Suport at Teorie PSB

Produse si servicii bancare
~ suport curs ID ~
Prof.univ.dr. Vasile Dedu

Lect. univ. dr. Dan Costin Nițescu
Asoc. Dr. Ciprian Sebastian Turcan
1
Unitatea de învățare 1
Concepte de bază
1.1. Produse și servicii bancare - segmente de clientelă
1.2. Tipologia instituţiilor de credit
1.3. Organizarea activităţilor bancare
1.4. Operaţiuni bilanţiere şi extra-bilanțiere ale băncilor comerciale
1.5. Canalele de distribuţie a produselor şi serviciilor bancare
Produse și servicii bancare destinate clientelei persoane fizice – Retail banking
2.1. Operaţiuni curente
2.2. Economii şi Plasamente
2.3. Credite destinate persoanelor fizice
2.4. Cardul bancar
2.5. Canale alternative de realizare a operaţiunilor bancare
Servicii de administrare a averilor pentru clientela cu venituri și averi
semnificative „Private Banking / Wealth Management”
2
Unitatea de învățare 4 - Produse şi servicii bancare destinate clientelei
persoane juridice - „Commercial & Corporate Banking”
4.1. Introducere
4.2. Produse şi servicii personalizate de gestiune a lichidităţilor (Cash
Management)
4.3. Produse de economisire/investire în moneda naţională sau valută
4.4. Carduri şi servicii atașate
4.5. Produse şi servicii destinate susținerii activităţii curente şi a investiţiilor
4.6. Analiza, acordarea, monitorizarea si controlul creditelor
4.7. Produse şi servicii de finanţare şi susţinere a activităţilor de comerţ
exterior
4.8. EXPORT FINANCE – Produse şi servicii bancare dedicate susţinerii
exporturilor
4.9. Produse și servicii de trezorerie
3
Produse şi servicii de trezorerie
5.1. Concepte de bază
5.2. Soluţii de gestiune a riscurilor de curs de schimb şi rată a dobânzii
5.3.Soluţii de plasament a excedentelor de trezorerie
5.4. Structura organizatorică şi rolul unei trezorerii de banca comercială
5.5. Casieria bancară
Sistemul plăţilor interbancare
6.2. SEPA – Single Euro PaymentsArea
6.3. Sistemul SWIFT, Eurogiro, Western Union şi Money Gram
6.4. Rolul băncii centrale în cadrul sistemelor de plăţi
6.5. Sisteme de plăţi în România
6.6. Alte sisteme electronice de plăţi şi decontare 4
Concepte de bază
1.3. Organizarea activităţilor bancare
1.4. Operaţiuni bilanţiere şi extra-bilanțiere ale băncilor comerciale
Obiective:
Dupa studiul acestei unitati de invatare vei avea cunostinte despre:
•Conceptul de produse si servicii bancare
•Gama de prouse si servicii de tip „Retail Banking”, “Private Banking”,
“Corporate Banking”
•Tipologia institutiilor de credit
•Obietivele bancii centrale si principalele instrumente ale politicii monetare
•Operatiunile active si pasive ale institutiilor de credit
•Riscurile cu care se confrunta institutiile de credit
•Canalele de distributie a produselor si serviciilor bancare
5
Unitatea de învățare 1 - Concepte de bază
Banca sau instituţia de credit poate fi definită ca fiind persoana juridică autorizată să desfăşoare
în principal, activităţi de atragere de depozite şi de acordare de credite în nume şi cont propriu.
Conceptul de produse și servicii bancare
• produsele bancare sunt caracterizate printr-un înalt grad de

personalizare
• produsele bancare sunt produse imateriale care se apropie mult
de servicii
• produsele bancare se deosebesc între ele doar prin calităţi
intrinseci (uşurinţa de operare, rentabilitate, flexibilitate), pe
când produsele comerciale în special prin calităţi fizice
(design, culoare, ambalaj etc.)
• produsele bancare sunt caracterizate prin uzură morală foarte
lentă,
• produsele bancare sunt puternic condiţionate de cadrul legal.
6
Produse Servicii
- credite pe termen scurt, mijlociu şi lung; - transferuri inter / intrabancare

- garanţii bancare; - plăţi inter / intrabancare;
- produse derivate; - schimb valutar;
- carduri; - încasări şi plăţi în numerar;
- certificate depozite; - colectare numerar;
- depozite la termen; - păstrare valori în tezaur;
- depozite la vedere; - compensări interbnacare;
- custodie; - plăţi prin canale electronice;
- credite sindicalizate; - decontare tranzacţii pe piaţa bursieră;
-transferuri internaţionale valutare
- private banking, cash management
- consultanţă bancară.
Dezvoltarea de noi produse şi servicii bancare presupune adaptarea la

nevoile consumatorilor (retail, corporate) şi la noile tehnologii.
7
Gama de produse și servicii de tip „Retail Banking”
“Retail Banking” - caracteristica de bază a acestor produse şi servicii este faptul că sunt produse şi
servicii standardizate atât la nivel de caracteristici cât şi ca preţ.
Gama de produse și servicii de tip „Premium” / „Personal Banking”
• Clientela vizată sunt persoanele fizice cu active / pasive de cel puțin 50.000 EUR sau clientela ce
prezintă un interes strategic şi comercial pentru afacerile băncii.
• băncile pot apela la diferite strategii de vânzare încrucişată („cross selling”) între nişe de clienţi
Produsele şi serviciile de tip Private Banking / Wealth Management
 se adresează în principal clienţilor persoane fizice cu venituri şi averi

semnificative ce au nevoie de soluţii specializate în privinţa
administrării activelor;
 există la dispoziţie acel loc în care să regăsească toate soluţiile la
problemele lor de natură financiară 8
Commercial & Corporate Banking
• destinate profesiilor liberale, micro-întreprinderilor, întreprinderilor mici şi

mijlocii respectiv companiilor mari
• Cele mai reprezentative produse şi servicii bancare destinate persoanelor

juridice sunt următoarele:
• operațiuni curente și servicii atașate acestora,
• soluții de finanțare sub forma creditelor de trezorerie, a creditelor pe
obiect sau pentru investiții din surse proprii ale băncii sau din surse
atrase
• operațiuni de leasing și soluții dedicate tranzacțiilor de comerț exterior,
• soluții de protejarea afacerii și loializarea angajaților
• soluții complexe privind gestiunea lichidităților și de protecție față de
riscul de curs de schimb și rată a dobânzii.
• Calitatea serviciilor, personalizarea produselor, sunt determinante pentru

opţiunile clienţilor.
9
În funcție de clientela căreia se adresează, băncile pot fi clasificate în trei mari

categorii, astfel:
• Bănci comerciale universale - acoperă aproximativ întreaga gamă de produse şi
servicii bancare destinate persoanelor fizice şi juridice.
• Bănci specializate sau de nişă - orientate către o anumită categorie de clienți,
astfel: bănci dedicate profesiilor liberale, bănci de economisire-creditare, case de
economii, bănci orientate către micii întreprinzători, sau bănci specializate în
finanțarea și asigurarea operațiunilor de comerț exterior.
• Bănci de tip „Self Bank” - în România nu există în prezent o bancă care să
funcţioneze exclusiv în mediul online sau sub forma automatelor bancare.
• Grupuri bancare - entități de dimensiuni semnificative ce includ mai multe
instituţii financiare: bănci, instituţii de asigurare, societăţi de brokeraj, societăţi
de administrare a investiţiilor, instituții ce oferă finanţari pentru achiziționarea
bunurilor de larg consum. 10
La nivel de sistem bancar, activităţile bancare se realizează pe două niveluri:
• pe primul nivel fiind situată banca centrală
• pe celălalt nivel sunt situate băncile comerciale.
BNR este o instituţie publică independentă ce are ca obiectiv fundamental

asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor şi alte câteva atribuţii statutare:
• elaborarea şi aplicarea politicii monetare;
• autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit,
monitorizarea sistemelor de plăţi;
• emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
• stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
• administrarea rezervelor internaţionale ale României.
11
Strategia de politică monetară a BNR este ţintirea directă a inflaţiei.
Setul de instrumente şi proceduri prin care banca centrală

implementează politica monetară în vederea atingerii obiectivului său
fundamental este constituit din următoarele elemente :
operaţiunile de piaţă monetară – prin realizarea de operaţiuni
repo şi reverse repo, atragerea de depozite, emiterea de certificate de
depozit, acordarea de credite colateralizate cu active eligibile pentru
garantare, operaţiuni de swap valutar şi vânzările/cumpărările de active
eligibile pentru tranzacţionare;
facilităţile permanente (de depozit respectiv creditare) acordate
instituţiilor de credit ce au scop absorbirea (respectiv furnizarea) de
lichiditate pe termen foarte scurt (o zi)
rezervele minime obligatorii (RMO)
12
1.4. Operaţiuni bilanţiere şi extrabilanțiere ale băncilor comerciale
Operaţiunile pasive - Aceste operaţiuni stau la baza constituirii RESURSELOR
depozitele bancare reprezintă principala sursă de finanţare pentru o bancă; sunt de două feluri:
la vedere si la termen.
 împrumuturile se realizează pentru acoperirea lipsei temporare de lichiditate sau pentru

asigurarea unor resurse pe termene mai lungi
 titluri de valori – reprezintă emisiuni de obligaţiuni în scopul de a atrage resurse, în

special valută
 capitalul; operaţiunile de capital privesc formarea acestuia
(capitalul social) la constituirea băncii, majorarea pe parcurs
şi diminuarea cu pierderile înregistrate
13
Operaţiunile active - Sunt operațiunile de utilizare a resurselor: de trezorerie si cu clientela
Operaţiuni cu numerar reprezintă încasările şi plăţile în numerar, în lei şi valută, efectuate la

cererea clienţilor
 Creditele neguvernamentale (acordate clientelei) reprezintă portofoliul cel mai important de

active pentru o bancă comercială şi în acelaşi timp forma principală de folosire a resurselor
 Creditele guvernamentale (titluri de valori) se acordă de bănci in baza bonurilor de tezaur sau a
obligaţiunilor emise de entităţile guvernamentale care sunt purtătoare de dobândă
 Portofoliul de titluri al băncilor se poate constitui prin scontarea
cambiilor, primirea titlurilor în garanţie pentru creditele acordate,
achiziţionarea titlurilor de pe piaţa de capital
14
• Riscul de credit – reprezintă riscul de bază ce derivă din posibilitatea că clienţii creditaţi
sau emitenţii de titluri să nu-şi onoreze obligaţiile la scadenţă;
• Riscul de lichiditate –ce poate apărea în eventualitatea unor dificultăţi temporare sau
permanente pentru bancă de a accede la fonduri suficiente pentru a-şi onora obligaţiile ajunse
la scadenţă;
• Riscul de rată a dobânzii şi riscul privind cursul de schimb – aferente unor potenţiale
evoluţii nefavorabile pe pieţele monetare şi valutare;
• Riscul de piaţă – aferent evoluţiilor nefavorabile privind valorile de piaţă a poziţiilor
aferente portofoliului de valori mobiliare;
• Riscul de solvabilitate - riscul de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru
absorbirea unor eventuale pierderi;
15
• Riscul de ţară - expunerea la pierderi ce pot fi urmare a manifestării unor evenimente
nefavorabile de ordin economic, politic sau social;
• Riscul juridic - riscul înregistrării unei pierderi din cauza neaplicării sau aplicării
defectuoase a prevederilor legale şi/sau contractuale;
• Riscul operaţional - riscul manifestat ca urmare a erorii sau fraudei umane, respectiv a
unei nefuncţionări corespunzătoare a sistemelor;
• Riscul de decontare (riscul financiar) - urmare a faptului că decontarea în cadrul unui
sistem nu se desfăşoară aşa cum s-a anticipat;
• Riscul sistemic - riscul ca neîndeplinirea obligaţiilor care revin unui participant din
participarea sa la un sistem, sau în piaţa financiară, să conducă la neîndeplinirea la termen a
obligaţiilor asumate de către alţi participanţi;
16
Principalele canale de distribuţie la nivelul unei bănci comerciale se pot aminti:

•Sucursalele sau agenţiile;
•Automatele bancare sub forma ATM-urilor, APS-urilor si POS-urilor;
•Aplicaţiile de tip „Internet Banking”;
•Aplicaţiile de tip „Mobile Banking”;
•Aplicaţiile de tip „Phone Banking” sau „Call Center”;
•Agenţiile franșizate;
•Consultanţii financiari independenţi;
•Siteurile de profil.
17
Activităţile de marketing se bazează pe sinergia strategiei băncii cu planul de marketing bancar
şi politicile de marketing adoptate de către bancă.
Politica de marketing vizează în principal patru elemente: preţul, produsul, promovarea şi

distribuţia:
• Politica de produs
• Politica de preţ
• Politica de comunicare
• Politica de distribuție
18
Unitatea de învățare 1 – Autoevaluare
1. Descrieti succint principalele caracteristici ce diferentiaza produsele si

serviciile bancare de cele non-bancare;
2. Dati exemple de cel putin 5 produse respectiv 5 servicii pe care bancile
comerciale le ofera clientilor;
3. Prezentati pe scurt principalele tipuri de institutii de credit si
exemplificati;
4. Prezentati succint principalele instrumente utilizate de bancile centrale
pentru implementarea politicilor monetare;
5. Prezentati comparativ principalele operatiuni active si pasive ale
institutiilor de credit;
6. Definiti succint urmatoarele riscuri: riscul de credit, riscul de lichiditate,
riscul de piata, riscul de tara si riscul operational;
7. Prezentati succint principalele canale de distributie alternative utilizate de
banci.
19
Bibliografie
• Bențe Corneliu, “Tehnica operaţiunilor bancare”, Editura Universităţii din

Oradea, 2006
•Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse şi servicii bancare:
corporate şi retail bancar – principii şi tehnici de analiză, creditare,
monitorizare, trezorerie şi plăți electronice”, Editura ASE, 2008
• Institutul Bancar Român – ECFB, Modul B,:” Clienţii şi produsele
bancare”, 2006
•Institutul Bancar Român, Certificatul Bancar European EFCB – fundamente
profesionale – Modulul B – Clienţi şi Produse Bancare”, 2006
•PersidaCechin Crista, “Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Mirton
Timişoara, 2004
•Ungurean, Pavel, “Banking – Produse şi operaţiuni bancare”, Editura Dacia,
2001
20
Produse și servicii bancare destinate clientelei persoane fizice – Retail banking
2.4. Cardul bancar
Obiective:
•Operatiuni curente: conturi curente si servicii atasate
•Instrumente de economisire si plasament
•Investitii administrate sub forma fondurilor de investitii
•Credite acordate persoanelor fizice: caracteristici, tipologie, analiza
creditelor, etapele procesului de creditare, tipuri de garantii
•Carduri bancare
•Canale alternative de realizare a operatiunilor bancare: internet banking,
mobile banking
21
Unitatea de învățare 2 - Produse și servicii bancare destinate
clientelei persoane fizice - Retail banking
Produsele şi serviciile bancare se diferenţiază faţă de celelalte

produse şi servicii, deoarece:
• sunt imateriale,
•sunt condiţionate de reglementări bancare,
• oferă acces la monedă sau asigură transferurile băneşti între
participanţi,
•se valorifică atât prin reţeaua proprie de unităţi bancare cât și
prin intermediul canalelor bancare alternative (internet
banking, mobile banking, phone banking, APS).
În timp, produsele şi serviciile bancare s-au diversificat foarte mult,

urmare a progresului în domeniul informaticii, telecomunicaţiilor şi
procesului de globalizare.
De regulă produsele şi serviciile adresate clientelei retail sunt

standardizate la nivel de caracteristici de bază și preț.
22
Tipologia produselor şi serviciilor bancare destinate clientelei retail
Contul curent reprezintă principalul mijloc cu ajutorul căruia sunt derulate operaţiunile
bancare de bază, putandu-i fi ataşat si un card de debit.
Ulterior deschiderii de cont, se poate opta pentru o gamă variată de produse şi servicii
ataşate:
• Servicii bancare electronice sub forma platformelor de tip „Internet
Banking”, „Mobile Banking” sau „Phone Banking”
• transferuri naţionale şi internaţionale intragrup sau în afara grupului
bancar, servicii de încasări şi plăţi de tip „cross-currency”.
• transferuri rapide de bani sub forma serviciilor de tip Western Union si
MoneyGram;
• Direct debit – reprezintă serviciul prin care clientul (debitorul) mandatează
banca la care are deschis cont curent, să onoreze cererile de plăţi ale unui creditor
(furnizor de utilităţi sau instituţie financiară), fără acordul expres al debitorului. 23
• Asigurări în caz de accident (ataşate) – presupune o asigurare de viaţă titularilor de conturi
curente;
• Plata facturilor de utilităţi la ghişeele bancare, cu ajutorul aplicaţiilor bancare la distanţă
(internet sau telefon) respectiv prin intermediul automatelor bancare (ATM şi APS);
• Informaţii privind soldul şi rulajele tuturor conturilor deschise
• Închirierea unor casete speciale pentru păstrarea unor valori
• Încărcarea cartelelor preplătite de telefonie mobilă sau de acces la transportul în comun de la
orice automat bancar (ATM sau APS);
• Mobilitatea conturilor permite oricărui titular de cont curent
să dispună transferul conturilor şi produselor ataşate contului curent
(de tip direct debit şi standing order) de la o bancă la alta.
24
• Contul curent - cel mai întâlnit tip de cont bancar - nu este remunerat de regulă cu dobândă sau
dacă este, rata dobânzii oferită este una simbolică.
• Contul de economii - produs similar conturilor curente dar a căror remunerare este mai
convenabilă.
• Contul Escrow – un depozit colateral care are ca scop principal protejarea participanților în
cadrul unui contract comercial.
• Depozitul la termen - fondurile sunt depuse pe termene şi în condiţiile stabilite la constituirea
depozitului.
• Depozitul colateral - reprezintă inaccesibilitatea acestora înainte de rambursarea creditului sau
facilităţii de finanţare.
25
• Certificatul de depozit reprezintă o variantă a depozitelor la termen cu deosebire că dobânda lor
este fixă (aplicată principalului sau sub formă de discount).
• Programele de economisire – creditare – dedicate persoanelor care doresc suport financiar
pentru un proiect (achiziţia, construcţia sau modernizarea unei case sau orice alt proiect personal
major), după o perioadă de economisire de câţiva ani.
• Planurile financiare - durata acestor contracte se întinde pe mai mulți ani, valoarea şi frecvenţa
de plată a primelor putând fi stabilite în funcţie de veniturile, nevoile şi preferinţele clientului.
• Plasamente directe pe piaţa monetară - depozite pe piaţa monetară, certificate de depozit,
operaţiuni reverse repo, instrumente ale pieței monetare cu cupon sau cu discount (bonuri de tezaur,
cambii, accepte bancare, efecte de comerţ), produse financiare derivate (depozite Forward Forward,
aranjamente forward pe rata dobânzii, contracte futures şi opţiuni pe rata dobânzii).
• Plasamente directe pe piaţa de capital – oferă accesul la o gamă diversificată de servicii de
intermediere a investiţiilor la Bursa de Valori Bucureşti, SIBEX şi alte burse de valori din lume.
26
Investiţii administrate sub forma fondurilor de investiţii:
•Fonduri deschise de investiţii (OPCVM – Organisme de Plasament Colectiv în valori mobiliare)
- fac obiectul unei emisiuni şi răscumpărări continue.
•Fonduri închise de investiţii (AOPC – Alte – Organisme de Plasament Colectiv) - oferă în mod
public, un număr limitat de unităţi de fond pe o perioadă determinată de timp.
În funcţie de apetitul la risc şi perioada recomandată de plasament, investitorii pot alege din mai
multe categorii de fonduri:
–Fonduri monetare
–Fonduri de obligaţiuni
–Fonduri mixte sau diversificate
–Fonduri de acţiuni
Alegerea unui fond de investiţii se realizează

