Sunteți pe pagina 1din 208

Produse si servicii bancare

~ suport curs~

Conf. univ. dr. Dan Costin Nițescu

1
Relevanţa disciplinei Produse şi servicii bancare

Profesie bancară :
- în cadrul mai multor departamente importante din centrala băncii:
Corporate, Retail, Dezvoltare produse și servicii bancare, Vânzare produse și servicii
bancare /Departamentul Comercial, Departamentul Rețea sucursale, Marketing,
Departamentul Juridic, în call center-ul / departamentul pentru activități suport
- în cadrul centrelor regionale de afaceri ale băncii, sucursalelor și agențiilor
băncii.

Profesie non-bancară:
- cumpărător și/sau utilizator de produse și servicii bancare
- în calitate de angajat al unei companii non-bancare, instrumentarul abordat va fi
util pentru corecta înțelegere a propunerilor băncii, pentru „traducerea” termenilor şi
condiţiilor băncii

În cadrul cursului se prezintă un mix echilibrat, ce cuprinde aspecte teoretice/conceptuale,


bune practici internaționale alături de exemple concrete din activitatea bancară, tangente cu
problematica abordată.
2
Partea 1
Concepte de bază
1.1. Produse și servicii bancare - segmente de clientelă
1.2. Tipologia instituţiilor de credit
1.3. Organizarea activităţilor bancare
1.4. Operaţiuni bilanţiere şi extra-bilanțiere ale băncilor comerciale
1.5. Canalele de distribuţie a produselor şi serviciilor bancare

Partea 2
Produse și servicii bancare destinate clientelei persoane fizice – Retail banking
2.1. Operaţiuni curente
2.2. Economii şi Plasamente
2.3. Credite destinate persoanelor fizice
2.4. Cardul bancar
2.5. Canale alternative de realizare a operaţiunilor bancare

Partea 3
Servicii de administrare a averilor pentru clientela cu venituri și averi semnificative
„Private Banking / Wealth Management”

3
Partea 4 - Produse şi servicii bancare destinate clientelei persoane juridice -
„Commercial & Corporate Banking”
4.1. Introducere
4.2. Produse şi servicii personalizate de gestiune a lichidităţilor (Cash Management)
4.3. Produse de economisire/investire în moneda naţională sau valută
4.4. Carduri şi servicii atașate
4.5. Produse şi servicii destinate susținerii activităţii curente şi a investiţiilor
4.6. Analiza, acordarea, monitorizarea si controlul creditelor
4.7. Produse şi servicii de finanţare şi susţinere a activităţilor de comerţ exterior
4.8. EXPORT FINANCE – Produse şi servicii bancare dedicate susţinerii exporturilor
4.9. Produse și servicii de trezorerie

Partea 5 - Investiţii administrate – „Asset Management”


5.1. Clasificarea organismelor de plasament colectiv în România
5.2. Societatea de administrare a investiţiilor (SAI)
5.3. Instituţii implicate în domeniul investiţiilor administrate
5.4. Clasificarea fondurilor de investii conform EFAMA
5.5. Administrarea conturilor individuale de investiții (portofolii administrate discreționar)
5.6. Riscurile implicate în activitatea de administrare a investițiilor

4
Partea 6
Produse și servicii specifice băncilor de investiții – „Investment Banking”
6.1.Concepte de bază
6.2.Clientela vizată pentru serviciile de tip “Investment Banking”
6.3. Produse si servicii specifice activităților de investment banking

Partea 7
Produse şi servicii de trezorerie
7.1. Concepte de bază
7.2. Soluţii de gestiune a riscurilor de curs de schimb şi rată a dobânzii
7.3.Soluţii de plasament a excedentelor de trezorerie
7.4. Structura organizatorică şi rolul unei trezorerii de banca comercială
7.5. Casieria bancară

Partea 8
Sistemul plăţilor interbancare
8.1. Concepte de bază
8.2. SEPA – Single Euro PaymentsArea
8.3. Sistemul SWIFT, Eurogiro, Western Union şi Money Gram
8.4. Rolul băncii centrale în cadrul sistemelor de plăţi
8.5. Sisteme de plăţi în România
8.6. Alte sisteme electronice de plăţi şi decontare
5
Tendinţe care influenţează semnificativ activitatea bancară/produsele şi
serviciile bancare

