare de piele cu
broderii policrome şi ţinte metalice. Pensiunile din comună sunt: Mioara, Otilia, Simina.
PNMM include urmatoarele atractii turistice naturale:
Valea Vaserului -“Mocăniţa” pe Vaser – este singurul tren industrial tractat de
locomotivă cu aburi din Europa rămas încă în funcţiune.
 Bazinul forestier al Vaserului, întins pe 40000 ha, păstrează încă pe alocuri păduri
neatinse. Pe valea acestuia există 85 de izvoare minerale, barajul de la Măcârlău, iazul minier
Novăţ, cabanele de vânătoare Valea
Babii şi Novăţ, urmele fostului spital
militar din cel de-al doilea război
mondial, bisericuţa de lemn şi
cimitirul german de la Făina. Calea
ferată pe care merge “mocăniţa” se
întinde pe o lungime totală de 56 km,
pe Vaser 43 km şi pe afluenţii
acestuia Novăţ şi Ştevioara. Linia
ferată cu ecartamentul îngust a fost
construită între anii 1930-1933, cu materialul dezafectat de la calea ferată ce traversa Prislopul
din Maramureş în Moldova, linie construită în timpul primului război mondial.
1. Vaserul reprezintă în mod cert cea mai importantă atracţie turistică a Parcului Natural
Munţii Maramureşului, un “magnet” care determină un aflux exponenţial al amatorilor de inedit
din străinătate şi România. Datorită accesului limitat (atât de calea de transport cât şi de
restricţiile impuse într-o zonă de graniţă), Valea Vaserului şi-a păstrat sălbăticia şi caracterul
natural, oferind încă habitate întinse neantropizate, favorabilă vieţii sălbatice.
Poiana cu narcise Tomnatec Sehleanu – rezervaţia este cuprinsă în Parcul Natural
Munţii Maramureşului şi cuprinde păşunea
Sehleanu şi zona cu vegetaţie forestieră din
jurul Vârfului Tomnatec. La Poiana cu narcise
Tomnatec - Sehleanu se ajunge din localitatea
Leordina.

Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslăviile
- arie naturală protejată. Se află în Parcul
Natural Munţii Maramureşului, pe
teritoriul administrativ al oraşului Borşa,
în suprafaţă de 5 ha şi cuprinde zona de stâncării, (constituite din pereţi stâncoşi, aproape
verticali şi sunt formaţi din calcare eocene) precum şi zona umedă cuprizând două staţiuni cu
populaţie de Cochlearia pyrenaica var.borzaeana fiind un relict glaciar, prezentă numai în
judeţele - Maramureş, Suceava, Bistriţa – Năsăud şi Vâlcea.
La stâncăriile Sâlhoi se ajunge de la cantonul silvic Sâlhoi, aflat la confluenţa celor două
văi, Sâlhoi cu Bănării, la circa 400 m.
Vf. Farcău – Lacul Vinderel – Vf. Mihailecu - arie naturală protejată cuprinde zona din
jurul lacului Vinderel şi cele două vârfuri Farcău 1957 m, cel mai înalt din Munţii
Maramureşului şi Mihailecu 1918 m, în suprafaţă de 100 ha, constituită în scopul protecţiei şi
conservării habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Este o rezervaţie naturală, categoria a
IV-a IUCN (Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii), situată pe teritoriul administrativ al
comunelor Repedea şi Poienile de Sub Munte.
Lacul Vinderel, lac cu nume de şoim, este situat în şaua dintre Farcău şi Mihailecu, la
altitudinea de 1645 m, luciul de apă are o suprafaţă de 0,71 ha, cel mai mare lac din Parcul
Natural Munţii Maramureşului.
Rezervaţia de cocoş de
mesteacăn, Cornul Nedeii-Ciungii
Bălăsânii - rezervaţia este situată în
localitatea Borşa şi are suprafaţa de
800 ha, fiind o rezervaţie naturală de
categoria a IV-a IUCN. A fost
înfiinţată în anul 1971 şi se află în
administrarea Parcului Natural
Munţii
Maramureşului. Rezervaţia are ca
scop protejarea populaţiilor de cocoş
de mesteacăn (Lyrurus tetrix). Vegetaţia rezervaţiei este constituită 60% din păşuni de munte şi
40% păduri de conifere şi jnepenişuri acesta constituind habitatul cocoşului de mesteacăn

