Banii și sistemul monetar

Necesitatea banilor pentru facilitarea schimburilor

Închipuiți-vă o economie în care nu există un mijloc de schimb general acceptat, oamenii ar trebui
în aceste cazuri să se bazeze pe troc – schimbul unui bun sau serviciu pe un alt bun sau serviciu – pentru
a obține ceea ce își doresc. O economie care funcționează astfel ar avea mari probleme în alocarea
eficientă a resurselor. Într-o astfel de economie comerțul ar trebui să se bazeze pe o dublă coincidența a
dorințelor – adică o persoană să aibă bunul pe care cealaltă și-l dorește.

Fluxul banilor într-o economie nu facilitează doar schimburile ci și producția deoarece îi permite
fiecărui dintre noi să se specializeze într-un domeniu și deci să conducă la sporirea nivelului de trai.

Ce sunt banii?

Foarte multă lume confundă banii cu avuția, însă banii nu reprezintă doar avuția, după cum nici
avuția nu reprezintă întotdeauna bani. Economiștii folosesc acest termen într-un mod mai specific și
anume, banii sunt un set de active pe care oamenii le folosesc de obicei pentru a cumpăra bunuri și
servicii de la alți oameni. Banii includ doar acele tipuri de avuție pe care vânzătorii sunt dispuși în mod
obișnuit să le accepte în schimbul bunurilor și serviciilor oferite (o acțiune la o companie deși reprezintă
avuție nu reprezintă bani).

Funcțiile banilor

3 funcții:

- Mijloc de schimb (un obiect pe care cumpărătorii îl dau vânzătorilor când vor să cumpere
ceva)

- Etalon al valorii (etalonul pe care oameni îl folosesc pentru a afișa prețurile și a înregistra
datoriile)

- Mijloc de stocare a valorii (un obiect prin care oamenii pot să transfere puterea de
cumpărare din prezent în viitor)

Lichiditatea – ușurința cu care un activ poate fi convertit în mijlocul de schimb obișnuit al unei
economii, iar deoarece banii sunt mijlocul de schimb obișnuit, sunt cele mai lichide active.

Deși bani sunt un mijloc de stocare a valorii sunt departe de a fi perfecți (atunci când prețurile
cresc aceștia își pierd puterea de cumpărare)
Tipuri de bani:

Când banii iau forma unei mărfi cu valoare intrinsecă aceștia sunt denumiți bani marfă. Exemplu
aurul, care are și valoare intrinsecă se folosește atât în industrie cât și pentru a face bijuterii. Țigările
folosite de prizonieri în lagăre în timpul celui de al doilea Război Mondial.

Banii fiat (fiat money) – banii fiat sunt acei bani recunoscuți prin decret guvernamental, banii fiat
depind într-o mare măsură de așteptările oamenilor și de convențiile sociale.

Banii într-o economie:

Măsurarea cantității de bani aflată într-o economie; ce ar trebui să includă?

1. Numerarul în circulație, cel mai lichid activ – bancnotele și monedele aflate în mâinile populației.

2. Depozitele la vedere, - soldurile conturilor bancare pe care deponenți le pot accesa la cerere prin

scrierea unui cec

De ce cardurile de credit nu sunt bani – pentru că acestea nu sunt o metodă de plată ci o metodă
de amânare a plății. Când cumpărați ceva cu cardul de credit banca plătește în locul vostru suma pe care
ulterior urmează să o restituiți (probabil cu dobânda aferentă) băncii. Există o mare diferență între
cardurile de credit și cardurile de debit, acestea din urmă retrag automat din contul bancar suma pe care
o achitați, în acest sens cardurile de debit seamănă mai mult cu un cec decât cu un card de credit. Legătura
directă a cardurilor de debit cu contul bancar le include pe acestea în măsurarea cantității de bani dintr-o
economie.