1. Schimbări ale cadrului de reglementare (MUR, MUS, “bail-in” etc.)

2. Digitalizarea

3. Prezenţa companiilor de tehnologie în domeniul financiar (FinTechs)

4. Schimbări ale comportamentului clienţilor pentru produse şi servicii bancare

5. Evoluţiile tehnologice

6
Contextul este important pentru activitatea bancară, pentru dezvoltarea
produselor și serviciilor bancare

Filme/documentare, care pot contribui la înțelegerea “contextului” pentru


oferirea produselor și serviciilor bancare (selectiv):

1) Margin Call; 2) The Big Short; 3) Inside Job; 4) Wall Street; 5) Too Big to Fail; 6) Wall Street –
Money Never Sleeps; 7) The Corporation; 8) Chasing Madoff; 9) The Wolf of Wall Street; 10) Wall
Street Warriors; 11) The China Hustle; 12) Talking Money; 13) Money – A Confused User’s Guide;
14) Cleveland versus Wall Street; 15) The Bitcoin Gospel

Cărți, care pot contribui la înțelegerea “contextului” pentru oferirea produselor și


serviciilor bancare (selectiv)

1) The Man Who Knew- Sebastian Mallaby; 2) Lords of Finance -Liaquat Ahamed; 3) Capital in the
Twenty-First Century -Thomas Piketty; 4) Fault Lines - Raghuram Rajan; 5) House of Cards -
William Cohan; 6) The Wisdom of Finance - Mihir Desai; 7) After the Music Stopped - Alan S.
Blinder; 8) Digital Gold - Nathaniel Popper; 9) Bank Management and financial services, 9th
Edition – Peter S Rose, Sylvia C. Hudgyns; 10) Bank 4.0: Banking Everywhere, Never at a Bank,
1st Edition – Brett King;
7
Partea 1 - Concepte de bază

Banca sau instituţia de credit poate fi definită ca fiind persoana juridică autorizată să desfăşoare
în principal, activităţi de atragere de depozite şi de acordare de credite în nume şi cont propriu.

1.1. Produse și servicii bancare - segmente de clientelă

Conceptul de produse și servicii bancare

• produsele bancare sunt caracterizate printr-un înalt grad de personalizare


• produsele bancare sunt produse imateriale care se apropie mult de servicii
• produsele bancare se deosebesc între ele doar prin calităţi intrinseci (uşurinţa
de operare, rentabilitate, flexibilitate), pe când produsele comerciale în special
prin calităţi fizice (design, culoare, ambalaj etc.)
• produsele bancare sunt caracterizate prin uzură morală foarte lentă,
• produsele bancare sunt puternic condiţionate de cadrul legal.

8
Produse Servicii

- credite pe termen scurt, mijlociu şi lung; - transferuri inter / intrabancare


- garanţii bancare; - plăţi inter / intrabancare;
- produse derivate; - schimb valutar;
- carduri; - încasări şi plăţi în numerar;
- certificate depozite; - colectare numerar;
- depozite la termen; - păstrare valori în tezaur;
- depozite la vedere; - compensări interbancare;
- custodie; - plăţi prin canale electronice;
- credite sindicalizate; - decontare tranzacţii pe piaţa bursieră;
-transferuri valutare internaţionale
- private banking, cash management
- consultanţă bancară.

Dezvoltarea de noi produse şi servicii bancare presupune adaptarea la


nevoile consumatorilor (retail, corporate) şi la noile tehnologii.

9
Gama de produse și servicii de tip „Retail Banking”

“Retail Banking” - specificitatea acestor produse şi servicii este faptul că sunt produse şi servicii
standardizate atât la nivel de caracteristici cât şi ca preţ.

Gama de produse și servicii de tip „Premium” / „Personal Banking”

• Clientela vizată sunt persoanele fizice cu active / pasive de cel puțin 50.000 EUR sau clientela ce
prezintă un interes strategic şi comercial pentru afacerile băncii.
• Băncile pot apela la diferite strategii de vânzare încrucişată („cross selling”) între nişe de clienţi

Produsele şi serviciile de tip Private Banking / Wealth Management

 se adresează în principal clienţilor persoane fizice cu venituri şi averi


semnificative ce au nevoie de soluţii specializate în privinţa administrării
activelor;
 oferă clienţilor acel “loc” în care să regăsească toate soluţiile la
problemele lor de natură financiară 10
Commercial & Corporate Banking

