Sunteți pe pagina 1din 24

ACADEMIA SE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

SECURITATEA ALIMENTARA

CUPRINS

1. Introducere.....................................................................................1 2. CAP. I- Incadrarea conceptului de securitate ali entara in econo ia pu!lica.........................................................................2 "ro!le a ali entara-di#icultati si oportunitati......................2 Securitatea ali entara la ni$el ondial si %eneral................& '. CAP. II- Securitatea ali entara ur!ana........................................( Consu ul ali entar al popula)iei Ro *niei +n perioada post!elic,...............................................................................&. CAP. III- Nor e europene cu pri$ire la calitatea si si%uranta ali entelor........................................................................11 /. CAP. IV- Modul de pro$enienta si de i partire a resurselor...1' C,i 0i i1loace de re2ol$are a pro!le ei ali entare ....1/ "arti i plicate - interesul pu!lic si cel pri$at...333....14 5. CONCLUZII.....................26 4. BIBLIOGRAFIE....................22

INTRODUCERE

"ro!le a securit,)ii ali entare3 a apro$i2ion,rii popula)iei cu produse a%roali entare de !a2, 0i de calitate corespun2,toare3 constituie o preocupare a1or, cu care se con#runt,3 +ntr-o ,sur, ai are sau ai ic,3 toate ),rile lu ii dar +n pri ul r*nd cele su!de2$oltate sau +n curs de de2$oltare. "ro!le a ali enta)iei a #ost pri a pro!le , econo ic, a!ordat, de ONU +nc, de la +n#iin)area sa 0i care 0i-a propus ca o!iecti$ a1or ,,s scape umanitatea de foame. Ast#el pro!le a #oa ei sau a securit,)ii ali entare a de$enit un su!iect $ital al +ntre%ii o eniri care se cerea anali2at 0i solu)ionat #,r, +nt*r2iere. "ro!le a ali enta)iei este o pro!le , deose!it de $ast,3 co ple7, 0i contradictorie 0i ea are un rol de#initoriu +n e$olu)ia societ,)ii. 8n siste ul drepturilor o ului3 9rana3 ali enta)ia sau ,,Dreptul de a mnca se situea2, pe pri ul plan. Cu toate e#orturile care au #ost #,cute de na)iuni3 de or%anis ele de specialitate ale Na)iunilor Unite3 +n special :AO3 securitatea ali entar, a popula)iei ondiale este departe de a #i solu)ionat,. Ast,2i pe +ntinse 2one ale planetei o enirea su#er, de #oa e a!solut, precu 0i de foame +n di$er0i constituien)i ai ra)iei ali entare3 proteine3 lipide3 %lucide 0i icroele ente. "otri$it datelor B,ncii Modiale +n pre2ent e7ist, pe %lo! peste 1 iliard de persoane care nu au acces la 9ran,3 su#erind de su!nutri)ie cronic,. Ace0tia consu , o ener%ie anual, in#erioar, celei necesare pentru en)inerea ec9ili!relor corporale care s, le per it, o acti$itate nor al,. Alte ilioane de persoane su#er, de caren)e ali entare %ra$e +n perioade de insecuritate ali entar, ;perioade de secet,3 inunda)ii3 de cre0tere rapid, a pre)urilor3 0o a1<. Capitolul I

'

INCADRAREA CONCEPTULUI DE SECURITATE ALIMENTARA IN ECONOMIA PUBLICA


Scopul unei econo ii sanatoase este de a produce !unuri3 de a o#eri in od e#ecti$ ser$icii si de a distri!ui $eniturile re2ultate de aici intr-o aniera accepta!ila din punct de $edere econo ic. Nu poate #i pus la indoiala #aptul ca econo ia de piata oderna din tarile a$ansate3 produce !unuri si ser$icii intr-un od co petent3 c9iar %eneros. Nu e $or!a doar de ali ente3 i !raca inte3 o!ila3 auto o!ile3 posi!ilitati de distractie etc3 ci de #aptul ca se er%e ai departe3 creandu-se necesitati %ata de a #i satis#acute. Su$eranitatea consu atorului este una dintre cela ai culti$ate si i partasite idei din econo ie. Esenta societatii pe !ecte poate #i usor de de#init. :iecare e !ru al acesteia tre!uie sa ai!a acces la o e7istenta ultu itoare. =o9n >al!rait9 scria in cartea sa ?Societatea per#ecta@A.@Aceasta carte se re#era la o societate per#ecta ca la o societate de2ira!ila.B.C. Anu ite !ariere in calea reali2a!ilului sunt de nestra!atut si tre!uie deci acceptate. Dar e7ista si teluri care nu pot #i co pro ise. Intr-o societate per#ecta orice cetatean tre!uie sa se !ucure de li!ertate indi$iduala3 de !unastare3 de e%alitate rasiala si etnica3 de sansa unei e7istente care sa ii o#ere satis#actii@ P o"le#a ali#e$ta a%&i!icultati si opo tu$itati In ulti ele decenii pro!le a ali entara a de$enit tot ai acuta si a capatat din punct de $edere calitati$ noi trasaturi si di ensiuni. Dintr-o pro!le a cu caracter national sau re%ional3 pri$ind nu ai o parte din populatia lu ii3 ea a de$enit cu ti pul totusi o pro!le a %lo!ala3 cuprin2and3 su! un aspect sau altul3 toate tarile si continentele si toate ni$elurile societatii conte porane. E$olutia situatiei ondiale a ali entatiei in ulti ul deceniu pre2inta un interes deose!it3 datorita ai ultor #actoriA In deceniul trecut s-au pus !a2ele tendintelor de de2$oltare si solutiilor posi!ile la pro!le ele care preocupa o enirea in $iitorul apropiat Acesta perioada este strans le%ata de cercetarile actuale3 a$and in $edere ca ele o#era posi!ilitati #a$ora!ile pentru anali2e ai pro#unde3

