Sunteți pe pagina 1din 58

Ci de diversificare a ofertei firmei Banca Comercial Romn

Cuprins

C1. Caracterizarea general a sistemului bancar


1.1 1.2
1.3

1.4

Rolul i funciile sistemului bancar naional Structura sistemului bancar Tendine n evoluia sistemului bancar Modele i strategii bancare

C2. Oferta de mrfuri si servicii


2.1 2.2 2.3 Date generale ale ofertei de mrfuri i servicii Caracteristicile ofertei de produse/servicii bancare Diversificarea ofertei de produse/servicii bancare

C3. BCR
3.1 Scurt istoric 3.2 Prezentarea activitii 3.3 Activitatea internaional 3.4 Politica in domeniul calitii 3.5 Sistemul informaional 3.6 Stuctura organizatoric 3.7 Personalul 3.8 Clienii 3.9 Oferte i servicii bancare 3.10 Piee financiare i operaiuni de burs

C1. Caracterizarea general a sistemului bancar


0

1.1 Rolul i funciile sistemului bancar naional

Activitatea bancar n economia unei ri presupune un mod specific de organizare a acesteia, fiind de asemenea domeniul cel mai reglementat. Precizare: Reglementarea este dat n fiecare ar de Legea Bancar Naional care are menirea de a crea condiii pentru o concuren normal, pentru asigurarea soliditii i viabilitii sistemului bancar. Not: Pentru rile Uniunii Monetare Europene, cadrul legislativ este dat de directivele europene transpuse n reglementri naionale. Bncile ntr-o economie au rolul de intermediari financiari principali n relaia economisire-investire, relaie decisiv n creterea economic. Bncile realizeaz legtura ntre cei care au nevoie de resurse financiare i cei care realizeaz excedente. Precizare: Rolul de intermediari comerciali se materializeaz / concretizeaz i prin funciile pe care le ndeplinesc bncile n economie. Aceste funcii vizeaz / se refer la: a) Distribuirea de credite n economie; b) Colectarea de lichiditi; c) Gestionarea de mijloace i instrumente de plat; d) Furnizarea de informaii i asigurarea de lichiditi. Precizare: n prezent, exist o puternic interdependen ntre componentele structurale ale unui sistem bancar naional. Datorit acestui fapt, falimentul unei bnci poate antrena falimentul altei bnci, i n ultim instan a sistemului bancar n ansamblu. Apare fenomenul cunoscut sub denumirea de risc de sistem. Cauza fundamental a falimentului trebuie cutat n asimetria bilanului = angajamentele unei bnci, obligaiile ei (reflectate n pasiv) sunt exigibile / lichide n timp ce plasamentele (reflectate n activ) ndeosebi sub form de credite sunt mai puin lichide i mai greu de valorificat (ele sunt extrem de riscante). Din acest motiv, securitatea sistemului bancar reprezint o problem esenial i o preocupare major pentru autoritatea monetar, respectiv pentru banca de emisiune. Precizare: n scopul meninerii securitii, aproape n toate rile (civilizate) se utilizeaz asigurarea depozitelor ca instrument ce garanteaz ncrederea deponenilor. La noi exist Fondul de Garantare a Depozitelor. Acest

mecanism al garantrii depozitelor, dei foarte util, nu se substituie interveniei bncii centrale n calitatea sa de banca-bncilor, de mprumuttor de ultim instan / rang. Intervenia bncii centrale este imediat i restaureaz ncrederea deponenilor mai rapid comparativ cu plile realizate prin sistemul de garantare.

1.2 Structura sistemului bancar


La modul cel mai general, sistemul bancar al unei ri este format din Banca Central i bncile din sistem, care n funcie de natura activitii sunt: 0 -Bnci comerciale denumite i bnci de depozit sau universale; 1 -Bncile de afaceri; 2 -Bnci i instituii specializate. Din punct de vedere al organizrii activitii bancare i al gradului de specializare, putem vorbi de dou sisteme bancare: Sisteme bancare ale europei continentale, puin specializate i care funcioneaz dup modelul bncii universale; Modelul american aplicat i n Japonia i care este bazat pe principiul unei specializri stricte a instituiilor bancare.

1.3 Tendine n evoluia sistemului bancar


Diversitatea sistemelor bancare se caracterizeaz prin existena unui numr sporit de instituii bancare ale cror caracteristici pot fi diferite. Aici opereaz mai multe criterii. Dup clientel sau activitate avem: -Bnci cu activitate universal; -Bnci specializate. Dup dimensiune avem: -Bnci de dimensiune mic; -Bnci de dimensiune mijlocie; -Bnci de dimensiune mare. Dup natura furnizorilor de capital: -Bnci cu capital public; -Bnci cu capital privat, acionarii fiind rezideni sau nerezideni.

Concentrarea activitii bancare reprezint ponderea deinut de principalele bnci n totalul sistemului bancar i se mai caracterizeaz prin diminuarea numrului de bnci n economie. Gradul de concentrare se judec n funcie de nivelul activitii (atragere de depozite, distribuirea de credite, etc.).

1.4 Modele i strategii bancare


Bancarizarea furnizeaz informaii relevante cu privire la gradul de dezvoltare al sistemului bancar al unei ri. Indicatori: Numrul conturilor persoanelor fizice la bnci; Numrul cardurilor; Numrul ghieelor i a automatelor bancare; Raportul dintre numrul angajailor bancari i populaia unei ri. Restructurarea sistemului bancar includem aici fuziunile i absorbiile, operaiunile transfrontaliere, preluri ale pachetelor de control de ctre bnci strine; includem aici operaiunile ncruciate: bnci-asigurri. Altfel spus, participm astzi la un proces intens de integrare a activitii bancare i de asigurri n cadrul unui grup finanator. Criza sistemelor bancare nceput n anii 80. Cauzele acestei crize care o traverseaz sistemele bancare: Amploarea i rapiditatea schimbrilor n materie de reglementri bancare; Criza pieelor bursiere; Carene de control i supraveghere prudenial. n raport cu cele menionate, putem desprinde cteva concluzii: Astzi, specializarea bncilor este nlocuit tot mai mult prin universalizarea operaiunilor lor; Fenomenul de dezatetizare = de scdere a rolului statului n activitatea bncilor i liberalizarea activitii lor; Amplificarea forei marilor bnci n contextul dezvoltrii inegale a bncilor naionale i a sporirii internaionalizrii. Accentuarea restructurrii bancare prin fuziuni i absorbii; Constituirea unor puternice grupuri financiare prin reuniunea activitii bancare cu cea de asigurri;

Modernizarea tehnologiilor i informaticii bancare concomitent cu diversificarea ofertei de produse i servicii; Manifestarea crizelor n sistemele bancare n contextul globalizrii financiare.

C2. Oferta de mrfuri i servicii


2.1 Date generale ale ofertei de bunuri i servicii
Potrivit modului de conceptualizare a ofertei, aceasta se refer att la un anumit volum de bunuri i servicii, ct i la un proces de micare a acestora de la producie la consum. n cadrul ofertei se disting dou elemente principale: fondurile de mrfuri din reeaua de distribuie oferta real sau efectiv i stocurile de mrfuri existente n diferite verigi ale circuitului economic oferta pasiv. Oferta se structureaz dup mai multe criterii, cele mai importante fiind: destinaia produselor n consum (produse destinate consumului final, produse destinate consumului intermediar i produse de echipament), durat de via a produselor (bunuri nedurabile, bunuri durabile), criteriile merceologice (produse alimentare, produse nealimentare), locul produselor n consumul populaiei i modul de solicitare a acestora de ctre consumatori (bunuri primare de consum, bunuri de necesitate medie, bunuri de prisos sau de lux). Caracteristicile ofertei care se ntlnesc att pe piaa bunurilor de consum individual ct i pe piaa bunurilor de consum productiv sunt urmtoarele: creterea continu i n ritm intens a volumului de mrfuri oferit pieei; diversificarea continu materializat n lrgirea gamei de produse i n crearea ne produse noi; mpletirea strns a bunurilor cu serviciile n procesul satisfacerii nevoilor i creterea ponderii serviciilor n cadrul ofertei; creterea calitii bunurilor care alctuiesc oferta. Bunurile de utilizare productiv, ca elemente ale ofertei de mrfuri, se disting printr-o serie de particulariti cum ar fi: Bunurile de utilizare productiv condiioneaz ntreaga activitate lucrativ a utilizatorilor Bunurile de utilizare productiv sunt strict definite din punct de vedere tehnic; Bunurile de utilizare productiv au un pre ridicat i o durat de

ntrebuinare mare Bunurile de utilizare productiv genereaz o structur rigid a pieei n cadrul creia intr ca obiect. Sursele de formare a ofertei de mrfuri pot fi clasificate n urmtoarele categorii: producia industrial, producia agricol, producia altor ramuri de activitate, importul i rezervele. Oferta de mrfuri parcurge un proces de nnoire i diversificare sub aciunea progresului tehnic n domeniul produciei, a creterii exigenei consumatorilor i a concurenei de pe pia. De la apariia sa n cadrul pieei i pn la dispariia sa de pe pia un produs parcurge urmtoarele faze: lansare, cretere, maturitate i declin. Aceste etape formeaz ciclul de via a produsului. Principalele instrumentele utilizate pentru a diferenia i a individualiza oferta unei firme n raport cu oferta concurenei sunt: produsul, serviciile comerciale ataate produsului, personalul comercial i imaginea de produs, de marc sau de ntreprindere.

2.2 Caracteristicile ofertei de produse/servicii bancare


Pentru muli observatori, principala operaie bancar este creditarea. Felul n care banca aloc fondurile pe care le gestioneaz poate influena ntr-un mod hotrtor dezvoltarea economic la nivel local sau naional. Pe de alt parte, orice banc i asum, ntr-o oarecare msur, riscuri atunci cnd acord credite i, n mod cert, toate bncile nregistreaz n mod curent pierderi n portofoliul de credite, atunci cnd unii dintre debitori nu i onoreaz obligaiile. Oricare ar fi ns nivelul riscurilor asumate, pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate dac operaiile de creditare sunt organizate i gestionate cu profesionalism. Creditul este un schimb ntre doi parteneri care ncepe n prezent i se termin n viitor. Fiind vorba de o relaie ntre doi parteneri n care unul transmite celuilalt un bun cu obligaia de a-l restitui, un element principal i constituie ncrederea. Operaiunile de credit pot interveni ntr-o gam larg de relaii ntre indivizi sub forma unor acorduri personale simple, pn la tranzaciile formalizate ce se efectueaz pe piee monetare sau financiare foarte dezvoltate i formulate n cadrul unor contracte complexe. O parte

important a relaiilor de credit privete mobilizarea capitalurilor disponibile i a economiilor. Condiiile n care este consimit creditul, prile implicate i tipul de instrumente utilizate sunt extrem de diverse i n continu evoluie . De asemenea, dispozitivul instituional variaz de la ar la ar. ns esenialul rmne: o valoare actual se transmite de ctre un creditor (investitor sau mprumuttor) unui debitor (mprumutat) care se angajeaz s l ramburseze, dup un timp, n condiiile specificate n acordul de credit, n cadrul cruia debitorul promite, de asemenea, s plteasc o dobnd pentru a-l remunera pe creditor. O parte din fondurile avansate n procesul de creditare provin din capitalul propriu al bncii. O alt parte din fondurile pentru credite pot fi mprumutate de la alte bnci. Prin urmare, bncile trebuie s realizeze un venit suficient de mare pentru a restitui mprumuturile astfel atrase i dobnda aferent, pentru a acoperi costurile i a obine profit. Oferta cea mai mare de fonduri pentru creditare provine de la persoane fizice i juridice care au realizat economii i pe care le-au depus la bnci. Pentru atragerea de depozite, bncile au nceput s fac apel la serviciile de marketing de dezvoltare a produselor bancare, precum i prin bonificarea unor dobnzi atrgtoare n funcie de natura depozitelor i prin oferta agresiv de certificate de depozit de economii. n postura de creditor se pot afirma att ntreprinderile, ct i populaia. ntreprinderile manevreaz importante disponibiliti monetare, din circuitul crora au loc considerabile degajri cu caracter temporar ce pot fi angrenate n procesul de creditare. Desigur, prin repartizarea profitului, ntreprinderile constituie fonduri i rezerve, remunereaz acionarii, fapt ce majoreaz global capacitatea de creditare a economiei naionale. n cadrul rilor dezvoltate aportul populaiei n formarea resurselor de creditare tinde s-l ajung pe cel al ntreprinderilor. Aceste tendine de cretere absolut i relativ a economiilor populaiei, caracteristic evoluiei raporturilor de credit din rile dezvoltate, pun noi problem optimizrii procesului de mobilizare i utilizare a acestor economii. Pe acest fundal se desfoar modificri calitative printre care transformarea economiilor din disponibiliti monetare n economii financiare, fapt ce influeneaz radical activitatea intermediarilor, bncile. Creditele, ca produse bancare sunt prezentate pe tipuri i sunt dezvoltate n politica de creditare a unei bnci.

Pe lng credite i depozite oferta de produse/servicii bancare cuprinde i: carduri de debit i de credit; cecuri de cltorie; servicii (intermedierea legturii cu bnci de prestigiu din ntreaga lume; deschiderea de conturi pentru companii sau trust-uri, conturi personale i furnizarea de coduri cifrate; administrarea i meninerea conturilor bancare; sprijin n obinerea i negocierea de acreditive; sprijin n redactarea i negocierea scrisorilor de credit; sprijin n obinerea de carduri de debit i de credit; sprijin n obinerea de servicii bancare on-line; asisten n investiii; depozitare/pstrare obiect/documente de valoare; transfer prin Merchants; evaluare de bunuri; cecuri la ordin; nfiinarea de bnci & subsidiare sau reprezentane ale bncilor; monitorizarea continu a micrilor n cont pentru furnizarea de informaii la zi; rezolvarea problemelor legate de tranzacii complicate sau fonduri rtcite; executarea transferurilor i urmrirea acestora; servicii operabile prin intermediul cardurilor i a reelei de ATM uri bancare, cum ar fi: mobile banking, rencrcarea cartelelor Connex Go i Kamarad, plata facturilor curente de utiliti/servicii, moneygram, etc.) pachete de produse bancare; e-banking; programe de finanare; finanare companii Evaluat sub influena unei multitudini de factori de ordin tehnic, social, economic sau de alt natur, oferta de produse/servicii bancare prezint o serie de caracteristici, comune tuturor produselor i serviciilor bancare, altele fiind proprii unuia sau altuia dintre produsele/serviciile bancare: creterea continu a volumului de produse/servicii bancare oferite pieei; schimbarea continu a structurii ofertei de produse/servicii bancare, aspect ce se materializeaz n diversificarea continu a ofertei de produse/servicii bancare; diversificarea produselor i a serviciilor bancare etc.