• destinate profesiilor liberale, micro-întreprinderilor, întreprinderilor mici şi


mijlocii respectiv companiilor mari

• Cele mai reprezentative produse şi servicii bancare destinate persoanelor juridice


sunt următoarele:
• operațiuni curente și servicii atașate acestora,
• soluții de finanțare sub forma creditelor de trezorerie, a creditelor pe obiect
sau pentru investiții din surse proprii ale băncii sau din surse atrase
• soluții dedicate tranzacțiilor de comerț exterior,
• soluții de protejare a afacerii și loializare a angajaților
• soluții complexe privind gestiunea lichidităților și de protecție față de riscul
de curs de schimb și rată a dobânzii.

• Calitatea serviciilor, personalizarea produselor, sunt determinante pentru


opţiunile clienţilor.

11
1.2. Tipologia instituţiilor de credit
În funcție de clientela căreia se adresează, băncile pot fi clasificate:
• Bănci comerciale universale - acoperă aproximativ întreaga gamă de produse şi servicii bancare
destinate persoanelor fizice şi juridice.
• Bănci specializate sau de nişă - orientate către o anumită categorie de clienți, astfel: bănci
dedicate profesiilor liberale, bănci de economisire-creditare, case de economii, bănci orientate
către micii întreprinzători, bănci specializate în finanțarea operațiunilor de comerț exterior.
În funcţie de dezvoltarea tehnologică, se pot identifica bănci de tip „Self Bank” – bănci automate /
bănci “la distantă”
În funcţie de complexitatea structurilor dezvoltate, de pieţele pe care activeaza:
• Grupuri bancare - entități de dimensiuni semnificative ce includ mai multe instituţii financiare:
bănci, instituţii de asigurare, societăţi de brokeraj, societăţi de administrare a investiţiilor, instituții
ce oferă finanţari pentru achiziționarea bunurilor de larg consum.
• Bănci multinaţionale - desfăsoară operațiuni de ordin bancar, sau care derivă din acestea, în țări
și sisteme naționale diferite
12
La nivel de sistem bancar, activităţile bancare se realizează pe două niveluri:
• pe primul nivel este situată banca centrală
• pe celălalt nivel sunt situate băncile comerciale.

BNR este o instituţie publică independentă ce are ca obiectiv fundamental


asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor şi alte câteva atribuţii statutare:
• elaborarea şi aplicarea politicii monetare;
• autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit,
monitorizarea sistemelor de plăţi;
• emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
• stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
• administrarea rezervelor internaţionale ale României.

13
Strategia de politică monetară a BNR este ţintirea directă a inflaţiei.

Setul de instrumente şi proceduri prin care banca centrală


implementează politica monetară în vederea atingerii obiectivului său
fundamental este constituit din următoarele elemente :
operaţiunile de piaţă monetară – prin realizarea de operaţiuni
repo şi reverse repo, atragerea de depozite, emiterea de certificate de
depozit, acordarea de credite colateralizate cu active eligibile pentru
garantare, operaţiuni de swap valutar şi vânzările/cumpărările de active
eligibile pentru tranzacţionare;
facilităţile permanente (de depozit respectiv creditare) acordate
instituţiilor de credit ce au scop absorbirea (respectiv furnizarea) de
lichiditate pe termen foarte scurt (o zi)
rezervele minime obligatorii (RMO)

14
1.4. Operaţiuni bilanţiere şi extrabilanțiere ale băncilor comerciale

Operaţiunile pasive - Aceste operaţiuni stau la baza constituirii RESURSELOR

depozitele bancare reprezintă principala sursă de finanţare pentru o bancă; sunt de două feluri:
la vedere si la termen.

 împrumuturile se realizează pentru acoperirea lipsei temporare de lichiditate sau pentru


asigurarea unor resurse pe termene mai lungi

 titluri de valori – reprezintă emisiuni de obligaţiuni în scopul de a atrage resurse, în


special valută

 capitalul; operaţiunile de capital privesc formarea acestuia

(capitalul social) la constituirea băncii, majorarea pe parcurs

şi diminuarea cu pierderile înregistrate

15
Operaţiunile active - Sunt operațiunile de utilizare a resurselor: de trezorerie si cu clientela

Operaţiuni cu numerar reprezintă încasările şi plăţile în numerar, în lei şi valută, efectuate la


cererea clienţilor

 Creditele neguvernamentale (acordate clientelei) reprezintă portofoliul cel mai important de


active pentru o bancă comercială şi în acelaşi timp forma principală de folosire a resurselor

