Se doreşte studierea pieţei iaurtului, iar ca instrument se va folosi sondajul.

ETAPE PARCURSE

1. Stabilirea scopului:

Un importator de iaurt dorește să afle mai multe detalii despre

comportametul de cumpărare de iaurt. Scopul cercetării este de a studia
comportamentul de cumpărare de iaurt în rândul populației din București cu
vârste cuprinse între 18-65 de ani.

2. Stabilirea obiectivelor cercetării:

Primul obiectiv este aflarea mărcilor de iaurt preferate de oameni.

Al doilea obiectiv este determinarea categoriei de preț la care sunt

procurate cu precădere iaurturile.

Un alt obiectiv constă înaflarea cantității consumată de oameni.

Se dorește aflarea frecvenței de cumpărare a iaurtului în rândul

persoanelor cercetate.

Al cincelea obiectiv este aflare preferinței oamenilor în funcție de

sortimentele oferite de mărcile de iaurt.

În același timp, dorim să aflăm și dacă promoțiile sau reclamele

influențează decizia de cumpărare.

Se dorește să se afle marca de iaurt cu cea mai mare notorietate pe piața

românească.

Al optulea obiectiv constă în cunoașterea timpului deciziei de cumpărare

a mărcii favorite.

Se dorește a se cunoaște în funcție de vârstă, segmentele de piață ale

consumului de iaurt.

3. Definirea ipotezelor cercetării:

Pe primul loc în deciziile de cumpărare se situează marca de iaurt

DANONE urmată de marca OKE.
 Categoria de preț în care se încadrează majoritatea produselor cumpărate
este între 3,1 și 6 lei.
Copiii preferă în general iaurtul cu fructe, vanilie, ciocolată sau pe cele
îngheţate care câştigă din ce în ce mai multă notorietate, tinerii preferă iaurtul
cu fructe, şi pe cel simplu, iaurtul cu cereale, cel dietetic şi cel simplu se
adresează în general adulţilor, bătrânii consumând iaurt natural.
În privinţa consumului de iaurt o pondere mai ridicată o deţin persoanele
de sex feminin, acestea preferând iaurturile dietetice sau pe cele cu fructe.
În rândul bărbaţilor se observă o cerere în creştere pentru iaurtul cu cereale, care
ajută la o mai bună digestie.
Frecvenţa medie de achiziţie a iaurtului a crescut de la 6,8 ori/lună la 8,3
ori/lună.
Tipurile de segmente folosite in procesul de cercetare sunt sexul si varsta.
Formarea unei familii (gospodării) va influenţa consumul de iaurt prin
creşterea cantităţii deoarece se doreşte o alimentaţie sănătoasă.
O creştere semnificativă s-a înregistrat la consumul de iaurt cu fructe, de
la 25% la 37%.
În rândul bărbaţilor se observă o cerere în creştere pentru iaurtul cu
cereale , care ajută la o mai bună digestie, fiind consumat de către persoanele cu
o viaţă socială activă.

4. Definirea variabilelor cercetării:

VARIABILELE DEFINIREA DEFINIREA OPERATIONALĂ

CONCEPTUALĂ
Participare Stabilirea oportunității a) da
participării la sondaj. b) nu
Consumator Stabilim dacă persoana a) da
intervievată este b) nu
consumatoare de iaurt.
Achiziție Stabilim dacă persoana a) da
intervievată a achiziționat b) nu
iaurt.
Notorietate_spontană Aflarea mărcii cu cea mai Prima marcă de bere care îi vine în
mare notorietate în rândul
minte consumatorului.
consumatorilor
Notorietate_asist Realizarea unui top a celor Ce alte mărci mai ştie persoana
intevievata, în afară de cea de dinainte.
mai cunoscute 3 mărci
Marcă_cumpărător Identificarea marcilor de a) Danone
iaurt achizionate de b) Milli
persoanele intevievate c) Muller
d) Albalact
e) Danette
f) Napolact
g) Delis
h) Campina
i) Altele__________________
Cantitate_nr.bucăți Identificarea cantității (în a) 1-2 bucăți
număr bucăți) achiziționată b) 3 bucăţi
de cumpărător. c) 4-6 bucăţi
d) peste 6 bucăţi
Preț Categoria de preț în care se a) 0,7 – 1,5 lei
încadrează produsele b) 1,6 – 3 lei
achiziționate. c) 3,1 – 6 lei
Gramaj_gr Stabilirea cantității (în a) 100 g
grame) achiziționate de b) 140-300 g
cumpărător. c) 500 g
d) Peste 500 g
Tip_iaurt Identificarea preferințelor a) Cu fructe
consumatorilor. b) Natural
c) Cereale
d) Toate trei
Timp Identificarea timpului a) Da
petrecut la raftul de b) Întâi m-am informat şi apoi am
 cumpărare. cumpărat.
Tip_cumpărare Stabilirea modului de a) 1 min
cumpărare. b) 2-3 min
c) Peste 5 minute

