Securitatea

alimentara in ASIa

Mihailescu Andreea

Nicolae Magdalena

Morosanu Mihai

Martin Cristina GRUPA 1319 B

 Securitatea alimentara in ASIA

Securitatea alimentară a fost definită ca fiind o situaţieîn care „toţi oameni beneficiază în
permanenţă de acces fizic, social și economic la alimente suficiente, sigure și nutritive în
vederea satisfacerii nevoilor și preferinţelor alimentare pentru a putea duce o viaţă activă
și sănatoasă”.

În general, se consider că aceasta are trei component distincte, care trebuie satisfăcute
simultan și într-un mod stabil în cursul timpului:

 Disponibilitatea alimentelor la nivel naţional și regional;

 Accesul fizic și economic la alimente la nivelul gospodăriilor și
 alimentaţia, adică utilizarea alimentelor la nivel individual

Problema este încă deosebit de gravă și de persistent în Asia de Sud și în Africa

Subsahariană. Celmai mare număr de personae afectate de foamete trăiește în Asia de Sud,
unde s-au făcut însă anumite progrese, în special încursul anilor ’90. Aria în care s-ar putea
obţine progresse mai importante este cu predilecţie Africa Subsahariană, unde numărul
persoanelor afectate de foamete este mai ridicat decât în 1990, atingând 239 de milioane în
2010, deci 30 % din totalul populaţiei.

Securitatea alimentară în Asia de Sud Est

Securitatea alimentară este de mult timp şi continuă să fie o problemă la scară mondială,
aproximativ un miliard de persoane din lume fiind afectate de foamete. Ea a fostdefinită ca
fiind o situaţieîn care „toţi oamenii beneficiază în permanenţă de acces fizic, social şi
economic la alimente suficiente, sigure şi nutritive în vederea satisfacerii nevoilor şi
preferinţelor alimentare pentru a putea duce o viaţă activă şi sănătoasă”. Securitatea
alimentară reprezintă o problem majoră în Asia de Sud Est, unde prevalenţa
subalimentaţiei a scăzut în decurs de 20 de ani de la 31 la 10,7%

Obiective :

 scoaterea în evidenţă a problemelor de siguranţă şi securitate alimentară din

această zonă, mai ales din ţările cele mai importante.
 Dacă se îndeplinesc condiţiile securităţii alimentare, în ce ţări se asigură cel mai
mult, dacă sunt ţări în care se asigură 100% şi ţări în care se asigură nevoia de hrană
cel mai puţin. Vom compara ţările după acest criteriu al problem securităţii şi
siguranţei alimentare.
 Vrem să aflăm dacă se hrănesc corespunzător pentru a avea o viaţă cât mai lungă să
ducă la creşterea speranţei medie de viaţă, să aflăm dacă e mic sau mare pentru
fiecare ţară comparativ cu media pentru toate ţările acestei regiuni.
  Să aflăm dacă alimentele îndeplinesc condiţiile de siguranţă pentru ca alterarea lor
să nu ducă la îmbolnăvirea populaţiei şi la dezechilibre alimentare.
 Dacă este îndeplinită structura hranei: proteine, glucide, lipide atât de origine
vegetală cât şi animală.

Indicatorii securitatii alimentare

1. Disponibilităţi

1.1 Adecvarea disponibilităţilor energetice alimentare medii

Ţări 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13 2014-16

Kazahstan 117 119 125 130 135 137

Uzbekistan 103 100 105 109 115 117

China 116 116 117 119 126 129

Japonia 118 118 115 114 112 112

Mongolia 94 95 95 98 106 106

Thailanda 107 107 112 114 113 113

Afganistan 89 88 95 98 100 99

India 108 106 102 106 108 109

Israel 154 157 157 154 156 160

Yemen 100 100 99 100 103 101

Tabel1

Indicatorul exprimă furnizare de energie alimentară (DES) ca procent de mediu

alimentare energie cerinţă (ADER) în fiecare ţară.

Fiecare ţară îşi aprovizionează un număr mediu de calorii pentru consumul alimentar, este
normalizat de necesarul de energie dietetice medie estimată pentru populaţia sa, pentru a oferi un
index de caracterul adecvat al aprovizionării cu produse alimentare în calorii.