Agregate monetare: M0, M1, M2

M1=numerar + disponibilități ”la vedere”

M2=M1+depunei bancare la termen si depozite de economii

Sistemul monetar: Banca centrală + Băncile comerciale

Băncile comerciale

Rolul fundamental al băncilor comerciale este acela de a asigura intermedierea bancara, de a pune
in legătură - pe baze comerciale - persoanele fizice si juridice care se afla in căutare de fonduri, cu cele
care caută sa-si plaseze fondurile bănești temporar disponibile.

Banca Centrală

Banca Centrală este o instituție încredințată cu supravegherea sistemului bancar și reglarea

cantității de bani dintr-o economie. În orice economie care folosește bani fiat, cum este și economia
României trebuie să existe o instituție reglementatoare, aceasta este BNR-ul în cazul nostru.

O bancă centrală are în principal 2 activități de îndeplinit:

În primul rând să supravegheze sistemul bancar și să funcționeze ca bancă a băncilor. Banca

centrală împrumută băncile comerciale atunci când acestea doresc să se împrumute. Atunci când
băncile comerciale se găsesc într-o situație de lipsă de lichidități banca centrală funcționează ca
împrumutător de ultimă instanță – pentru a menține stabilitatea întregului sistem bancar.

În al doilea rând o bancă centrală trebuie să controleze cantitatea de bani pusă la dispoziție
economiei, cantitate denumită și ofertă de bani. Deciziile luate de decidenți de politică privitoare la oferta
de bani formează politica monetară.

Instrumente de control ale Băncii Centrale

1. Rezervele obligatorii. Rezervele Minime Obligatorii (RMO) - sunt reprezentate de

disponibilități bănești ale instituțiilor de credit, în lei și în valută, păstrate în conturi deschise
la Banca Națională a României). Banca centrală poate influența oferta de bani prin schimbarea
ratei rezervelor influențând astfel și multiplicatorul monetar. O creștere a ratei rezervelor se
traduce prin mai puține fonduri disponibile pentru acordarea de credite de către sistemul bancar
lucru care conduce la descreșterea multiplicatorului monetar și la descreșterea ofertei de
bani.
2. Rata dobânzii în operațiunile cu băncile comerciale. Banca centrală poate de asemenea să
crească cantitatea rezervelor din economie împrumutând celelalte bănci. Băncile împrumută de
la banca centrală când simt că nu au destule rezerve, când nu pot satisface altfel cerințele
reglementatorilor, când se confruntă cu retrageri masive din partea deponenților sau când
pur și simplu vor să acorde mai multe credite.
3. Operațiuni pe piața deschisă (open market) Cumpărarea sau vânzarea de obligațiuni
guvernamentale de către banca centrală. În cazul cumpărări o parte din suma de bani ajunge sub
formă de numerar în circulație în mâinile populației, iar o parte sub formă de depozite la vedere
în sistemul bancar.

Cazul simplu al unei rezerve bancare de 100%

Să ne imaginăm o lume simplă în care moneda aflată în circulație este singura formă de
bani. Acum să presupunem că cineva deschide o bancă, (Prima Bancă Comercială). Această bancă este o
instituție care doar acceptă depozite însă nu acordă credite (scopul ei este acela de a da
deponenților un loc singur în care să își depoziteze banii). Depozitele pe care banca le primește însă și nu
le dă mai departe cu împrumut se numesc rezerve. În această economie imaginară toate depozitele
sunt ținute ca rezerve, deci sistemul este unul cu rezerve bancare 100%. Putem reprezenta această
situație printr-un T.

Prima Bancă Comercială (PBC)

Active Pasive

Rezerve 100$ Depozite 100$

Înainte ca Prima Bancă Comercială să se deschidă toată oferta de bani era constituită din moneda
în circulație cei 100$ pe care populația îi deține. Odată cu depunerea lor la PBC oferta de bani este formată
din depozitele la vedere (100$). Dacă banca deține toate depozitele în rezerve, atunci aceasta nu
influențează oferta de bani.

Crearea de bani prin sistemul bancar cu rezerve fracționare

Sistem bancar cu rezerve fracționare – un sistem bancar în care băncile dețin doar o fracție din depozite
sub formă de rezerve. Fracția de depozite pe care băncile o dețin ca rezervă se numește rata rezervelor.