 Creditele guvernamentale (titluri de valori) se acordă de bănci in baza bonurilor de tezaur sau a
obligaţiunilor emise de entităţile guvernamentale care sunt purtătoare de dobândă

 Portofoliul de titluri al băncilor se poate constitui prin scontarea

cambiilor, primirea titlurilor în garanţie pentru creditele acordate,

achiziţionarea titlurilor de pe piaţa de capital

16
• Riscul de credit – reprezintă riscul de bază ce derivă din posibilitatea ca, clienţii creditaţi
sau emitenţii de titluri să nu-şi onoreze obligaţiile la scadenţă;
• Riscul de lichiditate – ce poate apărea în eventualitatea unor dificultăţi temporare sau
permanente pentru bancă, de a accede la fonduri suficiente pentru a-şi onora obligaţiile ajunse
la scadenţă;
• Riscul de rată a dobânzii şi riscul privind cursul de schimb – aferente unor potenţiale
evoluţii nefavorabile pe pieţele monetare şi valutare;
• Riscul de piaţă – aferent evoluţiilor nefavorabile privind valorile de piaţă a poziţiilor
aferente portofoliului de valori mobiliare;
• Riscul de solvabilitate - riscul de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru
absorbirea unor eventuale pierderi;

17
• Riscul de ţară - expunerea la pierderi ce pot fi urmare a manifestării unor evenimente
nefavorabile de ordin economic, politic sau social;
• Riscul juridic - riscul înregistrării unei pierderi din cauza neaplicării sau aplicării
defectuoase a prevederilor legale şi/sau contractuale;
• Riscul operaţional - riscul manifestat ca urmare a erorii sau fraudei umane, respectiv a
unei nefuncţionări corespunzătoare a sistemelor, proceselor dintr-o bancă;
• Riscul de decontare (riscul financiar) - urmare a faptului că decontarea în cadrul unui
sistem nu se desfăşoară aşa cum s-a anticipat;
• Riscul sistemic - riscul ca neîndeplinirea obligaţiilor care revin unui participant din
participarea sa la un sistem, sau în piaţa financiară, să conducă la neîndeplinirea la termen a
obligaţiilor asumate de către alţi participanţi;

18
1.5. Canalele de distribuţie a produselor şi serviciilor bancare

Principalele canale de distribuţie la nivelul unei bănci comerciale:


•Sucursalele sau agenţiile;
•Automatele bancare sub forma ATM-urilor, APS-urilor si POS-urilor;
•Aplicaţiile de tip „Internet Banking”;
•Aplicaţiile de tip „Mobile Banking”;
•Aplicaţiile de tip „Phone Banking” sau „Call Center”;
•Agenţiile franșizate;
•Consultanţii financiari independenţi;
•Siteurile de profil.

19
Activităţile de marketing se bazează pe sinergia strategiei băncii cu planul de marketing bancar
şi politicile de marketing adoptate de către bancă.

Politica de marketing vizează în principal patru elemente: preţul, produsul, promovarea şi


distribuţia:
• Politica de produs
• Politica de preţ
• Politica de comunicare
• Politica de distribuție

20
Partea 2 - Produse și servicii bancare destinate clientelei persoane fizice
Retail banking
Produsele şi serviciile bancare se diferenţiază faţă de celelalte produse şi servicii,
deoarece:
• sunt imateriale,
•sunt condiţionate de reglementări bancare,
• oferă acces la monedă sau asigură transferurile băneşti între participanţi,
•se valorifică atât prin reţeaua proprie de unităţi bancare cât și prin intermediul
canalelor bancare alternative (internet banking, mobile banking, phone
banking, APS).

În timp, produsele şi serviciile bancare s-au diversificat foarte mult, urmare a


progresului în domeniul informaticii, telecomunicaţiilor şi procesului de globalizare.

De regulă produsele şi serviciile adresate clientelei retail sunt standardizate la nivel


de caracteristici de bază și de preț.
21
Tipologia produselor şi serviciilor bancare destinate clientelei retail

2.1. Operaţiuni curente

Contul curent reprezintă principalul mijloc cu ajutorul căruia sunt derulate operaţiunile bancare de
bază; acestuia i se poate ataşa si un card de debit.

