UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA " BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Localitatea SIRIU >>judetul Buzau<<

Cond :prof.univ.Florea M Studenta : Radu Cristina

An II,IMIT,GR 16284

2010
 CUPRINS

1 Localizare si delimitare :

1.1 Asezare
1.2 Flora si fauna
1.3 Resursele subsolului
1.4 Lacul Siriu, sursa viitoare de apa potabila

2 Obiective turistice :

2.1 Viaductul Giurca

2.2 Viaductul Stanca Teharau
2.3 Lacul Vulturilor
2.4 Coltii Babei
2.5 Varful Penteleu
2.6 Baile Siriu
2.7 Cascada Pruncea
2.8 Monumentul si Cimitirul Eroilor
2.9 Muzeul de Chihlimbar

3 Trasee

4 Cultura Buzaului

5 Manifestari folclorice

6 Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

efectului advers asupra factorului de mediu apă

7 Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

efectului advers asupra factorului de mediu sol

8 Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

efectului advers asupra factorului de mediu antropic

9 Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila

10 Bibliografie
LOCALIZARE :

Zona Siriului se incadreaza intr-un tinut muntos din zona

Carpatilor de Curbura, in nord-vestul judetului Buzau (muntii
Buzaului )
Este o localitate care promite foarte mult din punct de vedere al
turismului situandu-se intr-o zona frumoasa , inconjurata de munti si
avand atractii turistice deosebite .
Situatã pe drumul national DN 10 Buzãu - Brasov la jumãtatea
distantei dintre cele douã orase resedinte de judet ( 80 Km.), Siriu
este localitatea de unde se pot ataca masivele: Podu Calului , Siriu si
Monteoru, deasmenea de aici pornind si cel mai scurt traseu spre
Vârful Penteleu urmând în prima parte drumul tehnologic al barajului
Ciresu - Surduc ( de pe valea râului Basca Mare ).
Reprezentativ ptr.localitate: Barajul Siriu înãltime 122 m., lungime
coronament 570 m., construit intre masivul Siriu si masivul Podu
Calului din roca, steril si miez din argila,(lac cu lungimea de 11.5km si
un volum de 155 milioane mc. apaPe barajul de la Siriu se
organizeaza partide de pescuit la: caras, crap, clean, pastrav, scobar.
Tulburi albastre sau verzui apele lacului Siriu incearcã sã se punã în
concordantã cu peisajele ce le înconjoarã, si de fiecare datã nu poti
spune cã nu au reusit !
Construirea barajului a implicat schimbarea rutei drumului national
DN 10 pe linia de contur a lacului Siriu, cu aceastã ocazie
construindu-se mai multe viaducte.

Flora:
Etajul padurilor de molid este reprezentat în masivele Siriu si
Penteleu prin paduri de molid, ce alterneaza cu pajisti secundare cu
caracter subalpin si tufarisuri de ienupar, coacaz, smirdar si afin.
Padurile alcatuiesc una dintre importantele bogatii naturale ale
judetului. Zona montana concentreaza cea mai mare parte din
suprafata acoperita cu paduri si totodata cel mai însemnat volum de
masa lemnoasa, flora si fauna caracteristice acestei zone.Cel mai
mare pericol cu care se confrunta padurile judetului este distrugerea
prin taieri necontrolate si o data cu retrocedarea altor paduri catre
fostii proprietari fenomenul va lua amploare daca nu se iau masuri.
Padurile au un rol ecologic, de protectie a mediului si de protectie
împotriva catastrofelor naturale, cum ar fi avalanse, stânci ce pot sa
cada si inundatii.

Fauna
Speciile faunistice caracteristice sunt: ursul, cerbul, râsul, mistretul si
în padurile de foioase cocosul de munte.Râurile au un potential
ridicat pentru pastrav

Resursele subsolului:Dintre rocile utile se evidentiaza diatomita la

Patârlagele
Ape minerale (feruginoase, clorosodice) apar la Nehoiu, Monteoru,
Fisici, Strejeni, Nifon, Lopatari, iar la Balta Alba exista namol
terapeutic. În perimetrul Sibiciului exista chihlimbar.