&

esti ari ai realiste si conclu2ii stiinti#ice ult ai #unda entate decat in trecut Situatia ali entara ondiala din deceniile trecute a e$oluat in conditiile preocuparilor crescande ale institutiilor nationale si internationale pentru pro!le a %lo!ala a ali entatiei. Acest lucru este atestat de in#luenata pe care o e7ercita initiati$ele luate in cadrul politicilor ali entare nationale sau de catre or%ani2atiile internationale de pro#il Natura %lo!ala a pro!le ei ali entare este accentuata de ai ulte circu stante care au aparut in di#erite etape ale de2$oltarii co unitatii u aneA intensitatea si scara de ani#estare 3 %radul inalt de ine%alitate in productie si distri!utie3 dependenta accentuata a ai ultor state in curs de de2$oltare de a1utorul ali entar si de i porturile din alte state3 dar si pro!a!ilitatea unor e$olutii de2astruase pe ter en lun%. Politicile ali#e$ta e cuprind un set de asuri cu caracter orientati$ 3 sti ulati$ sau restricti$ cu pri$ire la calitatea produselor destinate consu ului u an3 ini i2area costului social al ali entatiei3 eli inarea saraciei si a consu ului populatiei. In ceea ce pri$este conceptual de secu itate ali#e$ta a3 in literatura de specialitate s-au #or ulat o ultitudine de de#initii. "e plan stiinti#ic conceptul de secu itate ali#e$ta a s-a de#init ca #iind 'accesul pe$t u toata lu#ea i$ #o& pe #a$e$t la ( a$a $ecesa a u$ei )ieti acti)e si sa$atoase*. Da ni$el indi$idual3 securitatea ali entara este considerata a #i dreptul #iecarui o de a se 9rani3 care este pri ul in siste ul drepturilor o ului3 lansat de ONU pentru A%rilcultura si Ali entatie ;:AO<3 in 1-5'3 la Ro a prin cele!rul ani#estA E"rocla tia drepturilor #iecarui o de a anca pentru a-si asta para #oa ea@. I ter eni nu erici3 secu itatea ali#e$ta a repre2inta cantitatea de ali ente necesare unui indi$id3 e7pri ate in unitati #i2ice3 con$entionale ; Filocalorii< si in tro#ine ;su!stante nutriti$e<3 pentru a-si asi%ura ec9ili!rul #i2iolo%ic si a-si acoperi cele ' ratii de consu A ratie de intretinere ratie de crestere ratie de acti$itate

Desi i se con#era o s#era de cuprindere #oarte a pla3 totusi conceptul de securitate ali entara este in ulti a instanta o pro!le a a #a ilieisau de ni$el indi$idual. As#el cei ' #actori care conditinea2a securitatea ali entara suntA disponi!ilitatea 9ranei posi!ilitatea de acces la 9rana ; puterea de cu parare< dorinta de a a$ea o ali entatie sanatoasa I$&icato ii secu itatii ali#e$ta e pot #i %rupati pe ai ulte cate%orii3 dupa continutul econo ic3 relatia dintre #actorii cau2ali si re2ultati$i si interdependenta dintre eiA indicatorii cererii de consu ali entarA indicele preturilor3 costul intretinerii ali entare3 indicii puterii de cu parare3 elasticitatea cererii de produse ali entare in #unctie de $enit si de pret indicatorii o#ertei de produse ali entareAproduse ali entare industriale3 produse a%roali entare indicatori sintetici ai securitatii ali entare indicatorii re%larii securitatiii ali entare ; indicatorii in$estitiilor a%roali entare3 indicatorii su!$entionarii productiei a%roali entare< indicatorii entropiei Secu itatea ali#e$ta a la $i)el #o$&ial si +e$e al Accesul la sursele de ali ente3 ca si ine%alitatile din consu ul ali entar sunt conditionate de disponi!ilitatea ali entelor si de preturile lor3 dar si de $eniturile populatiei. Tre!uie a$ut in $edere ca ali entatia este un #actor co ple73 #ondat pe satis#acerea cererii !iolo%ice3 dar si pe placerea de %ust si consu de si !ol3 pe se ni#icatie sociala. Consu atorul de produse ali entare are ne$oie si de satis#actie3 atat in procesul de ac9i2itie3 cat si in cel de consu . Cererea de ali ente pentru satis#acerea necesitatilor de 9rana ale populatiei depinde de nu erosi #actoriA econo ici ; o#erta3 $enituri3 preturi< de o%ra#ici ; nu arul si structura populatiei pe $arste si se7e3 pro#esii3 %rad de cultura si instruire< sociolo%ici ; oda3 ediu social3 o!ilitate socio-pro#esionala< or%ani2atorici; calitatile acti$itatilor co erciale3 actiuni pro otionale< se2onieri
5

con1ucturali
:actori sociolo%ici :actori sociolo%ici

:actori econo :actori econo ici ici

:actori :actori de de o%ra#ici o%ra#ici

Satis#acerea ne$oilor de 9rana

:actori or%ani2atorici :actori or%ani2atorici

:actori :actori se2onieri se2onieri

:actori con1ucturali :actori con1ucturali

Facto ii &e i$!lue$ta ai satis!ace ii $e)oilo &e ( a$a

E7tinderea3 ca si li itarea accesului la sursele de ali ente sunt o re2ultanta a con1u%arii #actorilor de natura e7o%ena3 constituiti din disponi!ilitatea $eniturilor si ali entelor propriu-2ise3 a$and $aloare nutriti$a si i plicand tonusul e oti$ si a #catorilor de natura endo%ena-de ordin #i2iolo%ic3 sen2orial si psi9olo%ic.

disponi!ilitatea $eniturilor si ali entelor

E,ti$&e ea- li#ita ea accesului la su sele &e ali#e$te

:actorii endo%eni

:actori e7o%eni

de ordin #i2iolo%ic3 sen2orial si psi9olo%ic

E,ti$&e ea-li#ita ea accesului la su sele &e ali#e$te

Cu toate pro%resele inre%istrate3 situatia ali entara la ni$el ondial este departe de a #i re2ol$ata3 atat in tarile in curs de de2$oltare cat si in tarile de2$oltate. Este cert ca pro!le a ali entara nu poate #i a!ordata in od i2olat3 ci nu ai in stransa le%atura cu alte #eno ene si procese ce caracteri2ea2a econo ia ondiala conte porana3 cu alte pro!le e %lo!aleA populatia3 ener%ia3 co ertul international3 asistenta pentru de2$oltare te9nica si #inanciara. "ro!le a ali entara la ni$el %lo!al se poate i !unatati nu ai prin aplicarea unor politici a%ricole3 ali entare si nutritionale !ine #unda entate3 acestea $i2and resta!ilirea de2ec9ili!relor ali entare datorate #ie insu#icientei3 #ie a!undentei. Ali entul3 repre2entand le%atura esentiala a o ului cu ediul tre!uie sa corespunda anu itor cerinte de inocuitate si conditii de satis#acere a necesitatilor #i2iolo%ice. Studierea relatiei o -ali ent- ediu capata ast#el o are i portanta datorita atat noii $i2iuni teoretice pe care o deter ina cat si datorita i pliocatiilor practico-operationale.