Continuând exemplul cu PBC, presupunem că aceasta își revizuiește politica referitoare la

rezervele de 100%. De ce să nu acorde credite și să obțină un profit de pe urma dobânzii? Familile își
cumpără case, firmele construiesc fabrici, studenții își plătesc studiile, cu toți ar fi firiciți dacă plătind
dobânda își pot satisface unele nevoi urgente. PBC ar trebui totuși să păstreze sub formă de rezerve o
anumită sumă astfel încât dacă cei care au depozite doresc să își retragă banii, suma să le poată fi pusă la
dispoziție. Dar dacă fluxul noilor depozite este aproximativ același cu cel al retragerilor, atunci PBC are
nevoie doar de o fracție din depozite pentru a putea acoperi aceste cerințe. Deci va adopta un sistem
numit sistem bancar cu rezerve fracționare. Rata rezervelor este determinată de o combinație între
politica bănci și reglementările impuse de banca centrală. BNR stabilește un cuantum minim al rezervelor
numite rezerve minime obligatorii. Băncile pot deține rezerve peste rezervele minime obligatorii pentru
a se asigura că nu vor avea probleme de lichiditate pe termen scurt.

Să presupunem în continuare că rata rezervelor este de 1/10 sau 10%. Asta înseamnă că banca
reține 10% sub formă de rezerve iar pe restul le dă mai departe sub formă de credite.

Să ne uităm iarăși la bilanțul băncii.

PCB

Active Pasive

Rezerve 10$ Depozite 100$

Credite 90$

În continuare PCB are pasive în valoare de 100$ deoarece acordarea de credite nu îi schimbă
obligațiile față de deponenți. Dar acum banca are 2 tipuri de active: are 10$ sub formă de rezerve și 90$
sub formă de credite ( pentru bancă creditele acordate sunt active deoarece oamenii care iau creditele
sunt obligați să le dea înapoi). În total, activele PCB sunt în continuare egale cu pasivele.

Însă ce se întâmplă acum cu oferta de bani? Deponenții au în continuare 100 $ în depozite la

vedere însă creditele acordate de bancă le-au sporit moneda aflată în circulație cu 90$. Deci, atunci când
băncile rețin doar o fracție din depozite sub formă de rezerve, acestea creează bani.

La o primă vedere crearea de bani într-un sistem bancar cu rezerve fracționare pare prea bună să
fie adevărată, pare că banca creează bani din nimic. Pentru a demitiza procesul trebuie să înțelegem că
banca creează bani nu avuție, deoarece creditele deși le permit celor care le contactează să cumpere
bunuri și servici le creează în același timp o datorie față de bancă deci un pasiv, deci creditele nu îi fac mai
bogați. Cu alte cuvinte atunci când banca creează bani, deci un activ, creează și contrapartida acestuia,
adică un pasiv. La sfârșitul procesului de creare a banilor, economia este mult mai lichidă în sensul că
există mai mult mijloc de schimb, însă aceasta nu este mai bogată decât era înainte.

Multiplicatorul monetar

Crearea de bani nu se oprește la PBC. Presupunem că cel care împrumută cei 90 $ de la PBC
cumpără un bun cu ei iar vânzătorul acelui bun depozitează suma primită la A Doua Bancă Comercială.
Cum ar arăta bilanțul acesteia?
 A Doua Bancă Comercială (DCB)

Active Pasive

Rezerve 9$ Depozite 90$

Credite 81$

Menținând rata rezervelor la 10% DBC păstrează 9 $ din active sub formă de rezerve iar restul de
90% adică cei 81 $ îi acordă sub formă de credite, deci DBC creează un surplus de numerar aflat în circulație
de 81 $. Procesul poate continua, o A Treia Bancă Comercială (TBC) la care se constituie un depozit de 81
$ păstrează 8,1 $ sub formă de rezerve (10% din cei 81 $ depozitați) iar restul de 72,9 $ îi acordă sub formă
de credite.