Transport
Sistemul de transport este unul dintre cei mai amenintatori factori
asupra mediului înconjurator si sanatatii umane.
Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie
restructurarea sistemului de transport si asigurarea functionarii
acestuia în vederea realizarii unui sistem de transport omogen,
conectat, din punct de vedere al structurii, la retelele de transport
nationale si europene.

Lacul Siriu, sursa viitoare de apa potabila

Din surse proprii, prin accesarea programelor de finantare existente,

dar si prin posibilitatea accesarii unor fonduri de coeziune, Consiliul
Judetean Buzau doreste implementarea proiectului referitor la
“Alimentarea cu apa a localitatilor situate pe Valea Buzaului din lacul
de acumulare Siriu”, o hotarâre aprobata deja, prin care aproape
300.000 de buzoieni vor dispune de apa potabila. Nici calitatea dar
nici cantitatea de apa necesara tuturor celor 25 de localitati care sunt
vizate de respectivul proiect nu sunt întocmai normelor europene în
vigoare, astfel încât Consiliul Judetean a luat hotarârea întocmirii unui
studiu de prefezabilitate, urmând studiul de fezabilitate premergator
investitiei în sine. Orasul Nehoiu si localitatea Siriu beneficiaza de
apa potabila din acumularea Siriu, capacitatea statiei de tratare fiind
de 105 l / sec., din care utilizeaza doar 50 l/ sec., întregul sistem de
alimentare având un grad pronuntat de uzura

OBIECTIVE TURISTICE

Viaductul Giurca are o lungime de 276 m.,cu piloni de 46 m. înaltime

iar viaductul Stânca Tehãrãu, strãpunge stânca versantului cu acelasi
nume dând impresia unui pod suspendat.

Lacul Vulturilor (denumit si Lacul Fara Fund) este un lac

periglaciar aflat în Muntii Siriului, la o altitudine de 1.420 m, în
apropierea localitatii Gura Siriului din comuna Siriu, judetul Buzau,
România. Adâncimea sa maxima este de 2,5 m.

Lacul fara fund, lac in jurul caruia dainuiesc inca legendele conform
carora un cioban si-a lasat turma de mioare, a aruncat bata in apa
lacului si a plecat. Dupa un an de peregrinari isi regaseste bata in
apele Dunarii si mistuit de dorul mioarelor si a locurilor natale se
reintoarce acasa, iar Lacul Vulturilor deoarece, Alexandru Vlahuta in
Romania pitoreasca afirma ca: ,<<"aici vin vulturii, primavara, de
beau apa ca sa intinereasca, aici isi invata puii sa zboare, deasupra
acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufasii
regi ai inaltimilor.>>"Acest lac periglaciar (a luat nastere prin
actiunea de nivatie si gelivatie, precum si prin deplasari masive de
teren in conditii periglaciare), situat la o altitudine de 1.420 m,
acoperind o suprafata de 0,5 hectare, in apele caruia se gasesc
pastravi.

- Coltii Babei - zona din masivul Siriu cu aspect alpin, populata cu

capre negre, aduse din Muntii Retezat.
- Varful Penteleu - varf din Masivul Penteleu, delimitat de Basca
Mica si Basca Mare. Este cel mai important atat ca dimensiuni,
cat si ca altitudine (1.772 m), varful sau piramida se zareste in
zilele insorite de iarna chiar din orasul Buzau.