Interactiunea o -ali ent- ediu are ' co ponente deter inante3 are se interconditionea2a reciprocA componenta personala, care se !a2ea2a pe ele entele caracteristice ediului indi$idului de ordin #i2ic3 e otional3 estetic3 econo ic3 social. Da conturarea co ponentei personale concura ti pul disponi!il3 ener%ia #i2ica3 entala3 !anii disponi!ili etc componenta nationala, include atat relatia cerere-o#erta3 cat si cultura si educatia ali entara a di#eritelor populatii. In#or area populatiei in pro!le ele de nutritie si i%iena ali entara3 depistarea o!iceiurilor si traditiilor ali entare3 orientarea directiilor de actiune nutritionale in raport cu carentele co porta entale repre2inat s#era de actiune a specialistilor in do eniu componenta internationala a capatat in ulti ele decenii un loc i portanat printre ele entele care in#luentea2a co porta entul ali entar.

Capitolul II SECURITATEA ALIMENTARA URBANA


"entru a %aranta populatiei ur!ane o ali entatie sanatoasa3 de calitate si pe asura posi!ilitatilor sale de cu parare3 este necesara o stransa conlucrare intre specialisti din di$erse do eniiAtransport 3 a%ricultura3 nutritie3 sanatate pu!lica. In societatile i$&ust iali.ate3 caracteri2ate printr-un %rad ridicat de de2$oltare3 pro!le a care se pune este aceea a supraali entiei3 in care consu ul de ali ente depaseste in od curent tre!uintele #i2iolo%ice 2ilnice. 8n /0 ile &e.)oltate se i pune eli inarea superprotec)iei a%ricultorilor 0i e$itarea supraproduc)iei3 +ntruc*t aceste politici +ncura1ea2, de%radarea !a2ei de resurse 0i3 pe ter en lun%3 pot a#ecta ne%ati$ a%ricultura. 8n pre2ent3 unele %u$erne din ),rile industriali2ate recunosc aceast, %re0eal, 0i ut, centrul #ocal al e#orturilor lor de la cre0tere la en)inerea ni$elului produc)iei . Statele de2$oltate se con#runt, +n acela0i ti p cu un de2ec9ili!ru %enerat de e7ces3 care %enerea2, #eno enele de alnutri)ie de a!unden),3 consu ul de presti%iu 0i consecin)ele patolo%ice ale acestora. De aceea3 +ntr-o a!ordare %lo!al,3 asi%urarea securit,)ii ali entare necesit, reducerea sti ulentelor care #or)ea2, produc)ia +n ),rile de2$oltate 0i pro o$area celor care +ncura1ea2, produc)ia ali entar, +n ),rile +n curs de de2$oltare. In ta ile i$ cu s &e &e.)olta e3 si in special in acelea in care ni$elul saraciei a atins cote alar ante3 putin de2$oltate econo ic si cu o populatie care cunoaste cresteri i portante de la an la an3 se pune pro!le a su!ali entatiei3 a su!nutritiei. securitatea ali entar, poate #i asi%urat, doar prin conser$area3 de2$oltarea 0i utili2area corespun2,toare a !a2ei de resurse a%ricole3 care tre!uie s, #ie sus)inut, de %u$ernele na)ionale3 dar 0i de c,tre co unitatea interna)ional, . De ase enea3 pe !a2a unor pro%ra e de spri1in interna)ional3 +n cea ai are parte aplicate prin inter ediul :AO3 se i pune reali2area a1ust,rii structurale3 ca siste coerent de ,suri de sporire a produc)iei ali entare 0i de oderni2are a ediului rural.

16

8n ca2ul acestor state3 ade$,ratele odalit,)i de re2ol$are a pro!le ei ali entare constau +n st ate+ii 1i politici ali#e$ta e $oi. Consecin)ele econo ice 0i politice ale acestora pot conduce la reducerea 0i c9iar eli inarea dependen)ei ali entare #a), de ),rile de2$oltate3 la reducerea datoriilor 0i la ec9ili!rarea !alan)elor co erciale pe ter en ediu3 la co pensarea i porturilor de ali ente cu i porturi de #actori de produc)ie3 la cre0terea %radului de ocupare a #or)ei de unc,3 la sporirea produc)iei a%ricole 0i3 +n #inal3 la declan0area unei de2$olt,ri interne care poate per ite cre0terea capacit,)ii de consu 0i sti ularea co er)ului cu produse a%ricole. Depasirea li itei unei ali entatii opti e3 adica prin e7istenta per anenta a unui ec9ili!ru intre cerintele nutriti$e si aportul ali entar3 se ani#esta prin cresterea incidentei !olilor de nutritie3 care asta2i3 sunt una din cau2ele a1ore ale ortalitatii la ni$el %lo!al. Recunoasterea e7istentei unei pro!le e ali entare3 precu si constienti2area i plicatiilor si riscurilor pe care nere2ol$area acesteia le poate induce asupra stari de sanatate3 s-au ateriali2at3 in intensitatea e#orturilor de ela!orare si i ple entare a unor politici ali entare si nutritionale la ni$el national3 re%ional si international al caror scop il constituie sal$%ardarea dreptului #iecarui indi$id de a a$ea acces in od per anent la 9arana necesara unei $ieti acti$e si sanatoase. In pre2ent3 in a1oritatea arilor orase din tarile in curs de de2$oltare3 pietele a%ricole nu sunt supuse unui process ri%uros de plani#icare3 #apt care %enera2a o serie de pro!le e3 intre care ai i portante sunt pierderile destul de ari inre%istrate3 precu si pro!le ele de ediu. Consu atorii ur!ani cu $enituri sca2ute consacra o parte i portanta din $enitul lor c9letuielilor ali entare ; a1un%and pana la (6G<3 #apt care ii #ace e7tre e de $ulnera!ili la orice crestere a preturilor produselor. Securitatea sanitara a ali entelor constituie o pro!le a %ra$a in ulte 2one ur!ane in care ar#urile ali entare o#erite consu atorilor pot #i conta inate sau a$ariate Co$su#ul ali#e$ta al popula/iei Ro#2$iei 3$ pe ioa&a post"elic0 Consu ul ali entar al popula)iei Ro *niei a a$ut o e$olu)ie contradictorie3 potri$it cu tradi)iile poporului ro *n dar ai ales cu + pre1ur,rile istorice 0i econo ice prin care a trecut )ara de-a lun%ul