Analizat împreună cu prevalenţa subnutriţiei, permite discernământ dacă subnutriţia este

în principal din cauza insuficienţei de alimente sau de distribuție proastă.
In privința acestui indicator putem remarca faptul că in decursul anilor fiecare țară și-a
crescut norma disponibilitătilor energetice alimentare , fiind foarte puține țări ce se află
sub cota de 100%(aici vorbim de Mongolia si Afganistan) și avem si țări dispun de
disponibilități mult mai mari decât restul continentului (Israel. Kazahstan, China). Chiar
dacă in unele țări cota a săzut cu câteva procente , acestea se mențin la un nivel constant
nefiind sesizate variații mari.

1.2 Valoarea produselor alimentare pe locuitor

Ţări 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13 2012-14

Kazahstan 329 339 369 409 423 399

Uzbekistan 208 213 247 266 318 321

China 256 263 300 321 365 371

Japonia 147 146 142 142 137 137

Mongolia 337 299 239 248 281 292

Thailanda 321 331 334 359 420 424

Afganistan 125 117 115 112 112 112

India 150 145 149 162 181 184

Israel 359 373 385 377 364 365

Yemen 59 60 61 67 70 69

Tabel 2

Acesta oferă o măsurarea a sectorului de producţie alimentară dintr-o ţară.

La acest indicator ne confruntăm cu o diferență a valorii produselor alimentare.

Constatăm țări ce asigură o valoarede peste 250 $ pe locuitor(China, Israel,
Kazahstan, Mongoli, Thailanda) insă si țări ce asigura sub 250 $ (Yemen, Japonia,
 India ). Putem observa că in majoritatea țărilor, nivelul valorii produselor in
decursul anilor a crescut , anumite țări făcând abstracție de la această regulă.

1.3 Ponderea disponibităţilor energetice provenind din cereale, tuberculi etc.

Ţări 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13

Kazahstan 56 53 43 40 33

Uzbekistan 59 59 60 57 55

China 60 59 56 53 51

Japonia 41 41 40 40 41

Mongolia 45 48 49 48 47

Thailanda 51 50 51 50 49

Afganistan 75 77 76 77 75

India 63 63 62 60 57

Israel 33 33 35 35 34

Yemen 66 65 61 61 62

Tabel 3

In decursul anilor, valoarea acestui indicator s-a schimbat , existând mici variații de nivel.
Putem constata totusi faptl că sunt țări ce asigură o pondere mai mare a acestui tip de
disponibilități energetice dar și țări ce au o valoare a ponderii mai mică de 50%.

1.4 Consum de proteine

Ţări 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13

Kazahstan 72 78 102 115 132

Uzbekistan 64 63 65 66 72

China 74 76 82 87 95
 Japonia 89 89 90 89 87

Mongolia 80 78 77 81 88

Thailanda 53 55 58 60 59

Afganistan 32 29 34 31 33

India 45 45 47 49 52

Israel 129 135 148 148 150

Yemen 39 41 48 47 45

Tabel 4

Sunt foarte puțne țări ce asigură un consum de proteine mai mare de 100% , aici fiind
vorba de Israel si Kazahstan după anul 2004-2006. Valorile din restul țărilor se afla undeva
șa sub 100% .

1.5 Consum de proteine de origine animală

Ţări 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13

Kazahstan 38 40 47 51 57

Uzbekistan 23 23 25 26 28

China 27 28 31 33 38

Japonia 54 55 51 50 48

Mongolia 55 49 43 45 46

Thailanda 23 22 23 23 24

Afganistan 14 13 12 11 12

India 9 9 10 11 12

Israel 64 68 72 72 71

Yemen 10 10 13 12 13
 Tabel 5

In majoritatea țărilor este asigurat consumul de 50 g de protein de origine animală (

Japonia,Israel, Kazahstan dupa anul 2006-2008 ) insă sunt țări ce nu asigură un consum
optim al acestui tip de proteine( China, Yemen, India, Afganistan).

2. Acces

2.1 PIB/locuitor

Ţări 2000 2003 2008 2012 2015

Kazahstan 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

Uzbekistan 0,8 0,9 0,9

China 0,6 0,6 0,6 0,7 0,7

Japonia 5,3 5,3 5,3 5,3 4,4

Mongolia 0,1 0,1 0,1 0,1

Thailanda 0,8 0,8 0,9 1

India 1,9 1,9 1,9 2 2

Israel 4,6 4,9 5,8

Armenia 2,8 2,4 2,4 2,8 2,4

Tabel 6

In cazul acestui indicator putem observa o diferență sesizabilă la economia fiecărei țări
astfel că avem țări unde valoarea PIB-ului este mai mare de 1$ pe locuitor (Japonia, India ,
Armenia, Israel dupa anul 2008) insă sunt și țări unde valoarea PIB-ului pe cap de locuitor
este mai mică de 1$ (Mongolia, Kazahstan).