Ulterior deschiderii de cont, se poate opta pentru o gamă variată de produse şi servicii ataşate:
• Servicii bancare electronice sub forma platformelor de tip „Internet Banking”, „Mobile
Banking” sau „Phone Banking”
• transferuri naţionale şi internaţionale intragrup sau în afara grupului bancar, servicii de
încasări şi plăţi de tip „cross-currency”.
• transferuri rapide de bani sub forma serviciilor de tip Western Union si MoneyGram;
• Direct debit – reprezintă serviciul prin care clientul (debitorul) mandatează banca la care
are deschis cont curent, să onoreze cererile de plăţi ale unui creditor (furnizor de utilităţi sau
instituţie financiară), fără acordul expres al debitorului.
22
• Asigurări în caz de accident (ataşate) – presupune o asigurare de viaţă titularilor de conturi
curente;
• Plata facturilor de utilităţi la ghişeele bancare, cu ajutorul aplicaţiilor bancare la distanţă
(internet sau telefon) respectiv prin intermediul automatelor bancare (ATM şi APS);
• Informaţii privind soldul şi rulajele tuturor conturilor deschise
• Închirierea unor casete speciale pentru păstrarea unor valori
• Încărcarea cartelelor preplătite de telefonie mobilă sau de acces la transportul în comun de la
orice automat bancar (ATM sau APS);
• Mobilitatea conturilor permite oricărui titular de cont curent
să dispună transferul conturilor şi produselor ataşate contului curent
(de tip direct debit şi standing order) de la o bancă la alta.

23
2.2. Economii şi Plasamente

• Contul curent - cel mai întâlnit tip de cont bancar - nu este remunerat de regulă cu dobândă sau
dacă este, rata dobânzii oferită este una simbolică.
• Contul de economii - produs similar conturilor curente dar a căror remunerare este mai
convenabilă.
• Contul Escrow – se constituie un depozit colateral până la formalizarea tuturor
documentelor/aspectelor unei tranzacţii; care are ca scop principal protejarea participanților în cadrul
unui contract comercial.
• Depozitul la termen - fondurile sunt depuse pe termene şi în condiţiile stabilite la constituirea
depozitului.
• Depozitul colateral - reprezintă inaccesibilitatea acestora înainte de rambursarea creditului sau
facilităţii de finanţare.

24
• Certificatul de depozit reprezintă o variantă a depozitelor la termen cu deosebire că dobânda lor
este fixă (aplicată principalului sau sub formă de discount).
• Programele de economisire – creditare – dedicate persoanelor care doresc suport financiar
pentru un proiect (achiziţia, construcţia sau modernizarea unei case sau orice alt proiect personal
major), după o perioadă de economisire de câţiva ani.
• Planurile financiare - durata acestor contracte se întinde pe mai mulți ani, valoarea şi frecvenţa
de plată a primelor putând fi stabilite în funcţie de veniturile, nevoile şi preferinţele clientului.
• Plasamente directe pe piaţa monetară - depozite pe piaţa monetară, certificate de depozit,
operaţiuni reverse repo, instrumente ale pieței monetare cu cupon sau cu discount (bonuri de tezaur,
cambii, accepte bancare, efecte de comerţ), produse financiare derivate (depozite Forward Forward,
aranjamente forward pe rata dobânzii, contracte futures şi opţiuni pe rata dobânzii).
• Plasamente directe pe piaţa de capital – oferă accesul la o gamă diversificată de servicii de
intermediere a investiţiilor la Bursa de Valori Bucureşti, SIBEX şi alte burse de valori din lume.

25
Investiţii administrate sub forma fondurilor de investiţii:
•Fonduri deschise de investiţii (OPCVM – Organisme de Plasament Colectiv în valori mobiliare)
- fac obiectul unei emisiuni şi răscumpărări continue.
•Fonduri închise de investiţii (AOPC – Alte – Organisme de Plasament Colectiv) - oferă în mod
public, un număr limitat de unităţi de fond pe o perioadă determinată de timp.
În funcţie de apetitul la risc şi perioada recomandată de plasament, investitorii pot alege din mai
multe categorii de fonduri:
–Fonduri monetare
–Fonduri de obligaţiuni
–Fonduri mixte sau diversificate
–Fonduri de acţiuni

Alegerea unui fond de investiţii se realizează


în funcţie de profilul de risc al investitorului.