în funcţie de profilul de risc al investitorului.
27
Pensii administrate privat obligatorii şi facultative - În prezent fiecare angajat plăteşte o
contribuţie de asigurări sociale (CAS) aferentă sistemului public de pensii, contribuţie echivalentă
cu un anumit procent din salariul brut al fiecărui contribuabil.
• Pensia obligatorie (PILON 2) - este denumirea dată sistemului de pensii administrate
privat, cu contribuţii definite, obligatorii pentru persoanele de până în 35 ani şi opţionale
pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani.
• Pensia facultativă (PILON 3) - este denumirea dată sistemului de pensii facultative,
administrate de companii private, sistem bazat pe conturi individuale şi aderare facultativă.
Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB)

plafonul de garantare incepând cu 1 ianuarie 2011 acesta este de
100.000 de euro în echivalent lei.
28
Conform legii bancare 58/1998, creditul poate fi definit ca orice angajament de

punere la dispoziţie sau acordare a unei sume de bani ori prelungirea scadenţei unei datorii,
în schimbul obligaţiei sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice angajament de
achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă ori a altui drept la încasarea unei
sume de bani.
Rolul creditului în economie este esenţial datorită faptului că facilitează schimburile,
stimulează producţia, susţine creşterea economică jucând un rol important în creaţia
monetară.
Principalele elemente şi caracteristici ale creditului:

• Părţile contractante sunt în general două: debitorul (beneficiarul creditului) şi
creditorul (persoana, în speţă banca care acordă creditul).
• Perioada de creditare sau scadența poate fi stabilită contractual începând de la o
zi până la termene de peste 30 de ani în funcţie de tipul şi destinaţia creditului.
29
•Capacitatea de rambursare poate fi stabilită prin analiza mai multor aspecte
financiare şi non-financiare
•Rambursarea se poate face în rate egale, sume lunare constante (anuități) sau într-o
singură tranşă la scadenţă („în fine”)
•Perioada de graţie: plata doar a dobânzilor în această perioadă
•Perioada de tragere: intervalul de timp în care împrumutatul poate efectua trageri
din credit
•Destinaţia: pentru satisfacerea unor nevoi personale nominalizate / nenominalizate,
finanţarea unor bunuri de consum sau valori imobiliare
•Moneda de acordare: RON, EUR, USD, CHF,, etc
•Avansul: necesar de regulă doar în cazul creditelor auto sau creditelor pentru
finanţarea locuinţelor
•Rata dobânzii: poate fi fixă pe toată perioada creditului sau variabilă în funcţie de
un benchmark (indice de referinţă) sau revizuibilă într-o manieră regulată. comerciali.
30
•Comisioanele şi spezele bancare: cele mai des întâlnite categorii sunt
comisioanele de acordare (angajament), de gestiune, de neutilizare,
penalizatoare şi alte comisioane aferente unor cheltuieli anexe. „Dobânda
anuală efectivă” - ţine cont de toate costurile creditului respectiv (metoda de
calcul DAE în ţara noastră fiind reglementata de Legea 289/2004)
•Garanţiile bancare pe baza titlului de proprietate şi a echilibrului între
valoarea probabilă a garanţiei în cazul unei situaţii de vânzare forţată şi
rapiditatea transformării acesteia în lichidităţi.
•Scopul trebuie să fie clar precizat in cazul creditelor cu destinatie speciala.
•Documente solicitate pentru justificarea veniturilor realizate din surse primare
şi secundare după caz
•Modalitatea de rambursare: la orice sediu al băncii în numerar, virament în
cont curent lei / valută, prin canalele bancare alternative de tip „internet
banking” sau „mobile banking”, la orice ATM sau APS din reţeaua băncii sau
prin reţeaua externă a vânzătorilor / partenerilor comerciali.
31
Tipologia creditelor acordate persoanelor fizice
•După perioada de creditare
pe termen scurt (până la 1 an)
credite pe termen mediu (1 – 5 ani)
credite pe termen lung (peste 5 ani)
•După destinaţie
Credite de consum (finanţarea pe obiect)
–Credite auto
–Credite pentru studii
–Credite pentru îngrijirea sănătăţii şi acoperirea cheltuielilor de spitalizare
–Credite pentru nevoi personale nenominalizate negarantate sau garantate
–Facilităţi de tip „overdraft” (descoperit de cont)
–Facilităţi sub forma cardurilor de credit Facilităţi de tipul „economisire – creditare”
32
Credite ipotecare sau imobiliare
Finanţări de tip „punte” în vederea achiziţiilor imobiliare
•După modalitatea de rambursare
credite rambursabile într-o tranşă
credite rambursabile prin rate fixe (sume lunare de plată descrescătoare)
credite rambursabile prin anuităţi constante (sume lunare de plată constante)
•După forma de acordare
avansul în cont curent (overdraft)
sub forma cardurilor de credit
credite acordate într-o singură tranşă
credite acordate în transe (cazul creditelor pentru construcţia şi amenajarea locuinţei)
•După forma garanţiei:
negarantate
garantate cu garanţii reale: ipotecă, cesiune de creanţe, gaj, depozite colaterale
33
•După calitatea sau serviciul datoriei:
credite performante (standard)
credite neachitate la termenele contractuale
credite nerambursate la scadenţă
•După calitatea debitorilor:
credite standard
credite preferenţiale credite acordate persoanelor aflate în relaţii speciale.
34
Analiza dosarelor de credit
Analiza dosarului de credit se realizează pentru a putea:

• vedea în ce măsură solicitarea de credit se încadrează în criteriile şi condiţiile specifice de credit
• determina capacitatea de rambursare a împrumutatului,
• stabili valoarea creditului, nivelul ratei lunare maxime, numărul total de rate lunare si nivelul
dobânzii în funcţie de categoria de credit solicitată
• realiza scenarii (aşa numitele „stress-teste”) prin care banca analizează impactul unor variabile
independente asupra capacitatii de rambursare.
Monitorizarea creditelor - în vederea asigurării rambursării la scadenţă a acestora, depistării din timp
a factorilor de risc care pot conduce la diminuarea capacităţii de plată a împrumutatului.
În cazul datoriilor restante determinate de anumiţi factori temporari, sau factori independenţi de
companie, banca oferă unele facilităţi care să permită depăşirea acestor dificultăţi, că amânarea,
rescadenţarea, reeşalonarea sau prelungirea creditelor şi a dobânzilor.
35
Etapele derulării creditelor destinate persoanelor fizice
• Primirea cererii de credit şi a tuturor informaţiilor necesare despre client

• Analiza nonfinanciară şi financiară a solicitantului de credit
• Obţinerea aprobării din partea conducerii agenţiei / sucursalei de a înainta dosarul de credit în
vederea obţinerii aprobării de la comitetul de credit împuternicit în acest sens;
• Obţinerea evaluării legale şi a examinării garanţiei (acolo unde este cazul)
• Semnarea contractului de credit şi a altor documente anexe (asigurări de risc financiar, asigurări
de viaţă, garanţii reale sau morale);
• Acordarea, monitorizarea, rambursarea creditelor şi plata dobânzilor;
• Recuperarea creditelor nerambursate şi a dobânzilor neachitate.
36
Tipuri de garanţii
1. Garanţii reale - constituite din bunuri mobile şi imobile ce se pot valorifica

-Privilegiul - garanţie tip ipotecă (înregistrată la cartea funciară) care dă dreptul băncii creditoare
de a urmări bunul ipotecat indiferent de posesor, precum şi dreptul de prioritate faţă de alţi
creditori
-Ipoteca
2.Gajul sau garanţia mobiliară (cu sau fără deposedare)
3.Garanţii personale
-Avalul;
-Fidejusiunea acordată de persoanele fizice;
-Asigurarea de risc financiar;
4.Alte garanţii:
-Gajul general, depozitele colaterale în lei şi valută;
-Garanţia cu soldul creditor al contului curent;
-Cesiunea de creanţă, valori mobiliare (acţiuni, obligaţiuni, cambii, bilete la ordin). 37
Garanţia este activul de ultimă instanţă care acoperă riscul de creditare şi care permite
reluarea ciclului de creditare şi asigură dezvoltarea activităţii de creditare.
Garanţiile reale se emit de debitor, care are calitatea de proprietar sau va avea această
calitate în cazul bunurilor viitoare, în timp ce garanţiile personale se emit de o terţă
persoană, adică alta decât debitorul. În funcţie de calitatea garantului, există garanţii
acordate de către persoane fizice sau juridice.
Informaţii privind istoricul de credit şi conduita tranzacţională se pot obţine de la principalele

instituţii, cum ar fi:
1. Centrala Riscului de Credit
2. Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP)
3. La Biroul de Credit
38
2.4. Cardul bancar
Cardul permite utilizatorului să retragă numerar de la bancomat, să plătească contravaloarea
bunurilor / serviciilor achiziţionate, impozitelor, taxelor etc sau să facă transferuri de fonduri între
conturi.
Elementele componente şi de securitate a cardurilor – în vederea prevenirii şi ingreunării

falsificării sau realizării de fraude cu carduri:
• PIN-ul – trebuie cunoscut doar de deţinătorul legal al cardului
• Banda magnetică
• Tipărirea caracterelor de pe card – cu un fond special
• Tipărirea caracterelor în relief
• Materialul din care este confecţionat cardul să fie greu de falsificat
• Semnătura deţinătorului pe spatele cardului
• Eventuale holograme existente pe card
• Eventuale fotografii (fotografia deţinătorului)
39
Clasificarea cardurilor
•După natura suportului fizic al datelor înregistrate:
Carduri cu banda magnetică
Carduri cu cip (smart card)
Carduri hibride (conţin atât banda magnetică cât şi cip)
•După modalitatea de scriere a datelor personale pe card
În relief – embosate (pot fi utilizate imprinterele)
Neembosate
•După facilităţile de credit oferite:
Carduri de debit cu sau fără facilitate de overdraft
Carduri de credit – oferă o limită de credit în funcţie de bonitatea clientului
Carduri de tip CHARGE
Card preplătit
40
• După calitatea juridică a utilizatorului
Carduri oferite persoanelor fizice
Carduri business oferite persoanelor juridice
•După calitatea emitentului de carduri
Carduri emise de instituţii financiare (în principal bănci)
Carduri emise de instituţii nonfinanciare (lanţuri de magazine mari, linii aeriene
internaţionale, ONG-uri etc).
•După mediul de utilizare a lor
Carduri ce se pot utiliza doar pentru retrageri de la bancomat: Cirrus, Plus;
Carduri ce nu pot fi utilizate offline (imprintere) – cardurile neembosate;
Carduri ce pot fi utilizate atât la retragerile de numerar, tranzacţii comercianţi atât în mediul
online cât și offline.
•După moneda în care sunt emise:
Carduri emise într-o singură monedă;
Carduri multi-valută sau dual-currency.
41
•După categoria clientelei vizate:
Carduri destinate publicului fără necesitatea îndeplinirii anumitor condiții legate de
venit: Visa Electron, Visa Classic, Maestro, Mastercard;
Carduri destinate clientelei cu venituri semnificative: Visa Gold, Mastercard Gold,
American Express Gold (Credit), Visa Platinum, Mastercard Platinum;
Carduri destinate unei număr restrâns de clienți, în general persoane fizice ce
beneficiaza de un statut social înalt și un nivel ridicat al veniturilor („High Net Worth
Individuals”):Visa Infinite, MasterCard World Elite, JP Morgan Palladium Card, Visa
Signature, respectiv cardurile de tip American Express Platinum și Centurion.
42
Instituțiile de credit își structurează politica de preț cu ajutorul anumitor
dobânzi, comisioane și speze percepute, câteva din cele mai întâlnite fiind
următoarele:
•Comisioane pentru deschiderea respectiv emiterea contului de card;
•Comisioane de administrare anuală / lunară a cardurilor;
•Comisioane pentru alimentarea conturilor de card;
•Comision pentru utilizare ATM/POS proprii sau ale altor bănci din țară și din
străinatate;
•Comision interogare sold de la ATM-uri;
•Comision remitere extras de cont prin poştă, email sau internet banking;
•Comision reemitere card şi PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus, uitat)
sau în cazul unui card demagnetizat;
•Dobânda aplicată la limita descoperitului de cont/limita de credit respectiv
dobânda penalizatoare în cazul neefectuării la scadenţă a rulajului minim
obligatoriu sau în cazul unui credit restant.
43
•Taxa conversie valutară
În vederea protejării clienților, băncile pot constitui plafoane maxime zilnice pentru ridicarea
numerarului de la ATM / POS, respectiv în cazul tranzacțiilor realizate la comercianți (inclusiv în
cazul tranzacțiilor realizate pe internet).
Principalele operaţiuni realizate cu ajutorul cardurilor
•Operaţiuni de retragere de numerar de la automatul bancar ATM

(Automated Teller Machine)
•Operaţiuni de plăţi cu carduri la comercianţi
Carduri de loialitate, carduri proprietar sau carduri co-

branded
Cardurile proprietare sunt emise de către un comerciant care poate
activa în diverse industrii, de la retail şi până la IT&C. Cardurile
co-branded sunt carduri emise de o instituţie financiară, un
comerciant şi o companie de plată.
44
INTERNET BANKING
Principalele tipuri de operaţiuni bancare care se pot realiza prin intermediul aplicatiilor
internet banking:
•constituirea / reînnoirea / desfiinţarea de depozite la termen;
•plăţi către diferite conturi ale utilizatorului respectiv către alți beneficiari (transferuri intra și
interbancare de fonduri);
•operațiuni de schimb valutar;
•informaţii suplimentare privind soldul și rulajele conturilor prin intermediul situațiilor /
extraselor de cont
•informaţii suplimentare privind produsele şi serviciile bancare (tipurile de produse/servicii,
dobânzi, comisioane, termene, garanţii, facilităţi, cursuri valutare, conditiile de acces la credite
sau alte facilitati promotionale).
45
Securitatea operaţiunilor bancare pe internet - câteva din principalele
elemente de luat în seamă în analiza comparativă a serviciilor de internet banking:
• Ergonomicitatea: consistenţa unui site, navigarea, informaţiile din site,
instructiunile demo;
• Securitatea: utilizarea firewall-urilor, verificarea certificatelor şi
semnăturilor digitale, protejarea datelor de autentificare şi informaţiilor private
ale clientului, împiedicarea accesului fraudulos şi translabilitatea tranzacţiilor;
• Funcţionalitatea produsului: plăți către orice beneficiari cu contul la o
bancă locală, plăți către Trezoreria Statului, transferuri între conturile proprii,
constituiri sau lichidări de depozite, schimburi valutare, vizualizare, export,
tiparire extrase ale tuturor conturilor, plăți utilităţi;
• Asistenţă tehnică – 24/24 7 zile din 7;
• Costurile – aproximativ cât % din costurile la ghişeu se regăsesc în cazul
Internet banking.
46
Avantajele şi vulnerabilitățile utilizării aplicațiilor de tip Internet Banking
•Avantaje •Vulnerabilitati:
Economisire de bani prin comisioane şi Interfeţe greu accesibile
costuri reduse comparativ cu ghişeele Securitatea tranzacţiilor în cazul unor
bancare aplicaţii
Economisire de timp Limitări cantitative ale tranzacţiilor
Eficiență sporită Riscul apariţiei erorilor (riscuri
Mobilitate şi confort operaţionale)
Siguranţă Operaţiuni limitate comparativ cu cele
Flexibilitate financiară efectuate în agenţii sau sucursale (nu se
Mobilitate. pot contracta credite)
Decontarea în unele cazuri nu se face în
timp real
47
MOBILE BANKING - În România, mobile banking-ul a fost introdus în 1999, iar în prezent
funcţionează la aproape toate băncile. În prezent, exista tendinţa de migrare a tehnologiei mobile
banking către sistemele de operare a telefoanelor de ultimă generație („smartphone”).
Operaţiunile bancare care se pot efectua prin telefonia mobilă sunt diverse şi se pot grupa
astfel:
• operaţiuni de consultanţă (soldul conturilor de carduri şi limita de creditare disponibilă,
produsele şi serviciile bancare oferite – depozite la termen, credite de consum, trezorerie,
dezvoltare, imobiliare – dobânzi, comisioane, cursuri valutare);
• servicii de plăţi – comerciale, financiare, transferuri intrabancare de fonduri, transferuri între
conturile curente şi cele de carduri sau numai între cele de carduri;
• alte servicii – obţinerea extraselor de cont, solicitarea blocării contului de card în cazul
pierderii/furtului acestuia, avertizarea clientului la tranzacţiile care se efectuează din contul său de
card la ATM sau POS peste o anumită limită, avertizarea clientului la epuizarea disponibilului,
limitei de creditare sau modificarea acesteia. 48
1. Prezentati succint cel putin 5 servicii atasate contului curent pe care
institutiile de credit le ofera clientelei retail;
2. Prezentati succint cel putin 5 solutii de economisire si plasament pe care
institutiile de credit le pun la dispozitie clientelei retail;
3. Definiti conceptele de OPCVM si AOPC si dati exemple;
4. Prezentati cel putin 7 caracteristici ale creditelor retail;
5. Prezentati tipologia creditelor retail in functie de destinatie, modalitatea
de rambursare si forma de acordare;
6. Prezentati succint principalele activitati ce tin de monitorizarea si
recuperarea creditelor;
7. Prezentati succint principalele etape ale derularii creditelor destinate
clientelei retail;
8. Prezentati succint principalele componente si elemente de securitate ale
cardurilor bancare;
9. Prezentati tipologia cardurilor bancare in functie de cel putin 5 criterii
10. Dati cel putin 8 exemple de costuri ale detinerii si utilizarii cardurilor
bancare de catre clienti;
11. Prezentati comparativ principalele avantaje si vulnerabilitati ale
aplicatiilor de tip mobile si internet banking.
49
Bibliografie