2.2 Distribuţia populaţiei subnutrite

Ţări 2000 2003 2008 2012 2015

Kazahstan 9951,6 13532,2 19272,2 21987,2 23522,3

Uzbekistan 2503,7 2725,7 3781,5 4765,9 5700,2

China 3874,8 4896 8175,9 11396,4 13817

 Japonia 33871,8 34333,1 36278,5 36367,6 37818,1

Mongolia 4655 5214,6 7576,5 9788,8 11409,4

Thailanda 9189,1 10547,9 12757,2 14448,3 15236,7

India 2495 2783 3786,6 4827,6 5754,1

Armenia 2924,7 4207 7558,4 7511,1 8180,1

Israel 26090,2 24859,1 28893,8 30684,1 31970,7

Tabel 7

Din pacate, cresterea masei populației a dus necontenit la creșterea masei populației
subnutrite astfel ca nu numai ca avem valori positive in absolut toate țările insă valorile
au și crescut odată cu trecerea anilor valorile cele mai mari inregistrându-se in Japonia
și Israel.

3. Stabilitate

3.1 Dependenta fata de importul de cereale

Tari 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13

Kazahstan -58,8 -56 -43,7 -76,7 -79,2

Uzbekistan 15,7 13,2 5,8 13,7 22,2

China 0 -0,6 -1,6 0,5 3,4

Japonia 77,4 77 78,2 77,7 75,8

Mongolia 52,8 69,1 68 65,2 22,5

Thailanda -39,7 -39,9 -46 -47,6 -29,4

India -1,5 -3,2 -2,3 -2,2 -8,6

Israel 96,1 92,5 93,5 92,5 93,2

Armenia 55,7 61,6 55,2 60,7 60,1

Tabel 8
In privința acestui indivator putem detecta țări cu valori pozitive (Urzbekistan, Mongolia,
Israel. Armenia) dar și țări unde sunt valori negative( Kazahstan, India, Thailanda).

3.2 Ponderea terenului arabil irigat

Tari 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13

Kazahstan 7 6,8 6,9 6,8 7,1

Uzbekistan 93,9 93,7 94,8 96,7 96,5
China 46,2 47,9 56 58,2 64,4
Japonia 59 59 58,7 58,5 58,2
Mongolia 8,1 9,4 12 11,3 13,8
Thailanda 35,6 36,7 40,7 41,9 39,2
India 37,6 38,4 40,6 41,6 44,2
Armenia 60,7 60,4 60,3 60,6 61,1
Israel 61 61,3 73 74,3 77
Tabel 9

Din totalul terenului arabil , există țări unde ponderea terenului arabil irigat este mai mic
de 50% ( Mongolia, Kazahstan) astfel că agriultura are de suferit insă sunt si țări unde
ponderea terenului irigat este de peste 50%( Armenia, Israel, Uzbekistan), In absolut toate
țările ponderea terenului irigat a crescut odată cu inaintarea in timp.

3.3 Valoarea importurilor alimenare fata de exporturile totale

Tari 1999-01 2000-02 2004-06 2006-08 2011-13

Kazahstan 5 4 4 3 4

Uzbekistan 14 10 5 6 9
China 3 3 2 2 3
Japonia 6 6 5 5 5
Mongolia 14 15 14 10 8
Thailanda 2 2 2 2 3
India 7 6 5 4 2
Israel 6 5 5 5 6
Armenia 65 52 23 26 43
Tabel 10
Valorile sunt in majoritatea țărilor nu sunt mari , fiind in unele foarte mici( China,
Kazahstan, Thailanda) dar si țări unde valorile sunt extreme de mari ( Armenia).

3.4 Stabilitatea politica si absenta violentei

Tari 2000 2003 2008 2012 2015

Kazahstan 0,01 0,32 0,57 -0,38 -0,1

Uzbekistan -1,43 -1,35 -1,25 -0,52 -0,42

China -0,28 -0,57 -0,48 -0,55 -0,56

Japonia 1,12 1 0,83 0,92 0,98

Mongolia 0,75 0,96 0,57 0,47 0,65

Thailanda 0,38 -0,15 -1,28 -1,21 -0,96

India -0,99 -1,52 -1,1 -1,25 -0,92

Israel -1,06 -1,55 -1,33 -1,07 -1,12

Armenia -0,8 0,2 -0,02 0,11 -0,29

Tabel 11

Exista valori positive ( Mongolia, Japonia ) dar si valori negative in majoritatea țărior
(India, Aemenia).