11

$re urilor.Ca puncte de re#erin), +n anali2a consu ului ali entar ca un trend statistic s-ar putea lua +n calcul ai ulte perioadeA "erioada ante!elic, ;1-'(< caracteri2at, printr-un consu ali entar sc,2ut ca ni$el 0i structur, cu un are de#icit de ele ente cu $aloare nutriti$, ridicat,. A doua perioad, o constituie cea din perioada celui de al Doilea R,2!oi Mondial 0i +n special cea care i-a ur at i ediat ;1-&/-1-/6<.8n aceast, su!perioad, consu ul ali entar al popula)iei a sc,2ut catastro#al3 prin +n#o etarea p*n, la li ita de supra$ie)uire a popula)iei. 8n anii 1-&5 0i 1-&4 de e7e plu nu ,rul celor n,scu)i or)i sau a copiilor care au decedat +n $*rst, de su! 1 an a #ost de peste 151.66612. "erioada de dup, anii 1-/6 - 1-(- se poate considera ca o perioad, de redresare 0i c9iar + !un,t,)ire se ni#icati$, a consu ului ali entar cu anu ite oscila)ii pe anu ite su!perioade3 +n #unc)ie de politicile econo ice aplicate de %u$ernan)ii acelor $re uri. 8n perioada de tran2i)ie a Ro *niei la econo ia de pia),3 +ncep*nd cu anii 1--6 0i p*n, +n pre2ent3 s-a +nre%istrat o ade$,rat, pr,!u0ire a consu ului ali entar 0i a structurii acestuia3 +n condi)iile declinului %eneral al econo iei3 sc,derii produc)iei industriale 0i a%ricole3 a in#la)iei %alopante 0i a sc,derii ni$elului de trai al popla)iei.

12

Capitolul III NORME EUROPENE CU PRIVIRE LA CALITATEA SI SIGURANTA ALIMENTELOR Masurile de si%uranta in consu ul ali entelor a #ost de la inceput parte inte%ratoare a le%islatiei europene3 de #apt inca de la #or area Co unitatii. In ulti ii &6 de ani UE a ela!orat o serie de re%le entari3 standarde si etode de onitori2are pentru a %aranta si%uranta ali entelor3 Co unitatea #iind i plicata prin or%anis ele sale de pro#il in asurarea calitatii si si%urantei produselor de-a lun%ului intre%ului lant ali entar3 adiF de la #er a si pan ala consu atorul #inal. Dintre institutiile UE3 Co isia Europeana este cea care are lar%i co petente si responsa!ilitati in do eniul politicii pri$ind calitatea si si%uranta produselor a%roali entare. Necesitatea ela!orarii unei politici co une in acest do eniu este deter inata atat de cri2ele si pericolele pri$ind inocuitatea ali entelor3 cat si de #aptul ca UE a creat o sin%ura piata pentru aceste produse. Cartea Al!a pri$ind si%uranta ali entelor #ace re#eriri la o serie de actiuni necesare pentru co pletarea si oderni2area le%ilor si re%le entarilor e7sitente in UE. Da 21 ianuarie 26623 Consiliul de Ministri a adoptat un Re%ula ent al "arla entului European si al Consiliului3 care stipulea2a principiile %enerale si cerintele i puse de le%islatia pri$ind produsele ali entare3 in#iintea2a Autoritatea Europeana pentru Securitate Ali entara si de#ineste procedurile in do eniul si%urantei ali entare. "rincipala sarcina a Autoritatii este aceea de a #urni2a reco andari stiinti#ice o!iecti$e in toate aspectele a$and o in#luenta directa sau indirecta asupra si%urantei ali entare. Autoritatea are un andat cuprin2ator3 ast#el incat sa acopere toate etapele #a!ricatiei si ale distri!utiei de produse ali entare3 de la productia pri ara pana la o#erirea de produse ali entare consu atorilor3 inclu2and securitatea ali entatiei ani alelor. Autoritatea cule%e in#or atii din toate 2onele %lo!ului si ur areste e$olutiile din do eniul stiinti#ic. Desi principalul HclientH al Autoritatii este Co isia Europeana3 ea $a ra ane des9isa solicitarilor de ordin stiinti#ic #or ulate de "arla entul European

1'

sau de statele propriu.

e !re ale Uniunii3 putand initia si e$aluari de risc in nu e

Autoritatea e$aluea2a riscurile a#erente lantului ali entar si poate intreprinde e$aluari stiinti#ice asupra oricaror aspecte care pot a$ea un e#ect direct sau indirect asupra securitatii ali entare3 inclusi$ in pro!le e le%ate de sanatatea si !unastarea ani ala3 precu si de sanatatea plantelor. E7pertii $eterinari ai Uniunii Europene au adoptat noi asuri pentru a se asi%ura ca Hnor ele inalte de securitate ali entaraH europene $or #i respectate dupa intrarea in Uniune a Ro aniei si a Bul%ariei la 1 ianuarie3 a aratat luni Co isia Europeana. "entru produsele !ul%are pe !a2a de lapte si carne3 e7pertii au
decis ca nu ai intreprinderile de1a autori2ate sa e7porte catre cei 2/ $or putea e7porta #ara restrictii spre alte state e !re de la 1 ianuarie. Celelalte $a tre!ui sa #ie inspectate de $eterinarii Uniunii si nu $or putea e7porta pe ansa !lul pietei europene decat daca dau toate %arantiile necesare. Ior a$ea la dispo2itie un an sau ai ult pentru a atin%e standardele. In ceea pri$este produsele de ori%ine ani ala i portate de Ro ania si Bul%aria pro$enind din tari din a#ara UE si care nu ar respecta criteriile europene3 intreprinderile autori2ate sa e7porte spre restul UE dupa 1 ianuarie $a tre!ui sa se a!tina de la utili2area lor pe parcursul intre%ului an 2664 pentru a e$ita sa a1un%a pe Hpiata europeana din %resealaH3 au decis e7pertii. UE anuntase de1a in ulti ele sapta ani alte asuri de tran2itie pentru a %aranta securitatea ali entara a e7porturilor pro$enind din cele doua $iitoare state e !re. C9iar daca este $or!a de asuri Hnor aleH care insotesc intrarea noilor tari3 a su!liniat purtatorul de cu$ant al Co isiei3 "9ilip Tod3 acestea $i2ea2a in acelasi ti p sa inlature in%ri1orarile Rusiei. Aceasta din ur a a a enintat sa puna un e !ar%ou asupra tuturor produselor europene de ori%ine ani ala din cau2a calitatii3 incerte3 in opinia ei3 a produselor pro$enite din Ro ania si Bul%aria3 atinse de #e!ra porcina. "9ilip Tod a su!liniat ca sunt in curs HcontacteleH cu rusii si ca se#ul ad1unct al $eterinarilor rusi $a #i la Bru7elles pentru noi discutii. arti