Influență_promoții Determinarea influenţei a) Nu era la promoţie

promoțiilor în decizia de b) Da
cumpărare. c) Nu
d) Nu ştiu / nu am observat
Influență_publicitate Determinarea influenţei a) Da (Dacă da ce mărci……….)
publicității în decizia de b) Nu
cumpărare. c) Nu stiu/Nu m-am gândit
Frecvență_cumpărare Determinarea frecvenţei de a) 1 dată
cumpărare de iaurt la nivel de b) 2 – 4 ori
săptămână. c) mai mult de 4 ori
d) Altele ______________
Sex Dif. morfologică şi a) femeiesc
fiziologică a org. Vii. b) bărbătesc
Vârsta Stabilirea categoriei de vârstă a) 16 – 18 ani
în care aparţine persoana b) 18 – 24 ani
observată. c) 24 – 44 ani
d) 45 – 65 ani

5. Definirea coordonatelor spațiale, temporale și modale ale cercetării:

Testarea chestionarului se face în București prin interceptarea a 5, respectiv 3

persoane care ies din magazinele Auchan Militari și 4 persoane care ies din Carrefour în data
de 20.05.2017 între orele 14:00-16:00.

După testare chestionarul va fi aplicat pe un eșantion de 1000 de persoane din

București care vor fi interceptate la ieșirea din magainele respective în intervalul orar stabilit.

6. Definirea surselor de informații:

Informațiile se vor culege în rândul populației din București.

7.Eșantionarea:

Mărimea eșantionului: n=(t2*p(1-p))/∆2ω unde n este mărimea eșantionului; t=1.96;

p=0,5; ∆ω=±2,5 de unde rezultă că n=1538 persoane.

Structura eșantionului: Pentru cercetarea noastră am considerat important criteriul

vârstă și sex astfel: conform INSE 50 % din totalul populației sunt femei și 50% sunt barbati.

Astfel eșantionul este format din 769 de femei și 769 de bărbați. Structura pe vârstă
este următoarea:

a) intervalul 18-24 – 10%

b) intervalul 25-34 – 25%
c) intervalul 35-44 – 30%
d) intervalul 45-55 – 35%
De aici rezultă următoarea structură a eșantionului:

- 77 de femei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani;

- 192 femei cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani;
- 231 femei cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 ani;
- 269 femei cu vârsta cuprinsă între 45 și 65 ani;
- 77 bărbați cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani;
- 192 bărbați cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani;
- 231 bărbați cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 ani;
- 269 bărbați cu vârsta cuprinsă între 45 și 65 ani;