4. Utilizari

4.1 Accesul populatiei la apa

Tari 2000 2003 2008 2012 2015

Kazahstan 93,8 93,7 93,3 93,1 92,9

Uzbekistan 88,7 88,4 87,3 87,3 73,8

China 80,3 82,8 89,5 93,2 95,5

Japonia 100 100 100 100 100

Mongolia 56,3 58 62 63,7 64,4

Thailanda 91,9 93,3 95,6 97,1 97,8

India 80,6 83,5 88,4 92,2 94,1

 Israel 100 100 100 100 100

Armenia 92,6 94,3 97,3 99,7 100

Tabel 12

In majoritatea țărișor, populatia are acces la apă potabilă , procentul fiind aproape de
100% ( Thailanda, Kazahstan, Japonia-100% Israel -100%,, Armenia) insa in cazul
Mongoliei , accesul populatiei a crescut de-a lungul anilor insa totusi sunt valori foarte
scazute.

3.5 Accesul populatiei la factorii sanitari

Tari 2000 2003 2008 2012 2015

Kazahstan 96,8 97 97,1 97,5 97,5

Uzbekistan 90,9 94,7 100 100 100

China 58,8 62,4 68,4 73,1 76,5

Japonia 100 100 100 100 100

Mongolia 48,2 51 55,1 57,9 59,7

Thailanda 91,3 92,5 93,5 93,2 93

India 25,6 28,6 33,6 37,5 39,6

Israel 100 100 100 100 100

Armenia 89,3 89,4 89,5 89,5 89,5

Tabel 13

Ca și in cazul indicatorului precedent sunt țări ce au asigurat accesul populatiei la

facilitățile sanitare aproape de 100%( Japonia-100%, Israel-100%, Kazahstan,
Uzbekistan) insă și țări unde nivelul accesului este scazut cu mult pe cat ar trebui sa fie
( Mongolia, india).

3.6 Ponderea copiilor sub 5 ani subnutriti(%)

Tari 2000 2002 2006 2010 2013

Kazahstan 4,9 4,1

Uzbekistan 8,9 4,5

 China 2,5 3,0

Japonia 2,3

Mongolia 7,1 1,8 1,0

Thailanda 4,7

India 20,0 15,1

Israel

Armenia 2,5 4,2

Tabel 14

Nu putem spune ca exista numai o singura țară unde această pondere este pozitivă .
insa cele mai mari valori sunt intalnite in India si Uzbekistan.

3.7 Aduti subnutriti

Tari 2002 2005 2006 2010 2013

Kazahstan 17,5

Uzbekistan 25,3 19,6

China 21,8 11,7

Japonia 7,1

Mongolia 15,6 10,8

Thailanda

India 47,9

Israel 27,5

Armenia 18,2 20,8

Tabel 15

Valorile cele mai ridicate de-a lungul anilor sunt inregistrate in India-2006 , Israel -
2006, Uzbekistan-2002, china-2002, Armenia-2010.
Agricultura este principalul sprijin temeinic pentru economia Asiei de Sud si serveste
drept cea mai importanta optiune pentru traiul celui mai sarac dintre
saraci.Agricultura a fost cel mai protejat sector din regiune si cel mai ptin integrat in
ceea ce priveste comertul intraregional si investitiile.

Asia de Sud Est(Thailanda) nu este capabila să-şi asigure în totalitate hrana şi este
obligata să importe alimente, unele în cantităţi mai mici, iar altele în cantităţi mai mari.

Ţările din această regiune sunt mari exportatoare de orez, cauciuc natural, textile şi au
o economie înfloritoare, dar din cauza insecurităţii alimentare sunt nevoite să importe
o cantitate foarte mare de alimente ceea ce duce la scăderea economiei. Dacă şi-ar
asigura hrana din producţia internă, ar ajunge să aibă o economie foarte mare.

Structura alimentelor nu este proporţionată bine, nu se asigură necesarul de calorii pe

zi.

In concluzie securitatea alimentara in Asia ar trebui sa fie o prioritate pentru toata

lumea deoarece foametea,neaccesibilitatea la un mediu adecvat de viata si lipsa
surselor de apa sanitare sunt unele din cele mai mari probleme ale omenirii iar
ponderea acestora poate creste cu timpul aducand rezultate dezastruoase pentru
viitor.