Capitolul IV MODUL DE PROVENIENTA SI DE IMPARTIRE A RESURSELOR Re2ol$area pro!le ei ali enta)iei repre2int, sarcina #iec,rei ),ri de a c,uta 0i %,si solu)ii de alocare a resurselor tradi)ionale3 de a descoperi resurse noi 0i de a le %ospod,ri cu e#icien), sporit, p*n, la re2ol$area pro!le ei.

1&

Da ela!orarea unor strate%ii pentru + !un,t,)irea o#ertei de ,r#uri ali entare tre!uie pornit de la rela)ia necesit,)i de consu J utilitate3 +n str*ns, le%,tur, cu resursele tradi)ionale sau netradi)ionale 0i lu*nd +n considerare %rupele de popula)ie indi$iduali2ate dup, cerin)ele !iolo%ice. "ro#und in#luen)at de antropo%ene2,3 odul de ali enta)ie a o ului s-a sc9i !at 0i a re#lectat per anent noile descoperiri care au dus la + !un,t,)irea 0i di$ersi#icarea 9ranei3 +n raport cu odul de #olosire a resurselor ali entare. li entelor3 c*t 0i interesele consu atorilor3 produc,torilor 0i co ercian)ilor. "ractica a de onstrat c, di$ersitatea ali entelor netradi)ionale este +n cre0tere3 iar +ntre!,rile pe care le ridic, $iitorul suntA ?ce ?cu odi#ic,ri se $or +nre%istra +n stilurile de ali enta)ieK@L $or ar,ta ali entele pe care le $o consu aK@L

?ce resurse $or #i #olosite +n industria ali entar,K@.

Stilurile de ali enta)ie se $or putea sc9i !a nu ai printr-o sus)inut, educa)ie nutri)ional,3 iar e$olu)ia3 dorit, de speciali0ti3 $a #i orientat, spre cre0terea caracterului ra)ional ale acestora3 deci spre asi%urarea unei ali enta)ii care s, reali2e2e un per anent ec9ili!ru +ntre necesarul or%anis ului 0i ali entele consu ate. Desi%ur3 ali entele $iitorului pre$i2i!il nu $or di#eri su!stan)ial de cele consu ate +n o entul actual. Ideea arti#iciali2,rii pronun)ate a 9ranei 0i a acoperirii necesit,)ilor ali entare cu concentrate de $olu #oarte redus ;pastile< apar)ine literaturii 0tiin)i#ico J #antastice3 a$*nd pu)ine 0anse de a #i transpus, +n realitate. Este cert +ns, c, di$ersitatea ali entelor $a cre0te3 la #el ca 0i %radul de prelucrare 0i ni$elul lor calitati$. Industria ali entar, $a o#eri consu atorilor tot ai ulte produse se i#a!ricate sau procesate care $or necesita #oarte pu)ine opera)ii de pre%,tire +nainte de a #i consu ate3 produse ast#el concepute +nc*t s, r,spund, ne$oilor di$erse ale popula)iei.

1/

Tot ai ulte produse care au un con)inut ridicat de ap, $or #i prelucrate3 o!)in*ndu-se concentrate 0i produse de tip instant3 necesit*nd ast#el spa)ii ai reduse de depo2itare3 transport3 iar p,strarea lor $a #i ai si%ur,. De ase enea3 conser$a!ilitatea ali entelor $a cre0te prin per#ec)ionarea odalit,)ilor de p,strare3 a a !ala1elor 0i a lan)urilor #ri%ori#ice. "rin toate acestea calitatea produselor ali entare $a cre0te3 inclusi$ $aloarea lor nutriti$,. Ale%erea 0i #olosirea resurselor de aterii pri e este le%at, de $alori#icarea lor superioar,3 iar posi!ilit,)ile de + !un,t,)ire sunt de natur, cantitati$, 0i calitati$,3 dar $i2ea2, 0i noi direc)ii de utili2are. Resursele a%roali entare tradi)ionale #ac o!iectul unei preocup,ri prioritare3 dar +n acela0i ti p3 noi resurse necon$en)ionale sunt identi#icate3 recoltate ori reproduse 0i li se e7plorea2, accelerat poten)ialul !iolo%ic3 te9nolo%ic 0i erceolo%ic. Acestea $or #i pro!a!il utili2ate pe scar, tot ai lar%,3 +n od selecti$ 0i asociati$3 pentru sporirea 0i di$ersi#icarea 9ranei oa enilor. 8n ti p ce pro!le ele le%ate de +ndeplinirea cerin)elor pri$ind disponi!ilitatea 9ranei 0i caracterul s,u adec$at din punct de $edere nutri)ional au #ost luate +n calcul3 3$+ i4o a ea popula/iei s-a accentuat se ni#icati$ +n ),rile +n de2$oltare3 ai ales datorit, ence#alopatiei spon%i#or e !o$ine 0i a inciden)ei unor aladii ca re2ultat al conta in,rii icro!iolo%ice sau c9i ice a ali entelor3 cu este ca2ul dio7inei. "reocup,rile pri$ind si%uran)a or%anis elor odi#icate %enetic3 a pli#icate prin inter ediul ass- edia3 au in#luen)at percep)ia riscurilor asociate noilor te9nolo%ii. Mi +n ),rile +n de2$oltare si%uran)a ali entelor repre2int, o cau2, a preocup,rilor3 de0i aceasta nu constituie +ntotdeauna o prioritate a acestor societ,)i3 ai ales pentru consu atorii s,raci.