Trasee turistice
1. Refugiul montan Şuligu – Borcutul Şuligu
 2. Complex Făina – Borcutul Mihoaia
3. Stația CFF Bardău- Pietrosu Bardăului- Cabana Coșnea
4. Cabana Coșnea – Valea Paulic – Stânișoara – Vf. Mihailecu – Lacul Vinderel
5. Localitatea Valea Vișeului – canton silvic Repedea
6. Localitatea Repedea – Pietriceaua – Lacul Vinderel
7. Localitatea Repedea – Chicera – Lacul Vinderel
8. Localitatea Repedea – Poiana cu narcise Tomnatec Sehlean – Paltinu
9. Bistra – Vârful Tocarnea
10. Paltinul – Plai – Poiana cu narcise Tomnatec Sehleanu – Valea Tomnatec
11. Pasul Prislop – Vf. Cearcănul 1874 m – Borșa
12. Valea Vaserului – stația Paltin – punct belvedere Valea Vaserului

Traseu : Refugiul montan Şuligu – Borcutul Şuligu

Unitatea montană : Munții Maramureșului
Unitatea administrativ teritorială: Orașul Vișeu de Sus
Județul: Maramureș
Semn de marcaj și culoare: Punct roşu
Descrierea în amănunt a traseului: Izvorul mineral Şuligu este cunoscut şi apreciat pentru
clalităţile curative încă din sec XIX, fiind şi îmbuteliat pentu consum intern. În faţă se remarcă
un apreciat depozit de travertin. Marcajul turistic urmăreşte drumul forestier de-a lungul văii
Şuligu de Sus, până la prima confluenţă circa 1 km.
Accesul la traseu(punct de plecare) : Valea Vaserului- stația Șuligu
Durata de parcurgere : 30 minute
Lungime traseu: 1 km
Sezonalitate traseului : tot timpul anului
Gradul de dificultate : ușor
Nivelul de echipare solicitat drumeților: echipament de munte

Traseu : Complex Făina – Borcutul Mihoaia

Unitatea montană : Munții Maramureșului
Unitatea administrativ teritorială: Orașul Vișeu de Sus
Județul: Maramureș
Semn de marcaj și culoare: Punct albastru
Descrierea în amănunt a traseului: Borcutul Mihoaia este o apă naturală carbogazoasă foarte
apreciat de către localnici pentru clalităţile gustative. La borcut se poate ajunge pe marcajul
turistic ce porneşte din faţa cabanelor silvice, amonte până la confluenţa cu valea Mihoaia,
traversează valea Vaser pe o punte, urmăreşte drumul forestier de-a lungul văii, până la un podeţ
de beton, circa 1,2 km. Izvorul este amenajat într-o ciutură, în malul stâng al văii.
Accesul la traseu(punct de plecare) : Valea Vaserului - stația Făina
Durata de parcurgere : 45 minute
Lungime traseu: 800 m
Sezonalitate traseului : tot timpul anului
Gradul de dificultate : ușor, iarna mediu
Nivelul de echipare solicitat drumeților: echipament de munte

