Pe Aripile Visului

De când eram mic am iubit filmele.Pasiunea mea pentru acestea a început de la vârsta de 8 ani când
tatăl meu a venit acasă cu două bilete pentru filmul Războiul Stelelor și devenisem destul de nerăbdător,
deoarece era o experiență nouă pentru mine să merg la cinema.Țin minte și acum că odată ce filmul a
început m-am lăsat complet cuprins în lumea fantastică creată de acesta,fiind surprins de efectele și
personajele care îmi construiam o lume la care doar puteam să visez.Pe lângă filmul care mă ținea cu
sufletul la gură în fiecare minut,eram atent și la cei din jurul meu pentru ale surprinde reacția.În acea
clipă am realizat cât de importantă este cinematografia pentru oameni și cum poate schimba viața
oricăruia dintre noi.Mi-am dat seama că filmele sunt povești care ne unesc ideile și sentimentele fiecăruia,
și ne fac să ne înțelegem mai bine pe noi înșine în moduri la care nici nu ne gândeam până în acel
moment.De atunci mi-am dorit ca și eu să devin regizor de film pentru ai face pe cei care îmi privesc
producția să poată rezona cu gândurile mele,și să putem astfel să avem o conexiune umană
puternică.Începusem să scriu zilnic diferite idei care îmi treceau prin minte și care consideram că ar putea
reprezenta următoare capodoperă de Oscar.Scriam fiecare lucru care mă impresiona și încercam să-l
dezvolt cât mult pentru a face scenariul scris de mine cât mai impresionant.Voiam să înțeleg fiecare film
pe care îl priveam în profunzia lui cea mai mare pentru a-mi putea dezvolta modul în care îmi gândesc
propria mea poveste.Din păcate timpul a trecut iar această dorință arzătoare a mea de a fi un regizor de
succes a devenit o simplă idee greu de atins.Cu toate acestea simțeam că dacă într-o zi mi se va da ocazia
de a face acest lucru nu o voi rata.

Anii se scurseseră,iar eu devenisem în sfârșit un tânăr de 18 ani ce urma să-și aleagă facultatea.Am
aplicat pentru facultatea de marketing și eram destul de mulțumit deoarece era locul unde mă regăseam
cel mai bine datorită creativității mele dobândite în timp.Deși aveam locul asigurat la această facultate
ceva din interiorul meu dorea să se întoarcă la un vis demult apus.Astfel m-am gândit că pot urma două
facultăți și astfel să îmbin munca și pasiunea într-un mod armonios.Am reușit să aplic pentru proba din
cadrul Facultății de Film din București,ce consta în comentarea unei secvențe dintr-un film ales de
comisia facultății.Mă simțeam pregătit iar copilul care dorea să-și trăiască visul trăia emoția acelui
moment.Am intrat în sală iar secvența vizionată a fost din filmul “Reconstituirea” regizat de Lucian
Pintilie.Ideea filmului era destul de cunoscută de mine,fiind unul din preferatele tatălui meu.Cu toate că
am am atins fiecare punct cerut din prezentare,rezultatul a fost surprinzător:”Respins”.Șansa de a deveni
ceea ce visam a fost spulberată într-o secundă.Din cauza acestui eșec,care m-a marcat profund,am
renunțat complet la ideea de a devenit regizor și m-am axat pe partea de marketing.

După ce am terminat facultatea,am fost angajat în cadrul unei firme,pe partea de publicitate.Pe parcurs
am avut anumite beneficii datorită creativității și implicării mele de care am dat dovadă.Din nou viața mi-
a dat ocazia să mă întorc la visul meu,în momentul în care firma la care lucram a fost solicitată să
promoveze imaginea unui film realizat de compania Universal Pictures în România.Acest lucru
presupunea alegerea unui angajat al firmei care să se ocupe de coordonarea activității și care va fi
recompensat cu promovarea pe un post ca agent de publicitate în America la compania respectivă.Dintre
cei trei candidați aleși de firmă,am obținut cel mai mare punctaj la proba interviului.De acum începea cu
adevărat călătoria la care visam.Proiectul de promovare al filmului a avut un real succes și eu am fost
mulțumit de ceea ce am realizat.Am simțit că sunt pe drumul pe care mi-l doream în momentul în care am
fost anunțat că voi pleca în America pentru a fi angajat ca agent de publicitate la compania Universal.Am
fost promovat de-a lungul timpului și am ajuns,în cele din urmă, director executiv pe partea de
publicitate.Sentimentele pe care le trăiam în acel moment erau de nedescris.Simțeam că îmi îndeplinisem
dorința și că acela era locul meu.Am înțeles că deși visul nu mi s-a îndeplinit în totalitate,ajunsesem în
final mai aproape de ceea ce îmi doream cu adevărat.

Deși viața nu îți oferă de la început ceea ce îți dorești,visul ți se îndeplinește prin muncă,perseverență
și pasiune .