Ci i mijloace de rezolvare a problemei alimentare A ploarea 0i consecin)ele pro!le ei ali entare au condus la intensi#icarea e#orturilor de arate pe plan na)ional 0i interna)ional3 la ni$el !i- 0i ultilateral3 pentru %,sirea celor ai e#iciente posi!ilit,)i de atenuare sau eli inare a di#icult,)ilor de ordin econo ic3 social3 politic3 care conduc sau repre2int, cau2e ale su! in,rii securit,)ii ali entare.
15

A4uto ul ali#e$ta s-a constituit +ntr-o politic, de spri1inire a securit,)ii ali entare dup, cel de-al doilea r,2!oi ondial. :or ele principale ale acestui a1utor ;acordat ini)ial de SUA< au e$oluat +n ti p 0i s-au di$ersi#icat ;li$r,ri %ratuite de cereale sau ali ente3 +n condi)ii a$anta1oase3 credite pe ter en lun% cu do!*nd, redus,3 e7porturi +n condi)ii de #a$oare e#ectuate de SUA etc.<. Totu0i3 securitatea ali entar, nu repre2int, un concept li itat la situa)ia a1utoarelor ali entare pentru ),rile s,race3 ci se re#er, 0i la posi!ilit,)ile practice ale celorlalte ),ri i portatoare de a a$ea acces la resursele ali entare ;+n special cereale< - ),ri care tre!uie +n acela0i ti p s, e$ite per anenti2area dependen)ei asi$e de i porturi. Recapitularea reali2at, de :AO +n 2662 asupra st,rii 0i tendin)elor securit,)ii ali entare %lo!ale ;ET9e State o# :ood InsecuritN in t9e Oorld@ - SO:I 2662< trasea2, o serie de ac/iu$i 3#pot i)a !oa#ei5 intre careA 6. Re!ace ea te e$u ilo &e+ a&ateL +n ulte ),ri +n de2$oltare3 #oa etea este locali2at, +n 2onele ar%inale. Concertarea e#orturilor de re#acere a terenurilor 0i utili2area te9nolo%iilor corespun2,toare au produs cre0teri re arca!ile ale producti$it,)ii 0i securit,)ii ali entare. Spre e7e plu3 +n C9ina3 %u$ernul s-a i plicat +n re#acerea a / ilioane 9a +ncep*nd din 1--5L #ertilitatea s-a + !un,t,)it datorit, practicilor a%ricole3 #acilit,)ilor de iri%a)ii 0i #ertili2atorilor or%anici. 7. Di)e si!ica ea )e$itului "ro%ra ul de De2$oltare Cooperati$, pentru produse din lapte din Ban%lades9 a de onstrat c, ini)iati$ele de di$ersi#icare pot + !un,t,)i securitatea ali entar,3 cre*nd $enituri 0i locuri de unc,. "ro%ra ul a de!utat cu &.'66 de e !ri3 inclu2*nd +n pre2ent &6.666 de a%ricultori or%ani2a)i +n '-6 cooperati$e iciL el a + !un,t,)it i1loacele de trai at*t pentru e !ri3 c*t 0i pentru alte '66.666 de persoane3 al,turi de cele 2.666 an%a1ate +n cadrul cooperati$elor3 #er elor 0i !irourilor. Ieniturile au crescut de cca. 26 ori3 spri1inind dep,0irea li itei s,r,ciei de c,tre #a iliile a#ectate. 8. E,ti$&e ea #ic o%c e&itului 8n Tunisia3 icro-creditul 0i siste ul de asi%ur,ri sociale au #ost utili2ate +n spri1inul #a iliilor rurale s,race 0i a altor %rupuri $ulnera!ile ;persoane +n $*rst,3 9andicapate etc.<. :ondul Na)ional de Solidaritate 0i Banca Statului pentru Solidaritate #urni2ea2, icro-credit icilor produc,tori3 +n special #e eilor.
14

8n ),rile +n de2$oltare3 ni$elul actual al c9eltuielilor pu!lice pentru a%ricultur, 0i de2$oltare rural, nu re#lect, i portan)a sectorului pentru econo ia na)ional, 0i pentru i1loacele de trai ale popula)iei. De #apt3 aceste c9eltuieli se apropie de i portan)a econo ic, acordat, de acele ),ri unde inciden)a #oa etei este ai ic,. "entru e$aluarea 0i solu)ionarea pro!le ei ali entare3 pe plan ondial s-au #,cut nu eroase +ncerc,ri3 +n special +n perioada post!elic,. Solu)iile propuse sunt di$erse3 datorit, !a2ei teoretice di#erite 0i a instru entarului te9nico-econo ic utili2at ;e7.A odele %lo!ale ca p,r)i ale teoriilor de de2$oltare a societ,)ii u ane3 teorii care eli in, aplicarea auto at,3 nedi#eren)iat, a e7trapol,rii<. Co !aterea insecurit,)ii ali entare se poate reali2a nu ai prin inter ediul unei politici ali entare adec$ate3 proiectate pe ter en ediulun%L aceasta ar putea include ur ,toarele ,suri A c,utarea de noi resurse ali entare din #lora spontan, 0i culti$at,L oderni2area a%riculturii +n $ederea cre0terii randa entului la unitatea de supra#a),L de2$oltarea rural, ec9ili!rat, +ntr-o anier, inte%rat, B142CL ale%erea ecanis elor corespun2,toare de sta!ili2are a pre)urilorL di$ersi#icarea industriei ali entare 0i adaptarea la cerin)ele localeL ec9ili!rarea co er)ului e7terior pentru o!)inerea de $enituri su#iciente +n perioadele de cri2,L e7tinderea a1utorului ali entar interna)ional 0i ridicarea e#icien)ei acestuia +n situa)iile de ur%en),L #or ularea corect, a pro!le ei reducerii alnutri)iei +n sensul e$it,rii e%ali2,rii consu ului ali entarL odelarea cererii poten)iale de consu L reducerea supraconsu ului ali entar 0i a alnutri)iei de e7ces3 care au i plica)ii %ra$e asupra s,n,t,)ii 0i or!idit,)ii unor cate%orii de popula)ieL asi%urarea consu ului unor ali ente corespun2,toare i%ienic 0i nutriti$L econo isirea resurselor ali entare3 reducerea costurilor 0i a risipeiL $alori#icarea superioar, a produselor ali entare de-a lun%ul +ntre%ului lan) ali entar.
1(