2.3

Diversificarea ofertei de produse/servicii bancare

Multiplicarea i rennoirea continu a sortimentului de produse/servicii n cadrul pieei, reprezint o reflectare a modificrilor profunde care intervin n nevoile consumatorilor, n mecanismul formrii i a satisfacerii lor . La aceasta se adaug i faptul c scderea utilitii unui produs este amplificat i de apariia de noi produse. Drept urmare, procesul de diversificare a ofertei de mrfuri mbrac dou importante aspecte: lrgirea continu a gamei sortimentale prin apariia produselor noi, care se adaug celor existente i schimbarea structurii sortimentale, prin nlocuirea unora dintre acestea cu produse noi; diferenierea i individualizarea ofertei n procesul concurenial. Lrgirea continu a gamei sortimentale. Lrgirea continu a gamei sortimentale prin apariia produselor noi i schimbarea structurii sortimentale, prin nlocuirea unora dintre acestea cu noile produse reprezint o latur important a procesului de diversificare a ofertei de produse/servicii. Desigur, noiunea de produs are n vedere un bun material ce prezint elemente constructive, funcionale, fiabilitate, mentenabilitate, valene estetice, ergonomice, comerciale, precum i componente acorporale deosebite, realizat n vederea satisfacerii superioare a cerinelor de consum sau a acoperirii unui spectru mai larg de nevoi. Dat fiind ntinderea ariei de aspecte acoperite de noutate, n domeniul bancar produsele noi pot fi grupate astfel: produse/servicii absolut noi, care apar pentru prima dat pe pia; produse noi cu caracteristici diferite de cele existente pe pia, contribuind la satisfacerea unor necesiti rezolvate i anterior cu alte produse similare; produse ameliorate, care au parametrii bancari superiori celor ai produselor existente; produse ce lrgesc oferta existent prin crearea de varieti noi ale aceluiai produs/serviciu bancar . Un alt aspect, care trebuie avut n vedere n legtur cu nnoirea produselor/serviciilor bancare i diversificarea ofertei, se refer la faptul c produsele care apar, formnd oferta din cadrul pieei, pot avea o via mai lung sau mai scurt, fiecare conturndu-i propriul su ciclu de via. Noiunea de ciclu de via al unui produs desemneaz perioada n cadrul creia produsul respectiv exist pe o anumit pia. Desigur, n timpul de la apariia sa n cadrul pieei i pn la dispariia de pe pia, un produs parcurge anumite faze, care au urmtoarea succesiune: apariia pe pia a produsului, creterea cererii i respectiv a ofertei pe pia pentru produsul n cauz; maturitatea, care corespunde etapei n care produsul a atins limitele de saturaie ale pieei; declinul, faz n care produsul este mai puin cerut de consumatori i care se ncheie cu dispariia lui de pe pia. Ciclul de via este specific fiecrui produs, astfel nct durata de ansamblu a acestui ciclu

de via, ct i a fiecrei faze care l compun difer n funcie de tipul produsului, de ritmul n care apar pe pia alte produse care nlocuiesc total sau parial pe cele existente, precum i de alte fenomene generate de evoluia societii moderne, cum ar fi procesul de mondializare a pieelor. Cunoaterea fazelor ce compun ciclul de via al produselor, precum i a factorilor de influen ai acestuia prezint o nsemntate practic deosebit att pentru bnci, ct i pentru comerul bancar, servind la fundamentarea msurilor menite s asigure posibilitile ca orice produs nou s supravieuiasc un timp mai ndelungat alturi de celelalte, n condiiile unei eficiene economice corespunztoare att pentru activitatea bancar, ct i pentru cea de producie i comercializare. Pornind de la o asemenea premis, dou aspecte sunt foarte importante de reinut n legtur cu nnoirea i diversificarea ofertei. Primul se refer la faptul c progresul rapid al tiinei i tehnicii determin extinderea ofertei de produse/servicii bancare, mbogirea ei permanent cu produse noi, spre exemplu produsul multicash, e-banking etc.. Cel de-al doilea aspect, are n vedere c acelai fenomen genereaz i altfel de consecine asupra activitii bancare, n msura n care provoac reducerea duratei ciclului de via al produselor. Pentru prevenirea unor asemenea consecine, cercetarea economic asupra lansrii produselor i direcionarea aciunilor de diversificare trebuie s se fac att de ctre bncile comerciale, ct i de ctre beneficiarii acestor produse/servicii, colaborare care trebuie s aib n vedere cercetarea pieei pentru asigurarea cunoaterii amnunite a cererii de produse/servicii bancare, precum i previzionarea evoluiei n timp a produsului, deoarece riscul de a nu fi pe deplin acceptate de ctre clieni se manifest la toate produsele. Cercetrile trebui continuate i dup lansarea produsului, pentru a se putea asigura comerului bancar elementele pe baza crora s se acioneze n direcia prelungirii duratei de via a produsului pe pia i a asigurrii unei eficiene economice corespunztoare. n ceea ce privete diversificarea ofertei de produse/servicii, o problem important se refer la modalitile de aciune prin care bncile comerciale susin derularea procesului respectiv. Schimbarea structurii ofertei unei bnci prin nlocuirea unora dintre acestea cu produse noi, ameliorate sau produse ce lrgesc gama sortimental existent, poate fi realizat, n mod eficient pentru ofertant i benefic pentru consumator, printr-un program deliberat de difereniere continu a produselor realizate iniial. O asemenea diferenierea poate avea loc dup lansare, n faza de cretere sau maturitate a produsului, n aa fel nct creterea sa pe pia s se realizeze prin aportul diferit al variantelor sub care produsul a evoluat n cadrul ciclului de via. Soluionarea unei asemenea probleme poate avea n

vedere: activizarea procesului de utilizare de ctre clienii obinuii; lrgirea posibilitilor de folosire a produsului de ctre clieni; cutarea de noi clieni; punerea la punct a unor noi variante de produs. Un asemenea fenomen cu consonane deosebite pentru comerul bancar, trebuie integrat cu mult atenie n politicile comercial ale bncilor, formnd obiectul unor strategii bancare adecvate. ntre respectivele strategii comerciale de diversificare o importan aparte prezint cele privind expansiunea gamei sortimentale prin creteri interne, expansiuni prin creteri externe, diversificri orizontale, integrri verticale ascendente, diversificri transversale i internaionalizri. Diferenierea i individualizarea ofertei n procesul concurenial. Din punct de vedere pragmatic, problematica diversificrii continue a ofertei contureaz aspecte deosebite i n raport cu procesul concurenial, fiecare banc comercial trebuind s acioneze n cadrul pieei printr-o ofert bine individualizat, pentru a putea fi competitiv. n acest sens, din punct de vedere metodologic, apar dou importante probleme: stabilirea cadrului de difereniere a ofertei i poziionarea fiecrui produs n cadrul ofertei respective. Diferenierea ofertei are n vedere reliefarea puternic a deosebirilor i a diferitelor destinaii ale componentelor ofertei unei bnci astfel nct aceasta s se disting n mod evident de oferta concurenilor si. Realizarea unui asemenea obiectiv este extrem de dificil, practica demonstrnd, n mod frecvent, c diferenele dintre produsele/serviciile bancare nu sunt ntotdeauna semnificative, iar n unele cazuri nici nu sunt dorite de ctre unele bnci a cror practic se bazeaz doar pe alinierea la exigenele pieei i mai puin pe o real competitivitate. ntr-un asemenea context, inndu-se seama de exigenele pieei n domeniul concurenei, sintetiznd experiena acumulat n acest domeniu, s-a ncercat o conceptualizare att a cadrului de difereniere punndu-se accent pe fenomenele relaionale de definire, ct i a cilor de difereniere i individualizare, orientarea fiind de aceast dat spre diferite domenii i, ndeosebi, instrumente operaionale. Din punct de vedere conceptual, orice difereniere trebuie s fie creatoare de valoare att pentru banc, ct i pentru pia. Pentru a putea deveni, ns, creatoare de valoare, orice difereniere trebuie s satisfac numeroase exigene legate de importana produselor, caracterul distinctiv al acestora, superioritate, comunicabilitate, accesibilitate i rentabilitate. Importana, ca element de difereniere a ofertei impus de exigenele pieei, are n vedere c orice diferen, pentru a putea fi considerat ca atare, trebuie s asigure un avantaj substanial n ochii unui numr suficient de clieni.

Caracterul distinctiv impune ca orice difereniere s fie astfel conceput de ctre o anumit bac, nct s nu poat fi oferit de nici o alt banc ntr-o manier distinctiv. Superioritatea, are n vedere ca diferenierea unei oferte s genereze un anumit grad de superioritate n raport cu modalitile alternative de rezolvare a aceleiai probleme sau mai bine spus de satisfacere a aceleiai nevoi. Comunicabilitatea presupune ca diferena realizat de ctre o anumit banc s fie comunicabil, iar avantajele pe care le ofer s poat face obiectul unei demonstraii explicite i vizibile. Preemiunea mbrac, n principal, unele aspecte de ordin juridic, avnd n vedere ideia potrivit creia orice diferen realizat de o anumit banc cu oferta pe care o propune pieei s poat fi protejat prin brevete fa de ncercrile sau eventualele copieri sau imitaii. Accesibilitatea, privete tot un aspect relaional lucrativ, referindu-se la asigurarea posibilitilor clientului avut n vedere de a dispune de resursele necesare pentru a accepta diferena de pre generat de diferenierea operat de ctre o anumit banc n cadrul ofertei sale. Rentabilitatea apare ca o relaie-efect, ea preconiznd faptul c orice difereniere creatoare de valoare trebuie s genereze, prin exploatarea sa de ctre banc, ncasri aductoare de profit, contribuind astfel la mbogirea bncii . n ceea ce privete cile sau posibilitile de difereniere i individualizare a ofertei realizate de o anumit banc, n raport cu oferta concurenei, studiile efectuate n domeniile respective au reliefat, n principal, ca instrumente utilizabile produsul, serviciile bancare, dobnda, serviciile ataate produselor bancare, personalul bancar (ofierul de credite, spre exemplu), imaginea bncii n rndul clienilor etc.. Cunoaterea i integrarea corespunztoare a unor asemenea domenii n procesul de difereniere a ofertei i pune amprenta, de altfel, pe ntreaga activitate a unei bnci ce acioneaz n cadrul pieei, afectndu-i sinergia ofertei legat de capacitatea sa financiar, personalul bancar, baza tehnicomaterial. n acest sens, cercetrile din domeniul bancar trebuie s conceptualizeze i s pun la dispoziia bncilor comerciale elementele metodologice care pot fi utilizate la fundamentarea politicilor de pia, pe care le poate promova n domeniul respectiv. Sub impactul unor asemenea necesiti, pornindu-se de la principalele produse i servicii bancare existente pe piaa romneasc, n continuare, sunt prezentate cteva instrumente de difereniere i individualizare a ofertei n procesul concurenial.

Astfel, n primul rnd, procesul de realizarea a produsului bancar ce comport mai multe etape, din punct de vedere juridic i economic, reprezint un instrument de difereniere i individualizare a ofertei n procesul concurenial. La acest aspect se mai adaug i faptul c n componena ofertei pot intra dou categorii importante de produse i servicii bancare. Prima categorie are n vedere produsele/serviciile standardizate (credite, cecuri de cltorie), categorie n cadrul creia procedurile de difereniere sunt mai dificile, individualizarea putndu-se face cu ajutorul unor caracteristici specifice (dobnda, tariful unor servicii etc.). Se poate vorbi astfel de diferite variante ale creditului ipotecar, spre exemplu. Cea dea doua grup este format dintr-o larg i foarte eterogen varietate de produse bancare, care n procesul de difereniere, prin natura i modul lor de utilizare suport orice soluie. innd seama de aspectele subliniate anterior, pot fi avute n vedere ca elemente de difereniere i individualizare a ofertei unei bnci comerciale n raport cu concurena, o serie de elemente cum ar fi: funcionalitatea produsului, performana, conformitatea, stilul produsului, termenele de realizare ale produsului, consilierea clienilor etc.. De asemenea, diferenierea i individualizarea ofertei unei bnci fa de concurenii ei se poate realiza i prin intermediul personalului bancar, sau, dup caz, a celui din sectorul relaiilor cu publicul. Acest tip de difereniere i individualizare a ofertei prin intermediul personalului dintr-o banc, apare ca unul din domeniile importante a fenomenului n analiz, ntruct de cunotinele, calitatea i profesionalismul personalului respectiv, depinde ntreaga orientare i realizare a procesului de individualizare a ofertei unei bnci n raport cu oferta bncilor concurente din cadrul fiecrei zone de pia. n acest sens, n domeniul bancar pot fi avute n vedere urmtoarele: competena personalului bancar; curtoazia, materializat ntr-un respect i o consideraie deosebit artat clienilor bncii; credibilitatea, care a re n vedere oferirea, n orice situaie, a unor informaii i aprecieri demne de ncredere; fiabilitatea, materializat n regularitatea i exactitatea informaiilor furnizate clienilor efectivi sau a celor poteniali; serviabilitatea, fenomen care are n vedere, ndeosebi, receptarea rapid, nelegerea profund i soluionarea operativ a problemelor cu care se confrunt clienii n procesul de vnzare-cumprare a banilor; comunicarea, fenomen care presupune, pe de o parte, arta de a ti s asculi i s nelegi nevoile unui client, iar pe de alt parte strduina de a fi clar n exprimare i dialog . n sfrit, foarte important pentru procesul de individualizare a ofertei apare diferenierea prin imagine. Acest domeniu prezint un grad de