Traseu : Stația CFF Bardău- Pietrosu Bardăului- Cabana Coșnea

Unitatea montană : Munții Maramureșului
Unitatea administrativ teritorială: Orașul Vișeu de Sus și comuna Poienile de Sub Munte
Județul: Maramureș
Semn de marcaj și culoare: bandă roșie
Descrierea în amănunt a traseului: De la cantonul silvic Bardău traversăm Vaserul pe pod,
urmând drumul auto de pe valea Bardău, lăsând ceva mai sus o ramificaţie spre dreapta. Mai sus
drumul trece în malul drept şi după 45 minute de mers ajungem într-o poieniţă, de unde marcajul
coteşte brusc spre dreapta, tot pe drumul forestier. După cca 2 ore de mers ajungem la o
confluenţă (pe ultimul tronson, drumul auto e continuat de un drum de tractor.). De aici marcajul
urmează drumul de tractor ce urcă spre dreapta prin zona defrişată. De la partea superioară a
defrişării, marcajul urmează un hăţaş de oi ce urcă accentuat prin pădure, până într-o poiană, pe
care o traversăm în urcuş. După ce traversează o rarişte de conifere, marcajul ajunge pe culme, în
păşune (1536 m). Poteca marcată urcă prelung pe culme, până la baza cupolei de gresie a
vârfului Pietrosu Bardău. Marcajul urmează în continuare hăţişul vitelor pe muchia stâncoasă,
evitând porţiunile mai abrupte de obicei prin stânga muchiei. Ajungem pe un platou şi după 4-5
ore de urcuş, sosim pe vârful Pietrosu Bardăului (1850 m), locul cu cea mai amplă privelişte
asupra munţilor Maramureşului. De aici poteca străbate în continuare platoul cu mici ochiuri de
apă, coborând în continuare spre stânga, prin rariştea de conifere. Marcajul urmează apoi
creasta spre dreapta, peste o mică proeminenţă a ei, până în drumul de tractor din şaua dintre
Pietrosu Bardău şi Bucovinca (în stânga pe drumul de tractor se ajunge în câteva minute la un
izvor). Marcajul urmează în continuare drumul de tractor în urcuş, ocolind prin stânga vârful
Bucovinca (1763 m). Din capătul drumului de tractor, marcajul urmează un hăţiş slab conturat,
prin brădetul tânăr, până în şaua dintre vârfurile Bucovinca şi Pecealu. În continuare, poteca bine
conturată urcă prin desiş de brazi şi jnepeni până în vârful Pecealul (1724 m), coborând apoi
prelung prin pădure, apoi prin poieni. În continuare poteca ocoleşte o proeminenţă prin stânga şi
se înscrie apoi pe piciorul ce se desprinde din acest mic vârf spre stânga. De aici începe un drum
de tractor ce coboară accentuat pe picior până la văcăriştea Pecealu. Dincolo de aceasta, părăsim
drumul de tractor, coborând pieziş spre dreapta pe potecă, până ce dăm de alt drum de tractor.
Acesta coboară în serpentine în valea Coşnea, ajungând în vale, puţin în amonte de capătul
drumului forestier. Mai sunt de străbătut încă cca 2 km pe drumul forestier de pe valea Coşnea,
până la cabana de vânătoare Coşnea, din capătul cătunului Luhei al comunei Poienile de Sub
Munte.
Accesul la traseu(punct de plecare) : Valea Vaserului- stația CFF Bardău sau cabana Coșnea
Durata de parcurgere : 10 – 12 ore
Lungime traseu: 25 km
Sezonalitate traseului : iarna dificil
Gradul de dificultate : mediu
Nivelul de echipare solicitat drumeților: echipament de munte

Traseu : Cabana Coșnea – Valea Paulic – Stânișoara – Vf. Mihailecu – Lacul Vinderel
Unitatea montană : Munții Maramureșului
Unitatea administrativ teritorială: comuna Poienile de Sub Munte și comuna Repedea
Județul: Maramureș
Semn de marcaj și culoare: bandă roșie
Descrierea în amănunt a traseului: De la cabana Coşnea marcajul coboară până la confluenţa
cu valea Paulic. Traversam valea Ruscova şi în continuare pe drumul de pe valea Paulic cca 500
m. Părăsim valea, urcăm în serpentine printre grupuri de case din Smereca. Poteca intră în
pădurea de amestec fac şi molid, părăsind în dreapta piatra Socolău. Traversam două poieni după
care ajungem la stâna din Stânişoara aflată în gol de munte la limita superioară a pădurii.
Marcajul urcă până sub creasta Mihailecu. Apoi poteca urcă în serpentine până la liziera pădurii
în creastă. Urmăm creasta Mihailecu printre blocuri de lapiezuri până în punctul cel mai înalt,
acesta fiind vf. Mihailecu 1917 m. Din vârf poteca coboară accentuat până la lacul Vinderel.
Accesul la traseu(punct de plecare) : Coșnea
Lungime traseu: 15 km
Sezonalitate traseului : iarna dificil
Gradul de dificultate : medie, iarna dificil
Nivelul de echipare solicitat drumeților: echipament de munte