Impresioneaza indeosebi prin culmile sale prelungi, pajisti intinse si

prin perspectiva larga pe care o ofera asupra Carpatilor de
Curbura. Cele mai multe legende si catece haiducesti sunt
legate de locuri aflate pe culmile, varfurile si vaile Penteleului.
Ele amintesc de fapte de vitejie ale oamenilor acestor meleaguri.
Mai cunoscute sunt cele legate de haiducul Gherghelas. De
aceea in amintirea acestora in luna mai la Gura Teghii se
organizeaza un festival pe urme de o balada adevarata
sarbatoare a dansului,cantecului si portului popular buzoian
- Baile Siriului - dispun de trei izvoare cu ape minerale sulfuroase,
usor bicarbonate, clorurosodice, foarte slab mineralizate, termale
.Aici din pacate mai trebuiesc cateva investitii noi , dar speram
ca se va reusi construirea unui strand.
Cascada Pruncea- cascada ce se afla pe drumul forestier Casoca
Monumentul si Cimitirul eroilor - societatea "Cultul Eroilor" a avut
initiativa inaltarii acestui monument pe un loc incarcat de glorie
pe Valea Siriului , chiar in apropierea vechii frontiere dintre
Regatul Romaniei si Austro-Ungaria Acest ansamblu
monumental a fost ridicat de catre " aparatorul Vaii Buzaului "
generalul Traian Epure in cinstea eroilor Regimentului 3
Vanatori. Datorita construirii barajului el a fost mutat si ridicat pe
malul acestuia.

Zona Muntilor Buzau impresioneaza prin satele asezate pe luncile

raurilor, prin satele razlete de pe munti , chihlimbar , bisericile din
lemn, padurile de rasinoase. Cu toate aceste o alta atractie a
zonei sunt vechile biserici si chilii sapate in stanca , ale caror
ramasite se pot vedea si astazi. Aceasta impresionanta
concentrare de schituri rupestre se afla asezate in masivul
Ivanetu. Acolo se ajunge plecand din localitatea Patirlagele pe
drumul judetean ce duce spre localitatile Colti , Alunis , Nucu. In
apropierea localitatii Alunis se gaseste o mica biserica sapata in
gresie , iar in jurul ei se gasesc mai multe chilii. In localitatea Nucu
se afla o pestera pe ai caror pereti se observa o multime de
 simboluri. Impresionanta este chilia lui Dionis , chilie sapata in
piatra, la intrarea careia se ajunge cu o scara.

Muzeul de chihlimbar a fost construit de de locuitorii din Colti în anul

1973. Clãdirea ese asemãnãtoare unei case tãrãnesti cu trei nivele:
demisol parter si etaj. Parterul este compus din trei încãperi în care
se aflã colectia de chihlimbar,
colectiile de flori de mina fost construit de locuitorii din Colti în anul.
Sunt amenajate numai parterul si etajul.
Tot aici se mai aflã documente privind exploatarea chihlimbarului,
proprietatea asupra pãmântului, atestarea documentarã a localitatii

Colti, învãtãmântul-cultura si istoria acestor meleaguri.

Chihlimbarul (sau ambra) este o răşină fosilă divers colorată (mai
ales în nuanţe de galben), provenită din mai multe specii de pini;
vârsta sa este estimată la 50-60 milioane de ani. În structura sa se
găsesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin tradiţie, este
considerat a avea proprietăţi terpautice speciale, dar este şi un
material foarte apreciat pentru bijuterii.

Colectia de chihlimbar este unicã în tara noastrã si printre putinele în

lume. Ideea organizarii ei se datoreazã faptului cã la Colti se gãseste
chihlimbar în sol, în strate dezvelite, la suprafatã sau în adâncime.
Aceasta colectie este compusã din: roci cu chihlimbar, chihlimbar
brut(romanit, denumit si piatra soarelui sau ambra) si prelucrat, unelte
folosite la extragerea si prelucrarea chihlimbarului.
Ca obiecte deosebite avem: o bucatã de chihlimbar de 1785 grame, o
alta bucatã de chihlimbar de 1500 grame, obiecte din chihlimbar pe
diferite nuante de culori, de la galben transparent panã la negru opac,
sau cu mai multe nuante de culori într-un singur obiect, un cercel din
chihlimbar care are conservat în el o furnicã (specialistii spun cã
furnica a trãit la Colti acum trezeci de milioane de ani), o bucatã de
chihlimbar sectionatã care pãstreazã urme din scoarta copacului din
care ca provenit rãsina respectivã. Fosta minã de chihlimbar se aflã

chiar lângã muzeu.