Procesul se tot repetă, iar de fiecare dată când bani sunt depozitați a o altă bancă, mai mulți bani
se creează prin acordarea de credite.

Cât de mulți bani sunt creați în cele din urmă în această economie?

Depozitul original = 100$

Credite acordate de PBC = 90$ [= 0.9 x 100$(total depozite – rezervele de 10%)]

Credite acordate de DBC = 81$ [=0.9 x 90$]

Credite acordate de TBC = 72,9$ [= 0.9 x 81$]

Oferta totală de bani = 1000 $

Chiar dacă procesul acesta poate continua la infinit, nu creează o cantitate infinită de bani. Dacă
veți adăuga în mod laborios toate secvențele următoare din exemplul dat veți descoperi că 100$ rezerve
(PBC) generează 1000$ bani.

Multiplicatorul monetar reprezintă cantitatea de bani pe care sistemul bancar o poate genera cu
fiecare dolar din rezerve.

Ce determină multiplicatorul monetar? Răspunsul este foarte simplu: Multiplicatorul monetar

este reciproca ratei rezervelor. Dacă R este rata rezervelor tuturor băncilor din economie, atunci fiecare
dolar din rezerve generează 1/R dolari. În exemplul nostru R = 10%, deci multiplicatorul monetar este
1/10% = 10. Deci, cu cât rata rezervelor (R) este mai mare, adică cu cât o bancă acordă mai puține credite
din depozitele atrase, cu atât multiplicatorul monetar este mai mic.
Aplicații:

1. Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 100% cu cât va fi egal multiplicatorul
monedei scripturale?
2. O bancă deține 250 mil $ în depozite și păstrează o rata a rezervelor de 10%.

a) Desenați bilanțul băncii

b) Presupuneți că cel mai mare deponent retrage 10 mil $ din contul său. Dacă banca
decide să își mențină rata rezervelor prin reducerea creditelor, arătați noul bilanț!

3. Dacă economia din țara minunilor este formată din 2000 de bancnote cu o valoare de 1$ fiecare.

a) Dacă populația își păstrează toți bani sub formă de numerar, care este cantitatea
banilor din economie?

b) Dacă populația își păstrează toți bani sub formă de depozite la vedere cu o rată a
rezervelor de 100%, care este cantitatea de bani din economie?

c) Dacă populația își păstrează toți bani sub formă de depozite la vedere iar rata rezervelor
este de 10%, care este cantitatea de bani din economie?

4. Cota rezervelor obligatorii ale băncilor este de 20%. Suma maximă de monedă scripturală creată
de sistemul bancar ca urmare a unui depozit inițial de 2 miliarde u.m este:
a) 20 mld. U.m., b) 10 mld, c) 8 mld, d) 5 mld, e) 2 mld.

R: ∆M = M0* k

Unde, ∆M = sporul de monedă, M0 = masa monetară inițială, depozitul inițial;

k = multiplicatorul creditului = 1/r, r= rata rezervelor obligatorii.

∆M = 2 mld/0,2 = 10 mld u.m

5. Masa monetara reprezintă la un moment dat 5000 mld. u.m. Numerarul reprezintă 20% din
mărimea masei monetare. Care dintre următoarele consecințe este posibila in cazul constituirii
unor depozite bancare de 100 mld. u.m.:

a) masa monetara creste cu 100 mld. u.m.;

b) masa monetara scade cu 100 mld. u.m.;

c) numerarul scade cu 10%;

d) numerarul creste cu 10%;

e) banii de cont cresc cu 10%.

6. Dacă retrageți 500 lei dintr-un cont de economii:

a. M1 și M2 cresc

b. M1 crește și M2 nu se modifică
 c. M1 scade și M2 nu se modifică

d. M1 și M2 nu se modifică

7. Dacă aveți 1.000 lei sub formă de numerar și îi depuneți la bancă într-un cont de economii:

a. M1 și M2 cresc

b. M1 crește și M2 nu se modifică

c. M1 scade și M2 nu se modifică

d. M1 și M2 nu se modifică