Traseu : localitatea Valea Vișeului – canton silvic Repedea

Unitatea montană : Munții Maramureșului
Unitatea administrativ teritorială: localitatea Repedea și localitatea Bistra
Județul: Maramureș
Semn de marcaj și culoare: triunghi roșu
Descrierea în amănunt a traseului: Valea Vişeului, localitate aflată la confluenţa văilor Tisa şi
Vişeu la altitudinea de 388 m, aparţine administrativ de comuna Bistra, fiind cea mai apropiată
localitate de centru geografic  al Europei – 6 km.
Intrarea în Defileul Vişeului, lungimea defileului este de 4,5 km. Pe această porţiune râul Vişeu
se constituie dintr-un habitat ideal pentru cel mai mare salmonid din apele de munte, lostriţa
(Hucho hucho). Lostriţa urcă pâna la confluenţa râului Vişeului cu valea Ruscova.
Localitatea Bistra, centru de comună aflată pe DJ 185, cu staţie CFR (Salva – Sighetu
Marmaţiei). Aici are loc festivalul Mira (sâmbra oilor) aceasta având loc la începutul lunii mai.
Potecile nemarcate ne conduc spre vârfurile Poloninca 1623 m şi Şerban 1794 m.
Din centrul localităţii Valea Vişeului traseul turistic urmăreşte uliţa care merge spre biserica
ortodoxă, iar apoi lăsând biserica în stânga, aungem din nou în drumul care lega localitatea Valea
Vişeului de localitatea Bistra. Lăsăm în dreapta confluenţa cu alea Luheiului şi urmăm amonte
defileul Vişeului pâna la intrarea în localitatea Bistra.
De acolo părăsim drumul judeţean şi o luăm în stânga urcând pe terasa Văii Vişeului, şi pe o
uliţă comunală ajungem în dreptul bisericii din Bistra. De aici marcajul urmează drumul de pe
Valea Bistra până în poiana Preluca lui Ionaş aflată pe culmea ce desparte Valea Bistra de Valea
Frumuşaua, aval de confluenţa Tomnatecului cu Frumuşaua la circa 1 km. De acolo se ajunge la
cabana Paltinu după care poteca urmează drumul forestier de pe Valea Tomnatecului pe o
distanta de aproximativ 4 km, apoi poteca urcă pe firul unui pârâu până în şaua dintre vârful
Tomnatec şi vârful Vâjii, unde întâlnim marcajul bandă albastră ce vine din localitatea Repedea.
De aici se urmează poteca în direcţia est în tandem cu marcajul bandă galbenă până în şaua
dintre vârful Certina şi vârful Prislop. Marcajul coboară în serpentine aval de borcutul din Valea
Tomnatecului. De aici se coboară până la confluenţa cu valea Repedea iar de acolo se parcurge
aproximativ 1 km până la Cantonul Silvic Repedea.
Accesul la traseu(punct de plecare) : localitatea Valea Vișeului
Lungime traseu: 26 km
Durata de parcurgere: 10-12 ore
Sezonalitate traseului : iarna dificil
Gradul de dificultate : ușor
Nivelul de echipare solicitat drumeților: echipament de munte

Traseu : localitatea Repedea – Pietriceaua – Lacul Vinderel

Unitatea montană : Munții Maramureșului
Unitatea administrativ teritorială: localitatea Repedea
Județul: Maramureș
Semn de marcaj și culoare: bandă albastră
Descrierea în amănunt a traseului: Acest marcaj este varianta cea mai scurtă de ajunge la lacul
Vinderel. Din centrul localităţii marcajul urmăreşte drumul de pe valea Repedea, iar după cca. 4
km ajunge la Cantonul Silvic Repedea. Continuăm drumul până la confluenţa cu valea
Tomnatecu. De aici traversam valea Repedea urcând în serpentine până în golul de munte de sub
Pietriceaua. Urcăm pe directia nord într-o mică şa având în dreapta un lac nival. În continuare
poteca urcă accentuat până întâlneşte poteca ce vine pe la stâna din Runea.
Accesul la traseu(punct de plecare) : localitatea Repedea
Lungime traseu: 12 km
Durata de parcurgere: 4 - 5 ore
Sezonalitate traseului : iarna dificil
Gradul de dificultate : mediu
Nivelul de echipare solicitat drumeților: echipament de munte