complexitate, antrennd concomitent att eforturi de creaie, ct i perseveren, struin i rbdare din partea bncilor pentru impunerea unui produs sau serviciu bancar. Prin crearea unei imagini i folosirea acesteia pentru diferenierea i individualizarea unei anumite oferte, bncile comerciale ncearc privilegiul de a asigura unicitate unui mesaj, caracterul su distinctiv i o putere emoional deosebit. De reinut, de asemenea, c, odat aleas, identitatea trebuie s fie astfel vehiculat, nct s fie capabil s traverseze sau s antreneze toate suporturile sistemului de comunicaii cu piaa i toate formele de expresie, ndeosebi simbolurile i logourile, mediile scrise i audiovizuale, ambianele i evenimentele. Ca instrumente de aciune n acest domeniu pot fi avute n vedere: simbolurile, fenomene care s favorizeze recunoaterea bncii sau a produselor sale; mass-media, mijloc prin intermediul cruia identitatea aleas se exprim folosind cile publicitare n favoarea bncii, produselor acesteia sau serviciilor sale; ambiana, care are n vedere mediul psihologic i social n cadrul cruia produsul este achiziionat de ctre client, reprezentnd astfel un important ingredient al imaginii (de aceea bncile au sedii dintre cele mai luxoase); diversele evenimente care au loc ntr-o anumit perioad n cadrul pieei i la care orice firm trebuie s se racordeze, promovndu-i imaginea prin diverse sponsorizri sau alte asemenea ci. Cea de-a doua problem metodologic privind diferenierea i individualizarea ofertei n procesul concurenial o constituie poziionarea fiecrui produs n cadrul pieei respective. n cadrul procesului de difereniere i individualizare a unei oferte, poziionarea are n vedere conceperea unui produs i a imaginii sale astfel nct s i se poat asigura un loc bine determinat n gndirea clientului int sau obiectiv. Problematic poziionrii produselor este extrem de complex din punct de vedere metodologic ntruct respectiva poziionare nu este legat de ceea ce se face cu produsul, ci mai mult de ceea ce produsul reprezint n viziunea clientului. La aceasta se adaug i faptul c aciunea de poziionare a produsului se poate sprijini pe un bun tangibil, pe un serviciu independent, pe un serviciu legat de un produs, pe un organism, pe o firm. Dat fiind complexitatea fenomenelor care pot contribui la realizarea poziionrii unui produs n cadrul ofertei i importana utilizrii acestei aciuni pentru diferenierea i individualizarea respectivei oferte, se consider absolut necesar fundamentarea i formularea unor strategii de poziionare. Pe baza cercetrilor de pia efectuate n timp, au fost conturate o serie de asemenea strategii, bine difereniate, privind poziionarea. ntre acestea, atrag atenie, prin utilitatea lor n domeniul bancar, urmtoarele:

strategii de poziionare care pornesc de la soluiile pe care produsele le reprezint sau le propun n rezolvarea problemelor clientelei bancare, cum ar fi de exemplu creditele ipotecare, ca soluie pentru achiziionarea de locuine i plata unor facturi prin intermediul bncilor, ca soluie la eliberarea timpului destinat muncii; strategii de poziionare care aduc n prim plan facilitile oferite de ctre o banc prin intermediul produselor/serviciilor sale; strategii de poziionare a produselor bazate pe identificarea diferitelor categorii de utilizatori, ca de exemplu creditele agricole; strategii de poziionare fundamentate pe localizarea produselor n raport cu alte produse concurente; strategii de poziionare fundamentate pe situaia socio-economic a rii noastre; strategii de poziionare a produselor, care pun accent pe introducerea unei noi categorii de produse sau de faciliti.

C3. BCR
3.1 Scurt istoric
Banca Comercial Romn i inscrie numele pe lista bncilor comerciale nou create i reorganizate dup 1989. Ea este o instituie special, ce poate fi considerat o banc nou pentru ca actul su de natere poart data de 1decembrie 1990, dar n acelai timp , prin activitatea pe care o desfoar n cadrul Bncii Naionale din care se desprinde, este deopotriv o banc cu tradiie n domeniul bancar. nceputul a fost foarte dificil . n afara unui act de identitate , unei bnci i mai sunt necesare un sediu central , o reea de uniti , personal suficient, capital , clieni i o gam adecvat i tentant de produse i servicii utile pentru aceti clieni. Conducerea Bncii Comerciale Romne a reuit s aduc banca la parametrii deja cunoscui i confirmai pe plan intern i internaional. n pofida greutilor ntmpinate , B.C.R. , bine condus , a devenit astzi una din cele mai puternice i prestigioase bnci romneti . n 1990 , B.C.R. pleac la drum cu un colectiv de 5300 de angajai i 100 uniti n reea , cifre care se dubleaz n primii 5 ani de activitate .

Evoluia capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a forei financiare a bncii. . La un capital social subscris de 12 miliarde lei n 1990 , ncep s se adauge fondurile constituite , adic , capitalul total crete n primii 5 ani de activitate la 577 miliarde lei . La experiena acumulat se adaug o alta , nou , urmare a extinderii operaiunilor specifice tranziiei i economiei de pia . Astfel, n acest interval de timp , banca s-a dezvoltat att prin creterea gamei de produse i servicii bancare pe care le-a oferit pn acum clientelei sale , ct i prin asimilarea rapid a unora noi , din care sunt de menionat : -extinderea la creditrii pe termen mediu i lung pentru investiii; -acordarea de credite in valut ; -deschiderea de conturi n valut pentru persoane fizice i juridice i efectuarea de operaiuni de schimb valutar ; -derularea operaiunilor de decontare , n numele clienilor , a activitilor de comer exterior . Interesul clienilor de toate categoriile pentru colaborarea cu B.C.R. , evoluia acestei clientele contribuie n final la completarea imaginii despre banc . Unul din elementele calitative , de marc, adaugat de banc l constituie activitatea internaional . Interdependena dintre pieele interne i externe a fcut necesar adaptarea sistemului de lucru al bncii la practicile bancare internaionale . n prezent foarte multe societi comerciale i deruleaz afacerile proprii de comer exterior prin reeaua B.C.R. , i apeleaz la intreaga gam de servicii specifice acestor operaiuni. Scurt i bogat istorie a Bncii Comerciale Romne recunoate ca realizare deosebit paii fcui n domeniul informatizrii . n 1990 , toate lucrrile bncii erau executate fr o tehnic de calcul adecvat , iar astzi banca utilizeaz cele mai moderne echipamente din domeniul tehnicii de calcul, care permite o mare flexibilitate i dinamic a operaiunilor efectuate. Prin aceasta s-a obinut extinderea funcionalitii aplicaiilor informatice destinate operaiunilor valutare , banca dispunnd n prezent de un sistem modern de realizare n timp real a tranzaciilor internaionale care ofer faciliti de generare , transmitere i reconciliere a mesajelor SWIFT . Calitatea resurselor a reprezentat condiia esenial a tuturor succeselor obinute pn n prezent i , din acest punct de vedere , lucrtorul de banc se va plasa mereu inaintea oricrui alt factor important care poate condiiona viitorul B.C.R. .

Un aspect fundamental al oricrei economii de pia este ca diferite firme opereaz i concureaz pe aceeai pia pentru aceiai consumatori . n cazul bncilor , acest lucru asigur clienilor posibilitatea alegerii bncii cu care vor face afaceri. n cele din urm, supravieuiesc bncile care servesc cel mai bine necesitile pieei i ale clienilor. Intr-o economie de pia i bncile, ca orice societate comercial , i realizeaz venitul n arena pieei.

3.2 Prezentarea activitii


Este foarte greu de prezentat activitatea unei bnci cum este B.C.R. , chiar dac este vorba de mai muli ani de funcionare. Pentru Banca Comercial Romn , aceti ani sunt foarte inteni i reflect o ascensiune i dezvoltare rapid , un proces combinat cu acumulri cantitative i calitative , o curs contra cronometru pentru un loc ct mai bun pe podium . n primii 8 ani de activitate , capitalurile proprii inregistreaz o cretere de 362 ori . Chiar dac evoluia nu este pe msura dorit , nivelul atins n prezent a permis bncii s se situeze , dup clasamentul efectuat de revista " The Banker " , pe primul loc ntre bncile romneti i pe un loc apreciabil ntre primele 1000 de bnci din lume . Banca Comercial Romn s-a prezentat mereu ca o banc disponibil pentru finanarea economiei reale , pentru sprijinirea proceselor de restructurare i retehnologizare . n cadrul activitii de creditare reinem urmtoarele aspecte mai importante: - Creditele au fost destinate cu prioritile activitilor productive , iar in cadrul acestora produciei pentru export; - n acelai timp , au fost sprijinii agenii economici care au prezentat cereri i programe de restructurare i retehnologizare ; - Dinamica creditului destinat clienilor din sectorul privat a fost superioar creditelor totale angajate ; - Creditul n valut a luat o mare amploare n ultimii ani , n condiiile n care banca s-a oferit s asigure o parte nsemnat din resursele pentru importurile din economie ; - Au fost contractate importante linii de credit din strintate destinate agenilor economici . - B.C.R. a conceput creditul din punctul de vedere al clienilor ca o surs de finanare necesar desfurrii , dezvoltrii sau restrucurrii lor , iar pentru

banca reprezint un plasament cu risc asumat n vederea obinerii unei eficiene mulumitoare . n prezent , multe societi sunt supuse unui amplu program de restructurare i retehnologizare , programe care n general sunt sprijinite de B.C.R. . n aceste condiii , creditul n valut capat o mare importan. Pentru primul trimestru al anului 2000 , unul din cele mai importante obiective pe termen scurt atinse prin politica monetar , l-a constituit reducerea nivelului ratelor de doband n piaa interbancar i a titlurilor de stat , cu efecte benefice n redcerea presiunii asupra bugetului de stat . Scderea deficitului de cont curent cu peste 1 miliard USD n 1999 fa de 1998 ce a avut la baz i scderea importului cu 12% n 1999 fa de 1998 i creterea exportului cu 2% n aceeai perioad , a condus la inregistrarea unui excedent de valut pe pia , tendina care s-a meninut i n trimestrul I al anului 2000 . Mai mult , n luna februarie 2000 s-a inregistrat o cretere cu cca. 34% a exportului fa de aceeai perioad a anului precedent conducnd la un excedent al balanei comerciale n aceast lun de 57,8 milioane USD, ceea ce confirm evoluia pozitiv de comprimare a deficitului de cont curent i consolideaz excedentul valutar din piaa valutar intern . n luna februarie , vnzrile n numele clienilor au fost superioare cumprrilor de valut cu cca. 142 milioane USD , iar n luna martie s-a inregistrat zilnic un excedent n medie de cca. 5 milioane USD . Ritmul mediu al inflaiei din trimestrul I 2000 anualizat reprezint 38,6%. Comparativ cu nivelul cumulat al inflaiei pentru ntreg anul 1999 care a fost de 54,8% , s-a preconizat o reducere a acesteia n anul 2000 . Stabilitatea resurselor atrase de B.C.R. de la persoane fizice i juridice a condus la o interdependena a bncii de depozitele atrase pe piaa interbancar cu cost ridicat i maturitate redus . Obiectivele majore ale bncii vizeaz n principal urmtoarele : - "Consolidarea poziiei de lider pe pia ; - " Performantizarea activitii , respectiv creterea profitabilitii i productivitii - "Gestionarea eficient a riscurilor bancare . Prestigioasa revist britanic de specialitate " The Banker " , membr a grupului Financial Times , a nominalizat Banca Comercial Romn drept " Banca Anului " n Romnia . n susinerea acordrii premiului , specialitii revistei au artat ca : " B.C.R. poate revendica poziia de lider n fiecare segment al sistemului bancar romnesc , avnd reele extinse de uniti teritoriale i de automate de eliberat numerar (ATM) , o larga baza de clieni

i reputaia de a fi una dintre cele mai sigure bnci " . A fost apreciat , n mod deosebit , faptul c ponderea Grupului B.C.R. a crescut. n totalul activelor deinute de bnci i de n totalul capitalurilor proprii . Sectorul privat reprezint peste 65% din portofoliul de imprumuturi neguvernamentale acordate de B.C.R. Au fost de asemenea remarcate eforturile depuse de banc pentru alinierea la practicile occidentale n domeniul comunicaiei on-line n reeaua de uniti , utilizarea facilitilor de cash-management , promovarea dezvoltrii pieei de carduri i a transferului rapid de valut prin Money-Gram . n legatur cu fuziunea B.C.R.Bancorex , specialitii britanici au subliniat realizarea n timp record a procesului care a dus la ntrirea , n fapt , a forei Bncii Comerciale Romne i a poziiei sale pe piaa intern i internaional.

3.3 Activitatea internaional


Obiectivul central al activitii internaionale B.C.R. a fost acela de a ncuraja i a favoriza exportul de produse romneti i importurile destinate retehnologizrii i restructurrii capacitilor industriale , n scopul unei ct mai bune adaptri a produciei societilor comercial din ar la cerinele pieei interne i externe . ntruct , marea majoritate a societilor comerciale din industrie este client a B.C.R. i operaiunile de import-export se deruleaz n consecin prin unitile acestei bnci . Prezenta Bncii Comerciale Romne n economie , n general , i n industrie , n special , n domeniul comerului exterior se deruleaz prin dou grupe

mari de activiti : cele de procesare i cele de acordare de credite n lei i n valut destinate exportului , produciei de export sau importului . Activitatea de creditare n valut a luat o mare extindere . n acest domeniu se utilizeaz curent creditarea n valut sub forma unor linii de credit revolving pentru importul de materii prime , materiale , sau creditul pe termen mediu i lung pentru proiecte pentru care banca deruleaz alturi de liniile de credit Banca-Banca , credite furnizor , credite cumprtor , operaiuni de forfaiting i factoring. Banca este angajat i n alte activiti bancare , care decurg din utilizarea unor mprumuturi BIRD sau a angajamentelor bancare ntre firme i bnci strine i romneti de livrri reciproce n compensaie, operaiuni generate n principal de importuri de materii prime i exporturi de produse romneti . Direcia Relaii Internaionale , prin serviciile sale de relaii de corespondent bancar i organisme financiare internaionale faciliteaz legturile B.C.R. cu alte instituii financiare din intreaga lume . Aceast direcie are ca obiectiv major ca banca s deruleze operaiuni optime pentru clieni , atrgnd i oferind produse i servicii financiare ct mai avantajoase. Prin poziia pe care o ocup ca prima instituie bancar n Romnia , numrul 8 n Europa Central i de Est , numrul 213 n Europa i numrul 558 n lume , Banca Comercial Romn reprezint la ora actual una dintre cele mai mari instituii care ofer i presteaz servicii financiar-bancare integrate pentru clienii nebancari i bancari . Direcia Relaii Internaionale lucreaz n strns cooperare cu direciile de decontri , Trezorerie , Piee de Capital , pentru a promova seviciile Bncii Comerciale Romne i a atrage faciliti de la bncile partenere . Concluzia care se desprinde din experiena de activitate a bncii este aceea ca pe fondul situaiei generale a societilor comerciale i instituiilor care au colaborat i colaboreaz cu Banca Comercial Romn , balana clienilor venii i a celor plecai nclina permanent n favoarea clienilor venii. O evaluare atent a perspectivei urmtorilor ani , duce la concluzia c relaiile B.C.R. cu clientela sa se vor extinde , prestaiile vor fi mai diversificate i mai bune calitativ , ceea ce va determina o cretere n continuare a numrului de clieni i a conturilor deschise la unitile proprii .