•Dănilă Nicolae, Lucian Anghel, Şinca Florin, “Retail banking – produse şi
servicii bancare retail”, Editura Economică, 2012
• Institutul Bancar Român – ECFB, Modul B,:” Clienţii şi produsele
bancare”, 2006
•Institutul Bancar Român, “Principii de creditare – Analiza creditului”, 2006
•Ungurean, Pavel, “Banking – Produse şi operaţiuni bancare”, Editura Dacia,
2001
50
Servicii de administrare a averilor pentru clientela cu venituri și averi
semnificative „Private Banking / Wealth Management”
Obiective:
•Tipologia serviciilor destinate clientelei cu venituri si averi semnificative
•Principalele produse si servicii bancare destinate acestei categorii de
clientela
•Banking
•Funding
•Spending
•Etapele procesului investitional
51
Unitatea de învățare 3 - Servicii de administrare a averilor pentru clientela
cu venituri și averi semnificative - „Private Banking/Wealth Management”
Serviciile de tip „Private Banking” şi „Wealth Management” se adresează în principal

oamenilor cu venituri şi averi foarte mari, proprietari de afaceri mici şi mijlocii, fie ei
antreprenori sau moştenitori a unor afaceri de familie, directori executivi la companii
mari, oameni de succes ai unor profesii liberale, actori, artişti sau sportivi de
performanţă.
Băncile pun la dispoziţie clienșilor acel „One Stop Shop” în care sunt regăsite toate
produse şi serviciile bancare prin intermediul unui consilier dedicat fiecarui client.
52
•Premium/Personal/Premier Banking –
Family pentru clienţii ce deţin disponibilităţi de cel
Office
puţin 50.000 - 150.000 EUR (sau echivalent
Private Banking / în lei)
Wealth
Management
•Private Banking / Wealth Management –
Personal / Premium /
Premier Banking pentru clienţii cu disponibilităţi de cel puţin
100.000 EUR sau echivalent în lei, pragul
Retail Banking minim urcând de la o bancă la alta în funcţie

de reputaţia şi politica comercială
•Family Office/Private Office- reprezintă un birou cu angajaţi dedicaţi gestionării averii unei singure
familii. Aceste soluții financiare complexe se pretează familiilor bogate cu disponibilităţi şi averi de
cel puţin 25 mil EUR, media la nivel global a activelor deţinute de familii ce apelează la astfel de
servicii fiind de aprox. 300 mil EUR.
53
Expertiza
unei
instituţii
financiare
specializate
în
administrare
a averilor
54
TOP Banca TOP TOP Banca US$ mld
2013 2012 1 UBS 1,705
1 UBS 2 2 Bank of America 1,674
2 Credit Suisse 1
3 JPMorgan 4 3 Wells Fargo 1,400
4 HSBC 3 4 Morgan Stanley 1,308
5 Citi 5
6 Deutsche Bank 6 5 Credit Suisse 854.6
7. Merrill Lynch Wealth Management 9 6 Royal Bank of 628.5
8 Santander 8 Canada
9 BNP Paribas 7 7 HSBC 398.0
10 Goldman Sachs 11 8 Deutsche Bank 387.3
9 BNP Paribas 346.9

10 Pictet 322.2
11 JPMorgan Chase 318.0
12 Citigroup 250.0
13 Goldman Sachs 240.0
14 ABN AMRO 212.7

15 Barclays 201.4
55
Banking – servicii bancare
Day-to-day Banking:
Conturi curente, conturi de economii, depozite, carduri de debit

CONTURI CIFRATE (doar clientilor vechi si cu un istoric
impecabil in banca)
Charge Cards & Carduri de credit:
oVisa Platinum, Infinite, Signature + JP Morgan
PALLADIUM SIGNATURE Visa Card
oMasterCard Platinum, World Elite
oAmerican Express Platinum & CENTURION
(only by invitation
Depozite multi-valuta – produse structurate
56
Banking – servicii bancare
• Depozite fiduciare – (mai convenabile dpdv fiscal „off-shore” – se

fac pe numele bancii dar in contul si pe riscul clientului)
• Instrumente de plata, cecuri
• Direct Debit, Mobile Banking, Internet Banking
• Produse si servicii de trezorerie – protectie impotriva riscului de rata a
dobanzii si curs de schimb
• Economisire pe termen lung sub forma de pensii private si asigurari de
viata
• Planuri financiare si asigurari de sanatate
57
Etapele procesului investițional
• Analiza nevoilor din prisma averii, veniturilor și obiectivelor financiare
• Definirea conceptelor și obiectivelor financiare: clase de active, portofoliu, bugete,
1 riscuri
• Determinarea constrângerilor în realizarea portofoliului de investiții

2 • Determinarea profilului de investiții și schițarea unui portofoliu de bază
• Alocarea strategică a activelor

3
• Alocarea tactică a activelor

4
• Implementarea strategiei
5
• Monitorizarea performanței și riscurilor, Feedback continuu

6
• Optimizarea permanentă a performanțelor și riscurilor

7
• Feedback și raportare
8
58
Cash Piata Oblig Actiun Fondu Commodities Hedge REITs Arta Total
Moneta at i ri Funds
ra
RON __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
EUR __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
USD __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
CHF __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
GBP __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
TRY __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
BRL __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
60
INVESTING - Servicii de investitii: - FX, MM, FI, Actiuni,
Indici, Marfuri, Fonduri de investitii,
61
Finantari
•Credite croite pe nevoile clientului

•Credite imobiliare si credite punte
•Credite pentru cumparare de active financiare (MARGIN TRADING)
•Asistenta in investitiile imobiliare
•Imprumuturi Lombard (garantate cu titluri financiare)
•Angajamente ale bancii – scrisori de garantie – licitatii
•Credite multi-valuta
•Credite pentru achizitionarea operelor de arta, Yacht-uri, Business Jets,
palate sau conace
62
SPENDING – Facilitati bancare si extrabancare de utilizare a averii
Savoir Vivre - Personal Concierge - American Express

• (Platinum / Centurion) si Mastercard World Elite
• Privilegii: Inchirieri limuzine, Yacht-uri, Avioane private sau privilegii pe croaziere
• Camere hoteliere exclusiviste, hoteluri de lux, vile si statiuni dedicate clientele “HNWI”,
Fine Dining Programs, evenimente exclusive, Golf Tours, Fitness Club, Wine Clubs, Special
Clubs, Exclusive Shopping Protection si alte facilitati
• Asigurari dedicate „HNWI”
• Filantropie, Mecenat
• Arta, hobby, bijuterii, haine de lux, excursii exotice, yachting, etc
63
1. Prezentati principalele produse si servicii oferite de banci clientelei cu

venituri si averi semnificative;
2. Prezentati succint etapele procesului investitional;
3. Prezentati succint principalele solutii de finantare oferite de banci
clientelei cu venituri si averi semnificative;
4. Descrieti succint principalele caracteristici si beneficii pe care le ofera
cardurile din gama Premium (Gold, Platinum, WorldElite / Infinite).
64
Bibliografie
• Dănilă Nicolae, Lucian Anghel, Şinca Florin, “Retail banking – produse şi

servicii bancare retail”, Editura Economică, 2012
•Dedu Vasile, Nitescu Dan Costin, “Banking relationship management – A new
paradigm?”, Revista de Economie teoretică și aplicată, nr 4/ 2014 (593)
•Ernst & Young - Private Banking going digital: a difficult shift of priorities,
2015
• Ernst & Young – EY Bank Barometer 2014 – New Realities in Swiss
Banking
• Delloite – Wealth Management and Private Banking – Connecting with
clients and reinventing the value proposition 2015
• Deloitte – The Swiss Private Banking Sector – Back to the fast track
• Delloite – From private banking to wealth management – Challenges and
opportunities
65
Unitatea de învățare 4 - Produse şi servicii bancare destinate clientelei persoane juridice -
„Commercial & Corporate Banking”
4.1. Introducere
4.2. Produse şi servicii personalizate de gestiune a lichidităţilor (Cash Management)
4.6. Analiza, acordarea, monitorizarea si controlul creditelor
4.7. Produse şi servicii de finanţare şi susţinere a activităţilor de comerţ exterior
4.8. EXPORT FINANCE – Produse şi servicii bancare dedicate susţinerii exporturilor
4.9. Produse și servicii de trezorerie
Obiective:
• Conturi si operatiuni curente
• Solutii de plata si instrumente de plata (ordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin,
dispozitia de plata valutara externa, dispozitia de incasare valutara externe, direct debit, platile
programate
• Carduri si servicii atasate
• Solutii de finantare a activitatii curente si a investitiilor:tiollogie credite, analiza, acordarea,
monitorizarea si controlul creditelor (analiza cantitativa si analiza calitativa)
• Garantii utilizate in activitatea de creditare
• Solutii de sustinere a activitatilor de comert exterior - plati docuentare externe: incasso-ul si
acreditivul 66
Unitatea de învățare 4 - Produse şi servicii bancare destinate clientelei persoane juridice
„Commercial & Corporate Banking”
4.1.Introducere
Produsele şi serviciile bancare pentru persoanelor juridice sunt dezvoltate si diversificate în
functie de complexitatea afacerilor, de nevoile specifice ale segmentelor de clientelă cărora se
adresează.
Segmentarea pe categorii de clientela[1] poate să difere sensibil în funcție de strategia comercială
a fiecărei bănci. În cazul unor bănci o companie poate fi considerată ca fiind mare pe când în cazul
altei bănci aceeași companie poate fi inclus la un segment dedicat companiilor mici și mijlocii.
4.2.1. Conturi şi operaţiuni curente

Contul bancar reflectă expresia relațiilor dintre bancă și client ce permite atragerea de resurse sau
stingerea unor obligații în cadrul unor procese economice și financiare pe care băncile și clienții le
derulează cu diverse entități pe plan național și internațional.
67
Conturile care le pot deschide persoanele juridice in calitate de clienti ai bancii imbraca
urmatoarele forme:
•Conturi curente
•Conturi colectoare
•Conturi de distribuţie
•Conturi fiduciare
•Cont Escrow
•Subconturi personalizate
•Conturi de capital social
68
Alte servicii aferente operaţiunilor curente şi•Operaţiuni cu numerar
gestiunii lichidităţilor •Servicii de asistenta de tip „Help Desk”/ „Call
•Transferuri rapide interne Center”
•Servicii de colectare a numerarului şi a altor valori •Servicii de internet banking/electronic banking
•Semnătură electronică/certificate digitale
•Facilitarea plăţilor vamale
•Servicii de transfer a disponibilului de la
Trezoreriile de Stat
•Servicii de tipărire a formularelor
•Transmiterea automată a extraselor de cont în
format SWIFT (MT940)
•CIP Online/Offline
•Plata facturilor
•Operaţiuni de schimb valutar
•Transferuri automate de tip „Sweep”
69
4.2.2. Soluţii de plată
•Transferuri bancare intra şi interbancare

•Transferuri bancare internaţionale – intra-grup şi în afara grupului Plăţi în numerar la
ghişeu sau la automatele bancare
•Plati multiple
•Servicii de plăţi de tip „Cross-Currency”
•Servicii de plăţi de tip „SEPA”
70
4.2.3. Instrumente de plata
Instrumentele de plată cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalică şi bancnote.

Instrumentele de plată fara numerar sunt documente standardizate care conţin instrucţiuni
de plată date de plătitor băncii sale pentru transferul fondurilor către banca beneficiarului.
Orice instrument de plată conţine două tipuri de informaţii: financiare şi nefinanciare.

• Informaţia financiară se referă la suma de bani care trebuie plătită, valuta,
băncile participante şi conturile debitoare şi creditoare, numele părţilor
participante la tranzacţie, iar responsabilitatea asupra acurateţii informaţiilor revine
emitentului.
• Informaţia nefinanciara cuprinde elemente adiacente plăţii, ca scopul acesteia
sau anumite instrucţiuni cu caracter specific.
71
Instrumente de plata
Exemple de instrumente de plata fara numerar:

- ordinul de plată,
- cecul,
- cambia,
- biletul la ordin,
- dispoziţia de plată externă,
- dispoziţia de încasare externă,
- cardul,
- ordinul de plata electronic,
- cecul electronic.
- direct debit
- platile programate
72
Instrumente de plata
Dupa iniţiatorului plăţii, instrumentele se împart în două grupe:

- instrumente de credit, instrumentate de cumpărător: ordinul de plata. Partile
implicate sunt ordonatorul (platitorul sau emitentul instrumentului), beneficiarul si
bancile participante (emitenta sau initiatoare), eventual o banca intermendiara si in
final banca destinatara (colectoare). INSTRUMENTAT DE DEBITOR
- intrumente de debit, instrumentate de vânzător: cecul bancar, cambia, biletul la ordin,

direct debitul, platile programate. Practic este vorba de transfer de debit iniţiat de
creditor, adică un transfer asupra căruia debitorul şi-a dat acordul prin semnarea
instrumentului de plată şi urmează ca suma să fie transferată creditorului la simpla cerere a
acestuia. INSTRUMENTAT DE CREDITOR
73
Ordinul de plata (instrument de debit)
Ordinul de plată (engl. payment order) este o dispoziţie necondiţionată dată de ordonatorul
acesteia unei bănci emitente de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani, fie in
cont fie in numerar. Ordinul de plată presupune ca ordonatorul să aibă disponibilităţile necesare
în cont. Ordinele de plata pot fi realizate pe suport hartie sau in format electronic (necesita o
semnatura electronica).
Informatiile obligatorii ale unui ordin de plata:

- identificarea instrumentului (ordin de plată),
- suma in cifre si litere,
- ordonatorul, contul şi banca sa,
- beneficiarul, contul şi banca acestuia, data
emiterii
- semnătura electronică (parola, PIN)
74
Ordinul de plata (instrument de debit)
Ordinul de plată electronic este un instrument care prezintă cel putin două caracteristici:
necondiţionalitatea plăţii (necesitatea prezentarii la banca unor documente de expeditie,
transport, calitate etc) si revocabilitatea OP-ului pana in momentul acceptarii lui de
catre banca destinatara.
Nefinalizarea transferului. În cazul nefinalizării transferului, banca emitentă are obligaţia să

returneze plătitorului suma din ordinul de plată, inclusiv penalizările de intârziere.
75
Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor
Direct Debit
Direct debitul este forma în care debitorul mandatează banca la care are contul să onoreze
cererile de plăţi ale unui anumit creditor, de regulă un prestator de servicii repetate (telefon,
electricitate, gaze, apă, salubritate etc), fără acordul expres al debitorului. Direct debitul se
realieaza in baza unei conventii intre parti (debitor, creditor si banca).
Standing order – Plati programate
Plata programată (engl. standing order) este o variantă a debitului direct si presupune
transferul unei sume constante sau transferul integral al soldului unui cont current respectiv
transferul excedentului faţă de o anumită limită a soldului unui cont current. Avantajele
platilor programate constau in operativitatea, economia de timp si comoditatea, scutirea de
grija platilor sistematice.
76
Cecul bancar
Cecul este un titlu de credit emis de o bancă în favoarea posesorului cecului care are dreptul
să se adreseze băncii solicitând stingerea creanţei prin plata titlului. cecul permite cesiunea de
creanţă prin girare către alt creditor care devine noul posesor al titlui de credit şi în această
calitate se poate adresa băncii pentru primirea sumei cuvenite.
• Trăgătorul este partea care emite (scrie) cecul şi dă o dispoziţie de plată, băncii la
care are deschis contul.
• Trasul este întotdeauna o bancă la care trăgătorul are deschis contul şi care
efectuează plata, pe baza cecului primit, către o terţă parte sau chiar către
trăgător dacă acesta solicită să i se elibereze numerar.
• Beneficiarul este partea care primeşte suma transmisă de trăgător; în situaţia în care
trăgătorul a dispus să i se elibereze numerar, acesta devine si beneficiar.
Emiterea unui cec fără ca trăgătorul să dispună de fondurile necesare (în descoperit de cont)
atrage sancţiuni civile şi penale.
77
78
Menţiunile obligatorii ale cecului.
- denumirea de cec trebuie să figureze pe înscris prin formula “plătiţi în schimbul

acestui cec” care are un caracter imperativ
- ordinul necondiţionat de plată a unei sume de bani (cifre si litere)
- stipulat “ la ordin” cu semnificatia că cecul poate circula prin girare şi “nu la ordin”
adică cecul nu poate fi girat
- numele trasului este numele băncii plătitoare
- locul de plată, localitatea şi adresa băncii plătitoare la care trebuie prezentat cecul
pentru încasare;
- data şi locul emiterii, respectiv ziua, luna şi anul pentru a se putea cunoaşte
termenul până la care posesorul trebuie să prezinte cecul la plată, termen după care
trăgătorul decade din drepturile sale de regres
- numele trăgătorului, adică numele, prenumele şi adresa emitentului pentru a se
identifica clientul de către banca plătitoare;
- numele beneficiarului pentru ca banca să identifice persoana destinatară;
- - semnătura trăgătorului este explicită (nume şi prenume) şi olografă (scrisă de
mână) si eventual stampila unitatii (pentru pj)
79
Tipuri de cecuri:
• Cecul nominativ – are inscris numele beneficiarului si dă încredere acestuia că cecul se