Traseu : localitatea Repedea – Chicera – Lacul Vinderel

Unitatea montană : Munții Maramureșului
Unitatea administrativ teritorială: localitatea Repedea
Județul: Maramureș
Semn de marcaj și culoare: bandă albastră
Descrierea în amănunt a traseului: Din centrul localităţii Repedea marcajul urmează uliţa care
duce la scoală. Din colţul şcolii poteca marcată îşi schimbă direcţia spre est urcând în serpentine
printre gospodăriile răsleţe din zona Poposala. Intram în pădure lăsând în stânga creasta şi vârful
Chicera. Se ajunge la stâna din Laba. De aici poteca urcă accentuat, trece pe lângă stâna din
Runea lăsând în dreapta culmea Rugaşul. Ajungem într-o mică şa de unde avem pentru prima
dată piramida masivului Farcău. Poteca continuă pe curba de nivel, traversează câteva izvoare
torenţiale, ajungând după cca. 1 ora la lacul Vinderel.
Accesul la traseu(punct de plecare) : localitatea Repedea
Lungime traseu: 10 km
Durata de parcurgere: 4 - 5 ore
Sezonalitate traseului : iarna dificil
Gradul de dificultate : mediu, iarna dificil
Nivelul de echipare solicitat drumeților: echipament de munte
Traseu : localitatea Repedea – Poiana cu narcise Tomnatec Sehlean – Paltinu
Unitatea montană : Munții Maramureșului
Unitatea administrativ teritorială: localitatea Repedea
Județul: Maramureș
Semn de marcaj și culoare: bandă galbenă
Descrierea în amănunt a traseului: Marcajul porneşte de la podul de peste valea Repedea.
Coboară pe drumul judeţean cca. 200 m după care ne îndreptam spre creasta dintre valea
Repedea şi valea Micluşa. În continuare poteca marcată urcă în serpentine prin poieni cu pitoreşti
sălaşuri de vara. Se ajunge în locul numit Prislop de unde poteca ocoleşte prin dreapta vârful
Certina 1184 m, unde întâlnim marcajul triunghi roşu ce vine de pe valea Repedea. În tandem
poteca urcă pe creasta dintre vârfurile Certina şi Vâjii.
Lăsăm în stânga vârful Vâjii, poteca traversează o pădure de fag aflată în versantul drept al văii
Tomnatecul ajungând în poiana din şaua dintre vârfurile Tomnatecu şi Vâjii. Părăsim marcajul
triunghi roşu ce duce la Paltinu şi urcăm în direcţia nord spre Poiana cu narcise lăsând în dreapra
văcăriştea din Sehleanu.
Traversăm Poiana cu narcise într-un urcuş uşor intram în pădurea de molid, lăsând în dreapra
vârful Tomnatecul ajungând într-o şa marcată de o cruce. De aici poteca marcată urcă în stânga
spre culmea Plaiului unde întâlnim o potecă pastorală ce vine din Capu Grosilor. Trecem pe
langă un izvor, lăsăm în dreapta vârful Plai, coborâm pe culmea Plaiului pe la stâna din Plai.
Poteca coboară în serpentine prin gol de munte şi apoi prin pădure de fag pe direcţia vest la
cabana Paltinu.
Accesul la traseu(punct de plecare) : localitatea Repedea
Lungime traseu: 15 km
Durata de parcurgere: 6 – 7 ore
Sezonalitate traseului : iarna dificil
Gradul de dificultate : mediu, iarna dificil
Nivelul de echipare solicitat drumeților: echipament de munte

Traseu : Bistra – Vârful Tocarnea

Unitatea montană : Munții Maramureșului
Unitatea administrativ teritorială: localitatea Bistra
Județul: Maramureș
Semn de marcaj și culoare: punct galben
Descrierea în amănunt a traseului: La ieşirea din localitarea Bistra şi la intrarea în Defileul
Vişeului, traversăm râul Vişeu pe o punte. Poteca ne conduce prin gospodăriile localnicilor până
în pârâul Tocarnea, pe care-l traversăm şi începem urcuşul prin pădure, pe o culme stâncoasă, de
unde avem o vedere generală asupra văii Vişeului. Poteca ne scoate în culmea principală printr-o
pădure de stejar, unde se află casa lui Româniuc. În pădurea de fag traversăm o zonă cu blocuri
de calcar îndreptându-ne spre dreapta, ajungem pe o stâncă, loc minunat de belvedere asupra
Defileului Vişeului şi localităţii Bistra şi a malului drept al Tisei din Ucraina. De aici putem
străbate zona vf. Tocarnea cu peşteri şi avene.
Accesul la traseu(punct de plecare) : localitatea Bistra
Lungime traseu: 7 km
Durata de parcurgere: 4 ore
Sezonalitate traseului : iarna dificil
Gradul de dificultate : mediu
Nivelul de echipare solicitat drumeților: echipament de munte

Traseu : Paltinul – Plai – Poiana cu narcise Tomnatec Sehleanu – Valea Tomnatec

Unitatea montană : Munții Maramureșului
Unitatea administrativ teritorială: localitatea Repedea
Județul: Maramureș
Semn de marcaj și culoare: punct albastru
Descrierea în amănunt a traseului Traseul urcă de la cabana Paltinu, pe marcajul bandă
galbenă, în serpentine pe piciorul Plaiului prin pădurea de fag şi apoi prin golul de munte până la
stâna din Plai. Marcajul ne scoate aproape de vf. Plai pe care îl lasam în stânga, poteca urmăreşte
curba de nivel, trecem pe langă un izvor după care coboară într-o şa marcată de-o cruce.
Schimbăm direcţia de mers, îndreptându-ne spre sud, urcăm puţin, intrăm în pădurea de molid,
lasând în stânga vf. Tomnatic. Poateca urmăreşte curba de nivel soctându-ne în Poiana cu
narcise. De aici în coborâre traversăm poiana, îndreptându-ne spre vest pe un picior secundar
care ne scoate în drumul forestier care urcă de pe valea Hututeanca şi continuă pe valea
Tomnaticului până la Paltin. Înainte de a ajunge la cabană, cca. 500 m peste vale este amenajat
un izvor de apă minerală (borcut).
Accesul la traseu(punct de plecare) : localitatea Repedea
Lungime traseu: 13 km
Durata de parcurgere: 5 - 6 ore
Sezonalitate traseului : iarna dificil
Gradul de dificultate : mediu, iarna dificil
Nivelul de echipare solicitat drumeților: echipament de munte