3.4 Politica in domeniul calitii


Politica bncii n domeniul calitii este realizat prin sistemul de management al calitii documentat i implementat, compatibil cu ISO 9001:2000 Scopul politicii bncii n domeniul calitii este acela de a asigura satisfacerea cerinelor i ateptrilor clienilor prin: - furnizarea de produse i servicii bancare de calitate, - creterea competenei profesionale a angajailor, - management performant la toate nivelurile. Obiectivele stabilite n domeniul calitii sunt: - creterea flexibilitii bncii n furnizarea cu operativitate de produse i servicii n concordanta cu nevoile i ateptrile clienilor, - construirea unui parteneriat durabil i prietenos cu clienii, - implementarea sistemului de management al calitii proiectat i documentat conform cerinelor standardului SR EN ISO 9001:2001. Calificarea personalului bncii, perfecionat n mod sistematic prin intermediul diferitelor forme de pregtire reprezint garania realizrii obiectivelor propuse, obiectivul permanent al bncii fiind mbunatirea continua a calitii. Fiecare angajat al bncii este responsabil de calitatea propriei munci care influeneaz satisfacia clienilor i implicit rezultatele financiare ale bncii. Acest efort vine n sprijinul realizrii obiectivului strategic al bncii, de meninere i consolidare a poziiei de lider pe o pia concurential n plin dezvoltare, managementul la cel mai nalt nivel fiind direct implicat n creterea eficienei sistemului calitii.

3.5 Sistemul informaional


n cadrul sistemulul instituie bancar informaia are o importan decisiva, are rolul de factor de legtur ntre elementele sistemului. Prin intermediul sistemului informaional se asigur fluxul continu al informaiilor bancare, se realizeaz valorificarea acestora, cu eficiena cerut de ctre factorii decideni implicai n activitatea bancar.

Banca Comercial Romn beneficiaz de o tehnologie avansat pentru tranzaciile valutare spre i din Romnia prin SWIFT prin MarchantsBank of California i prin sistemul MoneyCram.

3.6 Stuctura organizatoric


Banca comerciala dispune de o structura organizatorica specifica. Este un element de organizare propriu ce servete att delurrii nemijlocite a proceselor bancare cat si nfptuiri managementului acestora. Reeaua de uniti a BCR. Reeaua de uniti a bncii este format din 292 uniti, dintre care: - 41 sucursale judeene, n oraele reedina de jude - 251 alte uniti (sucursale, agenii) amplasate pe ntreg teritoriul Romniei. Conducere BCR nc in 1997 s-a stabilit ca vor privatiza cinci bnci cu capital de stat, unde intra si Banca Comerciala Romana. Prin noul Act constitutiv, supravegherea, administrarea i coordonarea activitii bncii sunt delegate de acionari unui Consiliu de Supraveghere format din 7 membri, 5 propui de ctre APAPS iar 2 de ctre reprezentanii celor cinci Societi de Investiii Financiare. Sediul central: Bucureti, Bd Regina Elisabeta nr.5, cod potal 030016, sector 3, tel:3126185, fax: 3126185, cod SWIFT: RNCB RO BU, email: bcr@bcr.ro Sucursala Gheorgheni Ca i celelalte sucursale rolul lui const n coordonarea, ndrumarea i controlul activitii operative desfurate n unitile din subordine. Are ca sarcin: efectuarea operaiunilor de creditare, finanare, decontri i de casa, n lei i valut, controlul preventiv asupra operaiunilor ce se efectueaz n contul titularilor, precum i a altor operaiuni bancare.

3.7 Personalul
Adevarata valoare a bncii o constituie personalul implicat i loial, dnd dovada de competen i dinamism. Personalul bncii particip sistematic la cursuri de pregtire n domeniul calitii. Se poate spune c unii clieni nu sunt ntotdeauna contieni de ce au nevoie sau poate nu cunosc toate serviciile care li le poate oferi banca . De aceea , personalul bncii joac un rol important . Aceasta reprezint interfaa clientului cu banca , i are un rol important n a evalua necesitile clientului i de a asigura informaia adecvat despre produsele i serviciile bncii .

3.7 Clienii
Astzi , clienii au devenit mult mai informai despre ce trebuie s le ofere piaa . Necesitatea calitii serviciului este o problem real pentru furnizorii de servicii financiar-bancare . Bncile trebuie s monitorizeze nivelul serviciului i s se asigure c acesta este suficient de ridicat pentru a capta interesul clientului pentru oferta bancar. Calitatea serviciilor i continuitatea n oferta de produse i servicii vor ajuta la creterea fidelitii clienilor , acetia fiind astfel mai puin tentai s evalueze alternativa utilizrii serviciilor concurenei n anul 1950 a avut loc orientarea pe client, ceea ce a nsemnat concentrarea pe cerinele clienilor. Grija principal era de a identifica necesitile i dorinele clienilor, astfel intreprinderile s vin n ntmpinarea acestora la cel mai nalt grad de satisfacere a clienilor. Conceptul susine c soluia atingerii de ctre o organizaie a obiceiurilor propri const n determinarea nevoilor si dorinelor clienilor vizai i n furnizarea satisfaciei ateptate ntr-un mod mai eficient i mai operativ dect concurena. Deci anul 1950 reprezint momentul introducerii acestui concept i n domeniu bancar, odat cu dezvoltarea sectorului terial (sector al servicilor). Prin marketing s-a ajuns s se afle multe lucruri despre client.

Clientul-o posibil definiie Clienii sunt cei ce apeleaz la serviciile bncilor, dar mai nti trebuie s-i cunoatem mai ndeaproape. Un client este o persoan fizic sau juridic care beneficiaz sau va beneficia de serviciile bncii, cum ar fi, de exemplu cei ce apeleaz la o banc pentru a schimba valuta. Clientul este cel ce are cont la banc. Nu exist o definiie consacrat a clientului . Se pot face, ns, cteva precizri despre clieni, precizri care ne vor ajuta s schim o definiie a clientului din punct de vedere al bncilor. Clienii pot fi definii dup urmtoarele caracteristici: - termenul de client presupune c este o persoan juridic sau fizic care are o relaie de afaceri cu banca; - clienii apeleaz din cnd n cnd, la una din unitile bncii, a solicita efectuarea de operaiuni; - clienii folosesc unele sau toate serviciile, produsele oferite de bnci. Relaia dintre banc i client a fost definit prin lege. Aceasta se refer la ndatorirea bncii de a avea grij de client i la responsabilitatea bncilor de a se asigura c sistemul i tehnologia folosit protejeaz att banca nsi ct i propri clieni. n relaia clasic si simpla care exist ntre banc i client este acea relaie nte debitor i creditor. Clientul poate fi creditor, iar banca debitor. Reversul acestei situaii se nregistreaz n cazul n care clientul mprumut bani de la banc. Banca nu este doar un pstrtor al banilor, ntruct ea poate folosi fondurile n scopul unor afaceri, dar -i asum obligaia de a restitui la cerere valoarea depozitelor. potenIALUL DE AFACERI OFERIT DE CLIENI BNCII Pentru a exista ca afaceri viabile, bncile au nevoie de clieni. Diferitele tipuri de clieni au cerine diferite, n concordan cu afacerile lor sau cu nevoile personale, oferind un potenial important pentru dezvoltarea activitii bancare. Cerinele i nevoile clienilor se pot schimba, dup o perioad de timp, n funcie de noile condiii existente n economie i societate. Pentru o banc este avantajos s aib diferite tipuri de clieni, ntruct astfel, va primi depozite i va acorda mprumuturi att pentru afaceri ct i persoanelor particulare. Ca urmare a valorificrii de ctre banc a potenialului de dezvoltare a activitii, oferit de clieni, rezult avantaje att pentru banc ct i pentru clieni. Avantajele clienilor pot fi considerate: - sigurana privind depozitele pstrate la bnci;

- dobnda primit pentru acestea; faptul c sumele pstrate n conturile bancare pot fi restituite oricnd, la cerere; transferurile de bani de care pot beneficia ( n loc de a purta asupra lor mari sume de bani n numerar). Prin satisfacerea nevoilor clienilor i prin oferta de servicii performante, bncile i vor pstra clienii i vor fi n msur s ofere noi servicii. ntr-o economie de pia este un fapt bine stabilit c produsele bancare specializate sunt mai uor de dezvoltat i utilizat de ctre clienii existeni, dect de ctre noii clieni. Este, prin umare important s se identifice diferitele tipuri de clieni si cerinele specifice acestora. Companiile vor avea nevoi diferite n funcie de natura i volumul afacerilor. O companie mic, de exemplu, poate avea nevoie de un mprumut pe termen scurt pentru a acoperi nevoile pentru servicii i producie. Marii investitori pot dori s mprumute bani pentru investiii n aa fel nct s-i extind i s-i diversifice afacerea. Nevoile persoanelor fizice, ce i deschid conturi personal, pot diferi n funcie de nivelul venitului i stilul de via. n prezent, acest tip de clieni au o pondere sczut n Romnia, dar, n perspectiv, numrul celor ce i deschid conturi personale ar trebui s creasc considerabil. ntr-o economie de pia, clienii opteaz pe baza nevoilor lor i vor alege o anumit banc, n funcie de serviciile i avantajele oferite. Acest criteriu de opiune va conduce un timp, la o industrie bancar dezvoltat n funcie de cerere. Presiunea exercitat de clinii cu diferite necesiti i existena serviciilor oferite i de alte instituii financiare, vor conduce la schimbri i nbuntiri n sistemul bancar. n timp, ca urmare a faptului c bncile ncep s-i nbunteasc strategiile, vor fi introduse noi produse i servicii bancare n concordan cu practica bancar internaional. TIPURI I CATEGORII DE CLIENI n acest capitol putem identifica diferitele tipuri de clieni care fac afaceri cu o banc. Tipurile de clieni diferite au nevoi diferite. Pentru un bancher este deosebit de important: s recunoasc diferitele tipuri de clieni; s identifice tranzaciile necesare pentru fiecare tip de client; s cunoasc prevederile legale existente pentru diferitele tipuri de clieni.

Clienii pot fi mprii, din punct de vedere dup statutul lor juridic n dou categorii: persoane juridice i persoane fizice. Persoanele juridice pot fi, la rndul lor grupate n funcie de forma de proprietate, forma juridic de organizare i tipul de activitate economic (afaceri). Majoritatea conturilor n Romnia sunt deinute de ctre persoane juridice. PERSOANELE JURIDICE. Modul de constituire al societilor comerciale este reglementat de legislaie. n ceea ce privete, conturile bancare ale persoanelor juridice, trebuie precizat c fiecare banc, pe baza prevederilor legii privind activitatea bancar i-a elaborat reglementri proprii (norme) privind deschiderea i operarea n aceste conturi. Aceste reglementri sunt ntr-o continu mbuntire, pentru a veni n ntmpinarea cererilor unei economii de pia n dezvoltare. Legile i actele normative se public n ara noastr n Monitorul oficial. n acelai timp este foarte important cunoaterea normelor interne ale bncilor. Este important pentru bnci s tie dac un client-persoan juridic reprezint o societate comercial corect constituit din punct de vedere legal, nainte de a face afaceri cu el; fiecare tip de societate comercial este supus unor anumite reglementri. Exist mai multe forme de organizare a societilor comerciale n Romnia, definite de Legea nr.31/1990 . Trsturi ale societilor comerciale n calitate de clieni ai bncii: sunt nfinate n anumite forme specifice care determin att modul de organizare ct i desfurarea activitii acestora; obinerea prin lege a calitii de personalitate juridic; n caz de ncetare a plilor, sunt supuse falimentului. n calitatea lor clieni ai bncii societile comerciale trebui s respecte cerinele stabilite de banc, cu privire la deschiderea i funcionarea conturilor bancare ale acestora. Astfel societile comerciale ce deschid conturi bancare li se solicit o serie de documente din care s reias forma lor de organizare juridic, denumirea societii, tipul activitii desfurate, valoarea capitalului societii, specimenele de semnturi pentru persoanele ndreptite s efectueze operaiuni n cont i altele. Tipuri de societi comerciale care funcioneaz n Romnia. Persoanele juridice i pot desfura afacerile ntr-o varietate de forme, conform Legii nr. 31/1990 (publicat n monitorul Oficial nr.126 -