va deconta numai în favoarea sa
• Cecul certificat - suma se blochează în cont până la primirea cecului la decontare sau până
la expirarea valabilitătii acestuia.
• Cecul barat - este de două feluri: cecul cu barare generală care nu are completat spaţiul
dintre cele două linii şi poate circula prin girare, fiind prezentat la încasare de ultimul
posesor care trebuie să completeze spaţiul dintre linii cu denumirea şi adresa băncii sale.
Cecul cu barare specială este acela care are înscrisă între cele două linii denumirea băncii
către care se va face plata.
80
Tipuri de cecuri:
• Cec la purtător care în loc de beneficiar are înscrisă menţiunea “la purtător” sau “plătiţi
purtătorului” şi care se plăteşte de bancă celui care se prezintă cu cecul.
• Cecul postdatat care dă posibiltatea ca data emiterii să fie o dată ulterioară emiterii
propriuzise (în practică după expediera bunurilor sau la introducerea cecului în bancă pentru
încasare).
• Cecul pentru numerar se foloseşte pentru încasarea în numerar prin simpla prezentare a
cecului şi beneficiarului la banca emitentului.
• Cecul de călătorie este tot o variantă a cecului pentru numerar care are înscrisă denumirea
“cec de călătorie” şi o anumită sumă care se poate ridica de la o bancă sau o unitate de
turism. Cecul se poate emite în monedă locală sau valută şi poate fi pe o durată determinată
sau nedeterminată. Cecul de călătorie se foloseşte în activitaea de turism înlocuind
transportul banilor.
81
Cambia
Cambia este un instrument de plată si un titlu de credit ce exprimă obligaţia asumată de un

debitor de a plăti la vedere sau la scadenţă o sumă de bani în favoarea unui beneficiar.
Participanţii la o cambie sunt cel puţin trei entităti: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
- Trăgătorul este entitatea care emite (trage) cambia în calitate de creditor (vânzător,
furnizor) pentru bunurile care se comercializează cu plata amânată (la un anumit
termen).
- Trasul este entitatea care plăteşte suma înscrisă pe cambie, adică debitorul care
mandatează banca sa să onoreze cambia.
- Beneficiarul este entitatea care primeşte banii, faţă de care trăgătorul are o obligaţie
de plată şi îi cedează prin cambie drepturile băneşti cuvenite din tranzacţie.
82
Cambia
83
Cambia
Menţiuni obligatorii:
- Ordinul de a plăti care trebuie să fie clar, precis şi necondiţionat, folosindu-se formula
“plătiţi” o suma de bani (cifre si litere)
- Numele trăgătorului care emite cambia, stabileşte tipul de cambie şi este plătitorul de
ultimă instanţă dacă trasul nu-şi onorează obligaţia asumată.
- Numele plătitorului (trasul) trebuie să fie complet, aşa cum apare în actele oficiale.
- Scadenţa este necesară pentru a se cunoaşte data la care cambia trebuie plătită, daca nu,
ea este platita la vedere
- Locul unde se efectuează plata
- Numele beneficiarului se scrie clar şi complet; beneficiarul poate desemna o altă
persoană, purtător, prin înscrierea numelui acestuia pe cambie.
- Data, locul emiterii si semnătura trăgătorului
84
Cambia
Acceptarea este actul prin care trasul se obligă să plătească, la scadenţă, posesorului
titlului suma inscrisă pe acesta.
Scadenţa şi plata cambiei – trebuie să fie certă (o dată precisă), unică (nu se admit
scadenţe succesive) şi posibilă (să nu fie o zi neindentificabilă).
Plata se face la scadenţă şi la locul indicat pe titlu prin prezentarea cambiei. La primirea
cambiei, trasul are obligaţia să plătească.
Scontarea cambiei.
Scontarea este operaţiunea de vânzare a unei cambii către o bancă comercială în scopul de
a obţine lichiditate înainte de scadenţă.
Va = Vn – Sc,
unde: Va = valoarea actuală,
Vn = valoarea nominală,
Sc = scontul
85
Biletul la ordin
Biletul la ordin este o variantă a cambiei care PUNE ÎN LEGĂTURĂ NUMAI DOUĂ
PERSOANE, DEBITOR (EMITENTUL) ŞI CREDITOR (BENEFICIARUL), spre
deosebire de cambie care stabilea relaţii între trei persoane.
Menţiunile obligatorii prevăzute de lege:

• denumirea de bilet la ordin, tipul titlului (la ordin sau nu la ordin),
• dispoziţia de plată prin expresia voi plăti sau mă oblig să plătesc, suma (in cifre şi
litere), moneda, emitent (nume, adresă, bancă, cont),
• data si locul emiterii,
• scadenţa,
• locul plăţii,
• beneficiar (nume) şi semnătura emitentului.
Spre deosebire de cambie, biletul la ordin este indivizibil, adică nu se acceptă plăţi
parţiale.
86
Biletul la ordin
Biletul la ordin fiind o cambie îi sunt specifice toate procedurile procesului cambial,
respectiv girul, avalul, protestul, regresul, execuţia cambială, alterarea,
prescripţia. Există totuşi o excepţie, acceptarea, care nu mai este necesară, întrucât
emitentul este în acelaşi timp şi acceptant.
87
Girul
Girul este actul prin care posesorul titlului numit girant, transferă altei persoane numită
giratar, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe titlu, odată cu predarea acestuia, toate
drepturile decurgând din acest titlu. Girul se dă pe verso-ul cambiei sub forma unor menţiuni
scrise şi semnate care din punct de vedere juridic înseamnă o declaraţie scrisă şi subscrisă si
care cuprinde: numele girantului, numele giratarului, data şi semnătura girantului.
Girul poate fi de mai multe feluri:

• Girul în plin sau girul standard prin care se dă dispoziţie debitorului să plătească
un alt beneficiar.
• Girul în alb care nu are înscris numele giratarului,
88
Girul
• Girul cumulativ/alternativ în cazul în care pe titlu se înscriu mai mulţi giratari

• Girul în favoarea băncii cunoscut ca operaţiune de scontare prin care posesorul
cambiei poate obţine resurse de la bancă înainte de scadenţă, prin girarea în
favoarea băncii.
• Girul pentru garantie se dă de către beneficiar pentru a garanta anumite obligaţii
Avalul
Avalul este o garanţie dată de o persoană numită avalist care garantează plata către unul din
obligaţii cambiali numit avalizat pentru toată suma menţionată pe titlu sau pentru o parte
din ea. Avalul se foloseşte atunci când sunt anumite rezerve privind capacitatea de plată a
trasului sau nu sunt disponibile suficiente informaţii despre bonitatea acestuia.
89
Actiuni juridice pentru recuperarea cambiei
În materie judiciară privind cambiile, obligatul principal este trasul care a acceptat plata si
avaliştii acestuia, faţă de care se întreprinde o acţiune cambială directă (protestul), iar
dacă debitul nu se lichidează acţiunea cambială (regresul) se indreaptă către trăgător,
iar acesta către giranţi.
Regresul presupune că posesorul s-a îndreptat mai înainte, prin acţiune directă, asupra
acceptantului şi avaliştilor săi, dar rezultatele nu sunt satisfăcătoare (debitul persistă total sau
parţial) şi acum se indreaptă către ceilalţi participanţi (trăgător, giranţi, avalişti). Actiunea de
regres se desfăşoară, în principiu, după expirarea scadenţei când plata a fost refuzată sau
neonorată, dar în practică intervin situaţii (refuz acceptare, incapacitate de plată, faliment) în
care acţiunea de regres nu trebuie să mai aştepte scadenţa. Actiunea de regres se adresează de
posesor împotriva trăgătorului, acesta contra girantului, apoi girantul contra alt girant, deci o
succesiune de acţiuni de regres.
Executarea silită - Executarea silită se face pe cale juridică, la

cererea posesorului şi presupune o anumită procedură.
90
Principalele soluţii de economisire oferite de către bănci companiilor sunt următoarele:
•Depozitele la termen în moneda naţională sau valută, cu diferite scadențe
•Depozitele overnight reprezintă plasamente ce depăşesc un anumit plafon
•Depozitele de tip „Revolving constituite la termen
•Depozitele Escrow
•Depozitele colaterale
91
4.4.1. Carduri bancare de tip „Business” sau „Corporate”
Cardurile emise pentru clientela companii de către bănci se numesc carduri de tip „Business” sau
„Corporate”. Aceste instrumente de plată fără numerar pot fi emise în moneda naţională sau în valută
sub licenţa Visa, Mastercard sau American Express cu circulaţie naţională şi internaţională.
Cele mai cunoscute categorii de carduri destinate clientelei persoane juridice sunt:
•cardurile de debit – sunt cardurile pentru plăți, asociate contului curent. La fiecare tranzacţie cu
cardul, suma cheltuită se scade din disponibilul existent în contul curent;
•cardurile de credit – sunt cardurile cu funcţionalităţi de credit, unde toate tranzacţiile realizate în
cursul unei luni sunt incluse într-un extras de cont.;
•cardurile charge – au funcţionalitate similară cu a cardurilor de credit, cu menţiunea ca toate
tranzacţiile realizate în decursul unei luni trebuie rambursate integral până la finele lunii.
92
Cardurile pot fi utilizate pentru:
Plata bunurilor şi serviciilor la comercianţii acceptanţi din ţară şi din străinătate, atât în mediu
electronic (la terminalele EFTPOS) cât şi manual (imprintere ZIP-ZAP în cazul cardurilor
embosate) ;
Efectuarea tranzacţiilor pe internet, poştă sau telefon (MOTO – Mail Order/Telephone Order)
în condiţii sporite de securitate, odată accesate serviciile de tip 3D Secure (Verified by
Visa/Mastercard SecureCode) ;
Plăti facturilor emise de diverşi furnizori de utilităţi (telefonie, electricitate, apă-canal, gaze,
televiziune satelit, etc) sau transferuri bancare la ATM, POS sau APS;
Obţinerea de informaţii privind soldul contului de card şi a ultimelor 10 tranzacţii de la
automatele bancare (ATM sau APS) ale băncii;
Schimbarea codului PIN la ATM-urile băncii;
93
4.4.2. Servicii de acceptare carduri - presupun permiterea efectuării de operaţiuni de către deţinătorii
de carduri Visa, Mastercard şi American Express (cu banca magnetică sau cip) prin intermediul
terminalelor electronice de tip EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale).
Terminalul respectiv permite transferul electronic de fonduri la punctul de vânzare, permite preluarea,
prelucrarea, stocarea şi transmiterea într-o manieră sigură, modernă şi eficientă a informaţiilor privind
plăţilor realizate cu cardul.
Avantajele comercianţilor constau în creşterea volumului de vânzări, reducerea costurilor, simplificarea

ciclului operaţiunilor de plată, decontarea sigură, rapidă şi eficientă a sumelor încasate, precum şi
simplificarea reconcilierii zilnice şi lunare a operaţiunilor efectuate.
Plata salariilor pe card se realizează în baza unei convenţii de plată a salariilor încheiată între bancă şi
compania angajatoare, salariaţii pot avea acces la un card de debit ataşat contului de salariu, cont în care
drepturile salariale să le fie virate.
94
4.4.3. Plata pe card a salariilor angajaţilor companiei
Unele bănci oferă pachete consistente de produse şi servicii bancare şi extra-bancare pentru motivarea
şi fidelizarea angajaţilor companiei cu un potenţial deosebit (persoane cheie din cadrul conducerii
executive sau salariaţilor cu un potenţial deosebit de dezvoltare profesională):
•Produse şi servicii de economisire respectiv creditare în condiţii mult mai avantajoase faţă de
condiţiile standard
•Planuri de investiții pentru angajaţi în condiţii mai avantajoase decât în cazul în care angajaţii ar opta
pentru asigurări individuale (pe cont propriu)
•Planuri de protecţie a vieţii şi sănătăţii angajaţilor, acoperind riscurile unor evenimente neplăcute cu
care s-ar putea confrunta angajaţii la un moment dat
•Planuri de asigurare cu componentă de economisire/investiţie/pensie
Pensie privată facultativă (Pilonul III) – posibilitatea oferită companiilor
de a plăti pentru angajaţi în afară de pensia pe care contribuie ei înşişi
95
Creditul facilitează schimburile, stimuleaza producția, susține creșterea economică și joacă un rol
important în creația monetară.
În funcție de caracteristicile creditului, creditul poate fi clasificat astfel:
• După perioada de creditare

pe termen scurt (pana la 1 an)
credite pe termen mediu (1 – 5 ani)
credite pe termen lung (peste 5 ani)
•După activitatea finanţată
credite pentru susținerea activității curente (producţie, comert)
credite pe obiect, pentru dezvoltare sau refinantare
•După modalitatea de rambursare
credite rambursabile într-o tranşă (în fine)
credite rambursabile prin rate fixe
credite rambursabile prin anuităţi constante
96
•După forma de acordare
avansul în cont curent
împrumut acordat
cesiune de creanţe (scontare, factoring)
creditul bazat pe angajamentul de garanţie
•Dupa serviciul datoriei
•credite performante (standard)
•credite în observaţie
•credite substandard
•credite incerte
•credite cu risc major (pierdere)
•Dupa moneda de acordare:
credite acordate într-o singura monedă sau multi valuta În funcție de sursa de finanțare:
credite acordate din surse speciale (BEI, BERD, etc)
credite acordate din surse generale
97
•Linia de credit sau creditul de trezorerie pentru acoperirea nevoilor
neprevăzute de capital de lucru, pentru fluidizarea fluxului de numerar şi
finanţarea nevoilor curente sau refinanţarea unor credite cu destinaţie similară.
Caracterul de tip revolving conferă produsului o flexibilitate sporită, linia
reintregindu-se pe măsură rambursărilor efectuate, fondurile puse la dispoziţie
putând fi utilizate din nou fără a mai fi nevoie de repetarea procesului de
aprobare ca în cazul unui nou credit.
•Credite la termen pentru capital de lucru – destinate finanţării nevoilor
curente generale sau a celor iar perioada de creditare este în general de până la
12 luni.
•Credite de refinanţare acordate companiilor care au deja în derulare credite
pentru capital de lucru, investiţii şi alte cheltuieli generale la mai multe bănci îşi
doresc consolidarea tuturor datoriilor la o singură bancă în condiţii de
rambursare şi costuri mai avantajoase.
98
•Credite pe obiect – destinate achizitionării de mijloace fixe sau clădiri,
aprovizionării cu materii prime şi materiale, acoperirii cheltuielilor cu reparaţiile
capitale inclusiv refinanţarea creditelor acordate de alte bănci comerciale având
destinaţie similară.
•Credite pentru nevoi generale, nenominalizate reprezintă sume de bani puse la
dispoziţia companiilor pentru nevoile generale, nenominalizate. În acest fel,
companiile pot împrumuta fondurile aferente finanţării activităţii curente sau a
investiţiilor. Creditul reprezintă o facilitate cash de tip „non-revolving”.
•Avalizarea efectelor de comerţ în favoarea unor parteneri sau a altor bănci în
condiţiile şi cu garanţiile solicitate de către bancă.
•Credite pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat şi bugetul asigurarilor
sociale - valoarea finanţată neputând depăşi 50% din cifra de afaceri a ultimului
bilanţ anual încheiat.
99
Credite pe documente comerciale (avansuri pe bază de documente) -
creditele pe termen scurt (cu scadențe de până la 120 de zile) acordate
pentru asigurarea necesarului de finanţare generat de decalajul dintre
momentul efectuării plăţilor prin ordin de plată, cambie sau cec, respectiv a
facturilor ajunse aproape de scadență şi termenul de încasare a acestor plăți
aflate în circuitul de decontare sau încasare). Valoarea finanţării poate fi de
până la 70-90% din valoarea documentelor comerciale (bilete la ordin,
cambii, cecuri, facturi etc).
Plafoane de credit pentru emiterea unor instrumente de garantare cum
ar fi scrisorile de garanţie şi acreditivele. Perioada de valabilitate a
plafonului este în general de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire.
Valoarea plafonului se stabileşte în baza unei analize financiare cantitative
şi calitative detaliată a companiei.
100
•Finanţarea si refinanțarea proiectelor de investiții – finanţarea
cheltuielilor legate achiziţia de echipamente şi/sau maşini, proprietăţi
imobiliare, terenuri, vehicule sau dezvoltarea unor proiecte imobiliare
(rezidenţiale sau comerciale) precum şi a cheltuielilor aferente.În general,
finanţarea acoperă peste 50% din costurile total implicate, diferenţele
constituindu-o aportul propriu al companiei. Rambursările pot fi
personalizate în funcţie de fluxul de încasări său conform unor grafice de
rambursare negociate. În funcţie de perioada de punere în funcţie (recepţie) a
investiţiei, se poate acorda şi o perioadă de graţie de până la 12 luni la plata
ratelor.
•Finanţare şi consultanță în privinţa achizitiilor de companii – utilizate
pentru proiectele de extindere sau consolidare a poziției companiei pe piaţă
prin achiziţia altor companii sau competitori.
101
•Împrumuturi sindicalizate – finanțarea marilor proiecte de investiţii care
necesită implicarea mai multor grupuri de bănci comerciale, în scopul
acordării unor sume mai mari şi obţinerii unor termene mai bune decât în
cazul mai multor facilităţi bilaterale.
•Credite acordate companiilor de leasing în vederea finanţării / refinanţării
achiziţiei de imobile şi bunuri mobile noi, care vor fi ulterior acordate în regim
de leasing utilizatorilor cu care se încheie contracte de leasing. Tot în cadrul
acestui tip de credit pot fi incluse şi creditele aferente finanţării / refinanţării
capitalului de lucru al companiilor de leasing.
•Credite acordate autorităților locale – reprezintă finanţări destinate
administraţiei publice locale (consilii locale, primari), cu scopul de a susţine
diverse programe, proiecte de investiţii publice - infrastructura de interes local
respectiv acoperirea temporară a deficitului de lichidităţi prin liniile de credit
şi plafoanele aprobate în vederea emiterii de scrisori de garanţie bancară.
102
•Credite pentru companii şi autorităţi publice din surse speciale
Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)
•Finanţarea agriculturii – Beneficiarii subvenţiilor de tip APIA pot
solicita credite pentru acoperirea necesarului de capital de lucru, până la
80% - 90% din valoarea subvenţiei până la momentul încasării acestora.
Rambursarea principalului şi a dobânzii se realizează într-o singură tranșă,
în momentul primirii sumelor de la APIA. Nu mai sunt necesare
constituirea altor garanţii, decât cesionarea adeverinţei APIA şi a garanţiei
FGCR, unde este cazul.
•Produse şi servicii de tip „Investment Banking”– servicii dedicate
dezvoltării şi restructurării sau cedării companiilor de talie medie şi mare,
listări pe bursă, fuziuni, divizări, splitări sau restructurări.
103
Leasing – produse de finanţare şi servicii dedicate (asistență, asigurări, management de flote)
Leasingul reprezintă o alternativă modernă de finanţare în moneda naţională sau în valută, ce
implică transferarea către utilizator (persoana fizică sau juridică) a dreptului de folosinţă împreună cu
toate riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul finanţării,
în schimbul unei plăţi periodice numite rata de leasing.
Rata de leasing reprezintă cotă parte din valoarea de intrare a activului, a dobânzii de leasing şi
cota-parte din prima de asigurare după caz.
În România aceste operațiuni sunt realizate de către institutiile financiare nebancare (IFN) care la
rândul lor pot fi constituite în cadrul grupurilor bancare. Formele reglementate de leasing sunt:
leasingul financiar şi leasingul operaţional.
104
Leasingul financiar este definit ca fiind: orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una
dintre următoarele condiţii:
A) riscurile şi beneficiile sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing
produce efecte;
B) transferul dreptului de proprietate asupra bunului
C) utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului
D) perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului
E) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii
În cazul leasingului financiar, utilizatorul acţionează ca un proprietar, înregistrând bunul luat în
leasing în bilanț sau contabil şi amortizându-l. Abia după achitarea ultimei rate de leasing şi după
caz a valorii reziduale bunul ce face obiectul contractului de leasing trece în proprietatea utilizatorului.
105
Leasingul operaţional reprezintă o formă de finanţare în care utilizatorul achiziţionează dreptul
de a utiliza bunul finanţat pe o perioadă redusă fără asumarea unor riscuri şi beneficii aferente
proprietarului, plata ratelor permițând finanţatorului recuperarea parţială a costului de achiziţie.
Din punct de vedere contabil şi fiscal, ratele de leasing sunt percepute ca şi cheltuieli şi se
înregistrează în contul de profit şi peirdere. Deoarece contabilitatea bunului se realizează la locator,
locatarului nu îi este afectat bilanţul contabil, având un efect pozitiv asupra indicatorilor săi financiar.
La data expirării contractului de leasing operaţional, utilizatorul este nevoit să restituie activul finanţat.
106
Finanţări de tipul „sale and lease-back” – operaţiune ce presupune că utilizatorul este şi
furnizorul bunului finanţat, locatorul achiziţionând de la acesta bunul la valoarea negociată. Acest tip
de finanţare este util în situaţia în care compania are nevoie de lichidităţi iar creditorii externi (băncile)
fie nu doresc să reînnoiască liniile de credit fie le măresc dar cu condiţia creşterii costurilor de
finanţare sau garanţiile solicitate sunt prea mari în raport cu finanţarea primită.
107
4.6. Analiza, acordarea, monitorizarea și controlul creditelor
• Este o analiză a unor riscuri multiple, cuantificabile (financiare)