Traseu : Pasul Prislop – Vf. Cearcănul 1874 m – Borșa

Unitatea montană : Munții Maramureșului
Unitatea administrativ teritorială: orașul Borșa
Județul: Maramureș
Semn de marcaj și culoare: triunghi albastru
Descrierea în amănunt a traseului: Din complexul turistic Borșa, pe valea Furului, facem
dreapta pe o poptecă, apoi ajungem în Poiana Mărului. De aici, după un urcuș susținut, ajungem
în vârful Cearcanul. Traseul coboară apoi sper șaua de la Sus de Vârful Negru traversând o
porțiune prin jnepeniș și continuă în serpentine până la intersecția cu drumul ce duce la Cabana
Fântâna Stanchii. De aici urmarim urmărim drumul pietruit până în Pasul Prislop, după care
marcajul urmărește drumul ce duce la Cabana Fântâna Stanchii, pe direcția nord, lasând în
dreapta Vârful Prislop. Drumul urcă în serpentine spre Preluca Cerbului, după care traversăm
prin jnepeniș o mică șa, iar un ultim urcuș ne scoate în Vârful Cearcănul după 3 -4 ore. Din vârf
se coboară o pantă abruptă, ajungând la obârșia văii Cearcănul, iar pe drumul de culme ajungem
în Poaiana Mărului. Spre stânga ne indreptăm către potecă ce ne conduce în valea Furului, iar de
aici pe drumul național până în complex.
Accesul la traseu(punct de plecare) : orașul Borșa
Lungime traseu: 10 km
Durata de parcurgere: 4 ore
Sezonalitate traseului : iarna dificil
Gradul de dificultate : mediu
Nivelul de echipare solicitat drumeților: echipament de munte

Traseu : Valea Vaserului – stația Paltin – punct belvedere Valea Vaserului

Unitatea montană : Munții Maramureșului
Unitatea administrativ teritorială: orașul Vișeu de Sus
Județul: Maramureș
Semn de marcaj și culoare: punct roșu
Descrierea în amănunt a traseului: Acest traseu își propune să vină în completarea unei
experiențe de neuitat – călătoria cu Mocănița pe una dintre cele mai spectaculoase și cunoscute
văi din Maramureș și să dezvăluie farmecul, unicitatea și importanța pădurii pentru conservarea
naturii și păstrarea identității culturale a Maramureșului. Pe acest traseu se pornește din stația
Paltin, pe parcursul căruia puteși admira farmecul pădurilor de fag cu exemplare semețe și
misterul pădurilor de rășinoase și puteți încerca gustul dulce acrișor al fructelor de pădure. Tot
aici veți descoperii tainele naturii și veți întâlni specii de animale și plante care au dispărut din
alte părți ale Europei. Frumuseții peisajului i se adaugă numărul mare de plante și animale
ocrotite, rezultând astfel responsabilitatea de a se păstra această zonă intr-o stare cât mai
apropiată de cea naturală.
Accesul la traseu(punct de plecare) : Valea Vaserului- stația Paltin
Lungime traseu: 2 km
Durata de parcurgere: 40 minute
Sezonalitate traseului : iarna mediu
Gradul de dificultate : ușor, iarna mediu
Nivelul de echipare solicitat drumeților: echipament de munte

Obiectivele Admninistratiei Parcului Natural Muntii Maramuresului

1. practicarea unui management participativ al parcului cu implicarea cât mai multor factori
interesaţi;
2. menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura
3. protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului
4. încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei
locale.
5. dezvoltarea ecoturismului