26
Pensii administrate privat obligatorii şi facultative - În prezent fiecare angajat plăteşte o
contribuţie de asigurări sociale (CAS) aferentă sistemului public de pensii, contribuţie echivalentă
cu un anumit procent din salariul brut al fiecărui contribuabil.
• Pensia obligatorie (PILON 2) - este denumirea dată sistemului de pensii administrate
privat, cu contribuţii definite, obligatorii pentru persoanele de până în 35 ani şi opţionale
pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani.
• Pensia facultativă (PILON 3) - este denumirea dată sistemului de pensii facultative,
administrate de companii private, sistem bazat pe conturi individuale şi aderare facultativă.

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB)


plafonul de garantare incepând cu 1 ianuarie 2011 este de
100.000 de euro în echivalent lei.

27
2.3. Credite destinate persoanelor fizice

Conform legii bancare 58/1998, creditul poate fi definit ca orice angajament de


punere la dispoziţie sau acordare a unei sume de bani ori prelungirea scadenţei unei datorii,
în schimbul obligaţiei sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice angajament de
achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă ori a altui drept la încasarea unei
sume de bani.
Rolul creditului în economie este esenţial datorită faptului că facilitează schimburile,
stimulează producţia, susţine creşterea economică jucând un rol important în creaţia
monetară.

Principalele elemente şi caracteristici ale creditului:


• Părţile contractante sunt în general două: debitorul (beneficiarul creditului) şi
creditorul (persoana, în speţă banca care acordă creditul).
• Perioada de creditare sau scadența poate fi stabilită contractual începând de la o
zi până la termene de peste 30 de ani, în funcţie de tipul şi destinaţia creditului.
28
•Capacitatea de rambursare poate fi stabilită prin analiza mai multor aspecte
financiare şi non-financiare
•Rambursarea se poate face în rate egale, sume lunare constante (anuități) sau într-o
singură tranşă la scadenţă („în fine”)
•Perioada de graţie: plata doar a dobânzilor în această perioadă
•Perioada de tragere: intervalul de timp în care împrumutatul poate efectua trageri
din credit
•Destinaţia: pentru satisfacerea unor nevoi personale nominalizate / nenominalizate,
finanţarea unor bunuri de consum sau valori imobiliare
•Moneda de acordare: RON, EUR, USD etc
•Avansul: necesar de regulă doar în cazul creditelor auto sau creditelor pentru
finanţarea locuinţelor
•Rata dobânzii: poate fi fixă pe toată perioada creditului sau variabilă în funcţie de
un benchmark (indice de referinţă) sau revizuibilă într-o manieră regulată.

29
•Comisioanele şi spezele bancare: cele mai des întâlnite categorii sunt
comisioanele de acordare (angajament), de gestiune, de neutilizare,
penalizatoare şi alte comisioane aferente unor cheltuieli anexe. „Dobânda
anuală efectivă” - ţine cont de toate costurile creditului respectiv (metoda de
calcul DAE în ţara noastră fiind reglementata de Legea 289/2004)
•Garanţiile bancare pe baza titlului de proprietate şi a echilibrului între
valoarea probabilă a garanţiei în cazul unei situaţii de vânzare forţată şi
rapiditatea transformării acesteia în lichidităţi.
•Scopul trebuie să fie clar precizat in cazul creditelor cu destinatie speciala.
•Documente solicitate pentru justificarea veniturilor realizate din surse primare
şi secundare, după caz
•Modalitatea de rambursare: la orice sediu al băncii în numerar, virament în
cont curent lei / valută, prin canalele bancare alternative de tip „internet
banking” sau „mobile banking”, la orice ATM sau APS din reţeaua băncii sau
prin reţeaua externă a vânzătorilor / partenerilor comerciali.
30
Tipologia creditelor acordate persoanelor fizice
•După perioada de creditare
pe termen scurt (până la 1 an)
credite pe termen mediu (1 – 5 ani)
credite pe termen lung (peste 5 ani)
•După destinaţie
Credite de consum (finanţarea pe obiect)
–Credite auto
–Credite pentru studii
–Credite pentru îngrijirea sănătăţii şi acoperirea cheltuielilor de spitalizare
–Credite pentru nevoi personale nenominalizate, negarantate sau garantate
–Facilităţi de tip „overdraft” (descoperit de cont)
–Facilităţi sub forma cardurilor de credit Facilităţi de tipul „economisire – creditare”