sau necuanificabile (calitative);
• Banca decide dacă plasează banii atraşi prin produsele de depozit...

în afacerile propuse de solicitantul de credit;
• În urma analizei se fundamentează deciziei de creditare

sau...respingerea solicitării;
• Analiza acordării creditelor este diferită în funcţie de clienţii

persoane fizice (retail) şi de clienţii persoane juridice (corporate);
• Prezintă anumite particularităţi: sume mai mici, destinaţie:

consum sau destinaţie imobiliară, surse de venit nu foarte
diversificate (salarii, dividende, chirii).
108
Analiza acordării creditelor pentru persoane juridice
• În general, creditele pentru persoane juridice reprezintă valori

mai mari decât cele pentru persoane fizice, expuneri mai mari
pentru bănci
• Implică o analiză mai complexă, atât din punct de vedere

financiar cât şi nonfinanciar
• Creditele pentru persoane juridice se adaptează/îşi modifică

carateristicile în funcţie de specificul beneficiarului,
domeniului de activitate, dimensiunea afacerii.
109
Analiza acordării creditelor pentru persoane
juridice (continuare)
Analiza aspectelor Analiza aspectelor
nonfinanciare financiare
• tipul companiei; •cuantificarea riscurilor

• acţionariatul; financiare ale clientului;
• indistria/ domeniul de
•determinarea capacităţii de
activitate;
rambursare a creditelor si de
• piaţă/produse/competitori
plată a dobânzilor;
• calitatea managementului
• analiza bilantului contabil;
• analiza contului de rezultate
financiare;
• determinarea performanţelor
financiare ale companiei.
110
Stabilirea nivelului
dobâzii şi al
Identificarea scopului şi comisioanelor
nivelului creditului
solicitat
Aspecte
importante în Întocmirea
analiza de referatului de credit
şi a contractului de
credit credit
Identificarea
surselor de
rambursare a
creditului
Identificarea
garanţiilor
creditului
111
Specificul analizei acordării produselor de creditare pentru investiţii / dezvoltare
Documentaţia include:
• - cererea de credite la care se ataşează documentele de mai jos;
• - studiul de fezabilitate
• - cash flow-ul investiţiei pe perioada de creditare cu calculul
eficienţei economice (RIR – rata internă de rentabilitate);
• - bugetul de venituri şi cheltuieli pe perioda de realizare a
investitiei pentru verificarea fondurilor proprii cu care se
angajează investitorul;
• - avizele pentru investiţiile colaterale şi conexe;
• - titlul de proprietate asupra terenului;
• - autorizaţia de construcţie;
• - bilanţul şi contul de profit şi pierdere al ultimului an de
activitate;
• - alte documente solicitate da bancă în funcţie de specificul
investiţiei.
Indicatori specifici: termen de recupare, eficienţă economică, rata

internă de rentabilitate
112
Pe ce se bazează acordarea produselor de creditare?
Analiza solicitării de credit se materializează în

Referatul de credit care cuprinde:
• date de identificare a clientului;

• situaţia creditelor acordate de bancă şi alte bănci din
sistem;
• situaţia creditelor acordate de alte bănci grupului din care
face parte societatea împrumutată;
• situaţia creditelor acordate de societăţile de leasing;
• concluziile cu privire la analiza economico-financiară;
• expunerea netă, prezentă şi viitoare a băncii faţă de client;
• propunerea de creditare.
Acordarea implică împărţirea riscurilor cu clientul

(contribuţia proprie), constituirea de garanţii, consilierea
permanentă a clientului
113
Analiza non-financiară (CALITATIVĂ):
•Descrierea societăţii:
Forma juridică a companiei (SA, SRL, SCA, SNC sau SCS), data înregistrării, obiectul
principal şi secundar de activitate, reputatia, structura acţionariatului, raportul societăţii cu firma
mamă, informaţii referitoare la compania mamă:
Strategia pe termen mediu şi lung a grupului
Intenţii de majorare a capitalului sau de modificare a acţionariatului
Politica de repartizare a dividendelor şi negocierea unor anumite restricţii de repartizare a
lor pe perioada de derulare a finanţării
•Relaţiile bancare ale societăţii comerciale
Intrare nouă în relaţii de afaceri
Procentul rulajelor din afacere derulată prin bancă
Existenta unei finanţari de la o altă bancă sau finanţări precedente 7
Profitabilitatea cu clientul în perioada analizată si cea previzionată
114
•Descrierea pieţei / industriei
–Structura pieţei (dispersată sau concentrată)
–Dimensiunea pieţei locale, regionale şi globale
–Localizarea pieţei şi eventualele schimbări recente ale structurii pieţei
–Locul companiei pe piaţă
–Capacitatea de productie si tehnologiie utilizate
–Produsele/serviciile companiei
–Strategii calitative şi cantitative privind programele de investiţii preconizate
•Personalul şi managementul
Detalii cantitative şi calitative privind personalul companiei
Situatia garanţiilor:
Cash colateral
Garanţii bancare sau guvernamentale
Garanţii corporatiste şi scrisori de confort/garanţie
Cesiune de creanţe, Gaj pe echipamente, Gaj pe stocuri, Ipoteci 115
Analiza financiară (CANTITATIVĂ)
Analiza cantitativă a unor elemente cheie în vederea determinării performanţelor financiare ale
companiei şi stabilirii bonităţii clientului:
Analiza poziţiei financiarese realizează în baza bilanţului contabil şi reflecta starea financiară în
care se afla compania la un moment dat. Principalii indicatori utilizat pentru analiza poziţiei
financiare sunt:
•Situaţia netă = Activ total – Datorii totale
•Fondul de rulment (FR) = Surse durabile – Alocări permanente = (Capitaluri proprii + Datorii)
– Imobilizări nete = Active circulante nete
•Nevoia de fond de rulment (NFR) = Alocări temporare – Surse temporare = (Stocuri +
Creanţe) – Datorii curente
•Trezoreria netă (TN) = fr – nfr_ = (Investiţii financiare pe termens scurt + disponibilităţi) –
Credite bancare pe termen scurt
•Fluxul de trezorerie (CF - „cash-flow” -ul) aferent gestiunii, activităţilor de investiţii şi
activităţilor de finanţare
116
Analiza performanţelor financiare şi a capacităţii de autofinanţare
Determinarea pragului de rentabilitate – nivelul cifrei de afaceri care asigura

acoperirea integrală a cheltuielilor fără a se obţine profit
•Determinarea profitabilităţii cu ajutorul celor două metode:
•Metoda anglo-saxonă:
EBITDA = Cifra de afaceri – Cheltuieli de exploatare
EBIT = EBITDA – Amortizări şi provizioane
EBT = EBIT – Dobânzi = Rezultatul înainte de impozitul pe profit
Rezultatul net = EBT – Impozit pe profit
•Metoda continentală:
Valoarea adăugată = Realizările exerciţiului financiar – Consumurile de la
terţi
Excedentul brut de exploatare (EBE) = Valoarea adăugată – (Salarii +
Impozite, taxe)
Rezultatul exploatării = EBE + (Alte venituri din exploatare – Alte ch. Din
exploatare) – Amortizări – Provizioane.
Rezultatul curent = Rezultatul exploatării + Rezultatul financiar
Rezultatul net = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar – Impozitul pe
profit 0
117
•Capacitatea de autofinanţare –arata în ce măsură compania este în măsură să îşi finanţeze activitatea de
exploatare şi dezvoltare din surse proprii. Capacitatea de autofinanţare se poate calcula cu ajutorul
metodei deductive sau adiţionale.
Analiza rentabilităţii capitalurilor se realizează în baza principalelor rate de marjă, de rotaţie, de
rentabilitate economică şi financiară a capitalurilor:
•Rate de marjă indica gradul de profitabilitate în raport cu cifra de afaceri.
•Rate de rentabilitate economică
•Ratele de rentabilitate financiară - principalii indicatori utilizaţi în scop comparativ sunt:
•Coeficientul de capitalizare bursieră
•Profitul pe acţiune (EPS „Earnings per Share”)
•Randamentul activelor (ROA „Return on Assets”)
•Randamentul investiţiilor (ROI „Return on Investments”)
•Rand. Capital. Proprii (ROE „Return on Equity”)
•Randamentul dividendelor („Dividend Yield”)
118
Analiza şi diagnosticul riscurilor financiare - în baza unei analize statice şi dinamice a
riscurilor:
•Analiza statică se realizează pe baza:
Analizei poziţiei financiare (FR, NFR, TN, CF)
Analiza solvabilităţii (rata îndatorării, gradul de utilizare a levierului, rata datoriilor
financiare şi rata independenţei finaciare)
Analiza lichidităţii (rata curentă, rata rapidă sau testul acid), rata imediata sau cash
Analiza dinamică explică eventualele dezechilibre financiare în baza fluxurilor din tabloul de
finanţare, cu ajutorul următoarelor rate de finanţare şi de rotaţie:
Rate de finanţare: rata capacităţii de rambursare, rata capacităţii de plată a
dobânzilor, rata autonomiei fiannciare, rata finanţării activului economic şi rata medie
a dobânzii sau costul de finanţare
Rate de rotaţie: viteza de rotaţie a activelor imobilizate, viteza de rotaţie a activelor
totale, viteza de rotaţie a stocurilor, viteza de rotaţie a creanţelor şi durata medie de
plată a datoriilor faţă de furnizori, creditori şi datoriilor faţă de stat.
119
Evaluarea riscului de faliment se realizează în baza unor funcţii liniare – de tip scor, funcţia
liniară tipică a acestora este de forma:
Z = a0 + a1R1 + a2R2 +... + anRn, unde:
A0 = parametrul pentru măsurarea părţii neexplicate a scorului
A1= coeficienţii de corelaţie cu funcţia scor Z, sau varianță marginală a scorului la o variaţie de
o unitate a ratei R1
R1... n = indicatorii de rentabilitate şi de structură a capitalurilor
Performanţele financiare şi economice ale unei companii sunt

considerate a fi sustenabile dacă este îndeplinită următoarea relaţie:
RentabFinanciară > RentabEconomică > Rata dobânzii > Rata Inflației.
120
Analiza oportunităţii şi rentabilităţii obiectivelor de investiţii - se realizează în bază mai
multor metode şi indicatori cum ar fi:
Principalele criterii sau indicatori:
Criteriul VAN (valorea actualizata netă), conform căruia proiectul de investiţii este util a
fi adoptat, doar în măsura în care diferenţa între evaluarea actualizată a fluxurilor de
numerar viitoare estimate şi investiţia iniţială este pozitivă.
Criteriul RIR (rata internă de rentabilitate), reprezintă rată pentru care valoarea
actualizată netă este egală cu zero (VAN =), adică rată pentru care valoarea actualizată a
costurilor este egală cu valoarea actualizată a veniturilor.
Indicele de profitabilitate – reflectă caștigul net obţinut pe unitatea monetară investită
Termenul de recuperare
Pragul financiar de rentabitate – reflectă veniturile minime pentru care investiţia începe
să fie profitabilă
Momentul optim de realizare a investiţiei reflectă momentul în care valoarea actualizată
netă este maximă.
Analiza de senzitivitate se realizează în vederea identificării factorilor exogeni cu cea mai
mare influenţă asupra valorii actualizate nete şi asupra performanței financiare a proiectului de
investiţii.
121
Principalele surse de informaţii pentru analiza financiară şi non-
financiară a persoanelor juridice, le reprezintă principalele documente existente
în bancă deja (documentele solicitate la deschiderea contului curent) şi
documentele aferente întocmirii dosarului de credit:
• Act constitutiv sau contract de societate şi stat
• Hotărâre judecatoarească sau de guvern privind înfiinţarea societăţii
• Certificatul de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului
• Certificatul de înregistrare fiscală
• Ultimul extras din Registrul Comerţului eliberat cu ocazia ultimei
menţiuni
• Autorizaţiile de funcţionare, certificatul de atestare fiscală
• Împuternicirea persoanei/persoanelor care vor efectua operaţiunile
la bancă, semnată de persoanele autorizate să angajeze legal societatea.
• Acordul scris pentru consultarea fişierelor CRC
• Fotocopii ale actelor de identitate ale persoanelor autorizate cu drept
se semnătură
122
• Documente ce reflectă situaţia economico-financiară a societăţii:
·Bilanţul şi anexele (politicile contabile şi notele explicative)
·Contul de profit şi pierdere încheiat pentru ultimii 2-3 ani fiscali
·Balanţa de verificare încheiată pentru ultima lună
·Raportul auditorilor companiei sau certificarea bilanţului conform
reglementărilor legale în vigoare
·Situaţia fluxului de numerar (cash-flow-ul) estimat pentru perioada pentru
care compania solicită finanţarea
·Raportul de gestiune
·Situaţiile financiare consolidate (în cazul grupurilor de companii)
• Planul de afaceri, situaţia fluxului de numerar (cash-flow-ul) preconizat pentru
perioada finanţării
• Proiecţia bugetului de venituri şi cheltuieli
• Documentele de proprietate
• Documentaţii specifice în cazul unor finanţări speciale si orice alte documente
necesare solicitate de bancă
123
Monitorizarea creditelor
Monitorizarea creditelor - activitatea de gestionare a creditelor şi a

dobânzilor aferente în vederea asigurării rambursării la scadenţă a
acestora.
Monitorizarea este o activitate complexă, care se desfăşoară pe tot

parcursul creditării, atât în bancă, cât şi la sediul benficiarului de credit,
implică:
- supravegherea utilizării creditelor şi a respectării destinaţiei

acestora, potrivit clauzelor contractuale;
- supravegherea rambursării creditelor scadente şi plata dobânzilolr

aferente;
124
Monitorizarea utilizării produselor de creditare
- supravegherea evoluţiei capacităţii financiare a beneficiarilor de credite;
- analiza periodică a calităţii portofoliului de credite;
- controlul pe teren a existenţei garanţiilor; - amânarea, rescadenţarea, reeşalonarea,

prelugirea creditelor;
- scoaterea în afara bilanţului a creditelor neperformante;
- provizionarea creditelor cu un serviciu al datoriei depăşit
125
Se realizează
evaluarea
Pot fi consultate: permanentă a
- Centrala Riscurilor situaţiei clientului,
bancare (CRB) a îndeplinirii
condiţiilor agreate
- Biroul de credit cu banca
- Arhiva electronica de
garanţii reale mobiliare
(AEGRM)
Administrarea
produselor de
creditare
IMPLICĂ O Poate determina vânzarea