Reguli de vizitare

 Vizitarea PNMM, cu exceptia suprafeţelor din intravilan, este permisă numai pe traseele
turistice marcate. Abaterea de la traseele menţionate mai sus este permisă pentru:
a. reprezentanții instituțiilor cu atribuții de serviciu în raza parcului în exercitarea
atribuţiunilor de serviciu;
b. propietarii de terenuri, personal de însoţire a animalelor la păşunat;
c. vânătorii în cadrul acţiunilor de vânătoare autorizate;
 d. cercetători, în cadrul temelor avizate de APNMM, cu aprobare scrisă de la APNMM;
e. voluntari care au încheiat un contract de voluntariat cu APNMM;
f. participanții la competiţii, acţiuni, tabere organizate, în cazul în care prin programul
acţiunii s-a solicitat şi motivat abaterea de la trasee, iar aceasta a fost aprobată de către APNMM;
g. alpinişti echipaţi, pentru accesul de la poteca turistică marcată la intrarea pe traseul de
alpinism;
h. speologi echipaţi, pentru acces la peşteri.
 Întreţinerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee şi amplasarea panourilor
indicatoare şi informative se fac numai cu aprobarea Administrației Parcului Natural Munții
Maramureșului şi, în cazul traseelor noi, după obţinerea avizului de siguranţă montană eliberat
de către Serviciul Judeţean Salvamont.
 Camparea este permisă numai în locuri special amenajate.
 Refugiul montan este folosit numai pentru supravieţuire pe timpul nopţii sau pentru
adăpostire în cazul unor probleme de sănătate sau în cazul condiţiilor atmosferice neprielnice
continuării drumului. Folosirea refugiilor este permisă pe durata unei nopţi, dacă condiţiile
atmosferice nu permit părăsirea refugiului. Şederea se poate prelungi până la existenţa
posibilităţii continuării drumeţiei în condiţii de siguranţă. Vizitatorii trebuie să elibereze
refugiile, la cererea persoanelor împuternicite de administraţia parcului, dacă acestea sunt
folosite în alte scopuri decât cele desemnate mai sus.
 Săparea de şanţuri în jurul locurilor de amplasare a corturilor sau utilizarea oricăror
materiale de origine vegetală - cetină, ferigi, muşchi, sub corturi este interzisă.
 Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai în următoarele situaţii:

a. pentru activitatea de cercetare, cu aprobarea Administrației Parcului Natural Munții