127 din 17 noiembrie 1990 ). Legea definete diferitele tipuri de societi comerciale ce pot fi constituite. Societi comerciale se vor constitui n una din urmtoarele forme: - Societi n nume colectiv; - Societi n comandit simpl; - Societi n comandit pe aciuni; - Societi pe aciuni; - S.R.L. ( societate cu rspundere limitat). Fiecare dintre acestea trebuie s fie constituit conform legii i este, deci, important s nelegem i s recunoatem cerinele legale, pentru fiecare categorie de societate n parte. Comercianii persoane fizice. Cu toate c rolul dominant l au societile comerciale, n cadrul economiei de pia Comercianii persoane fizice continu s-i manifeste prezena i s fac parte din clientela bncilor. Din acest punct de vedere se disting: - micii meseriai i liber profesionitii care acioneaz n baza unei autorizaii de funcionare, eliberat de primria local i pltesc un impozit forfetar asupra veniturilor realizate, la secia financiar de care aparin. Ei pot s-i deschid cont bancar n calitate de persoan fizic, legea neobligndu-i s dein un cont bancar pe firm, ca persoan juridic; - asociaii familiale (n baza Decretului nr.94/1990 ), unde deschiderea unui cont bancar se realizeaz n aceleai condiii ca pentru orice persoan juridic. Clienii persoan fizic Dei, aa cum am mai spus, clienii persoane fizice au nc o pondere redus n ansamblul activitii bancare. n Romnia exist tipuri de conturi destinate special acestei categorii de clieni. Pentru persoane fizice, deschiderea de conturi la o banc presupune doar: - cerere de deschidere de cont - prezentarea actului de identitae (cartea de identitate sau alte documente echivalente legal cu acesta pentru persoanele fizice romne, sau paaport pentru persoane fizice strine ) Un client - persoan fizic poate fi descris ca o persoan ce deine un cont bancar pentru uzul personal. Acest tip de clieni trebuie s respecte reglementrile existente, iar bancherii trebuie s se asigure c acetia nu

deschid i nu folosesc conturi bancare n scopuri ilegale. Persoanele pot deschide conturi doar n numele lor, cu posibilitatea ca titularii de conturi s mputerniceasc i alte persoane pentru semntur n cont. n alte ri, conturile comune (deschise pe dou nume ), sunt des ntlnite (de exemplu, n familie, soul i soia pot deschide un cont pe ambele nume ). La capitolul persoane fizice bncile trebuie s-l aib n vedere, vrsta persoanelor care doresc s deschida un cont. Se are n vedere c persoanele foarte tinere ar putea s nu cunoasc n totalitate consecinele efecturii anumitor tranzacii cu bncile i de aceea, astfel de persoane sunt protejate, spre a nu se trage foloase de pe urma lor. De asemenea nu ar fi nelept pentru bnci s se angajeze n acorduri de mprumut complexe cu persoane prea tinere. Chiar dac legea nu este explicit n acest sens, bncile pot avea regulamente propri referitoare la vrsta minim a clienilor. n Romnia ca i n multe alte ri, ncepnd de la vrsta de 18 ani persoanele fizice au capacitate deplin de exerciiu, i ca atare, i pot exercita drepturile i pot s-i asume obligaiile corespunztoare raporturilor juridice pe care le ncheie. Condiii de meninere a clienilor Clienii care au fost admii de banc ca urmare a ndepliniri unor criterii, i care intr n relaiile normale i curente de afaceri cu B.C.R., vo fi urmrii permanent n scopul constatrii n ce msur acetia i menin, i doresc sau i reduc performanele iniiale. Astfel, pe parcursul derulrii afacerilor i diverselor legturi cu banca n situaia clienilor pot aprea urmtoarele posibiliti: 1. Clieni i menin sau i sporesc calitiile de ansamblu care au fost probate prin criteriile de acceptare. Aceti clieni se recomand astfel ca fiind foarte buni, cu performane ridicate i, n aceste condiii, banca i unitile sale teritoriale i va aborda n continuare activ. 2. Clieni i modific performanele n sensul c nregistreaz rentabilitatea sczut, activele imobilizate nu sunt ntr-o situaie prea bun (prea mari) fa de capitalurile propri i sursele pe termen lung, apeleaz la puine produse i servicii bancare, indicatorii de clieni vor fi acceptai n continuare n mod pasiv i vor fi urmrii cu atenie i sprijinii pentru a putea mbuntii situaia de ansamblu n care se afl. 3. Clieni nu se mai ncadreaz n criterile pentru care au fost acceptai, numai desfoar o activitate profitabil, au o lichiditate i un grad de ndatorare sub nivelurile admise, activitatea i produsele lor nu mai sunt

admise pe pia, n general au o situaie determinat care nu promite a fi ameliorat n viitor. Aceast categorie de clieni va fi cedat concurenei, sens n care printr-o atitudine care s nu lezeze relaiile normale recomandate n general, dar care trebuie s fie ferm, banca nu va mai promova noi afaceri cu societile din aceast categorie. O posibila grupare dup tipuri de clieni cu care banca lucreaz mai frecvent poate fii : 1. Conductorul schimbrii: Bani furnizeaz mijloacele de schimbare a lumii, n scopul satisfacerii proprilor valori si standarde superioare. 2. Grijuliul: Banii reprezint mijloacele prin care se poate arta grija si preocuparea pentru alii, conducnd la dependen i la constientizarea de ctre client a faptului c este important pentru banc. 3. Competitorul: Banii furnizeaz mijloacele proprii afirmri i pentru nvingerea concurenilor observai. 4. Artistul creator: Banii furnizeaz mijloacele de expresie ale ndemnurilor creatoare, de satisfacere a aspiraiilor artistice i a nevoilor emoionale. 5. Inovatorul: Banii furnizeaz mijloacele de explorare a ideilor noi i de gsire a unor ci noi i mai bune de a realiza anumite lucruri. 6. Birocratul: Banii reprezint mijloacele de asigurare a securitii economice, sociale i psihologice. 7. Hedonistul: Banii furnizeaz mijloacele de realizare a scopurilor personal i de a se bucura de via. 8. Creatorul de imperii: Banii furnizeaz mijloacele de modelare a mediului controlnd destinul altora i stabilind o dinastie. 9. Pacifistul: Banii reprezint mijloacele de a conserva status quo-ul, meninnd oamenii mulumii; accept faptul c totul se subordoneaz obinerii a ceea ce este mai bun, n cea mai bun din toate lumile posibile.

3.9 Oferte i servicii bancare


Oferta de produse a B.C.R. Banca Comerciala Romana a fost si rmne disponibila sa ofere clienilor si toata gama de servicii cu specific bancar ce se practica pe piaa interna . Paleta larga a activitatilor bncii , structura clienilor si si acoperirea tuturor zonelor geografice cu uniti proprii ii dau acesteia caracterul de banca universala . Oferta de produse si servicii devine pentru banca principalul mijloc de meninere a cotei de piaa cucerite si a interesului unui numr cat mai mare de clieni . Banca are pachete adecvate de produse , care trebuie sa tina seama de caracteristicile si categoria clientelei sale . Banca are in vedere companiile mari si clieni strategici , agenii economici cu activitate de export , ntreprinderile mici si mijlocii , activitatea de retail. Banca are in vedere ca partenerii sai sa beneficieze , in primul rnd , de produsele si serviciile de baza (depozite , credite si garanii , decontri , consultanta ) asigurnd astfel principalele grupe de cerine ale clienilor pe termen scurt , termen mijlociu si lung . Toate produsele si serviciile bancare isi au importanta lor , dar creditul rmne principalul produs oferit de banca . Banca Comerciala Romana pune un accent deosebit pe finanarea economiei reale si pe sprijinirea procesului de restructurare prin abordarea de credite att pentru importul, de echipamente , tehnologie , materii prime si materiale, cat si pentru exportul de produse manufacturate . Banca este acceptata de un numr important de ageni de garantare a creditelor pentru export si lucreaz in condiii normale cu organismele internaionale: BIRD, BERD, BEI. B.C.R. a contribuit la finanarea activitii de producie in mai multe sectoare economice , si in deosebi in industrie, a crei creditare este msurata in proporie de 2/3 prin unitile teritoriale ale bncii . experiena cstigat si reacia pozitiva a clienilor la serviciile oferite de banca sunt condiii pentru o evoluie pozitiva in viitor . Deschiderea i dezvoltarea pieei financiare din Romnia i intrarea n circuit a noilor instrumente financiare cum sunt cambia , biletul la ordin i

cecul , sunt un bun prilej pentru banc de a-i extinde activitatea n mod corespunztor si pentru a contracta noi relaii cu partenerii si de afaceri . Tipul de servicii oferite de banc este foarte important . n general, bncile ofer doua tipuri diferite de servicii : - serviciul "o singura data" este o tranzacie asigurata ( de exemplu , procurarea de valuta strina) . Persoana va veni la sucursala va procura valuta , apoi va pleca ; acesta este sfarsitul tranzaciei ; - serviciul "de relaie " - la care clientul va utiliza serviciul respectiv in mod repetat ( de exemplu , Contul curent : clientul va deschide contul si-l va folosi pentru a depune si a retrage bani ). Cu ocazia folosirii unui serviciu se pot indica si altele care ar putea fi utile clientului . Acest tip de serviciu asigura perpetuarea relaiilor cu banca . Serviciile de relaie pot conduce adeseori clientul ctre achiziionarea mai multor servicii . Ambele tipuri de servicii sunt importante pentru consolidarea relaiilor cu clienii . Cu cat clientul are mai multe contracte cu banca si cu personalul acesteia , cu att va fi mai uor sa-si evalueze necesitile si sa construiasc relaia . Cunoaterea clientului de ctre banca nseamn, adesea ,ca se pot anticipa unele din cerinele acestuia , oferindu-i-se servicii adecvate nainte ca el sa contientizeze unele necesitai financiare . ntr-un sector bancar profesional si competitiv , tendina Bncii Comerciale Romane rmne de cretere continua a performantei financiare , lucru ce impune cu necesitate dezvoltarea ofertei de produse si servicii bancare, precum si imbunttirea celor existente . Consiliul de Administraie al Bncii Comerciale Romane , in sedinta sa din 31 martie 2000 , a hotrt si aprobat infiintarea Direciei de Produse si Servicii Bancare pentru Persoane Fizice , avnd in vedere si faptul ca persoanele fizice cu cont la B.C.R. au un aport mare in resursele bncii , dar beneficiaz de o oferta restrnsa de produse si servicii bancare . Noua direcie infiintata isi propune sa abordeze acest segment de clieni - persoane fizice - intr-o concepie noua printr-o structurare a acestei categorii de clieni in funcie de venituri , pregtire , vrsta si necesitai si printr-o politica de diversificare a ofertei de produse si servicii specifice . n prezent , B.C.R. este disponibila sa ofere clienilor si (persoane fizice) toate produsele si serviciile bancare ce se practica pe piaa interna , iar prin dezvoltarea sistemului informatic , si a unora din cele existente in bncile din strintate . Cu toate c , prin Instruciunile de Lucru nr. 2 /1998 privind creditarea persoanelor fizice au fost prevzute mai multe categorii de credite ce se pot acorda , nu au fost lansate pe piaa dect cteva , ramanand

nefolosite o serie de credite foarte solicitate pe piaa interna de ctre persoane fizice ( credite pentru amenajri si reparaii locuine , pentru cumpraturi de autoturisme din import , cumprri terenuri , reparaii locuine , credite de trezorerie , etc. ) . Noile produse si servicii solicitate de persoanele fizice , spre exemplu : - eliberarea de scrisori de garanie bancara ; - plata abonamente telefon ; - energie electrica , etc. , credite nenominalizate pe termen scurt (pana la 30 de zile ) pentru plata unor cheltuieli ocazionate de diverse evenimente din viata unei familii etc. . Unul din produsele solicitate il reprezint creditele in valuta . Sunt solicitri de la persoane fizice , in principal , pentru achiziionarea de mici utilaje productive pentru lansarea unei afaceri sau pentru efectuarea de concedii in strintate . Concomitent , este lansat serviciul cunoscute sub denumirea de " private banking ", respectiv informaii bancare despre conturile clienilor , tipurile de operaiuni si produse bancare , plti electronice , etc. . Realizarea acestor obiective au sporit simitor numrul clienilor care apeleaz la serviciile bncii

Produse si servicii oferite de Banca Comerciala Romana:


CASETA DE VALORI - "Cheia siguranei dvs. !" B.C.R. pune la dispoziia clienilor si , un serviciu bancar modern - caseta de valori - prin intermediul creia se pot pstra in condiii de sigurana deplina : - titluri si hrtii de valoare (aciuni , obligaiuni , certificate de depozit, bilete de ordin , etc.) ; - bilete de banca si valuta cash ; - obiecte de arta , colecii numismatice , etc. ; - bijuterii ; - documente de valoare si nscrisuri oficiale (testamente , manuscrise , certificate de proprietate ) ; - obiecte fara valoare determinata ; - alte valori . Avantaje : Casetele sunt amplasate in spatii special amenajate , asigurate cu sisteme de paza , supraveghere video si alarma .

Deschiderea /nchiderea casetelor de valori se face cu ajutorul a doua chei : prima , unicat , deinuta de client , iar cea de-a doua deinuta de funcionarul bancar , accesul la caseta se efectueaz numai folosind ambele chei . B.C.R. presteaz serviciul de pstrare a valorilor in casete pe baza unui contract ncheiat cu clienii si in care vor fi nscrise : - durata depozitarii ; - valoarea declarata de client pentru obiectul / obiectele depozitate ; - comisionul perceput de banca . Pe toata durata depozitarii valorilor , clientul isi pstreaz calitatea de proprietar al acestora . MULTI CASH - "Accesibil , comod , eficient , sigur !" Prin serviciul MULTI CASH ,B.C.R. ofer clienilor si , persoane juridice, confort si flexibilitate in relaia cu Banca . Avantajele folosirii acestui serviciu : *Platiti un abonament difereniat corespunztor serviciului de care avei nevoie. *Confortul si economisirea timpului beneficiind de legtura electronica cu Banca la orice ora si din orice colt al tarii . *Accesarea unor informaii financiar-bancare vitale pentru succesul afacerilor clienilor . *Sigurana si confidenialitatea operaiunilor . *Operativitatea , prin executarea in acceasi zi a ordinelor de plata primite . *Gratuitate la instalarea soft-ului , asigurarea service-ului si instruirea utilizatorului . Obs : Documentele de decontare in original se pot ridica oricnd de la Banca . B.C.R. pune la dispoziia clienilor si o oferta larga de carduri , cu diferite destinaii , pentru care clienii pot opta in funcie de nevoile si necesitile lor . B.C.R. ofer cardul VISA in 3 variante : a) B.C.R. VISA CLASIC Cardul de debit , embosat , emis in lei pentru persoane fizice, ce poate fi utilizat oriunde pe teritoriul Romniei . Cardul este destinat : - pentru plati de bunuri sau servicii oriunde este afiata sigla VISA (hoteluri , magazine , benzinrii , etc.) ; - pentru obinerea de numerar de la automatele bancare si de la ghieele

bncii. b) B.C.R. VISA BUSINESS Cardul de debit , embosat , emis in valuta (USD) destinat firmelor ai cror angajai cltoresc in strintate , in interes de afaceri . Cardul este destinat pentru : - plati de bunuri sau servicii oriunde este afiata sigla VISA (hoteluri , magazine, benzinrii , etc.) - obinerea de numerar de la automatele si ghieele bancare . c) B.C.R. VISA INTERNATIONAL Card de debit , embosat , emis in valuta (USD) pentru persoane fizice , ce poate fi utilizat oriunde in tara si in lume . Cardul este destinat pentru : -plati de bunuri sau servicii oriunde este afiata sigla VISA (hoteluri , magazine, benzinrii , etc.) - obinerea de numerar de la automatele bancare . Alte carduri puse la dispoziia clienilor si de ctre B.C.R. : CARDUL B.C.R. MAESTRO Banca ne pune la dispoziie un instrument de plata modern , sigur , rapid , comod si flexibil . Cardul este emis sub mrcile ec/Cirrus si edc/Maestro , care aparin organizaiei Europay International - una dintre cele mai mari organizaii internaionale pe piaa cardurilor . B.C.R. Maestro este un card de debit , electronic , emis in lei pentru persoane fizice . Este utilizat pentru plata salariilor angajailor societarilor comerciale . Este destinat obinerii de cash de la ATM-urile sau giseele bancare sau pentru plata bunurilor si serviciilor la comercianii acceptatori de carduri , care dein POS-uri , pe teritoriul Romniei . CARDUL B.C.R. EUROCARD BUSINESS Este card de debit , embosat , emis in lei , sub sigla Eurocard/Mastercard , destinat angajailor societarilor comerciale care efectueaz deplasri in interes de serviciu pe teritoriul romniei . Cardul este destinat pentru : - plati de bunuri si servicii oriunde este afiata sigla Eurocard/Mastercard (hotel, magazin , benzinrii , etc.) ; - obinerea de numerar de la automatele si ghieele bancare .