Parti implicate - interesul public si cel privat Autorit,)ile pu!lice de)in po2i)ia opti , pentru a in#luen)a e#icien)a #unc)ion,rii siste ului ali entar. Responsa!ilitatea pri ar, se re#er, la %9idarea siste ului cu a1utorul unei legislaii alimentare raionale3 care s, includ, un proces consultati$ al tuturor p,r)ilor i plicate. Re%le ent,rile na)ionale +n do eniu tre!uie s, asi%ure autoritatea de re%le entare a %u$ernului 0i s, clari#ice inter#a)a cu ceilal)i parteneri. Re%le ent,rile tre!uie s, se adrese2e tuturor aspectelor siste ului ali entar3 de la produc)ie p*n, la consu . O aten)ie special, tre!uie acordat, coresponden)ei la ni$el intern +ntre ,surile le%islati$e. 8n plus3 autoritatea pu!lic, este responsa!il, pentru crearea unor sisteme eficiente de control alimentar 3 or%ani2ate de pre#erin), con#or unei structuri inte%rate3 utili2*nd resurse adec$ate3 care s, asi%ure c, ali entele pre2ente pe pia), respect, cerin)ele de si%uran), 0i calitate3 pre$enindu-se practicile #rauduloase 0i prote1*ndu-se consu atorii conco itent cu pro o$area acti$it,)ii co erciale 0i econo ice. Autoritatea pu!lic, este responsa!il, pentru sprijinirea dezvoltrii i utilizrii analizei riscului cu cele trei co ponenteA e$aluarea3 ana%e entul 0i co unicarea riscului. Acestea per it crearea unui ediu #a$ora!il interac)iunii ele entelor de anali2, a riscului 0i particip,rii tuturor p,r)ilor i plicate +n cadrul unui proces desc9is 0i transparent. Autoritatea pu!lic, tre!uie s, conceap sisteme eficiente de supraveghere i monitorizare3 s dezvolte educaia i cercetarea +n $ederea identi#ic,rii 0i adapt,rii la noile pro!le e3 la noile te9nolo%ii 0i la odi#ic,rile consu atorilor. Ast#el3 ele de)in un rol #unda ental +n colectarea 0i distri!uirea e#icient, a in#or a)iei re#eritoare la si%uran)a ali entelor. Rolul 0i responsa!ilitatea autorit,)ii pu!lice +n de2$oltarea 0i i ple entarea unor siste e ali entare co plete 0i e#iciente depind de disponi!ilitatea resurselor u ane adec$ate 0i a suportului #inanciar. Rolul p o&uc0to ilo a+ icoli5 al i$&ust iei ali#e$ta e 1i al alto pa te$e i p i)a/i "artenerii pri$a)i i plica)i sunt produc,torii 0i i portatorii3 operatorii3 $*n2,torii3 ser$iciile de ali enta)ie3 or%ani2a)iile co erciale3 societ,)ile
1-

pro#esionale 0i or%ani2a)iile pri$ate. 8n cadrul lan)ului %eneral al produc)iei ali entare3 sectorul pri$at de)ine rolul pri ar3 asi%ur*nd concordan)a caracteristicilor cu cerin)ele presta!ilite ;na)ionale3 ale ),rii i portatoare sau standardele or%ani2a)iilor interna)ionale<3 acord*nd o i portan), sporit, preocup,rilor 0i a0tept,rilor consu atorului. "entru a-0i asi%ura e#icien)a3 sectorul pri$at tre!uie s, cola!ore2e str*ns cu sectorul pu!lic 0i cu consu atorii3 s, se i plice +n de2!ateri pri$ind pro!le ele de si%uran), a ali entelor3 a$*nd un rol #unda ental +n #urni2area in#or a)iei c,tre ceilal)i parteneri din lan)ul ali entar pentru ela!orarea politicilor corespun2,toare. Din punct de $edere te9nic3 produc,torii de aterii pri e tre!uie s, utili2e2e practici a%ricole e#iciente3 s, +n)elea%, pro!le atica si%uran)ei ali entelor3 s, respecte re%le ent,rile sanitare 0i s, ela!ore2e pro%ra e de control a%ricol +n cola!orare cu al)i parteneri pri$a)i. Operatorii3 $*n2,torii 0i distri!uitorii tre!uie s, con0tienti2e2e necesitatea unui control e#icient + potri$a + !oln,$irilor cau2ate de ali ente 0i s,-0i inte%re2e e#orturile al,turi de celelalte p,r)i i plicate - parteneri pri$a)i3 centre de cercetare acade ic, 0i %u$erne - +n $ederea re2ol$,rii pro!le elor siste ului. Industria pri$at, contri!uie ast#el la odelarea unui siste ali entar e#icient 0i co plet3 spri1inind i ple entarea noilor te9nolo%ii3 ela!orarea 0i respectarea !unelor practici 0i proceduri care s, #acilite2e trans#erul de te9nolo%ie. Operatorii econo ici pri$a)i sunt cei care utili2ea2, pro%ra e de control 0i asi%urare a calit,)ii pentru respectarea re%le ent,rilor speci#ice ;e7.A siste ul PACC"< 0i3 e#ectu*nd sc9i !ul de in#or a)ii cu ceilal)i parteneri3 pot ela!ora J +n asociere cu or%ani2a)iile de co er) J pro%ra e de educare 0i in#or are adresate ai ales consu atorilor3 +n care s, se #ac, re#erire la si%uran)a3 calitatea 0i co po2i)ia nutri)ional, a produselor ali entare. Rolul co$su#ato ilo Consu atorii de)in un rol critic +n cadrul siste ului ali entar. Con0tienti2area consu atorilor asupra pro!le aticii si%uran)ei ali entelor3 c*t 0i cunoa0terea practicilor de protec)ie a ali entelor prin preparare3 p,strare 0i consu - sunt esen)iale.

26

Consu atorii 1oac, un rol i portant 0i +n exprimarea nevoii de informaii precise 0i certe le%ate de ali enta)ie 0i nutri)ie3 care s,-i a1ute +n o!)inerea unei st,ri nutri)ionale opti e prin e$itarea consecin)elor su!nutri)iei sau supranutri)iei. Ei repre2int, o #or), puternic, care direcioneaz aciunile pieei +n $ederea #urni2,rii ali entelor proaspete 0i prelucrate3 constituente ale unei ali enta)ii s,n,toase. Con0tienti2area le%,turilor dintre ali enta)ie3 nutri)ie 0i s,n,tate este #unda ental, +n sta!ilirea rolului consu atorilor at*t +n societ,)ile de2$oltate3 c*t 0i +n cele +n curs de de2$oltare. Or%ani2a)iile consu atorilor de)in #unc)ii esen)iale at*t +n sus)inerea 0i pro o$area si%uran)ei 0i calit,)ii ali entelor3 c*t 0i +n procesele de educare 0i in#or are3 #iind i plicate inclusi$ +n procesele de anali2, a riscului.