Maramureșului;
b. pentru voluntarii care activează pe teritoriul Parcului cu aprobarea Administrației
Parcului Natural Munții Maramureșului, în situaţia în care sarcinile primite o impun;
c. pentru misiuni de supraveghere şi control efectuate de rangeri şi/sau specialişti montani
din cadrul Jandarmeriei Române, sau alte instituţii competente teritorial;
 În locurile de campare se poate încasa tarif de campare de către administratorii terenului
sau partenerii/împuterniciţii acestora în cazul în care se asigură condiţii minime de campare.
Acest tarif se aduce la cunoştinţa APNMM şi se afişează obligatoriu în loc vizibil în zona locului
de campare de către cei ce îl încasează.
 Focurile de tabără sunt permise doar în vetrele special amenajate în acest scop din
locurile de campare, cu lemn de foc asigurat de administratorii locului de campare. Se vor
respecta normele de prevenire şi stingere a incendiilor.
 Este interzisă tăierea vegetaţiei lemnoase de orice fel pentru utilizarea ei ca sursa de
foc.
 Este interzisă aprinderea focului în golul alpin şi în fondul forestier, cu excepţia locurilor
special amenajate de către administratorii locului de campare. În locurile de campare din golul
alpin sau cele din alte zone, în care nu se asigură lemn de foc de către administrator, se permite
numai utilizarea primusului.
 Este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul PNMM. Turiştii au
obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării parcului în locuri special
amenajate pentru colectare.
 Gestionarii cabanelor şi a locurilor de campare pentru care se percepe taxă de campare
au responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor cu respectarea condiţiilor legale, astfel
încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini şi animale sălbatice. Locurile permise pentru
depozitarea temporară a deşeurilor provenite din activitatea cabanelor vor fi aprobate de
Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului.
 Responsabilitatea eliminării deşeurilor menajere provenite din activitatea cabanelor şi a
locurilor de campare revine administratorilor acestora.
 Se interzice tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a
jneapănului şi a ienupărului.
 În cazul producerii de fenomene de forţă majoră, instituţiile abilitate intervin pentru
eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene, conform prevederilor legale în vigoare, cu
înştiinţarea prealabilă sau ulterioară a Administrației Parcului Natural Munții Maramureșului,
după caz – în funcție de urgența intervenției, respectiv nevoile de coordonare a eforturilor.
 Accesul câinilor în PNMM este permis doar în condiţiile în care câinii sunt ţinuţi
permanent în lesă, cu excepția câinilor folosiți în acţiuni de vânătoare autorizate şi a celor care
însoţesc turmele de animale.
  Pentru fiecare câine stăpânii trebuie să prezinte toate actele doveditoare a stării de
sănătate. Proprietarii câinilor şi/sau altor animale de companie sunt direct răspunzători pentru
efectele comportamentului acestora pe teritoriul Parcului Natural Munţii Maramureşului.
 Patrulele organizate cu scop de pază sau salvare pot utiliza în acţiunile lor câinii utilitari.
 Perturbarea liniştii în parc în zonele de extravilan, în locurile de campare şi în zonele
cabanelor şi refugiilor este strict interzisă.
 Este interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi
a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.
 Este interzisă intrarea în incinta oricărui stabiliment al APNMM, loc îngrădit, pieţe de
monitoring, unde un panou informativ notifică intrarea interzisă.
 Este interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podeţelor, barierelor, sau a
oricărei alte construcţii sau amenajări de pe teritoriul Parcului Natural Munții Maramureșului.
 Folosirea ambarcaţiunilor de orice tip pe lacurile alpine, cu excepţia celor destinate
pentru colectarea de probe pentru cercetări ştiinţifice, aprobate de către Administrației Parcului
Natural Munții Maramureșului, este interzisă.
 Turismul ecvestru este permis în parc, dar numai pe drumurile forestiere şi potecile
turistice marcate, desemnate în acest scop.
 Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobarea prealabila a Administrației
Parcului Natural Munții Maramureșului sunt interzise. Cei interesaţi pot obţine permis de la
Administrației Parcului Natural Munții Maramureșului, contra plăţii tarifului aprobat.
 Spălarea autovehiculelor în cursurile de apă de pe teritoriul Parcului Natural Munții
Maramureșului este interzisă.
 Folosirea oricăror substanţe chimice, inclusiv substanţe pe bază de detergenţi în cursurile
de apă de pe teritoriul Parcului Natural Munţii Maramureşului, este interzisă..
 Pe drumurile pe care se interzice accesul public cu mijloace motorizate, au acces doar
motociclete, ATV-uri, sănii cu motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule care deservesc
interesele de management ale parcului, cele destinate gopodăririi fondului forestier, a fondurilor
cinegetice, precum și cele ale instituţiilor cu drept de control, intervenție și patrulare, în
exercitatrea atribuţiilor de serviciu.
 Este interzisă intrarea pe cursurile permanente de apa cu motociclete, ATV-uri, sănii cu
motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule.
  În Parcul Natural Munţii Maramureşului este interzisă creșterea de animale domestice
fără certificate sanitar-veterinare, emise conform legislaţiei în vigoare.
 În Parcul Natural Munţii Maramureşului este interzisă introducerea în culturi de
organisme modificate genetic.
 În Parcul Natural Munţii Maramureşului este interzisă practicarea de activităţi
comerciale neautorizate cu specii de plante sau animale din flora și fauna spontană. Aceste
activități se supun autorizării, din punct de vedere al protecției mediului și avizării de către
Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului.
 Este interzis pescuitul următoarelor specii strict protejate de peşti: lostriţa – Hucho
hucho, zglăvoaca răsăriteană - Cottus poecilopus. Exemplarele capturate accidental din speciile
strict protejate vor fi eliberate imediat în mediul natural
 Este obligatorie prezentarea actelor de identitate la solicitarea expresă a personalului
APNMM, ce deţine legitimaţii tipizate, la constatarea unor fapte ce pot constitui acte de
incalcarea legii.
 Organizarea de competiţii şi manifestări de grup de orice fel, cursuri care presupun
accesul pe teren în zona PNMM şi în tabere fără acordul serviciilor publice Salvamont, acordul
Administrației Parcului Natural Munții Maramureșului şi acordul administratorilor/proprietarilor
de terenurilor pe care acestea se desfăşoară, este interzisă
Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului are drept de control şi de aplicare a
sancţiunilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări
și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru
contravenţiile din domeniu sau de competenţă, împreună cu Garda Naţională de Mediu,
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor şi structurile teritoriale ale
acesteia cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi silviculturii, gestionărilor
fondurilor cinegetice, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor,
în ceea ce priveşte activităţile de comerţ cu specii de floră şi faună sălbatică şi Autoritatea
Naţională a Vămilor.
Personalul silvic din cadrul Administrației Parcului Natural Munții Maramureșului,
împuternicit în acest scop, are drept de control şi competenţa de aplicare a Legii nr. 171/2010
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările și completările
ulterioare, după caz, împreună cu personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor
Romsilva, personalul silvic din cadrul structurilor de rang superior şi al ocoalelor silvice private,
ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră, ofiţerii şi
subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Inspectoratelor
pentru Situaţii de Urgenţă.
Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului solicită, ori de câte ori este
necesar, sprijinul instituțiilor abilitate pentru asigurarea respectării regimului de arie naturală
protejată a Parcului Natural Munţii Maramureşului.