SERVICIUL MONEYGRAM Serviciul MoneyGram reprezint cea mai rapida , sigura si comoda cale de a trimite si primi bani de pe tot globul in doar cteva minute . Mii de oameni din ntreaga lume folosesc deja acest serviciu . O reea extinsa de ageni serioi , conectai prin calculatoare , vor transmite banii , avnd garania ca vor fi inmanati in sigurana si fara nici o ntrziere . MoneyGram este pus la dispoziie in mai mult de 135 de tari si ne da posibilitatea de a primi sau a trimite bani in numerar , oriunde in lume in doar 10 minute . Pentru a face trimiterea mai personala , putem adaug gratuit un mesaj de 10 cuvinte . In Romnia , B.C.R. este singurul agent MoneyGram . Cecurile CECUL BANCAR IN VALUTA Cecul bancar in valuta se poate emite de B.C.R. pentru plata mrfurilor si seviciilor importate , iar cecul emis in strintate poate fi utilizat pentru onorarea exporturilor de mrfuri si servicii . Cecul bancar in valuta se poate plati intr-o gama larga de valute in principiu , la plata se ncaseaz valoarea integrala , plata se efectueaz cu respectarea regulilor si uzanelor internaionale valabilitatea unui cec bancar in valuta este de maxim 6 luni de la data emiterii . CECUL DE CALATORIE AMERICAN EXPRES Cecul de calatorie American Expres este o modalitate dintre cele mai sigure de a avea la dispoziie bani in strintate .Acest cec poate fi preschimbat in numerar la cele mai multe bnci din lume , la un curs general al monedelor . In SUA si in alte tari cecul poate fi folosit direct ca mijloc de plata , dar poate fi preschimbat uor oriunde in lume in monede . Cecurile pot fi schimbate si in bani lichizi la una din cele 1700 de reprezentante si birouri de turism ale firmei American Expres , in bnci , agenii de schimb valutar , plus mii de alte locuri unde nu se percepe nici o alta taxa. Cecurile de calatorie American Expres sunt la fel de uor de folosit ca banii lichizi si sunt disponibile in 12 monede de mare circulaie . Pentru cltoriile in Europa , putem beneficia de noile cecuri de calatorie EURO , ele reprezentnd paaportul pentru Europa . Avantajele cecurilor :

*Confortul si sigurana operaiunilor . DIRECT DEBIT Modalitate de plata prin care banca achita , pe baza autorizrii prealabile date de client , platile cu caracter de regularitate , a cror suma nu este dinainte cunoscuta (intretinere , telefon , chirie ) Serviciul implica existenta unui acord intre : - platitor si beneficiar ; - platitor si banca ; - beneficiar si banca . Avantajele : *Economisirea timpului si a costurilor pe care le implica deplasarea la banca . *Evitarea riscului neplatii la timp a furnizorilor si a implicaiilor acestor ntrzieri . PRODUSE DE ECONOMISIRE Pentru a veni in ntmpinarea dorinelor clienilor de a economisi surplusul de lichiditati de care dispun , lei sau valuta , B.C.R. ofer o gama variata de depozite . DEPOZITE LA TERMEN - in lei , pe termen de 1 , 3 , 6 , 9 si 12 luni si in valuta , pe termen de 3 , 6 , 9 si 12 luni . CERTIFICATELE DE DEPOZIT in lei , pe termen de 3 si 6 luni , cu dobnda fixa pe ntreaga perioada a depozitului , bonificata la scadenta depozitului . Avantaje : *Confidenialitatea si sigurana economiilor clienilor . *Pstrarea certificatelor de depozit poate fi asigurata in casetele de valori ale bnci pe ntreaga perioada pana la scadenta .

PRODUSE DE INVESTITII CERTIFICATE DE TREZORERIE Ofer venituri mai substaniale dect depozitele la termen plasamentul minim fiind de 100 milioane , cu o scadenta variabila in general de 3 luni . SERVICII DE CUSTODIE

Ofer posibilitatea investirii surplusului de fonduri ale clienilor , in pachete de aciuni , pe baza ofertelor publice , intermediate de societatile de valori mobiliare . CREDITUL FAMILIA MEA Credite imobiliare - Credite pentru cumprri de locuine si terenuri aflate in intravilan - termen de 10 ani ; - suma maxima - 85% din preul locuinei . - Credite pentru modernizri si reparaii - termen de 5 ani ; - suma maxima - 85% din valoarea devizului . - Credite temporare (punte) ; Se acorda pentru asigurarea resurselor financiare necesare achizitionarii unei noi proprietari imobiliare pana la vnzarea imobilului deinut iniial . - termen de 6 luni ; - suma maxima - 80% din valoarea devizului . Credite pentru autoturisme Se acorda pentru cumprarea de autoturisme noi din producia interna sau de import de la distribuitorii autorizai . - termen 5 ani ; Credite pentru bunuri de folosin ndelungata Se acorda pentru achiziionarea de mobilier , produse electronice , aparate menajere , calculatoare etc. - termen 3 ani ; - suma maxima - 85 sau 100% din preul bunului care se cumpr . Credite pentru sntate Se acorda pentru plata unor tratamente medicale . - termen 12 luni ; - suma maxima - 100% din costul tratamentului . Credite pentru invtmant Se acorda pentru achitarea taxelor de nscriere si continuare a studiilor in diferite forme de colarizare . - termen 12 luni ; - suma maxima - 100% din cheltuielile de colarizare . Credite pentru nevoi temporare Se acorda pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de diverse evenimente din viata familiei . - termen 60 zile de acordare ; - suma maxima - venitul net . Alte servicii oferite de B.C.R.

- Serviciul de transfer valutar prin merchants bank Este adresat clienilor persoane fizice , permite primirea sumelor in valuta trimise in SUA si canada , fara a fi necesar ca destinatarul sa aib cont deschis la banca . - Tranzacii de schimb valutar . Cele mai rentabile operaiuni de schimb valutar - Servicii pe piaa de capital prin INTERMOB SVM *Intermedierea tranzaciilor de cumprare / vnzare de aciuni . *Operaiuni privind finanarea societarilor comerciale prin instrumente specifice pieei de capital (oferte publice pentru majorri de capital si misiuni de obligaiuni) . *Intermedierea ofertelor publice de cumprare pentru preluarea pachetelor mari de aciuni in vederea stabilirii unei poziii de control . *Listarea la Bursa de Valori Bucureti si pe piaa Rasdaq . *Acordarea de asistenta si evaluare economica a societarilor comerciale in vederea stabilirii politicii de investiii . Calitatea serviciilor si continuitatea in oferta de produse si servicii care ajuta la creterea fidelitatii clienilor , acetia fiind astfel mai puin tentai sa evalueze alternativa utilizrii serviciilor concurenilor . Operaiuni cu valuta: Cursul valutar pentru operaiile cu clieni persoane juridice se stabilete zilnic in cadrul centralei bncii. Acest curs este transmis prin cele mai rapide mijloace de informare tuturor unitarilor teritoriale ale bncii. La ghieele de lucru se afiseaza lista cursurilor de vnzare si cumprare valuta. Operaiunile de vnzare si cumprare de valuta pentru clieni persoane juridice se efectueaz de unitatile operative ale bncii comerciale din ordinul si in contul clienilor, la depunerea de ctre acetia a formularelor: Ordin de vnzare Valuta si / sau Ordin de cumprare valuta, dup caz. Persoane juridice care depun Ordin de cumprare valuta sunt obligate sa probeze natura operaiunii valutare cu urmtoarele documente justificative, dup caz: - factura extrena si Declaraia Vamala de Import daca suma in valuta se utilizeaz pentru plata import de mrfuri. - Factura proforma in cazul unor plti in avans.

- Factura si scrisoarea de transport (CMR) pentru plata serviciilor de transport La primire Ordinului de cumprare valuta, lucratorul bancar verifica: - documentele justificate sub aspectul formei si legalitatii operaiei. - Existenta disponibilitatilor in lei si valuta ale clientului. Suma solicitata nu trebuie sa depaseasca suma probata prin documente justificative. nregistrarea contabila ale operaiune vnzare cumprare sunt urmtoarele: - cazul opreatiei de vnzare cumparere: 2511 Disponibilitati in valuta al clientului = 3721 Poziia de schimb valuta cu suma in valuta si concomitent 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb(lei) clientului in lei la cursul bncii - in cazul operaiunii de cumprare valuta: 2511 Disponibilitati in valuta al clientului = poziiei de schimb(lei) si concomitent 3721 Poziia de schimb valuta Disponibilitati in valuta al clientului in valuta = 2511 = 2511 Disponibil in lei al

3722 Contravaloarea

Zilnic pentru fiecare operaiune de vnzare cumprare, la sfarsitul zilei se stabilete dup caz diferente de curs favorabile sau nefavorabile, dintre cursul oficial de schimb comunicat zilnic de ctre B.N.R. si cursul efectiv al bncii comerciale. nregistrarea contabila a acestor operaiuni este: - pentru diferente favorabile: 3722 Contravaloarea poziiei de schimb(lei) operaiuni de schimb si arbitraj

7061 Venituri din

- pentru diferente nefavorabile: 6061 Pierderi din operaiunile de poziiei de schimb si arbitraj

3722 Contravaloarea schimb(lei)

La sfarsitu fiecrei zile operative se face raportarea ctre Centrala a tuturor tranzaciilor valutare efectuate, care la rndul ei informeaz despre operaiile zilei direcia de specialitate din centrala B.N.R. Operaiunile de schimb valutare se nregistreaz in contabilitatea unitatilor operative ale bnci comerciale astfel: - la cumprarea de valuta: 1014 Casa de schimb valutar cu suma in valuta si concomitent 3722 Contravaloarea poziiei in lei de schimb(lei) - la vnzarea de valuta: 3721 Poziia de schimb in valuta si concomitent 1014 Casa de schimb valutar de schimb in lei = 3722 Contravaloarea poziiei = 1014 Casa de schimb valutar = 1014 Casa de schimb valutar = 3721 Poziia de schimb

Zilnic se stabilete diferente de curs favorabile sau nefavorabile in lei nregistrarea contabila a acestor operaiuni este: - pentru diferente favorabile:

3722 Contravaloarea poziiei de schimb si de schimb(lei) - pentru diferente nefavorabile: 6061 Pierderi din operaiunile si arbitraj

7061 Venituri din operaiuni arbitraj

3722 Contravaloarea poziiei de schimb(lei)

Exemplu: (Vnzarea valutei) O persoana dorete sa vanda la casa de schimb valutar a B.C.R. filiala Gheorgheni suma de 100 CHF. Cursul afiat la casa de schimb valutar valabil la data de 07.07.2004 pentru cumprarea de CHF este 26 918 lei/ 1 CHF. Pe baza carnetului de identitate prezentat de client, lucratorul casei de schimb intocmeste un Buletin de schimb valutar in doua exemplare. Casierul primete de la client suma in valuta si verifica autenticitate bancnotelor. Se inmaneaza clientului contravaloarea in lei, la cursul zilei, a valutei vndute si anume 2 691 800 Lei. (100 CHF x 26 918 Lei = 2 691 800 Lei). Exemplarul Buletinul de schimb valutar semneaz si clientul, un exemplar ramane la client. Carierul aplica att stampila bncii cat si semntura sa. Pe baza Buletinul de schimb valutar operaiunea prezentata se nregistreaz in contabilitate astfel: 1014 Casa de schimb valutar = 100 CHF 3722 Contravaloarea poziiei = 961 800 LEI de schimb(lei) 3721 Poziia de schimb 1014 Casa de schimb valutar 2

Cursul Bncii Naionale a Romniei in ziua de 07.07.2004 este de 27 000 LEI/ 1 CHF. Diferena dintre acest curs si cursul casei de schimb valutar este: (27 000 26 918)x 100 CHF= 8 200 LEI, rezutand o diferena de curs favorabila. Acesta se va reflecta in contabilitate astfel:

3722 Contravaloarea poziiei 8 200 LEI de schimb(lei)

7061 Venituri din operaiuni de schimb si arbitraj

Decontarile in lei in sistem intrabancar pe baza instrumentelor de plata de credit: decontari intre conturile clientilor bancii; decontari de sume, efectuate de neclienti in contul unor clienti ai BCR; Instrumentele de plata de credit reprezinta instrumentele de plata care circula de la unitatea bancara a platitorului catre unitatea bancara a beneficiarului, avand ca efect debitarea contului clientului platitor si creditarea contului clientului beneficiar. Instrumentele de plata de credit: - ordinul de plata pentru operatiuni de plati in lei, decontate in sistem intrabancar si interbancar, atat prin intermediul sistemului de compensare multilaterala a platilor intre societatile bancare, cat si prin sistemul de transfer de plati de mare valoare. Potrivit Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 8/1994 privind ordinul de plata, acesta este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia unei societati bancare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani. O astfel de dispozitie este considerata ordin de plata numai daca platitorul dispune de fondurile banesti necesare efectuarii operatiunilor de transfer a fondurilor banesti si nu prevede ca plata sa fie la cererea beneficiarului. Ordinul de plata trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si de fond prevazute de regulamentul susmentionat, precum si de Normele cadru nr. 15/1994 si Normele tehnice nr. 16/1994 ale BNR. - nota de contabilitate intocmita banca in cazul decontarii partiale a unor titluri executorii, in cazul virarilor de solduri si a unor operatiuni proprii ale bancii. Decontarea se efectueaza, de regula, cu inregistrarea sumelor in conturile beneficiarilor in ziua lucratoare urmatoare (z+1). La solicitarea clientilor se pot efectua decontari cu inregistrarea sumelor decontate in contul clientului beneficiar in aceeasi zi (z/z), in conditiile perceperii comisionului pe transe valorice in regim special.

