Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
ADAMACHI IAI
PROIECT DE
SPECIALITATE
Indrumator: Elev:
Ing. Onea Rodica Rou Paula
Anul: 2016
1
Tema:
Standarde de calitate n
industria alimentar
2
Cuprins
3
ARGUMENT
4
CAP. I STANDARDIZAREA PRODUSELOR ALIMENTARE
Acest standard reprezint un document, cu caracter de lege, prin care se impun norme
unitare i raionale de producie, tehnologie, dimensiuni, calitate, recepie, clasificare,
nomenclaturi obligatorii n toate ramurile economiei naionale, condiii tehnice de calitate pe
care trebuie s le ndeplineasca produsele pentru a putea fi puse n circulaie, precum i
prescripii privind depozitarea, ambalarea i transportul produselor.
5
Institutul Roman de Standardizare coordoneaza activitatea desfsurat de comitetele
tehnice de standardizare, furnizeaz informaii acestora i urmrete corelarea dintre
standardele romane.
6
Antetul care cuprinde ntr-un chenar urmtoarele inscripii:
Titlul (cu denumirea produsului standardizat) ex: 'Porumb boabe pentru consum
alimentar';
Clasificare;
Conditii tehnice (in care sunt mentionati indicii de calitate minimi pentru
produsul respectiv );
7
aprobarea generala a tuturor partilor interesate, fondat pe rezultatele conjugate ale stiintei,
tehnologiei si experientei, vizand avantajul optional al comunitatii in ansamblul sau, si
aprobat de catre un organism calificat pe plan national, regional sau international'.
Tabelul 6.2.
[Sursa: Iosif Gh.I. Piata resurselor si a produselor agroalimentare. Ed. Tribuna Economic
Bucureti, 1998]
Carcasele de bovine, porcine si ovine sunt incadrate pe clase de calitate imediat dupa
taiere, pe baza grilei EUROP. Folosita in toate tarile U.E., dupa conformatia carcaselor si
starea lor de ingrasare.
8
Pentru laptele de consum, in Franta exista un cod de culori stabilit in functie de
continutul in grasime al acestuia: rosu pentru laptele integral, bleu pentru lapte semiecremat si
verde pentru lapte ecremat.
Vinuri de masa:
9
Standardele permit:
Alturi de standardele impuse de ctre stat, al cror obiectiv este de a asigura o calitate
i o securitate minima a alimentelor, pot exista si standarde elaborate din iniiativa
operatorilor de pe filierele de produs, organizai n asociaii inter-profesionale, in scopul
facilitrii tranzaciilor comerciale.
10
In cadrul activitatii de standardizare, I.S.O. acorda o atentie deosebita elaborarii
metodelor de testare a aptitudinilor de utilizare a acestor bunuri de consum.
Comitetul Codex pentru aditivi alimentari a elaborat o serie de documente cu rol major
n perfecionarea standardelor produselor alimentare in viitor, ca: 'Procedeele de cercetare a
efectelor aditivilor alimentari asupra sanatatii', 'Aprecieri asupra pericolului de cancer pe care-
l au aditivii alimentari', 'Aprecierea efectului toxicologic al substantelor aromatizante si
edulcorantilor', ,.Stabilirea efectului toxicologic al conservantilor si autooxidantilor'.
11
Daca standardele internaionale au caracter de recomandare i sunt destinate
armonizrii i unificrii standardelor naionale, n msura n care sunt acceptate de guverne,
standardele Uniunii Europene au caracter obligatoriu pentru rile membre i negociabil
pentru rile asociate.
Avnd n vedere diferenierile semnelor de calitate din tarile care o compun, Uniunea
Europeana (U.E.) a definit 4 semne de calitate:
Semnul 'I.G.P.', care protejeaza numele unei localitati sau a unei regiuni care serveste
la denumirea unui produs alimentar. In aceste conditii produsul trebuie:
12
In Romania, un asemenea semn de calitate ar putea avea 'carnatii de Plescoi', 'tuica de
Turt' etc.