31
Credite ipotecare sau imobiliare
Finanţări de tip „punte” în vederea achiziţiilor imobiliare
•După modalitatea de rambursare
credite rambursabile într-o tranşă
credite rambursabile prin rate fixe (sume lunare de plată descrescătoare)
credite rambursabile prin anuităţi constante (sume lunare de plată constante)
•După forma de acordare
avansul în cont curent (overdraft)
sub forma cardurilor de credit
credite acordate într-o singură tranşă
credite acordate în transe (cazul creditelor pentru construcţia şi amenajarea locuinţei)
•După forma garanţiei:
negarantate
garantate cu garanţii reale: ipotecă, cesiune de creanţe, gaj, depozite colaterale
32
•După calitatea sau serviciul datoriei:
credite performante (standard)
credite neachitate la termenele contractuale
credite nerambursate la scadenţă
•După calitatea debitorilor:
credite standard
credite preferenţiale: credite acordate persoanelor aflate în relaţii speciale cu banca.

33
Analiza dosarelor de credit

Analiza dosarului de credit se realizează pentru a putea:


• vedea în ce măsură solicitarea de credit se încadrează în criteriile şi condiţiile specifice de credit
• determina capacitatea de rambursare a împrumutatului,
• stabili valoarea creditului, nivelul ratei lunare maxime, numărul total de rate lunare si nivelul
dobânzii în funcţie de categoria de credit solicitată
• realiza scenarii (aşa numitele „stress-test”) prin care banca analizează impactul unor variabile
independente asupra capacitatii de rambursare.

Monitorizarea creditelor - în vederea asigurării rambursării la scadenţă a acestora, depistării din timp
a factorilor de risc care pot conduce la diminuarea capacităţii de plată a împrumutatului.
În cazul datoriilor restante determinate de anumiţi factori temporari, sau factori independenţi de
companie, banca poate oferi unele facilităţi care să permită depăşirea acestor dificultăţi: amânarea,
rescadenţarea, reeşalonarea sau prelungirea plăţii creditelor şi a dobânzilor.

34
Etapele derulării creditelor destinate persoanelor fizice

• Primirea cererii de credit şi a tuturor informaţiilor necesare despre client


• Analiza nonfinanciară şi financiară a solicitantului de credit
• Obţinerea aprobării din partea conducerii agenţiei / sucursalei de a înainta dosarul de credit în
vederea obţinerii aprobării de la comitetul de credit împuternicit în acest sens;
• Obţinerea evaluării legale şi a examinării garanţiei (acolo unde este cazul)
• Semnarea contractului de credit şi a altor documente anexe (asigurări de risc financiar, asigurări
de viaţă, garanţii reale sau morale);
• Acordarea, monitorizarea, rambursarea creditelor şi plata dobânzilor;
• Recuperarea creditelor nerambursate şi a dobânzilor neachitate.

35
Tipuri de garanţii

1. Garanţii reale - constituite din bunuri mobile şi imobile ce se pot valorifica


-Privilegiul - garanţie tip ipotecă (înregistrată la cartea funciară) care dă dreptul băncii creditoare
de a urmări bunul ipotecat indiferent de posesor, precum şi dreptul de prioritate faţă de alţi
creditori
-Ipoteca
2.Gajul sau garanţia mobiliară (cu sau fără deposedare)
3.Garanţii personale
-Avalul;
-Fidejusiunea acordată de persoanele fizice;
-Asigurarea de risc financiar;
4.Alte garanţii:
-Gajul general, depozitele colaterale în lei şi valută;
-Garanţia cu soldul creditor al contului curent;
-Cesiunea de creanţă, valori mobiliare (acţiuni, obligaţiuni, cambii, bilete la ordin). 36
Garanţia este activul de ultimă instanţă care acoperă riscul de creditare şi care permite
reluarea ciclului de creditare şi asigură dezvoltarea activităţii de creditare.
Garanţiile reale se emit de debitor, care are calitatea de proprietar sau va avea această
calitate în cazul bunurilor viitoare, în timp ce garanţiile personale se emit de o terţă
persoană, adică alta decât debitorul. În funcţie de calitatea garantului, există garanţii
acordate de către persoane fizice sau juridice.