Operatiunile acceptate la plata de administratorul de cont se vor deconta din contul clientului platitor in limita soldului disponibil existent in momentul introducerii in sistem a operatiunii de debitare. La unitatea bancara initiatoare dupa acceptare, informatiile preluate in sistem de pe instrumentele de plata de credit sunt obligatoriu validate de persoanele desemnate in acest scop, din cadrul compartimentului decontari intra si interbancare. Unitatea bancara destinatara, potrivit programului informatic intocmit, confirma in ziua "z" operatiunile initiate de unitatea bancara platitoare in ziua precedenta, precum si cele initiate in aceeasi zi pentru care clientii au solicitat o astfel de decontare. Refuzurile efectuate de unitatea bancara destinatara sunt receptionate de unitatea bancara initiatoare, si in functie de motivul refuzului, se reinitiaza operatiunea sau se crediteaza contul platitorului de regula in aceeasi zi. Pentru reflectarea in contabilitate a operatiunilor de decontari in sistem intrabancar, se utilizeaza urmatoarele conturi: 341.1-1.1/ROL "Decontari intrabancare - instrumente de plata de debit". 341.2-1.1/vvv "Decontari intrabancare - instrumente de plata de credit". Contul 341.2 - 1.1 se deschide pe fiecare valuta, inclusiv pe ROL. Pentru decontarea operatiunilor proprii se utilizizeaza contul 341.1 57. Operatiunile decontate in sistem intrabancar si pe parcursul intrabancar al platilor interbancare: 1. Decontari in lei, pe baza instrumentelor de plata de credit - in sistem intrabancar 1.1. la unitatea bancara initiatoare: a. Clientul platitor prezinta ordinul de plata intocmit in 3 exemplare unitatii bancare unde are deschis contul curent. b. Administratorul de cont efectueaza operatiunile de autentificare si acceptare a ordinului de plata. c. Informatiile din instrumentele de plata de credit (ordine de plata) primite la ghiseu se introduc, de catre administratorul de cont care gestioneaza contul clientului platitor, in baza de date. Cu aceasta ocazie se stabileste termenul de decontare in cazul platilor urgente (z/z) solicitate de

clienti, potrivit mentiunii inscrise pe banda alba a ordinului de plata "plata urgenta". d. Datele preluate se valideaza de catre persoanele desemnate in acest scop, prin tastarea informatiilor solicitate de grila de validare, sau prin vizualizare, dupa caz. e. Inregistrarea in contabilitate a instrumentelelor de plata de credit se efectueaza dupa cum urmeaza: 2511 = 341.2 - 1.1/ROL Cont curent Decontari intrabancare client platitor instrumente de plata de credit f. Fisierele cu instrumentele de plata de credit se transmit la prelucrare centralizata in mai multe transe pe zi. In aceeasi zi sau in ziua lucratoare urmatoare, exemplarele roz ale ordinelor de plata, grupate pe sedii bancare si anexate situatiei contului 341.2 - 1.1/ROL, se transmit pe parcurs postal unitatii bancare destinatare. g. Eventualele operatiuni refuzate de unitatea bancara destinatara sunt inregistrate de unitatea bancara initiatoare astfel: 341.2 - 1.1/ROL = Decontari intrabancare instrumente de plata de credit 2621.34 Sume reprimite de sediul A prin decontare electronica

In cazul in care informatiile au fost preluate gresit, operatiunile sunt reinitiate, iar in situatia in care clientul a indicat eronat contul sau unitatea bancii beneficiare se crediteaza contul clientului platitor. 1.2. la unitatea bancara destinatara: a. Unitatea bancara destinatara efectueza verificarea si confirmarea operatiune cu operatiune, prin vizualizare, confruntandu-se contul clientului beneficiar cu denumirea acestuia. In situatia in care contul clientului beneficiar nu corespunde cu denumirea acestuia, se refuza operatiunea. Inregistrarea in contabilitate a instrumentelelor de plata de credit acceptate de unitatea bancara destinatara se efectueaza dupa cum urmeaza: 341.2 - 1.1/ROL Decontari intrabancare instrumente de plata de credit = 2511 Cont curent client beneficiar

b. Operatiunile de creditare care nu apartin unitatii bancare destinatare (codul de identificare al clientului beneficiar este inexistent) se refuza automat prin aplicatie. Inregistrarea acestor refuzuri se efectueaza, astfel: 341.2 - 1.1/ROL = 2621.33 Decontari intrabancare Sume initiate prin decontarea instrumente de plata de credit electronica refuzate de sediul B 2621.33 = Sume initiate prin decontarea electronica refuzate de sediul B 341.2 - 1.1/ROL Decontari intrabancare instrumente de plata de credit

2. Decontarea operatiunilor de mica valoare pe baza instrumentelor de plata de credit pe parcursul intrabancar al platilor interbancare: Parcursul intrabancar al platilor interbancare este circuitul de la unitatea bancara intiatoare la unitatea bancara prezentatoare, in cazul in care unitatile bancii reprezinta banca platitorului sau de la unitatea bancara primitoare la unitatile bancii destinatare, in cazul in care unitatile bancii reprezinta banca beneficiarului. Procedura de decontare a operatiunilor de mica valoare (care se incadreaza in limita stabilita de Banca Nationala a Romaniei pentru astfel de plati) pe baza instrumentelor de plata de credit (ordine de plata), pe parcursul intrabancar al platilor interbancare este cea prezentata la cap. A, pct.I.1 3. Decontari de sume in lei, efectuate de neclienti in contul unor clienti ai BCR: 3.1. la unitatea bancara initiatoare: a. Administratorul de cont, la solicitarea unor neclienti pentru efectuarea unor plati catre clienti ai BCR, preia din documentele primare prezentate de clienti, conform grilei de preluare informatiile necesare generand documentele de casierie (facturi ex. MobiFon, Orange, Romtelecom, avize de plata ex. Daewoo, formulare de incasare a numerarului in formatul stabilit de client ex. Unita, etc. ). b. La unitatea bancara initiatoare operatiunile sunt efectuate cu autovalidare, iar la unitatea bancara destinatara confirmarea este automata, in cazul viramentelor efectuate in contul unor clienti pentru care exista conventii incheiate cu banca.

c. Reflectarea in contabilitate a operatiunilor de transfer de sume efectuate de neclienti in contul unor clienti BCR se efectueaza dupa cum urmeaza: 101.1 = 341.2-1.1 Casa in program Decontari intrabancare normal instrumente de plata de credit 3.2. la unitatea bancara destinatara: a. Operatiunile primite sunt confirmate automat. b. La unitatea bancara destinatara operatiunile de transfer se reflecta in contabilitate astfel: 341.2-1.1 = Decontari intrabancare instrumente de plata de credit TIPURI DE SERVICII B.C.R: Bncile furnizeaz clienilor trei tipuri principale de servicii. Acestea sunt: 1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri); 2. Faciliti de mprumut (de credit); 3. Servicii privind transferul fondurilor. 1. Deschiderea de conturi bancare Tipuri de conturi: - conturi de depozit - conturi de credite (sau disponibilitati) Aceste conturi satisfac diferite cerine ale clienilor. Conturi de depozit: Cont de depozit (depozit la termen) este disponibil att pentru persoane fizice cat si pentru persoane juridice, iar depozitele se pot constitui fie in lei fie in valuta, la majoritatea bnci. Depozitele sunt constituite pe perioade de timp prestabilite. Rata dobnzii: 2511 Cont curent client beneficiar

Depozitele la termen depind de perioada pentru care s-a fcut depozitul. Se modifica in funcie de nivelul inflaiei. Rata dobnzi stabilita in momentul deschiderii unui cont de depozit se menine neschimbata pentru toate perioada pentru care s-a constituit depozitul. Dobnda se calculeaz pentru o luna de 30 de zile, luandu-se in considerare rata dobnzii pentru un an de 360 zile. Calculul se face lunar, luandu-se in considerare rata anuala a dobnzii de banca pentru timpul respectiv de depozit. Rata dobnzii se trece in contractul de deschidere a contului si este cea stabilita de banca in momentul deschideri contului. Plata dobnzi: Se plateste la sfarsitul lunii si se constituie, separat intr-un cont curent. Retragerile din contul curent se pot face lunar. Scadenta: Reprezint momentul in care perioada pentru care au fost depui banii in contul de depozit a luat sfarsit. Clientul poate las banii in continuare in cont pentru o noua perioada de timp, daca dorete. La sfarsit titularul i se elibereaz un extras de cont, specificanduse sau lichidarea la termen. Conturi curente ( de disponibilitati) Sunt cele mai utilizate conturi si sunt numite adesea, depozit la vedere, titularii pot fi att pers fizice cat juridice. Aceste conturi se pot deschide att in lei cat si in valuta. Pentru diferitele operaiuni efectuate de banca in contul clientului se percepe un comision. Clientul este totdeauna informat de ctre banca ori de cate ori are loc o operaiune. Dobnda: Se calculeaz si se trece in cont la intervale regulate, in general, lunar sau anual. Conturi de mprumut: Sunt utilizate predominat de pers juridice. Tipurile de mprumuturi variaz in funcie de client persoana fizica sau juridica. mprumuturile pentru clienii persoane juridice se pot acorda pentru: - afaceri - investiii - pentru activitate curenta (susinerea capitalului circulant) - privatizare Pentru persoane fizice:

cumprare de bunuri (de folosina ndelungat) - construcia de case - petrecerea de vacan - demararea unei afaceri Pentru obinerea unui credit clienii completeaz o cerere n care specific scopul mprumutului.
-

Deschiderea conturilor: Cnd se solicit deschiderea unui cont este important ca banca s obin mai multe informaii despre noul su client. La deschiderea unui cont, persoanele fizice trebuie s prezinte cartea de identitate sau documentaia echivalent cu aceasta, i trebuie s depun cererea de deschidere de cont. Persoanele juridice rezidente trebuie s prezinte bncii odat cu cererea de deschidere a contului i urmtoarele documente: - Contractul de societate - Statutul societii - Hotrrea judectoreasc (rmasa definitiv) de infiinare - Autorizaia de funcionare - Extras din procesul verbal al adunrii Generale a Acionarilor privind aprobarea nominal a persoanelor mputernicite cu drept de semntur - Cod unic de nregistrare fiscal - Fia cu specimenele de semnturi ale persoanelor cu drept de semntur n banca i a persoanelor mputernicite a reprezenta valabil societatea. Odat ce banca primete aceste documente i le gasete n bun ordine , poate ncepe procedura deschiderii contului. 2. Faciliti de mprumut (de credit) Bncile mprumut clienilor lor sume de bani pentru finanarea afacerilor acestora. Unele bnci ofer mprumuturi att persoanelor fizice ct i persoanelor juridice. Clientul trebuie s plteasc un tarif pentru analizarea de ctre banc a oportunitii acordrii creditului i o dobnd pentru creditul primit. Aceste tarife i dobnzi reprezint un venit pentru banc. 3. Servicii privind transferul fondurilor Bncile furnizeaz i servicii privind plile prin transferul fondurilor (att electronic ct i prin instrumente de plat), n numele i la cererea clienilor lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a crui

mrime variaz n principal de valoarea sumei i tehnica de transfer a banilor. Acest comision aduce un venit bncii. Majoritatea persoanelor juridice folosesc o parte, sau chiar toate aceste servicii, la un moment dat, la fel cum unele persoane fizice pot apela la ele, din cnd n cnd.

ALTE SERVICII OFERITE DE BNCI n afar de tipurile de conturi menionate mai sus, persoanele juridice ( i, ntr-o proporie mai mic i persoanele fizice) pot avea i alte solicitri dect cele privind operaiunile de baz ale bncilor. Bncile ofer multe servicii care aduc venituri din comisioanele, spezele i tarifele percepute pentru efectuarea lor. n prezent, bncile romneti fac eforturi pentru diversificarea ofertei de produse bancare. VALUTA. n cazul cltoriilor n strintate, sunt necesare i mici cantiti din moneda rii respective, pentru cheltuieli imediate, dei, este mai sigur pentru turiti s foloseasc cecuri de cltorie sau instrumente de plat asemntoare, n loc s poarte asupra lor valut n numerar. Bncile pot asigura clienilor posibilitatea de a procura majoritatea valutelor rilor lumii. Bncile vnd moned strin (valut) la cursuri de schimb competitive i percep (sau nu) un comision, pentru serviciu prestat. Principalii concureni ai bncilor, n acest domeniu, sunt casele de schimb valutar i ageniile de turism, n special din zonele de destinaie ale cltoriilor de vacan. Aceste dou tipuri de organizaii trebuie s-i procure, la rndul lor, monedele destinate schimbului valutar (de obicei acestea cumprnd valut de la bnci). CECURILE DE CLTORIE Cecurile de cltorie sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoanelor care cltoresc. Cecurile de cltorie sunt considerate cecuri cu decontare imediata. Bncile comerciale onoreaz cecurile de cltorie in valuta emise de bnci externe recunoscute precum: American Express Banling, Thomas Cook, Visa, Mastercard etc. Sunt cecuri ci valoare fixe imprimate pe nscris. Aceste cecuri au caracteristici de forma si de design specifice, care difer in funcie de anul emiterii, de banca emitenta.