O importantã deosebitã prezintã si celelalte colectii si documente.
La etaj se aflã o frumoasã si deosebitã colectie de etnografie
compusã din obiecte tãrãnesti vechi, donate de locuitori: rãzboi de
tesut, stergare, lãzi de zestre, pieptãni pentru lânã, pieptãni pentru
cânepã, cofe, cric din lemn, opinci din lemn, etc.
Tot aici se aflã o colectie de batiste cusute cu multã migalã si
pricepere.
Turistul ajuns la Colti, nu trebuie sã rateze vizitarea asezãrilor
rupestre Alunis, aflate la 6 Km. de centru comunei, în satul cu acelasi
nume.
Biserica Alunis sãpatã în piatrã de doi ciobani pe la anul 1274,
atestatã documentar la 1351, a fost schit de cãlugari pâna la 1871,
iar de atunci este biserica satului.
-Hramul ei este la 29 August - Tãierea capului Sfântului Ioan
Botezatoru
Trasee marcate :

Pentru a ajunge la Colti se urmeaza DN10 Buzãu -Brasov, pânã în

localitatea Pãtârlagele, dupã care se parcurg pe drumul judetean
Valea Sibiciu-Colti 13 km.

- Siriu - Valea Neagra - Lacul Vulturilor.

La Lacul Vulturilor se poate ajunge prin Valea Neagra pe un traseu
de 3 ore. Pe un versant stâncos din apropiere se gaseste singurul loc
din Muntii Buzaului unde pot fi vazute capre negre. Traseul începe la
Gura Siriului (520 m), trece prin valea Milea si ajunge la Lacul
Vulturilor. De acolo, continua spre Poarta Vânturilor (1.490 m) apoi
spre valea Urlatoarea–valea Crasna si se termina în localitatea
Crasna (570 m). Traseul este marcat cu un triunghi albastru si
parcursul sau total dureaza 7-8 ore.

- Varlam - Valea Basca Mare -Valea Cernatului - Vf.Penteleu -

traseul este de dificultate medie pe timp de vara si dureaza circa
3,5-4 ore.

- Siriu Drum forestier Paraul Stanii - Vf.Podul Calului- traseul este

de dificultate medie pe timp de vara si dureaza circa 1-1,5 ore.

- Siriu - Drum forestier Trestia -Golul Casoca - Vf.Podu Calului -

traseul este de dificultate medie pe timp de vara si dureaza circa
3,5-4 ore.
 Cultura Buzaului

O componenta importanta a istoriei Buzaului în evul mediu este

cultura.
Aceasta nu poate fi separata de viata religioasa a locuitorilor sai.