Apelarea la originea protejata (A.O.P.) care se utilizeaza pentru produsele ale caror
legaturi cu teritoriul din care provin sunt foarte stranse, incepand cu materia prima din care se
produc si terminand cu comercializarea lor. Ca urmare, produsul trebuie:
13
1.5. Semnele de calitate definite de ctre ntreprinderi sunt marca comercial i
asigurarea calitii
Marca colectiva simpla este proprietatea mai multor intreprinderi. Marca colectiva
reglementata corespunde unei intelegeri dintre mai multe organizatii economice si testata de
'semnaturi colective'. Ea este controlata de un organism de specialitate exterior
intreprinderilor beneficiare.
14
15
Cap. II. Atribuiile principale ale Asociaiei de
Standardizare din Romnia
2.1. Definirea activitii Asociaiei de standardizare romne
16
2.3. Termeni i definiii
17
CAP. III STANDARDE CU APLICAIE N INDUSTRIA ALIMENTAR
18
SR EN ISO 22000:2005
standard romn care a adoptat un standard internaional, cu indicativ
SR ISO 8262-3:1998
standard romn care a adoptat un amendament
SR EN ISO 660:1999/A1:2005
standard romn care a adoptat o erat
SR EN 14122:2003/AC:2005
19
Biotehnologie. Organisme modificate diseminate n mediu. Ghid pentru caracterizarea
organismului modificat genetic prin analiza expresiei functionale a modificarii genomice SR
EN 12682:2002
Faina de peste. Vocabular SR EN ISO 7088:2006
Simboluri care se utilizeaza cu etichetele, etichetarea .. SR ISO 15223:2002
20
CAP. IV. ORGANISME CU ROL N STANDARDIZAREA DIN
ROMNIA
21
4.4. Comitete tehnice europene CEN (Comitetul European de Standardizare)
CEN/TC 275, Food analysis Horizontal methods
CEN/TC 302, Milk and milk products Methods of analysis and sampling
CEN/TC 327, Animal feeding stuffs - Methods of sampling and
analysis
CEN/TC 307, Oilseeds, vegetable and animal fats and oils and
their by-products Methods of sampling and analysis
CEN/TC 338, Cereal and cereal products
Elemente pentru strategia CEN standarde ce contribuie la calitatea i sigurana alimentelor:
alimente iradiate, OMGuri, detectarea Listeria monocytogenes
22
El se refer la:
Comunicare interactiv
Managementul sistemelor
Controlul riscurilor
Seria de standarde ISO 22000, 22004, 22005, 22003 sunt elaborate de specialiti din
23 de ri pe structura ISO 9001. Au participat pe lng specialitii din ISO/TC 34
specialiti din:
Comisia Codex Alimentarius n colaborare cu FAO i OMS
Confederaia Industriilor Agroalimentare a Uniunii Europene
Iniiativa Mondial pentru Securitatea Alimentelor
Organizaia Mondial a Securitii Alimentelor
ISO pentru Evaluarea Conformitii
Forumul Internaional de Acreditare
Reeaua Internaional de Certificare i sunt preluate ca standarde europene de CEN.
23
n HG nr. 106/2002 c) se specific :
Normele metodologice privind informaiile suplimentare care se indic obligatoriu prin
etichetare n cazul alimentelor obinute din organisme modificate genetic sau care conin
aditivi i arome modificate genetic ori obinute din organisme modificate genetic, ..
24
BIBLIOGRAFIE
1. Pop Cecilia, Murean Ghe., Pop Mircea- Calitatea, sigurana i merceologia
produselor alimentare, Editura Casa crii de tiin, Cluj-Napoca, 2013;
2. Cozma Dnu-Calitatea n industria agroalimentar- suport de curs master, 2014;
3. Olaru Marieta- Managementul calitii, manual pentru clasa a X-a filiera tehnologic,
Editura Economica Preuniversitaria, Bucureti, 2004;
25