CONCLUZII
"rin0i +n e#er$escen)a $ie)ii econo ice3 ul)i dintre noi au pierdut ast,2i din $edere pro!le atica deterior,rii siste elor 0i resurselor naturale. De0i cu %reu s-ar putea i a%ina un contrast ai are +ntre ci$ili2a)ia noastr, 0i cea a str, o0ilor $*n,tori J cule%,tori3 a$e 3 totu0i3 un lucru +n co unA depinde

21

inte%ral de siste ele 0i resursele naturale ale p, *ntului pentru a putea supra$ie)ui. Oric*t ar p,rea de parado7al pentru 2ilele noastre3 +n plin, de2$oltare a societ,)ii in#or a)ionale3 pe #ondul unei cre0teri puternice a produc)iei a%ricole pe plan ondial3 nu eroase state se con#runt, cu o pro!le , ali entar, care tinde s, se a%ra$e2e3 constituind un #actor i portant de desta!ili2are a $ie)ii interna)ionale. "ro!le a ali entar, se poate pune +n ter eni cinici ast#elA exist prea puine alimente sau prea muli oameni pe glob Date #iind re2er$ele #inite 0i descresc*nde ale %lo!ului3 unii autori propun un principiu %eneral c,tre acceptareA cre0terea popula)iei i plic, +n od necesar un ni$el de $ia), ai co!or*t. C*)i oa eni pot #i 9r,ni)iK Desi%ur c, nu e7ist, un r,spuns si plu la o ase enea +ntre!are3 ci el depinde de op)iunea pe care societatea o ale%e3 a$*nd la dispo2i)ie alternati$ele e7istente. Odat, cu cre0terea popula)iei3 cre0te cererea pentru !unuri 0i ser$icii J altele dec*t cele ali entare3 ceea ce accentuea2, di#icultatea satis#acerii ne$oilor e7istente. C9iar dac, op)iunea s-ar orienta prioritar spre producerea de ali ente3 cre0terea continu, a popula)iei ar putea + pin%e rapid siste ul spre un punct +n care toate resursele disponi!ile ar #i consacrate produc)iei de ali ente3 ceea ce ar li ita clar posi!ilit,)ile de e7pansiune. Di itele produc)iei de ali ente ar putea #i e$itate sau e7tinse prin pro%rese te9nolo%ice care eli in, dependen)a de p, *nt sau care creea2, noi surse de ap, dulceL +ns, aceste te9nolo%ii nu sunt %ratuite. De aceea3 disponi!ilul de ali ente +n $iitor depinde - al,turi de resursele naturale - de circuitul in$esti)iilor de capital destinate produc)iei de ali ente. Ast,2i3 ai ult dec*t oric*nd3 #iin)a u an, tre!uie s, +n)elea%, interac)iunea dintre cre0terea de o%ra#ic, 0i cea econo ic,3 #iind o!li%at, s, ia +n sea , di ensiunile li itate ale planetei. Co porta entul u an 0i +ntrea%a societate actual, tre!uie re$i2uite #unda ental3 prin +n)ele%erea restric)iilor ediului +ncon1ur,tor 0i a consecin)elor tra%ice pe care le poate a$ea

22

E7pansiunea econo iei %lo!ale dep,0e0te ast,2i capacitatea ecosiste elor3 ast#el +nc*t3 pe ,sur, ce presiunea e7ercitat, asupra lor cre0te an de an3 din ce +n ce ai ulte ecosiste e locale decad. Acu 3 la +nceputul secolului QQI3 o serie de tendin)e clare le%ate de #e&iu odelea2, $iitorul ci$ili2a)ieiA cre0terea popula)iei3 cre0terea te peraturii3 ic0orarea resurselor de ap,3 sc,derea supra#e)ei de teren a%ricol pe persoan,3 dec,derea industriei pescuitului3 sc,derea supra#e)elor de p,dure 0i dispari)ia unor specii de ani ale 0i plante. Ali enta)ia u an, este do eniul +n care raportul de2$oltare econo ic, J de2$oltare a%roali entar, +0i ani#est, cel ai puternic interdependen)a. 8n acest ca23 strate%iile de de2$oltare econo ic, sunt condi)ionate sine !ua non de reu0ita strate%iilor a%roali entare. Ast,2i3 toate ),rile lu ii 0i-au propus s,-0i asi%ure sau s,-0i ridice %radul de autosatis#ac)ie ali entar,. Ali enta)ia u an, este do eniul +n care raportul de2$oltare econo ic, J de2$oltare a%roali entar, +0i ani#est, cel ai puternic interdependen)a. 8n acest ca23 strate%iile de de2$oltare econo ic, sunt condi)ionate sine !ua non de reu0ita strate%iilor a%roali entare. Ast,2i3 toate ),rile lu ii 0i-au propus s,-0i asi%ure sau s,-0i ridice %radul de autosatis#ac)ie ali entar,.

2'

BIBLIOGRAFIE 6. Societatea perfecta, =o9n Rennet9 >al!rait93 Editura Euroson%SBooF3 1--4 7. Fundamentele stiintei marfurilor- Marfuri alimentare5 D. Di a3 I. Diaconescu3 R. "a #ilie3 Editura ASE Bucuresti3 266/ 8. Raport de cercetare cercetari pri!ind cresterea si"urantei si im#unatatirea !alorii nutriti!e a alimentelor3 Editura ASE Bucuresti3 266/ 9. Re!ista $ri#una Economica3 nr. 163 artie 266'

:. Re!ista $ri#una Economica, nr. 2'3 au%ust 2665 ;. Impactul securit%&ii alimentare 'n ela#orarea politicilor nutri&ionale (i alimentare3 Te2a de doctorat3 Corina Ene3 "etrescu Iiorel3 Editura ASE3 266/ <. )omert si "lo#ali*are rolul si locul comertului cu #unri alimentare in conte+tual "lo#ali*arii3 Dector uni$. dr. Dorin Iincentiu "opescu3 ASE Bucuresti 3 266/ =. Scenarii si tipolo"ii pri!ind securitatea alimentara a Romaniei3 "etruta "elin3 Mircea Bul%aru3 Editura ASE3 Bucuresti 266'
>.

,,,-infoeuropa-ro site-ul Repre2entantei Co isiei Europene in Ro ania


2&