Înfiintarea episcopiei de Buzau în timpul domniei lui Radu cel Mare

(1495-1508) si stabilirea resedintei episcopale în târgul Buzaului au
influentat evolutia culturala a orasului si a judetului.
Pâna în deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea, toate initiativele
culturale au pornit de la episcopie si au fost puse în practica de
oameni ai bisericii.
Primii carturari ai orasului provin din mediul ecleziastic, sunt oameni
ai bisericii, episcopi, calugari, preoti, dascali.
La Episcopie si la manastirile din oras s-au desfasurat primele
activitati carturaresti.
S-au copiat si s-au ilustrat manuscrise religioase, cel mai cunoscut
miniaturist fiind episcopul Luca (1583-1603), s-au zugravit icoane, s-
au tradus si s-au tiparit carti de slujba si de învatatura pentru preoti.
Expozitia prezinta valori ale culturii si artei religioase provenind de la
biserici si manastiri din judetul Buzau, din secolele XVII-XIX.
Un deosebit interes prezinta obiectele de cult din argint: cescutele de
„caldura” pentru savârsirea cuminecaturii, anafornita (vasul pentru
oferirea anafurii), din 1820, cadelnita decorata cu vulturi bicefali,
ferecatura unei Evanghelii (Bucuresti, 1693), lucrata de mesterul
argintar Thomas Lang din Sibiu, daruita de A. Cantacuzino manastirii
Banu din Buzau în 1716.
Impresionante sunt si caramizile funerare, datând din prima jumatate
a secolului al XIX-lea, descoperite în mormintele unor calugari de la
manastirea Cârnu, pe care sunt inscriptionate numele celor
înmormântati.
Activitatea tipografiei de la Episcopia Buzaului, înfiintata în anul 1691
de Constantin Brâncoveanu, prin intermediul episcopului Buzaului
Mitrofan, mare carturar si maestru tipograf, este ilustrata prin cartile
tiparite aici pâna la încetarea activitatii în anul 1871.
Sunt prezentate: carti de cult (Apostol, 1743, Sfânta Scriptura pe
scurt, 1836, Liturghii, 1840, Biblia, 1854-1856), de învatatura pentru
preoti (Carte foarte folositoare de suflet, 1838), manuale scolare
(Biblioteca tinerilor începatori, 1838, Abetedar românesc, 1839,
Manual de silabism, 1854), carti de beletristica (Guillom Tell, 1839,
traducere de Grigorie Negrea) si prima revista bisericeasca din tara
aparuta la Buzau între 1839-1840, numita Vestitorul Bisericesc
(editata de Dionisie Romano si Gavriil Munteanu sub patronajul
episcopului Chesarie).
De asemenea este prezentata o carte despre tratarea bolilor prin
cure de ape minerale, scrisa de doctorul Stefan Vasilie Episcopescu,
doctorul orasului Bucuresti, Apele metalice ale României Mari tiparita
tot la Buzau în anul 1837.
Mai sunt expuse vechi instrumente de scris, unelte folosite pentru
realizarea ilustratiei de carte si pentru ornamentarea copertelor de
carte (matrite, rolete, filete, aplice).
Trecutul scolilor din Buzau este reînviat cu ajutorul manualelor
manuscrise, Gramatica, Geografie, Psaltichie (cântari bisericesti),
care au apartinut lui Dimitrie Bocanescu, elev al Seminarului Teologic
între anii 1843-1846.
De asemenea, sunt etalate documente referitoare la începuturile si
evolutia învatamântului – manuale scolare, tablite din ardezie si
condeie, atestate scolare, carnete de elev din 1905, statul de lefuri în
care figureaza cunoscutul om de cultura, Basil Iorgulescu si pictorul
Ion Andreescu, profesori la Gimnaziul “Tudor Vladimirescu” (actualul
Colegiu National “B. P. Hasdeu”); fotografii reprezentând elevi si
profesori de la diferite scoli etc.
Atmosfera religioasa este sugerata si de prezenta unor componente
artistice aduse de la biserici si manastiri din judet.
Pot fi vazute: un fragment de fus de coloana din piatra, decorata în
stil brâncovenesc, de la fosta manastire „Adormirea Maicii Domnului”
din Râmnicu Sarat, o coloana din lemn sculptat si poleit, decorata în
stil brâncovenesc (cu frunze de vita-de-vie si de acant), de la biserica
fostei manastiri Berca, si un iconostas de la mijlocul secolului al XIX-
lea, provenind de la biserica din Valea Salciei.