Cecurile pot fi folosite ca atare, pentru plata bunurilor i serviciilor, n toate rile lumi sau pot fi schimbate, oricnd, n numerar. Un cec de cltorie cuprinde promisiunea unei bnci (sau a unei organizaii cu o reputaie similar) de a plti o sum de bani oricrei persoane ce posed fila de cec de la persoana n numele creia a fost emis cecul. Cecurile de cltorie se pot procura de la orice banc. Pn de curnd, majoritatea bncilor emiteau propriile cecuri de cltorie. n prezent cele mai multe bnci au ncheiat acorduri de a emite cecurile uneia dintre cele mai mari companii internaionale de cecuri de cltorii. PLI PRIVIND DERULAREA CHELTUIELILOR GUVERNAMENTALE Bncile efectueaz pli i din ordinul guvernului, n special cele privind finanarea unor proiecte de investiii de stat. Spre exemplu, statul poate finana, construcia unei noi coli sau a unui spital. Companiile de construcii vor primi banii afereni lucrrilor efectuate i finanate din fondurile statului, prin intermediul bncilor. NCASAREA TAXELOR I AMENZILOR Persoanele care trebuie s plteasc taxe sau amenzi pot folosi sistemul bancar, pentru plata sumelor datorate diferitelor instituii sau chiar statului. CONSEMNAREA DE DEPOZITE La bnci se pot constitui sume n depozit, cu un rol de garanie, care sunt pstrate pe perioada soluionrii unor diferende judiciare sau a altor cauze. SERVICII DE EXECUTOR TESTAMENTAR Unele bnci ofer clienilor acest tip de serviciu specializat, legat de motenirile i proprietile clienilor decedai. Bncile trateaz rezolvarea acestor probleme cu autoritilor administrative, n numele i la cererea urmailor sau a beneficiarilor respectivei proprieti. Pentru aceste servicii, banca percepe un comision, n funcie de valoarea proprietii. CASETE PENTRU PSTRAREA VALORILOR Clienii unei bnci pot folosi seifurile acesteia pentru pstrarea unor valori. Serviciul se numete casete pentru pstrarea valorilor, bncile percepnd n schimb un comision. n baza acestui serviciu, clienii i pot lsa spre pstrare articole de valoare, cutii nchise, testamente sau alte documente importante. Banca emite o

chitan pentru bunurile lsate n pstrare, asumndu-i, astfel, rspunderea asupra acestora. SEIFURILE Acest tip de serviciu, la fel ca i casetele de valori, implic folosirea unor spaii special amenajate care aparin bncii. Clientului i se pune la dispoziie un seif, accesul la seif fiind sub un dublu control, banca pstrnd o cheie i clientul cealalt. Accesul la seif poate avea loc oricnd n timpul orelor de program ale bncii, timp n care clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente. BANCA LA DOMICILIU (Home Banking) Aceast sintagm este un termen nou, utilizat n practica bancar contemporan i se refer la posibilitatea bncilor de a oferi clienilor serviciul bancar la domiciliu sau prin telefon. Folsind metode electronice, clienii au acces la conturile lor fr s-i prseasc domiciliul. Mai exist alte cteva servici pe care bncile occidentale le pot oferi clienilor lor. DEPUNERILE PENTRU O NOAPTE Aceast facilitate este oferit acelor clieni care doresc s depoziteze fonduri, n timpul cnd banca este nchis. Cei care apeleaz cel mai des la acest serviciu sunt gestionarii i casierii magazinelor, care doresc s-i depoziteze,pentru siguran, ncasrile zilnice la banc. n general, sunt dou metode de administrare a depozitului. Banca poate s deschid depozitul n absena clientului ( dup verificarea sumelor aduse) i apoi s crediteze contul clientului. n a doua variant, clientul adun banii destinai depozitrii peste noapte urmnd s-i verse cu regularitate sau la anumite perioade de timp. Pentru astfel de operaiuni, bncile au spaii special amenajate i, bineneles, percep un comision. EUROCECURILE O carte de credit Eurocec permite clientului s schimbe cecul n numerar, la bncile afiliate la sistemul Eurocec, din orice ar din Europa. Avantajul utilizrii eurocecurilor, comparativ cu folosirea cecurilor de cltorie este dat de faptul c, n limita unei anumite sume (de exemplu 200 $), clientul nu trbuie s achite n prealabil contravaloarea acestora. Valoarea cecurilor este debitat n contul clientului, n momentul transmiterii lor la banca emitent. Crile de credit Eurocec sunt folosite cu sisteme de identificare speciale. ASIGURAREA DE CLTORIE

Toi cei care cltoresc n strintate s fie sftuii ca nainte de nceperea cltoriei s fie asigurai pe timpul acesteia, recurgnd n acest sens la asigurarea de cltorie . De regul, bncile ofer un pachet standard prin care asigur clientul mpotriva principalelor riscuri de cltorie contra plii unei prime de asigurare. Principalul risc, acoperit prin aceste asigurri, este cel privind asistena medical, n puine ri strine avnd acces direct la un tratament de urgen gratuit. Asigurarea de cltorie permite rambursarea sumelor cheltuite, dei poate exista o limit maxim a sumei recuperabile. rile din Uniunea European au ncheiat acorduri reciproce cu privire la asigurarea asistenei medicale.

3.10 Piee financiare i operaiuni de burs


Sistemul de tranzacionare al Bursei de Valori Bucureti Pietele secundare de capital se caracterizeaza prin esena mai multor participani de ambele pari. Exista cinci criterii principale de a le departaja:
a. dup continuitate, pieele pot fi: piee intermitente, n care formarea preurilor se bazeaz, n general, pe

fixing; piee continue.


b. dupa suportul tranzacional, pieele se pot desfura: prin strigare liber (open outcry);

prin calculator (tehnici electronice).


c. dupa localizarea ringului de negociere, pieele se mpart n: piee centralizate; piee descentralizate. d. dupa proprietatea asupra pieei i accesul operatorilor, exista piee: private (aa funcioneaza majoritatea pieelor moderne, de inspiraie

anglo-saxona); de stat n aceste situatii pieele sunt privite ca institutii publice, cu acces liber al operatorilor.

e. dupa tehnica tranzacionrii, pot exista: sisteme bazate pe dubla licitaie (price driven system); sisteme bazate pe creatorii de pia (quote driven system).

Conform acestor clasificri, Bursa de Valori Bucureti este o instituie public, cu un sistem de tranzacionare centralizat, operant pe o pia continu i electronic, bazat pe dubla licitatie. Din acest punct de vedere, Bursa de Valori Bucureti se deosebete de piaa extrabursier RASDAQ, care este un sistem privat, bazat pe activitatea creatorilor de piaa (market-markers). Caracterul public este determinat de reprezentarea n managementul Bursei de un Comisar al Guvernului. Sistemul de tranzacionare centralizat este determinat de faptul c negocierile au loc n cadrul ringului bursei, i nu descentralizat ca n cazul pieei OTC (RASDAQ) unde se tranzacioneaz la diferite ghiee ale creatorilor de pia. Premisa sistemului cu dubl licitaie este uniformitatea operaiunilor care tranzacioneaza n pia. Fiecare dintre acestea are de executat, la un moment dat, prioritar, un anumit tip de ordin, fie el unul de vanzare, fie unul de cumprare. Dei fiecare operator poate s primeasc i primete att ordine de cumparare pentru un titlu, ct i ordine de vanzare, punctual la un moment de timp, el se comport fie ca un vnzator, fie ca un cumprtor. Din portofoliul de ordine de vanzare si cumparare, operatorul va incerca sa-l execute pe cel mai bun (cel cu pretul mai mare, in cazul cumpararii, sau cu pretul cel mai mic, in cazul vanzarii). Mecanismul de formare a pretului este cel al dublei licitatii. Daca in cazul tehnicii de formare (negociere simpla) se afla in competitie, de fiecare parte, cate un singur participant, iar in cealalta parte mai multi, in cazul licitatiei duble, competitia este dubla, pe de o parte se incearca a fi atrasa contrapartea intr-o zona a preturilor convenabil propriilor interese, iar pe de alta parte o atentie sporita trebuie acordata participantilor din propria parte pentru a nu pierde in favoarea lor o oportunitate tranzactionala.

Caracteristica unei piete cu dubla licitatie este schimbarea foarte rapida a valorilor pentru cele mai bune preturi de vanzare si cumparare. Sistemul de tranzactionare si executie automata Bursa de Valori Bucuresti utilizeaza pentru efectuarea tranzactiilor cu program asistat de calculator denumit Sistemul de tranzactionare si Executia Automata (STEA). STEA ofera posibilitatea de a realiza in regim computerizat intreaga gama de operatiuni specifice activitatii de tranzactionare: editarea si introducerea de ordine de bursa, executarea tranzactiilor, accesul la informatiile referitoare la tranzactii si decontarea tranzactiilor, inclusiv istoricul tranzactiilor, precum si regasirea de diverse alte informarii relevante cu privire la activitatea de tranzactionare. Programul asistat pe calculator reprezinta o parte a sistemului informatic al Bursei. Bursa de Valori Bucuresti (BVB) RASDAQ Servicii principale: Vanzarea sau cumpararea de valori mobiliare si de alte instrumente financiare pe contul clientilor; Vanzarea sau cumpararea de valori mobiliare si de alte instrumente financiare pe cont propriu; Plasamentul si/sau garantarea plasamentului valorilor mobiliare si a altor instrumente financiare cu ocazia ofertelor primare si secundare; Administrarea conturilor de portofolii individuale ale clientilor, cu respectarea mandatului dat de acestia; Preluarea si transmiterea ordinelor clientilor in scopul executarii lor prin alte societati de servicii de investitii financiare sau alti intermediari autorizati; Vanzarea sau cumpararea de titluri de stat pe contul clientilor sau pe cont propriu. Servicii conexe: Detinerea de fonduri si/sau de valori mobiliare si de alte instrumente financiare ale clientilor in scopul executarii ordinelor acestora si in cursul administrarii portofoliilor acestora sau in alte scopuri autorizate in mod expres prin reglementarile CNVM;

Acordarea de imprumuturi in bani sau in actiuni pentru creditarea tranzactiilor in marja, in conditiile stabilite de catre BNR si CNVM; Consultanta acordata cu privire la achizitii, preluari, structura de capital, strategie economica, finantari si aspecte similare; Consultanta cu privire la instrumentele financiare; Distributia de titluri de participare la organismele de plasament colectiv in valori mobiliare.

Cui se adreseaza investitia in actiuni/obligatiuni listate pe pietele bursiere, BVB si RASDAQ? Cum apar castigurile? Actiunile sunt un instrument de investitie care se adreseaza persoanelor care detin sume de bani (economii) fara nevoia de a le utiliza pe termen scurt. Caracteristica principala a investitiei in actiuni este perspectiva pe termen mediu sau lung. In acelasi timp, investitia in actiuni/obligatiuni este mai riscanta decat depozitele bancare sau certificatele de trezorerie. Castigurile si avantajele investitorului in actiuni si obligatiuni provin in principal din: Sursa independenta de piata actiunilor: dividendele si castigurile din reinvestirea dividendelor. Dividendele se platesc anual si depind direct de marimea profitului si de rata de dezvoltare a companiei care a emis actiunile. Sursa dependenta de situatia de pe piata actiunilor: castiguri rezultate din diferenta de pret dintre momentul vanzarii si cel al cumpararii (castiguri de capital investitii de portofoliu). Dobanda la obligatiuni corporative sau municipale este superioara dobanzilor bancare la depozite atrase de catre bancile din Romania; Listarea obligatiunilor la BVB/RASDAQ permite investitorului transformarea obligatiunilor detinute in lichiditati. Pentru investitii bursiere prin intermediul BCR Securities este necesara completarea si semnarea: Cererii de deschidere de cont Contractului de intermediere Acte necesare deschiderii contului:

Persoane fizice: copie dupa BI/CI a titularului contului (in caz de reprezentare procura speciala autentificata la notariat si copia BI a imputernicitului) Persoane juridice: copie dupa codul fiscal si certificatul de inmatriculare de la RC sau codul de inregistrare unica; copie dupa BI/CI al imputernicitului care va efectua operatiuni in contul societatii; delegatia in original a persoanei care va semna in numele societatii contractul de intermediere; copii dupa actele constitutive ale societatii contract si statut/act constitutiv- din care sa reiasa cine este reprezentantul legal al societatii si atributiile sale; hotararea actionarilor sau a asociatilor prin care se mandateaza si se aproba efectuarea de tranzactii cu valori mobiliare si suma limita pe care o poate angaja reprezentantul in numele societatii, in astfel de tranzactii.

Aciuni Informaii necesare pentru tranzacionarea actiunilor listate la cota Bursei de Valori Bucuresti si/sau pe piata Rasdaq folosind serviciile oferite de societatea de valori mobiliare BCR Securities SA: 1. Completarea si semnarea Cererii de deschidere de cont si a Contractului de intermediere, incheiat intre BCR Securities SA si clientul persoana fizica sau juridica. Acte necesare deschiderii contului: persoane fizica: copie dupa buletinul de identitate sau cartea de identitate a titularului contului,(in caz de reprezentare- procura speciala autentificata la notariat si copia BI a imputernicitului); persoane juridice: Copie dupa codul fiscal si certificatul de inmatriculare de la Registrul Comertului, copie dupa BI al imputernicitului care va efectua operatiuni pe contul societatii, delegatia in original a persoanei care va semna in numele societatii contractul de intermediere, copii dupa actele constitutive ale societatii contract si statut din care sa reiasa cine este reprezentantul legal al societatii si atributiile sale, hotararea AGA sau a asociatilor prin care

se mandateaza si se aproba efectuarea de tranzactii cu actiuni/valori mobiliare si suma limita pe care o poate angaja reprezentantul in numele societatii, in astfel de tranzactii. Stabilirea comisionului de intermediere se face de catre presedintele/directorul BCR Securities SA, conform grilelor de comisioane practicate de catre societate in functie de volumul tranzactiilor. 2. Conform regulamentelor Comisiei Nationale de Valori Mobiliare si a pietelor organizate (BVB si Rasdaq) decontarea tranzactiei se realizeaza in trei zile lucratoare de la efectuarea acesteia (T+3). In cazul in care clientul doreste sa cumpere actiuni acesta va proceda la alimentarea cu numerar a contului sau, prin transfer bancar, in contul BCR Securities SA nr. 25336.1055.5/ROL deschis la BCR - Sucursala Grivita. Orice ordin de cumparare transmis de un client, este executat cu conditia existentei in contul sau de numerar, a echivalentului contravalorii actiunilor ce urmeaza a fi cumparate si a comisionului perceput de BCR Securities SA. 3. Pentru orice ordin de cumparare sau vanzare ce se doreste a fi executat de catre BCR Securities SA, in contul si pe numele clientului, acesta trebuie sa transmita ordinul semnat pe fax, la numarul 00.40.1.222.74.04. Ordinele de tranzactionare se completeaza pe formulare tip ce pot fi transmise initial, necompletate, de catre BCR Securities SA, prin posta sau fax clientului. Ordinele de tranzactionare semnate in original se transmit prin posta, catre societate, o data pe luna. 4. Pentru a veni in sprijinul clientilor, societatea transmite confirmarile tranzactiilor pe fax in termen de 48 de ore de la efectuarea acestora. La sfarsitul fiecarei luni este transmis clientului extrasul de cont ce contine soldul de valori mobiliare si de numerar precum si factura de comision. Portofoliul de actiuni detinute de catre client este transmis acestuia ori de cate ori este solicitat. 5. Actiunile cumparate si decontate, pot fi transferate in orice moment catre un registru independent, la cererea clintului. 6. Pentru orice detalii cu privire la evoluia preurilor aciunilor, a ordinelor afiate n pia, informaii despre societile listate (structura actionariat, rezultate financiare, communicate importante, etc) se poate lua legatura cu agentul de valori mobiliare repartizat clientului respectiv sau cu traderul BVB/Rasdaq.