PERMANENTĂ altor produse şi servicii ale
RELAŢIONARE CU băncii
CLIENTUL
126
În urma evaluării performanţelor financiare ale clienţilor, creditele vor fi incluse în una dintre
următoarele categorii:
• categoria A - în cazul în care performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la
scadenţă a dobânzii şi a ratei. Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a performanţelor
financiare la un nivel ridicat;
• categoria B - în cazul în care performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot
menţine acest nivel în perspectivă mai îndelungată;
• categoria C - în cazul în care performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o evidentă
tendinţă de înrăutăţire;
• categoria D - în cazul în care performanţa financiară este scăzută şi cu o evidentă ciclicitate la
intervale scurte de timp;
• categoria E - în cazul în care performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că
nu pot fi plătite nici ratele nici dobânzile.
127
Serviciul datoriei va fi apreciat că:
•Bun - în situaţia în care ratele şi dobânzile sunt plătite la scadenţă sau cu o întârziere maximă de 7 zile;
•Slab - în situaţia în care ratele şi dobânzile sunt plătite cu o întârziere de până la 30 de zile;
•Necorespunzător - în situaţia în care ratele şi dobânzile sunt plătite cu o întârziere de peste 30 de zile.
A B C D E
0 – 15 zile Standard În observaţie Substandard Îndoielnic/ Pierdere/
/Pierdere /Pierdere /Pierdere Pierdere Pierdere
16 – 30 zile În observaţie Substandard Îndoielnic/ Pierdere/ Pierdere/
/Pierdere /Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
31 – 60 zile Substandard Îndoielnic/ Pierdere/Pierde Pierdere/ Pierdere/
/Pierdere Pierdere re Pierdere Pierdere
61 – 90 de Îndoi Pierdere/ Pierdere/Pierde Pierdere/ Pierdere/
zile Pierdere re Pierdere Pierdere
Minim 91 Pierdere/ Pierdere/ Pierdere/ Pierdere Pierdere/
zile Pierdere Pierdere Pierdere /Pierdere Pierdere
128
Băncile sunt obligate să constiuite următoarele privizioane specifice, în funcţie de cum este
fiecare credit încadrat astfel;
•Credit standard --. Provizion 0%
•Credit „în observaţie” – Provizion 5%
•Credit „substandard” – Provizion 20%
•Credit „îndoielnic” – Provizion 50%
•Credit „pierdere” – Provizion 100%
129
4.6.3 Garantiile creditelor
Ce implică garantarea produselor de finanţare?
• Garanţiile sunt elemente fundamentale pentru

produsele de finanţare
• Conferă un confort moral pentru bancă privind

recuperarea creditelor
• Garantarea creditului este un proces complex, de

natură economică şi juridică
• Se desfăşoară din faza de analiză a creditului până la

recuperarea integrală a acestuia şi a dobânzii aferente
130
Garanţii pentru produsele de finanţare
• Garanţiile reprezintă activele de ultimă instanţă care

acoperă riscul de creditare
• Garanţiile pot conferi prioritatea faţă de ceilalţi creditori
• Esenţa garanţiei este de a evita sau a reduce riscul de

nerecuperare a creditelor în funcţie de calitatea acesteia
• Calitatea de garant o poate avea atât debitorul cu bunurile

imobiliare şi mobiliare pe care le deţine, precum şi
drepturile pe care le are de primit din diverse activităţi/de
alţi garanţi
131
Tipuri de garanţii
Garanţii sunt diversificate în funcţie de natura

creditelor, de cadrul de reglementare
(a) -După natura garanţiilor:

 garanţii reale:
- privilegiul;
- ipoteca;
- gajul;
- titluri de valoare;
- depozit colateral;
- certificate de depozit sau instrumente
similare emise de banca creditoare;
- garanţia cu soldul creditor al contului
curent;
- cesiunea de creanţă
132
Tipuri de garanţii
 garanţii personale
 garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate emise de
autorităţile centrale sau locale, băncile centrale şi
băncile comerciale din UE şi din ţările de categoria A
nemembre UE;
 garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate ale
băncilor de dezvoltare multilaterală sau ale Băncii
Europene de Investiţii;
 titluri emise de autorităţile centrale şi băncile centrale
din UE şi din ţările de categoria A nemembre UE;
 titluri emise de băncile de dezvoltare multilaterală sau
de Banca Europeană de Investiţii;
133
Tipuri de garanţii (continuare 2)
Tipuri de garanţii
 scrisoarea de garanţie bancară;

 avalul;
 garanţia de companie;
 fidejusiunea acordată de persoanele fizice;
 asigurarea de risc financiar;
(b) După calitatea garantului:

- acordate de persoanelor fizice;
- acordate de persoanelor juridice;
(c) După natura juridică:
- garanţii intrinseci;
(d) După obiectele creditabile:
- garanţii individuale
- garanţii comune
134
Garanţiile reale
Tipuri de garanţii 1) Privilegiul imobiliar este o

garanţie tip ipotecă care dă dreptul
băncii creditoare de a urmări bunul
ipotecat indiferent de posesor.
Sunt constituite din bunuri
mobile şi imobile care circulă
libere pe piaţă
2) Ipoteca este cea mai uzitată
garanţie imobiliară şi reprezintă un
4) Garanţia cu soldul contului drept real al creditorului asupra
curent imobilului
5) Garanţia mobiliară (gaj), se

poate constitui cu sau fără 3) Garanţia cu soldul contului curent - o
deposedarea celui care deţine cesiune de creanţă în favoarea băncii a
în poprietate sumelor care intră în contul curent bunul
afectat garanţiei
6) Cesiunea de creanţă
7) Garanţii cu titluri de
valoare (certificate de
depozit, acţiuni,
instrumente de plată)
135
Tipuri de garanţii
Garanţia de
retenţie
Garanţia de
participare la licitaţie
Scrisori de Garanţia de plată
garanţie
bancară
Garanţia de
bună execuţie
Garanţia de
restituire a
avansului
136
Garanţiile – elemente de bază pentru produsele de finanţare
• Administrarea-monitorizarea garanţiilor este o activitate foarte importantă pentru bancă
• Procesele de evaluare, constituire, suplimentare, înlocuire, radiere a garanţiilor sunt

procese dinamice
• Condiţiile privind garanţiile pot determina competitivitatea produselor de

finanţare/creditare acordate de bănci
137
4.7. Produse şi servicii de finanţare şi susţinere a activităţilor de comerţ exterior
Activitățile de comerț exterior au o anumită specificitate conferită de caracterul

internațional al fluxurilor de mărfuri și servicii, care sunt urmate la rândul lor de fluxuri
financiare. În acest sens, băncile au dezvoltat diferite soluții menite să faciliteze derularea
operațiunilor de comerț exterior câteva dintre acestea fiind garanțiile bancare, incasso-ul,
acreditivul, asigurările, factoringul și forfetarea.
138
Plati documentare externe - Incasso
Incasso-ul reprezinta o modalitate de plata si presupune tratarea de catre banci a

documentelor comerciale (facturi, documente de transport, de proprietate etc) si/sau
financiare (cambii, bilete la ordin, cec, chitante utilizate pentru a obtine bani) in conformitate
cu instructiunile primite de la exportator, cu scopul de a obtine plata si/sau acceptarea,
remite documentele contra plata si/sau acceptare sau remite documentele in baza altor termene
si conditii.
Incasso-ul este o modalitate de plata

SIMPLA, IEFTINA dar NEGARANTATA BANCAR.
Incasso-urile se utilizeaza cand intre partenerii de afaceri exista deja

o relatie buna, de durata si de incredere
139
Părţi implicate:
1. Ordonatorul (exportatorul) –cel care iniţiază operaţiunea si depune
la banca setul de documente
2. Banca remitentă - banca la care ordonatorul a încredinţat operaţiunea
de incasso.
3. Banca însărcinată cu încasarea sau banca colectoare
4. Banca prezentatoare (banca trasului de pilda daca e una si aceiasi
banca) - banca însărcinată cu încasarea, efectuând prezentarea
documentelor trasului. Obligatia bancilor implicate sunt:
- de a verifica concordanţa (aparenta) dintre documentele prezentate
efectiv şi cele enumerate în ordinul de încasare, avizând exportatorul
asupra neregulilor sau documentelor lipsă
- executarea instrucţiunilor ordonatorului de transmitere a
documentelor
140
- prezentarea documentelor şi obţinerea plăţii

- în caz de neacceptare sau neplată, în cel mai scurt timp, să anunţe
ordonatorul
5. Trasul (importatorul) – acela căruia îi sunt prezentate documentele
potrivit ordinului de încasare.
Principalele etape în derularea plăţii prin incasso documentar sunt:
1. Importatorul si exportatorul convin prin contract asupra termenilor

operatiunii si plata prin incasso.
2. Livrarea mărfilor de catre exportator in concordanta cu termenii

contractuali, prezentarea documentelor la banca de catre exportator si
stabilirea conditiilor
141
3. Banca remitentă (exportatorului) transmite documentele bancii
prezentatoare (banca importatorului)
4. Notificarea importatorului de catre banca prezentatoare.
5.Banca prezentatoare elibereaza documentele fie contra platii, acceptarii

unor efecte de comert sau emiterii unui bilet la ordin. In baza acestora,
importatorul primeste actele si ridica marfa.
6. După încasarea contravalorii documentelor de la exportator, banca

importatorului remite băncii exportatorului contravaloarea exportului
7. La primirea banilor, banca remitentă notifică exportatorul de încasarea

exportului.
142
Plati documentare externe - Acreditivul
Acreditivul documentar este un angajament irevocabil asumat de banca emitenta, la

cererea unui client, de a plati beneficiarului o suma de bani contra prezentarii documentelor
in conformitate cu termenii si conditiile din acreditiv.
Siguranţa pe care o conferă utilizarea acreditivului documentar este data de:

1.Formalismul sau caracterul documentar
2. Independenţa acreditivului faţă de contractual comercial. .
3. Fermitatea angajamentului bancar indifferent daca e acreditiv documentare revocabil sau
irevocabil.
4. Adaptabilitatea- permite anumite menţiuni făcute în textul acreditivului sau prin diferite
moduri de utilizare
5. Siguranţă tuturor părţilor implicate în derularea lui
143
Formalismul
sau caracterul
documentar
Independenţa
faţă de relaţia
Siguranţă pentru
contractuală de
toate părţile implicate bază
Acreditivul
Documetar
Fermitatea
Adaptabilitatea angajamentului bancar
144
Acreditivul ofera un grad ridicat de certitudine, siguranţă şi control reciproc.
Comparativ cu alte modalităţi de plată, acreditivul presupune o derulare relativ mai

complicată şi costuri ridicate.
Părţi implicate in cazul Acreditivului Documentar:

1. Ordonatorul AD – importatorul, în relaţia contractuală, cel ce dă ordin de deschidere a
AD, pe baza condiţiilor stipulate în contractul de vânzare-cumpărare.
2. Beneficiarul AD – exportatorul, cel în favoarea căruia s-a deschis acreditivul. El
expediază mărfurile şi apoi depune la banca sa documportaentele întocmite în strictă
conformitate cu condiţiile din acreditiv.
3. Banca emitentă (ordonatoare) este principala instituţie bancară angajată în relaţia
de AD, asumându-şi în scris angajamentul irevocabil de plată.
145
4. O altă bancă, denumită şi bancă corespondentă sau Banca exportatorului, situată, de

regulă, în ţara exportatorului, care în funcţie de instrucţiunile primite de la banca emitentă
poartă denumiri diferite:
- banca notificatoare sau avizatoare
- banca plătitoare in baza documentelor prezentate
- banca trasă / acceptantă.
- banca negociatoare - preia documentele contra plată imediat de la beneficiar şi le
remită băncii emitente, recuperându-şi de la aceasta banii.
- banca confirmatoare
5. Exportatorul sau Beneficiarul AD – este cel in favoarea caruia a fost deschis AD iar
dupa indeplinirea conditiilor, isi incaseaza banii contra documentelor.
146
Etapele derularii unui AD:
1. Contractul intre cei doi parteneri de afaceri – exportator si importator ce au convenit

plata prin AD
2. Dispoziţia/ordinul de deschidere AD dat de importator băncii sale
3. Deschiderea AD constă în elaborarea unui înscris, însuşi AD, prin care banca emitentă
se angajează ferm la plată în favoarea beneficiarului AD, exportatorul, în condiţiile de
termen şi documente potrivit instrucţiunilor primite de la ordonator.
4. Notificarea beneficiarului AD de catre banca exportatorului
5. Livrarea mărfii de catre exportator respectand conditiile si termenele impuse in AD.
147
Etapele derularii unui AD (continuare):
6. Dupa ce are documentele ce atesta livrarea, exportatorul le prezinta bancii. Banca

verifică concordanţa documentelor cu cerinţele AD şi efectuează plata – adica documente
contra bani
7. Dupa efectuarea platii, banca plătitoare remite documentele pentru a isi primi bancii
de la banca emitenta AD
8. Notificarea importatorului si plata documentelor (importatorul plateste bancii
emitente pentru a putea ridica marfa).
9. Eliberarea/ridicarea mărfii de catre importator dupa plata acesteia.
148
Acreditivul documentar propriu-zis

1. Din punct de vedere al fermităţii angajamentului bancar:
Revocabil – poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment
Irevocabil - nu poate fi modificat sau anulat fără acordul tuturor partilor interesate
Neconfirmat – banca emitenta isi asuma intreaga responsabilitate privitoare
Confirmat – beneficiarul primeste doua angajamente ferme – atat din partea bancii
emitente cat si din partea bancii confirmatoare
2. Din punct de vedere al domicilierii – stabilirea bancii care este abilitata sa verifice
documentele si sa dispuna achitarea lor:
în ţara exportatorului
în ţara importatorului sau într-o terţă ţară
149
3. Din punct de vedere al modului de utilizare (plata):

cu plata la vedere
cu plata diferată (la termen)
4. Din punct de vedere al clauzelor speciale pe care le conţine:
Transferabil - beneficiarul (primul beneficiar) are dreptul să îl facă utilizabil, în totalitate sau
parţial, pentru unul sau mai mulţi beneficiari (beneficiari secunzi).
revolving (reînnoibil) - este avantajat atât importatorul, care nu-şi imobilizează o sumă mare
pentru procurarea mărfii, cât şi vânzătorul, care prin valoarea totală a AD, are siguranţa livrării certe a
întregii producţii realizate.
clauza roşie (red clause) - permite băncii plătitoare să acorde avansuri beneficiarului înainte de
prezentarea documentelor cerute de acreditiv. Practic este o modalitate prin care importatorul îl
finanţează pe exportator fără să perceapă dobanda
stand-by - beneficiarul nu apelează la utilizarea lui decât în măsura în care ordonatorul nu şi-a
îndeplinit obligaţia asumată în contract.
150
Mecanismul plăţii prin Acreditiv Documentar (domiciliat în
ţara exportatorului)
151
Specificitatea Acreditivului Documentar
 Clauzele incluse în Acreditivul Documentar pot oferi un plus de siguranţă exportatorului în

încasarea contravalorii mărfurilor (spre exempla clauza de confirmare a acreditivului);
Toate acreditivele ar trebui să prevadă un loc de prezentare a documentelor pentru plată

sau negociere, cu excepţia acreditivelor negociabile care pot fi prezentate la orice altă bancă;
Pentru utilizarea Acreditivului Documentar/realizarea plăţii, există următoarele tipuri de

acreditive: la vedere, cu plata diferată prin acceptare, prin negociere (conform Publicaţiei
500).
152
4.8. EXPORT FINANCE – Produse şi servicii bancare dedicate susţinerii exporturilor
Majoritatea ţărilor lumii susţin în mod oficial exportatorii naţionali, prin intermediul unor instituţii
sau agenţii specializate de tip ECA (Export Credit Agencies) în limitele prevederilor Acordului
OECD.
Soluţiile oferite de către aceste instituţii sunt de natura unor scheme, mecanisme sau instrumente de
finanţare directă (creditele de export), de refinanţare, acordare a unor ajutoare de stat şi stabilizare a
retelor de dobândă pe termen mediu şi lung.
În România, rolul de susţinere şi promovare a mediului de afaceri românesc, în special a exporturilor

romani, îl joacă EximBank, instituţie financiară specializată, înfiinţată în din 1992.
Finanţarea exporturilor se realizează prin produse de creditare în moneda naţională sau în valută
pentru acoperirea cheltuielilor cu fabricarea şi livrarea produselor respectiv pentru prestarea serviciilor
destinate exportului atât pentru companii private cât şi pentru autorităţile administraţiei publice.
153
Instituţiile ce oferă pachete complete de servicii în vederea susţinerii activităţilor de export, pot fi:
•Publice– capital majoritar său integral de stat – de tip ECA, ce acţionează ca asiguratori, finanţatori
sau garantori de ultim rang – „last resort” – în România rolul fiind preluat de către Eximbank
•Private - sub forma societăţilor private de asigurare, ce furnizează informaţii comerciale şi servicii de
gestiune a riscurilor, de colectare sau recuperare a creanţelor generate din activităţile de comerţ exterior.
În România principalele companii de profil sunt: Compania de Asigurare şi Reasigurare a Exportului
(CARE România – subsidiara a EximBank), COFACE România (subsidiara COFACE Austria), Allianz
Tiriac (ce promovează poliţele Euler Hermes Germania).
154
Garantarea contractelor de export se realizează în baza unor scrisori de garanţie bancară,
menite să asigure finanţările acordate de instituţiile financiare pentru bună derulare a operaţiunilor de
export (participarea la licitaţii internaţionale, restituirea avansului plătit de importator, bună execuţie a
contractului de export, etc). Aceste garanţii sunt irevocabile şi necondiţionate, plătibile la prima cerere
scrisă a beneficiarului, în termen de maxim 15 zile lucrătoare, acoperind până la 80% din valoarea
finanţării (exclusiv dobânzi şi comisioane).
Principalele tipuri de garanţii emise de către EximBank sunt:
•Garanţii pentru creditele pe termen scurt său mediu acordate de bănci pentru finanţarea
producţiei şi serviciilor destinate exportului
•Garanţii de export pentru:
-Garanţii de participare la licitaţii internaţionale
-Garanţii pentru restituirea avansului
-Garanţii de bună execuţie
-Garanţii pentru import temoporar
-Alte tipuri de garanţii utilizate în operaţiunile de export, stabilite prin contracte externe
155
Asigurarea exporturilor se realizează pe baza unor poliţe pentru acoperirea riscurilor comerciale şi
politice ce pot apărea în derularea tranzacţiilor comerciale internaţionale ale companiilor, asigurându-
le confortul că-şi vor recupera creanţele chiar şi în pieţe cu risc ridicat.
Poliţele de asigurare pot fi utilizate mai departe de către exportatori prin cesionarea lor (drept
colateral) în vederea obţinerii de finanţări (ex. Scontarea efectelor de comerţ) sau în vederea obţinerii
unor facilităţi de stabilizare a ratei dobânzii.
Principalele riscuri asigurate sunt:

• Riscurile comerciale
• Riscurile politice
• Riscurile de forţă majoră
156
1. Prezentati succint principalele tipuri de conturi curente si serviciile

aferente oferite persoanelor juridice de catre banci;
2. Prezentati succint principalele instrumente de plata fara numerar;
3. Prezentati succint principalele instrumente de debit (fara numerar) pe
care le cunoasteti;
4. Definiti ordinul de plata si prezentati succint principalele caracteristici;
5. Prezentati comparativ notiunile de direct debit si standing order;
6. Definiti cecul bancar si prezentati succint principalele caracteristici;
7. Definiti cambia si prezentati succint principalele caracteristici;
8. Definiti biletul la ordinul si prezentati succint principalele caracteristici;
9. Definiti girul si avalul;
10. Prezentati succint protestul, regresul si executarea silita in cazul
instrumentelor de plata fara numerar;
11. Prezentati succint tipogia creditelor in functie de cel putin 4
caracteristici;
12. Prezentati succint liniile de credit / creditele pe obiect / creditele pe baza
documentelor comerciale/ imprumuturile sindicalizate / creditele pentru
finantarea activitatilor agricole;
13. Prezentati comparativ leasingul financiar si operational;
157
14. Descrieti etapele procesului de analiza si acordare a creditelor destinate

persoanelor juridice;
15. Prezentati principalele aspecte ale analizei cantitative / calitative din
cadrul unui dosar de credit ale unei persoane juridice;
16. Prezentati succint elementele specifice ale acordarii produselor de
creditare destinate investitiilor;
17. Prezentati succint principalele surse de informatii consultate de banci
pentru analiza financiara si non-financiara a persoanelor juridice;
18. Prezentati succint principalele aspecte ale activitatii de monitorizare a
creditelor corporate;
19. Prezentati succint principalele garantii solicitate persoanelor juridice de
catre banci;
20. Prezentati succint incasso-ul.
21. Definiti acreditivul si prezentati succint principalele etape in derularea
platilor;
22. Definiti acreditivul si prezentati succint partile implicate;
23. Prezentati succint tipologia acreditivelor;
24. Elaborati asupra conceptului “Export Finance”;
25. Prezentati succint principalele solutii de garantare a contractelor de
export.
158
Bibliografie
•Caraiani Gh., Andreica R., Mustea R., Curteanu A., Stan A.M., “Factoringul
în comerţul internaţional”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2004
• Dănilă Nicolae, Anghel Lucian, Radu Alina, Boitan Iustina, Bistriceanu
Gabriel, Şinca Florin, „Corporate Banking – Produse şi servicii bancare
corporate” ¸Editura ASE, 2010
•Hinkelman Edward, „Plăți internaţionale”, Editura Teora, 2000
•Institutul Bancar Român – ECFB, Modul B,:” Clienţii şi produsele bancare”,
2006
•Institutul Bancar Român – ECFB, Modul B,:” Clienţii şi produsele bancare”,
2006
•Institutul Bancar Român, „Analiza financiară în creditare”, 2006
•Negruş Mariana, “Plăți şi garanţii internaţionale", Editura All Beck 2006
•Paraschiv Dorel Mihai, “Tehnica plăţilor internaţionale”, Editura Economică
2003
159
Produse şi servicii de trezorerie
5.2. Soluţii de gestiune a riscurilor de curs de schimb şi rată a dobânzii
5.3.Soluţii de plasament a excedentelor de trezorerie
5.4. Structura organizatorică şi rolul unei trezorerii de banca comercială
5.5. Casieria bancară
Obiective:
•Solutii de gestiune a riscurilor de curs de schimb si de rata a dobanzii
•Functiile si rolul trezoreriei intr-o banca
•Structura organizationala a unei trezorerii bancare
160
Unitatea de învățare 5 - Produse şi servicii de trezorerie
Principalele tipuri de riscuri întâlnite cu precădere în activităţile de comerţ exterior a

unei companii, sunt riscurile privind cursul de schimb, rata dobânzii şi alte câteva
riscuri specifice acestor activităţi, asigurabile de către bănci.
Gestionarea acestor riscuri se poate realiza prin două metode:

•Metoda bilanţieră presupune relocarea activităţilor, renegocierea contractelor cu
clienţii, furnizorii, creditorii şi acţionarii în vederea reducerii pe cât posibil a
expunerilor valutare. Aplicarea acestei metode însă se poate dovedi a fi dificilă,
costisitoare şi mai puţin eficientă în acoperirea pe deplin a riscurilor.
•Metoda extrabilantieră oferă mai multe avantaje atât în privinţa costurilor cât şi
eficacităţii si consta în utilizarea unor instrumente financiare derivate de
acoperire a riscurilor, cum ar fi cele de forma contractelor futures, forward, swap
sau opţiunilor pe rata dobânzii.
161
Soluţii de gestiune a riscurilor de curs de schimb
şi rată a dobânzii
Câteva din cele mai întâlnite soluţii financiare cu ajutorul cărora
riscurile financiare pot fi izolate iar vulnerabilităţile pot fi transformate în
oportunităţi:
• tranzacţii valutare spot şi outrightforward,
• tranzacţii de tip swap valutar,
• operaţiuni valutare în marjă,
• tranzacţii swap pe rata dobânzii (IRS – „Interest Rate Swap”),
• tranzacţii forward pe rata dobânzii (FRA – „Forward Rate
Agreement”),
• Opţiuni pe rata dobânzii (Cap, Floor, Call, Put)
• alte instrumente financiare derivate respectiv produse structurate
în funcţie de nevoile specifice
162
Tranzacţionarea acestor instrumente poate fi realizată fie prin intermediul unor
negocieri directe cu consilierul de clientela dedicat, fie cu ajutorul unor platforme
de tranzacţionare dedicate ce pot fi accesate atât de pe un calculator conectat la
internet cât şi de pe tableta sau telefon mobil.
Servicii de trezorerie şi pieţe de capital sunt oferite în general persoanelor fizice din
categoria clientelei de tip „Private Banking”, companiilor mici şi mijlocii,
corporaţiilor, municipalităţilor şi autorităţilor guvernale precum şi instituţiilor
financiare cum ar fi: instituţii de credit, instituţii financiare nebancare, consultanţi
financiari, companii de leasing, companii de factoring sau asigurări, companii de
brokeraj, companii de administrare a investiţiilor şi în cazul anumitor servicii de tip
„Prime Brokerage” chiar şi instituţiilor financiare complexe cum ar fi exemplul
fondurilor de hedging respectiv fondurilor suverane de investiţii.
163
Principalelor soluţii oferite de bănci în privinţa intermedierii, depozitării şi custodiei
de valori mobiliare dedicate instituţiilor financiare şi emitenţilor pe o piaţă
reglementată:
•Deschiderea conturilor de instrumente financiare şi custodia acestora în
conturi;
•Administrarea conturilor de instrumente financiare conform instrucţiunilor
primite de la clienţi;
•Decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare încheiate pe pieţele locale
şi/sau externe;
•Asistență şi informare privind noutăţile şi evenimentele din piaţă, schimbările
legislative sau aspecte ce ţin de practica pieţelor de capital;
•Evaluarea portofoliului clienţilor şi servicii de raportare periodică;
•Păstrarea în condiţii de siguranţă a activelor organismelor de plasament
colectiv (OPC);
•Înregistrarea, verificarea, monitorizarea activelor pe care le deţine un OPC;
164
Principalelor soluţii oferite de bănci în privinţa intermedierii, depozitării şi custodiei de valori
mobiliare dedicate instituţiilor financiare şi emitenţilor pe o piaţă reglementată:
•Certificarea valorii activelor totale şi a activelor nete în baza documentelor specifice;
•Certificarea numărului de investitori şi a valorii unitare nete, pentru fiecare zi lucrătoare;
•Realizarea unor activităţi de cercetare a universului de investiţii / analize financiare /
recomandări;
•Servicii de realizare a subscrierilor în
baza unui angajament ferm.
165
Rolul trezoreriei intr-o banca
•Asigurarea unui nivel optim al lichiditatii si a rezervelor

•Plasarea activelor in exces la un nivel optim al raportului dintre randament si risc
•Minimizarea costurilor de finantare si realizarea unui raport optim intre nevoile de finantare
si plasament
•Gestiunea pozitiilor valutare si a riscurilor de rata a dobanzii
•Gestionarea eficienta a procesului de transfer al preturilor produselor si serviciilor bancii
•Realizarea in conditii optime a arbitrajelor, tranzactiilor proprietare cat si in operatiunile de
market-maker pe piata interbancara.
•Managementul asigurarii riscurilor
•Gestiunea unei bune relatii cu agentiile de rating si cu alte organisme externe de
supraveghere
166
Vanzarea de
instrumente
financiare Arbitraj
Transfer
derivate clientela non-
pricing
bancara
Management Adecvarea
ul Riscurilor capitalurilor
ALM - Originari /
Gestiunea structurari de
activelor si produse
pasivelor derivate
Gestiunea Monitorizare
lichiditatii a riscurilor
Gestiunea Gestiunea
Functiile
investitiilor si provizioanelo
Trezoreriei
a rezervelor r (valuta)
167
Organizarea activitatii de trezorerie depinde
in mare masura de dimensiunile bancii, de
gama de operatiuni pe care banca le
desfasoara, gradul de dezvoltare respectiv
gama de operatiuni pentru care este autorizata
de banca centrala.
In mare, trezoreria este formata din Front

Office (dealing clientela non-bancara –
“Treasury Sales Desks” si dealing clientela
interbancara “Interbank Market Dealing
Desks”), Back-Office si departamentul sau
biroul destinat analizelor de piata –
“Research”.
Middle Office – gestionat independent de

trezorerie – reprezinta “cainele de paza” al
trezoreriei –defineste limitele de contrapartida
si risc.
Structura organizationala a unei trezorerii bancare
168
Principalele produse şi servicii bancare utilizate de către fiecare birou (desk) în parte în funcţie de
clasele de active alocate:
Money Market Desk – însărcinat cu gestiunea activelor şi pasivelor băncii din perspectiva operaţiunilor
pe piaţa monetară (rezerve statutare, gestiunea lichidităţilor pe termen scurt, gestiunea rezervelor minime
obligatorii, asigurarea finanţării operaţiunilor zilnice, gestiunea elementelor bilanţiere):
•certificate de trezorerie;
•efecte de comerţ (cu precădere în străinătate) ;
•certificate de depozit, depozite interbancare;
•produse structurate;
•operaţiuni repo şi reverse repo;
•instrumente financiare derivate de tip caps/floors;
•derivative pe rata dobânzii: Interest Rateş Swaps (IRS), Cross Currency Interest Swaps (CIRS),
Aranjamente forward pe rata dobânzii (Forward Rate Agreement - FRA);
•swaptions şi alte instrumente financiare derivate pe rata dobânzii.
170
Foreign Exchange Market Desk – însărcinat cu tradingul proprietar şi „flow” (arbitraje cu clientela
non-bancară)
•schimburi valutare spot;
•schimburi valutare la termen (forward);
•swap-uri valutare;
•Opţiuni.
Fixed Income Market Desk – angajat în tranzacţionarea instrumentelor pieţei cu venit fix:
•obligaţiuni locale, regionale sau globale;
•obligaţiuni municipale, corporative sau suverane;
•obligaţiuni complexe (cu clauze – indexate
la rata inflaţiei, având clauze de răscumpărare,
ABS, MBS etc) ;
•alte instrumente financiare derivate.
171
Equities and Commodities Market Desk– angajat în arbitrajul cu clienţii respectiv trading proprietar
cu acţiuni şi mărfuri:
•acţiuni, indici pe acţiuni locale, regionale sau globale precum şi instrumente financiare derivate
ale acestora;
•mărfuri: contracte futures având ca suport: produse agricole, energie, metale preţioase;
•opţiuni;
•unităţi ale fondurilor de investiţii;
•subscrieri la majorări de capital social sau listări la bursă (IPOs);
•produse structurate;
•investiţii alternative: fonduri ce investesc la rândul lor în fonduri
de hedging, sau fonduri ce urmăresc strategii complexe de investiţii
în vederea obţinerii unui randament pozitiv indiferent de evoluţia pieţelor financiare (absolute
return funds);
172
1. Prezentati principalele solutii de gestiune a riscurilor de curs de schimb si

rata a dobanzii;
2. Prezentati succint principalele soluţii oferite de bănci în privinţa
intermedierii, depozitării şi custodiei de valori mobiliare dedicate
instituţiilor financiare şi emitenţilor pe o piaţă reglementată;
3. Prezentati rolurile trezoreriilor bancare;
4. Prezentati succint conceptele de front office / middle office / back-office
ale unei trezorerii bancare.
173
Bibliografie
• Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse şi servicii bancare:

•Dănilă Nicolae, Anghel Lucian, Radu Alina, Boitan Iustina, Bistriceanu
Gabriel, Şinca Florin, „Corporate Banking – Produse şi servicii bancare
corporate” ¸Editura ASE, 2010
•PhoonChiongTuck, ACI Board of Education – „ACI Dealing Certificate – A
study guide” ACI Singapore, 2010
•Parker, Phillip, “Mastering ACI Dealing Certificate”, ACI Financial Markets
Association, PrenticeHall, PearsonEducation, 2003
•Steiner, Robert, „Mastering Financial Calculations”, ACI Institute,
PrenticeHall, PearsonEducation, 1998
174
Unitatea de învățare 6 - Sistemul plăţilor interbancare
6.2. SEPA – Single Euro PaymentsArea
6.3. Sistemul SWIFT, Eurogiro, Western Union şi Money Gram
6.4. Rolul băncii centrale în cadrul sistemelor de plăţi
6.5. Sisteme de plăţi în România
6.6. Alte sisteme electronice de plăţi şi decontare
Obiective:
•Etapele unei plati fara numerar
•Tipologia decontarilor
•Structura si functiile sistemului de plati
•Riscurile reprezentative ale sistemelor de plati
•Sistemul de plati din Romania
•Alte sisteme electronice de plati si decontare prezente si in Romania
175
Unitatea de învățare 6 - Sistemul plăţilor interbancare
Concepte de bază
Derularea fluxurilor băneşti în economie se realizează prin intermediul sistemului
bancar ce joacă un rol esenţial în asigurarea eficienţei, operativităţii şi siguranţei
decontărilor bancare.
Transferul de fonduri se referă la orice mişcare a unor sume de la o bancă la alta fără
un scop economic (alimentări de card, donaţii, transferuri în familie). Plata reprezintă însă
un transfer de fonduri cu un anumit scop economic şi care are ca efect stingerea unei
obligaţii financiare între părţile participante la o tranzacţie, precum şi schimbarea
statutului juridic al fondurilor.
Transferurile interbancare - au ca efect o ieşire din bilanţul unei bănci şi o intrare în
bilanţul celeilalte bănci, deci o modificare patrimonială.
Transferurile intrabancare - au loc în cadrul aceleiaşi bănci, de la o sucursală la alta si
nu modifică situaţia patrimonială a băncii.
176
Principalele etape ale unei plăţi fără numerar
177
Decontările se împart în două mari categorii după valoarea plăţilor: decontări pe bază brută şi
decontări pe bază netă. Decontările pe bază brută sunt cele care se efectuează operaţie cu operaţie şi
sunt specifice plăţilor de valori mari, în timp ce decontările pe bază netă sunt cele de valori mici supuse
compensării.
Sistemul de plăţi reprezintă ansamblul de instrumente, proceduri bancare şi reguli ce asigură
transferul de fonduri între instituţiile de credit sau instituţiile financiare, în baza unei infrastructuri
tehnice agreate.
Sistemul de plăţi are două funcţii complementare:
•Intermedierea tranzacţiilor monetare (prin agenţi bancari sau nonbancari – companii de plăţi,
brokeri, poștă etc)
•garantarea plăţilor în scopul finalizării schimbului
178
Structura sistemului de plăţi – organizat în formă piramidală – la bază sunt entităţile din economia
reală iar în vârf este banca centrală. Participanţii la un sistem de plăţi:
•banca centrală – rol de reglementare, supraveghere şi garantare – rol de creditor de ultimă instanţă
•agenţii de decontare – de regulă una din băncile de prima mărime sau chiar banca centrală;
•agenţii de compensare (casele de compensaţie) ce stabilesc raporturile finale dintre bănci – plătitoare
sau beneficiare;
•sistemul bancar şi agenţii nebancari ce efectuează operațiuni de transferuri;
•agenţii economici şi populaţia.
•Sistemul de plăţi reprezintă o sursă importantă de informaţii curente precum şi un instrument de

intervenţie operativă a băncii centrale pentru prevenirea riscurilor de lichiditate, de credit şi riscurile
sistemice.
179
Rolul băncii centrale în cadrul sistemelor de plăţi
Banca centrală joacă un rol fundamental în monitorizarea sistemelor de plăţi, din prisma
supravegherii, funcţionării sigure şi eficiente a sistemelor de plăţi și sistemelor de decontare a
operaţiunilor cu instrumente financiare pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii financiare.
În România, Banca Naţională a României monitorizează toate sistemele de plăţi, indiferent dacă
ele sunt operate sau nu de către BNR. Obiectivele principale în cazul Băncii Naţionale a României în
domeniul monitorizării sistemelor sunt:
•Menţinerea stabilităţii financiare;
•Asigurarea unui canal adecvat de transmitere a politicii monetare prin utilizarea unei game variate de
operaţiuni de piaţă monetară;
•Asigurarea eficienţei sistemelor de plăţi;
•Respectarea de către operatorii de sisteme de plăţi a cadrului legal;
•Menţinerea încrederii publicului în sistemele de plăţi, în instrumentele de plată şi în moneda naţională;
180
Riscurile reprezentative ale sistemelor de plăţi sunt:
•Riscul sistemic - în cazul neîndeplinirii a obligaţiilor care revin unui participant la sistem
•Riscul juridic – riscul înregistrării unor pierderi urmare a aplicării defectuase/neaplicarii prevederilor
legale în domeniul sistemelor de plăţi
•Riscul operaţional – riscul manifestat urmare a erorii umane sau funcţionarii defectuase a
infrastructurii sistemelor de plăţi
•Riscul de decontare (risc financiar) - riscul manifestat ca urmare a faptului că decontarea în cadrul
unui sistem nu se desfăşoară aşa cum s-a anticipat. Acest risc poate cuprinde riscul de credit şi riscul
de lichiditate
181
Riscurile reprezentative ale sistemelor de plăţi sunt:
•Riscul de principal – urmare a pierderii integrale a valorii unei tranzacţii cu active ce prezintă
diferenţe de timp între finalizarea decontării fondurilor şi finalizarea decontării activului tranzacţionat
– denumit şi risc Herstatt
•Riscul de lichiditate – urmare a intrării în incapacitate de plată (pe monent) a unui participant
•Riscul de credit - urmare a intrării în incapacitate de plată (pe termen nedeterminat) a unui participant
•Riscul reputational – prejudicii morale aduse sistemului
•Riscul costului de înlocuire – preţul curent al expunerii tranzacţiei
182
Sisteme de plăţi în România
Transfond – administrator al Sistemului Electronic de Plăţi (SENT, ReGIS şi SaFIR)
Sistemul de plăţi reprezintă o sursă importantă de informaţii curente precum şi un instrument de

intervenţie operativă a băncii centrale pentru prevenirea riscurilor de lichiditate, de credit şi
riscurile sistemice.
Rolul Transfond fiind de:

• Principal furnizor al serviciilor de procesare al plăţilor interbancare de mică valoare fără
numerar, SENT exceptând plăţile cu cârduri (compensate de Visa sau Mastercard)
• Operator tehnic şi funcţional al sistemului ReGIS administrat de BNR, sistem ce asigură
decontarea finală şi irevocabilă în timp real, a plăţilor de mare valoare şi urgenţe
• Operatorul tehnic al sistemului SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu
titluri de stat)
183
Transfond a adăugat în ultimii ani noi servicii pentru sectorul bancar şi clienţii acestora:
• Servicii de facturare electronică,
• Servicii de arhivare electronică
• Linia de Urgenţă pentru Carduri
• Servicii de asistență a participanților la componentele Sistemului Electronic de Plăți
• Cursuri de formare profesională
184
Sistemul SENT
Sistemul SENT – este sistemul electronic operat de Transfond cu
importanţa sistemica, ce are ca obiectiv fundamental compensarea
multilaterală a plăţilor interbancare de mică valoare cât şi instrumente de
debit de tipul cecurilor cambiilor şi biletelor la ordin, transmise între
participanţi.
SENT acoperă aproximativ 95% din totalul operaţiunilor de plăţi
interbancare şi are ca participanţi instituţii de credit din Spaţiul Economic
European, instituţii financiare nebancare, furnizori de servicii poştale giro şi
instituţii de plată.
Sistemul TARGET2
Sistemul Target2 reprezintă sistemul de decontare pe baza brută în timp

real (RTGS – „Real Time Gross Settlement) pentru plăţile în moneda euro
pus la dispoziţie de Eurosistem.
185
Sistemul ReGIS
Sistemul ReGIS reprezintă sistemul de importanta sistemica de tip RTGS („Real Time Gross
Settlement”) care asigura decontarea pe baza brută finală şi irevocabilă în timp real, a plăţilor de
mare valoare (peste 50.000 lei) sau urgente.
Sistemul Regis este administrat de BNR iar operarea tehnică este externalizata către Transfond.
Comparativ cu sistemul SENT, numărul tranzacţiilor este redus în schimb valorile individuale sunt
semnificativ mai mari.
Participanţii la sistemul Regis sunt: Banca Naţională a României, băncile comerciale şi alte
instituţii de credit autorizate de banca centrală, Trezoreria Statutului, sistemul SaFIR, casele de
compensare autorizate de BNR (SENT, Depozitarul Central şi Depozitarul Sibex) precum şi casele
de compensare a plăţilor realizate prin intermediul cardurilor (Visa şi Mastercard).
186
Sistemul SaFIR
Sistemul SaFIR reprezintă sistemul de înregistrare şi decontare în timp real

(pe baza continua) a operaţiunilor cu titluri de stat şi a certificatelor de
depozit emise de BNR, funcţionabil pe platforma tehnică SWIFT şi
Transfond şi administrat de către Banca Naţională a României.
Principalele tipuri de tranzacţii procesate la nivel naţional sunt plăţile

aferente:
• operaţiunilor de politica monetară, piaţa valutară, de credit şi numerar
realizate de către Banca Naţională a României,
• operaţiunilor de decontare a poziţiilor nete calculate în cadrul sistemelor
auxiliare
• plăţi interbancare de valori mari sau urgenţe
• debitarea directă a comisioanelor aferente celorlate sisteme de plăţi
187
SEPA – Single Euro Payments Area
Începând cu anul 2014, utilizarea standardelor şi regulilor SEPA (Single Euro Payment Area)
pentru plăţile în monedă unică devine obligatorie în zona euro iar în ţările non-euro începând cu
anul 2016. În acest sens, Transfond împreună cu băncile comerciale prezente în România au
demarat deja Programul SEPA, ce are ca obiectiv implementarea unui sistem de compensare
conform cerinţelor SEPA atât pentru plăţile în lei cât şi pentru cele în moneda euro.
Implementarea proiectului SEPA va permite clienţilor efectuarea de plăţi în euro fără numerar
către orice beneficiar situat în zona euro, prin utilizarea unui singur cont bancar şi a unui singur
set de instrumente de plată. În acest fel, toate plăţile de mică valoare în euro vor deveni „locale” şi
nu va mai exista nici un fel de deosebire între plăţile naţionale şi cele transfrontaliere în cadrul
zonei euro.
Scopul înfiinţării SEPA este de susţinerea creşterii competitivităţii şi transparentei economiei şi

integrării europene, prin asigurarea unei pieţei competitive de plăţi de mică valoare în euro.
188
Alte sisteme electronice de plăţi şi decontare
Sistemul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication– 1963 )
Într-un transfer electronic de fonduri, mesajul de plată conţine aceleaşi informaţii ca şi

instrumentul de plată pe care l-a înlocuit: ordonatorul, banca emitentă, banca destinatară
(ambele cu nume, adresă, cod), suma tranzacţiei, valută, data la care se face plata, beneficiarul,
obiectul plăţii şi instrucţiuni de acoperire a plăţii (disponibilităţi ale băncii emitente la banca
destinatară, linie de credit, acreditiv import sau alte surse). Aceste informaţii sunt cifrate după
anumite algoritme, cunoscute de ambele bănci, care trebuie să asigure securitatea transferului.
Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele mai performante datorită
următoarelor avantaje: siguranţa în funcţionare, rapiditatea, costurile reduse şi fiabilitatea
funcţionării sistemului.
189
Sistemul Money Gram oferă servicii de transferuri de bani în peste 240

mii de puncte în 192 de ţări şi teritorii din întreaga lume.
Pentru a putea trimite bani, expeditorul trebuie să parcurgă următorii paşi:

• completarea un formular simplu alături de prezentarea unui act de
identitate
• înmânarea agentului sumei de bani ce se doreşte a fi transfera plus
comisionul aferent
• Comunicarea către destinatar a codului primit (numărul unic de
referinţă – secret), în baza căruia destinatarul va putea ridica banii în
doar 10 minute de la procesarea tranzacţiei
190
Pentru a primi bani, destinatarul sau beneficiarul fondurilor trebuie
să parcurgă următorii paşi:
•prezentarea la o agenţie, sucursală bancară sau la un partener
autorizat Western Union / Moneygram pentru a completa un
formular tip. În baza formularului, operatorul autorizat accesează
sistemul şi în baza codului sau numărului de referinţă se identifică,
procesează şi autorizează plata.
•primirea banilor alături de o copie a formularului tip, ulterior
operaţiunea fiind închisă de către operator.
191
Sistemul Western Union realizează operaţiuni de transferuri de bani cu o experienţă de peste

150 de ani în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume. În România, sistemul Western
Union permite diferite servicii de transfer bancar pe teritoriul ţării sau din România, transferi
de bani din străinătate în România realizat fie la ghişeele partenerilor (în speţă bănci
comerciale sau oficii poştale), la automatele bancare (ATM) sau prin intermediul aplicaţiilor
de tip internet banking.
În comparaţie cu produsele şi serviciile bancare tradiţionale, utilizarea serviciilor de tip

Western Union şi Moneygram nu presupune existenţa unui cont bancar. Suma trimisă prin
astfel de sisteme ajunge în doar câteva minute la destinaţie, plata urmând a se face
destinatarului în numerar prin intermediul ghişeelor bancare, nebancare sau mai nou chiar a
automatelor bancare.
192
Depozitarul Central (membru a Grup BVB) - asigura compensarea şi decontarea tranzacţiilor cu

instrumente financiare (aşa cum sunt definite de reglementările naţionale privind piaţa de
capital), şi evidenta registrelor societăţilor emitente în conformitate legislaţia actuale şi în
condiţii optime de siguranţă, imparţialitate, stabilitate, recunoaştere internaţională şi costuri
scăzute.
Casa de Compensare Bucureşti (membru a Grup BVB) asigura derularea în mod corespunzător
a operaţiunilor de înregistrare, garantare, compensare şi decontare a tranzacţiilor cu instrumente
financiare derivate încheiate pe piaţa reglementată la termen (Piaţa Derivatelor) administrată de
către Bursa de Valori Bucureşti.
193
1. Prezentati succint principalele etape ale unei plati fara numerar;

2. Prezentati succint tipologia decontarilor;
3. Prezentati structura si functiile sistemului de plati;
4. Prezentati rscurile reprezentative ale sistemelor de plati;
5. Elaborati asupra sistemului de plati din Romania;
6. Prezetati succint alte sisteme electronice de plati si decontare prezente si
in Romania.
194
Bibliografie
• Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse şi servicii bancare:

•Cezar Basno, Nicolae Dardac, “Sisteme de plăţi, compensări şi decontări”,
EDP, 2003
•Vasilache, Dan, “Plăti electronice – O introducere”, Editura Rosetti, 2004
195
Tematica orientativa pentru Proiecte / Eseuri
1. Private Banking – prezentare comparativa a ofertelor de tip Private Banking a cel putin 3 banci
din Romania (prezentare produse, tarife, complexitate si conditii necesare pentru a accesa astfel
de produse si servicii)
2. Prezentarea solutiilor de investitii, protectie si planificare in cazul marilor averi (ex. banci
specializate in administrarea averilor – banci membre ABPS – Association de Banques Privees
Suisses - http://www.abps.ch/en/members
3. Islamic Banking - Solutii de finantare specifice bancilor islamice
4. Ethical Banking
5. Investment Banking / Mergers & Acquisitions (Fuziuni si achizitii)
6. Project Finance
7. Mezzanine Financing
8. Solutii de finantare, asigurare / garantare a comertului exterior
9. Solutii alternative finantarii bancare – atragerea de capital de pe piata de capital
196
10. Family Office – solutii oferite de banci

11. Family Office / Family Business Services – solutii oferite de companiile BIG4 (PWC, E&Y,
Deloitte, KMPG)
12. Industria fondurilor de investitii din Romania
13. Fonduri de hedging – prezentare generala a fondurilor de acest tip cat si realizarea unui studiu de
caz asupra fondurilor administrate de catre MAN Group UK
14. Fonduri suverane de investitii – Ex. Fondul suveran al Norvegiei / Fondul suveran din Abu
Dhabi
15. Fonduri de tip Private Equity / Venture Capital
16. Business Angels
17. Prezentare comparativa a solutiilor de economisire si investitii din Romania (depozite clasice,
depozite structurate, fonduri de investitii, plasamente directe pe piata monetara si de capital)
18. Canale alternative bancare (internet / mobile / social media banking)
19. Viitorul retail bankingului in Romania
197
20. Noul model de business al bancilor din Romania / Europa

21. Bancassurance in Romania
22. Cel mai bun card co-branded - top produs – prezentare comparativa si realizarea unui clasament
in functie de costuri, beneficii si functionalitati
23. Cel mai bun card de credit Gold din Romania – prezentare comparativa si realizarea unui
clasament in functie de costuri, beneficii si functionalitati
24. Cel mai bun credit pentru locuinta – prezentare comparativa si realizarea unui clasament in
functie de costuri, beneficii si functionalitati
25. Cel mai bun credit “PRIMA CASA” – prezentare comparativa si realizarea unui clasament in
functie de costuri, beneficii si functionalitati
26. Evolutia creditarii in Romania ultimului deceniu
27. Cooperativele de credit in Romania
198
Bibliografie orientativă
•Bențe Corneliu, “Tehnica operaţiunilor bancare”, Editura Universităţii din Oradea,

2006
•Caraiani Gh., Andreica R., Mustea R., Curteanu A., Stan A.M., “Factoringul în
comerţul internaţional”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2004
•Cezar Basno, Nicolae Dardac, “Sisteme de plăţi, compensări şi decontări”, EDP,
2003
•Dănilă Nicolae, Anghel Lucian, Radu Alina, Boitan Iustina, Bistriceanu Gabriel,
Şinca Florin, „Corporate Banking – Produse şi servicii bancare corporate”
¸Editura ASE, 2010
•Dănilă Nicolae, Lucian Anghel, Şinca Florin, “Retail banking – produse şi servicii
bancare retail”, Editura Economică, 2012
corporate şi retail bancar – principii şi tehnici de analiză, creditare, monitorizare,
trezorerie şi plăți electronice”, Editura ASE, 2008
•Dedu Vasile, “Gestiune și audit bancar”, Editura Economică, 2008
•Dedu Vasile, Enciu Adrian, „Contabilitate bancară”, Editura Economică, 2009
•Dedu Vasile, Nitescu Dan Costin, “Banking relationship management – A new
paradigm?”, Revista de Economie teoretică și aplicată, nr 4/ 2014 (593)
199
•Institutul Bancar Român – ECFB, Modul B,:” Clienţii şi produsele bancare”, 2006
•Institutul Bancar Român, „Analiza financiară în creditare”, 2006
•Negruş Mariana, “Plăți şi garanţii internaţionale", Editura All Beck 2006
•Olteanu Alexandru, “Management bancar”, EdituraDareco, 2003
•Paraschiv Dorel Mihai, “Tehnica plăţilor internaţionale”, Editura Economică 2003
•Parker, Phillip, “Mastering ACI Dealing Certificate”, ACI Financial Markets
Association, PrenticeHall, PearsonEducation, 2003
•PersidaCechin Crista, “Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Mirton
Timişoara, 2004
•PhoonChiongTuck, ACI Board of Education – „ACI Dealing Certificate – A study
guide” ACI Singapore, 2010
•Stancu, I. “Finanţe”, Ed a III a, Editura Economică 2002
•Steiner, Robert, „Mastering Financial Calculations”, ACI Institute, PrenticeHall,
PearsonEducation, 1998
•Ungurean, Pavel, “Banking – Produse şi operaţiuni bancare”, Editura Dacia, 2001
•Vasilache, Dan, “Plăti electronice – O introducere”, Editura Rosetti, 2004
200

Suport at Teorie PSB

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport at Teorie PSB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Produse si servicii bancare

Prof.univ.dr. Vasile Dedu

1.1. Produse și servicii bancare - segmente de clientelă

Conceptul de produse și servicii bancare

• produsele bancare sunt caracterizate printr-un înalt grad de

- credite pe termen scurt, mijlociu şi lung; - transferuri inter / intrabancare

Dezvoltarea de noi produse şi servicii bancare presupune adaptarea la

Gama de produse și servicii de tip „Premium” / „Personal Banking”

Produsele şi serviciile de tip Private Banking / Wealth Management

 se adresează în principal clienţilor persoane fizice cu venituri şi averi

• destinate profesiilor liberale, micro-întreprinderilor, întreprinderilor mici şi

• Cele mai reprezentative produse şi servicii bancare destinate persoanelor

• Calitatea serviciilor, personalizarea produselor, sunt determinante pentru

În funcție de clientela căreia se adresează, băncile pot fi clasificate în trei mari

BNR este o instituţie publică independentă ce are ca obiectiv fundamental

Setul de instrumente şi proceduri prin care banca centrală

Operaţiunile pasive - Aceste operaţiuni stau la baza constituirii RESURSELOR

 împrumuturile se realizează pentru acoperirea lipsei temporare de lichiditate sau pentru

 titluri de valori – reprezintă emisiuni de obligaţiuni în scopul de a atrage resurse, în

 capitalul; operaţiunile de capital privesc formarea acestuia

(capitalul social) la constituirea băncii, majorarea pe parcurs

şi diminuarea cu pierderile înregistrate

Operaţiuni cu numerar reprezintă încasările şi plăţile în numerar, în lei şi valută, efectuate la

 Creditele neguvernamentale (acordate clientelei) reprezintă portofoliul cel mai important de

 Portofoliul de titluri al băncilor se poate constitui prin scontarea

cambiilor, primirea titlurilor în garanţie pentru creditele acordate,

achiziţionarea titlurilor de pe piaţa de capital

Principalele canale de distribuţie la nivelul unei bănci comerciale se pot aminti:

Politica de marketing vizează în principal patru elemente: preţul, produsul, promovarea şi

1. Descrieti succint principalele caracteristici ce diferentiaza produsele si

• Bențe Corneliu, “Tehnica operaţiunilor bancare”, Editura Universităţii din

Produsele şi serviciile bancare se diferenţiază faţă de celelalte

În timp, produsele şi serviciile bancare s-au diversificat foarte mult,

De regulă produsele şi serviciile adresate clientelei retail sunt

Alegerea unui fond de investiţii se realizează

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB)

Conform legii bancare 58/1998, creditul poate fi definit ca orice angajament de

Principalele elemente şi caracteristici ale creditului:

Analiza dosarului de credit se realizează pentru a putea:

• Primirea cererii de credit şi a tuturor informaţiilor necesare despre client

1. Garanţii reale - constituite din bunuri mobile şi imobile ce se pot valorifica

Informaţii privind istoricul de credit şi conduita tranzacţională se pot obţine de la principalele

Elementele componente şi de securitate a cardurilor – în vederea prevenirii şi ingreunării

•Operaţiuni de retragere de numerar de la automatul bancar ATM

Carduri de loialitate, carduri proprietar sau carduri co-

•Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse şi servicii bancare:

Serviciile de tip „Private Banking” şi „Wealth Management” se adresează în principal

Retail Banking minim urcând de la o bancă la alta în funcţie

9 BNP Paribas 346.9

14 ABN AMRO 212.7

Conturi curente, conturi de economii, depozite, carduri de debit

• Depozite fiduciare – (mai convenabile dpdv fiscal „off-shore” – se

• Determinarea constrângerilor în realizarea portofoliului de investiții

• Alocarea strategică a activelor

• Alocarea tactică a activelor

• Monitorizarea performanței și riscurilor, Feedback continuu

• Optimizarea permanentă a performanțelor și riscurilor

•Credite croite pe nevoile clientului

Savoir Vivre - Personal Concierge - American Express

1. Prezentati principalele produse si servicii oferite de banci clientelei cu

• Dănilă Nicolae, Lucian Anghel, Şinca Florin, “Retail banking – produse şi

4.2.1. Conturi şi operaţiuni curente

•Transferuri bancare intra şi interbancare