Acesta din urma reprezinta opera unor pictori formati la „Scoala de

zugravi de subtire”, înfiintata în 1831 de episcopul Chesarie, condusa
de Nicolae Teodorescu (1797-1880) din Odobesti (unchiul si primul
maestru al cunoscutului pictor Gheorghe Tattarascu).
Manifestari folclorice:"Cat e Siriul de mare" - denumire data dupa
titlul cantecului de muzica populara al cunoscutului interpret
Benone Sinulescu, originar din Siriu si are loc in prima duminica
dupa Sfanta Maria, pe malul lacului Siriu.

In luna mai la Gura Teghii se organizeaza un festival pe urme de o

balada, adevarata sarbatoare a dansului,cantecului si portului
popular buzoian.(Gherghelas)

Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

efectului advers asupra factorului de mediu apă :
• îmbunătătirea calitătii apelor de suprafată si a apelor subterane
în judetul Buzău, prin încadrarea în standardele de calitate a
emisiilor de impurificatori din apele uzate evacuate de diversele
unităti socio-economice în emisarii naturali si/sau în retelele de
canalizare a localităŃilor
• crearea, extinerea si reabilitarea retelelor de canalizare si
amenajarea sau
modernizarea de statii de epurare
• eliminarea posibilitătilor de scurgere pe sol si implicit în pânza
freatică a reziduurilor lichide, de orice natură, dacă nu au
protectie impermeabilizată, executia de retele de canalizare
• prevenirea si diminuarea efectelor inundatiilor prin realizarea
lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundatiilor, dar si a
celor cu folosinte complexe, care includ si atenuarea viiturilor.

Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

efectului advers asupra factorului de mediu sol :
• stabilizarea si valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri
si însământare cu amestec de ierburi care prin consumul mare
de apă asigură protectia antierozională si stabilizarea
versantilor;
• evitarea supraîncărcării versantilor cu constructii de orice fel
• stoparea defrisărilor
• amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea
deseurilor colectate
Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea
efectului advers asupra factorului de mediu antropic :
• crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe
traseul viitoarei
autostrăzi, care va străbate teritoriul judetului Buzău, care să
atentioneze asupra principalelor atractii si disponibilităti turistice din
judet

Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila :

• lucrări hidrotehnice de apărare împotriva
inundatiilor, si atenuarea viiturilor (îndiguiri de maluri)
• întretinerea permanentă a lucrărilor existente de apărare
împotriva inundatiilor
• realizarea, extinderea si modernizarea retelelor de canalizare a
apelor uzate
• Reîmpădurirea si extinderea suprafetelor silvice
• crearea unor retele de transport si distributie a energiei electrice
si de telecomunicatii care să satisfacă cerintele actuale si de
viitor
• Protectia si conservarea zonelor naturale în sensul
mentinerii biodiversitătii si valorificării durabile a resurselor naturale
• Modernizarea drumurilor

Se recomanda:
· extinderea sistemelor de alimentare cu apa;
· reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa;
· asigurarea rezervelor de apa de incendiu;
· mentinerea în stare buna a amenajarilor existente pe râurile din
judet, atât cele piscicole cât si cele cu scop de protectie a albiei si a
malurilor;
· realizarea unor constructii si amenajari de orice fel ce au drept scop
limitarea riscurilor naturale si tehnologice (lucrari hidrotehnice pentru
atenuarea si devierea viiturilor,lucrari de combatere a eroziunii de
adâncime)si orice fel de constructii si amenajari cu respectarea
prevederilor legislatiei in vigoare

.
BIBLIOGRAFIE :

1. http://www.itinerar.ro/Baraj_Siriu
2. http://www.cjbuzau.ro/draft_Raport_Mediu_PATJ_Buzau.pdf
3. http://gavanesti-buzau.blogspot.com/2010/01/lacul-siriu-sursa-
viitoare-de-apa.html
4. http://gavanesti-buzau.blogspot.com/2010_01_01_archive.html
5. http://gavanesti-buzau.blogspot.com/2010/01/principalele-
atractii-turistice-ale.html
6. http://facultate.regielive.ro/proiecte/turism/evaluare_si_amenaja
re_turistica-12566.html