8. Proiectarea chestionarului:

1. Lucrati intr-o firma de iaurturi sau in marketing?

a) Da o (mergi la sfarsitul chestionarului)
b) Nu o
2. Consumati iaurt?
a) Da o
b) Nu o (mergi la sfârşitul chestionarului)
3. Aţi achiziţionat iaurt?
a) Da o
b) Nu o (mergi la întrebarea 15)
4. Care este prima marcă de iaurt care vă vine în minte?
__________________________________
5. Ce alte mărci de iaurt cunoaşteţi? (minim 5)
 _____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
6. Ce marcă de iaurt din cele de mai jos aţi cumpărat?
a) Danone o
b) Milli o
c) Muller o
d) Albalact o
e) Danette o
f) Napolact o
g) Delis o
h) Campina o
i) Altele__________________o
7. Câte bucăţi din respectivul produs aţi cumpărat?
a) 1-2 bucăţio
b) 3 bucăţio
c) 4-6 bucăți
d) peste 6 bucăţio
8. Care a fost categoria de preţ în care s-a încadrat produsul?
a) 0,7 – 1,5 lei o
b) 1,6 – 3 lei o
c) 3,1 – 6 lei o
9. Ce gramaj are produsul?
a) 100 g o
b) 140-300 g o
c) 500 g o
d) Peste 500 g o
10. Este cu fructe, cu cereale sau natural?
a) Cu fructe o
b) Natural o
c) Cereale o
d) Toate trei o
11. În cât timp v-aţi hotărât la achiziţionarea respectivului produs?
a) 1 min o
 b) 2-3 min o
c) Peste 5 minute o
12. Ştiaţi exact ce marcă de iaurt şi ce produs căutaţi?
a) Da o
b) Întâi m-am informat şi apoi am cumpărat o
13. Aţi fost influenţat în decizia de cumpărare de promoţia la respectivul produs?
a) Nu era la promoţie o
b) Da o
c) Nu o
d) Nu ştiu / nu am observat o
14. Ati achizionat mărci de iaurt in urma campaniilor publicitare?
a) Da o (Dacă da ce mărci………………………………………….)
b) Nu o
c) Nu stiu/Nu m-am gândit o
15. De câte ori pe săptămână cumpăraţi iaurt?
a) 1 dată o
b) 2 – 4 ori o
c) mai mult de 4 ori o
d) Altele ______________o
16. Sex: (se observă nu se întreabă)
a) Bărbătesc o
b) Femeiesc o
17. În ce categorie de vârsta vă încadraţi?
a) 16 – 18 ani o
b) 18 – 24 ani o
c) 24 – 44 ani o
d) 45 – 65 ani o
Îmbunătăţire chestionar şi comparaţie între cele două metode (observare şi chestionar).
În urma testării chestionarului au reieşit următoarele probleme:
Scopul cercetării este de a studia comportamentul de cumpărare de iaurt în rândul populaţiei
din Bucureşti cu vârste cuprinse între 18-65 de ani, însă din chestionar lipseşte întrebarea cu
privire la locul de reşedinţă.
18. Locuiţi în:
a) mediul rural
b) mediul urban
Chestionarul nostru limitează cercetarea în rândul populaţiei cu vârste curpinse între 16 şi
65 de ani.
17. În ce categorie de vârstă va încadraţi?
a) 16 – 18 ani o
b) 18 – 24 ani o
c) 25 – 44 ani o
d) 45 – 65 ani + o
Întrebările legate de notorietate, marca achiziţionată şi marca preferată sunt poziţionate
consecutiv, altfel păstrăm întrebările legat de marca achiziţionată pe prima pagină şi pe a
două pagină a chestionarului vom adresa întrebarea 5.
În chestionarul testat se regăsesc întrebări care au răspunsurile pe pagina a două, astfel se
vor muta întrebările la începutul paginii.
Întrebarea 10 este neclar formulată.

10. Este cu fructe, cu cereale sau natural?

a) Cu fructe o
b) Natural o
c) Cereale o

Comparare între cele două metode de cercetare

Noi considerăm că atât sondajul cât și observarea au avut un rol important și ambele
au și lucruri bune și lucruri mai puțin bune.
Observarea ne-a ajutat în aflarea unor date corecte, dar insuficiente. Sondajul a adus
un plus de calitate datorită datelor mult mai complete pe care ni le-a oferit, cum ar fi vârsta
sau preferințele de cumpărare.
În primul rând sondajul ne ajută să vedem care este cea mai cunoscută marcă de iaurt
în rândul cumpărătorilor, iar observarea ne-a ajutat să vedem care este de fapt marca pe care
aceștia o cumpără în realitate.
În al doilea rând cu ajutorul sondajului putem afla frecvența de cumpărare, pe când
prin observare nu putem afla acest lucru.
 Prin observare nu se poate vedea eficiența campaniilor publicitare, în timp ce prin
sondaj putem afla clar acest lucru.
Cu ajutorul sondajului putem afla date demografice cu care putem face legătura între
acestea și comportamentul de cumpărare.