Informaţii privind istoricul de credit şi conduita tranzacţională se pot obţine de la principalele


instituţii, cum ar fi:
1. Centrala Riscului de Credit
2. Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP)
3. La Biroul de Credit

37
2.4. Cardul bancar
Cardul permite utilizatorului să retragă numerar de la bancomat, să plătească contravaloarea
bunurilor / serviciilor achiziţionate, impozitelor, taxelor etc sau să facă transferuri de fonduri între
conturi.

Elementele componente şi de securitate a cardurilor – în vederea prevenirii şi ingreunării


falsificării sau realizării de fraude cu carduri:
• PIN-ul – trebuie cunoscut doar de deţinătorul legal al cardului
• Banda magnetică
• Tipărirea caracterelor de pe card – cu un fond special
• Tipărirea caracterelor în relief
• Materialul din care este confecţionat cardul să fie greu de falsificat
• Semnătura deţinătorului pe spatele cardului
• Eventuale holograme existente pe card
• Eventuale fotografii (fotografia deţinătorului)
38
Clasificarea cardurilor
•După natura suportului fizic al datelor înregistrate:
Carduri cu banda magnetică
Carduri cu cip (smart card)
Carduri hibride (conţin atât banda magnetică cât şi cip)
•După modalitatea de scriere a datelor personale pe card
În relief – embosate (pot fi utilizate imprinterele)
Neembosate
•După facilităţile de credit oferite:
Carduri de debit cu sau fără facilitate de overdraft
Carduri de credit – oferă o limită de credit în funcţie de bonitatea clientului
Carduri de tip CHARGE
Card preplătit

39
• După calitatea juridică a utilizatorului
Carduri oferite persoanelor fizice
Carduri business oferite persoanelor juridice
• După calitatea emitentului de carduri
Carduri emise de instituţii financiare (în principal bănci)
Carduri emise de instituţii nonfinanciare (lanţuri de magazine mari, linii aeriene
internaţionale, ONG-uri etc).
• După mediul de utilizare a lor
Carduri ce se pot utiliza doar pentru retrageri de la bancomat: Cirrus, Plus;
Carduri ce nu pot fi utilizate offline (imprintere) – cardurile neembosate;
Carduri ce pot fi utilizate atât la retragerile de numerar, tranzacţii comercianţi atât în mediul
online cât și offline.
• După moneda în care sunt emise:
Carduri emise într-o singură monedă;
Carduri multi-valută sau dual-currency.
40
•După categoria clientelei vizate:
Carduri destinate publicului, fără necesitatea îndeplinirii anumitor condiții legate de
venit: Visa Electron, Visa Classic, Maestro, Mastercard;
Carduri destinate clientelei cu venituri semnificative: Visa Gold, Mastercard Gold,
American Express Gold (Credit), Visa Platinum, Mastercard Platinum;
Carduri destinate unei număr restrâns de clienți, în general persoane fizice ce
beneficiaza de un statut social înalt și un nivel ridicat al veniturilor („High Net Worth
Individuals”):Visa Infinite, MasterCard World Elite, JP Morgan Palladium Card, Visa
Signature, respectiv cardurile de tip American Express Platinum și Centurion.

41
Instituțiile de credit își structurează politica de preț prin dobânzi, comisioane și
speze percepute, câteva din cele mai întâlnite fiind următoarele:
•Comisioane pentru deschiderea, respectiv emiterea contului de card;
•Comisioane de administrare anuală / lunară a cardurilor;
•Comisioane pentru alimentarea conturilor de card;
•Comision pentru utilizare ATM/POS proprii sau ale altor bănci din țară și din străinatate;
•Comision interogare sold de la ATM-uri;
•Comision remitere extras de cont prin poştă, email sau internet banking;
•Comision remitere card şi PIN, din vina clientului (furat, pierdut, distrus, uitat) sau în
cazul unui card demagnetizat;
•Dobânda aplicată la limita descoperitului de cont/limita de credit respectiv dobânda
penalizatoare în cazul neefectuării la scadenţă a rulajului minim obligatoriu sau în cazul
unui credit restant.
•Taxa conversie valutară

42
În vederea protejării clienților, băncile pot constitui plafoane maxime zilnice pentru ridicarea
numerarului de la ATM / POS, respectiv în cazul tranzacțiilor realizate la comercianți (inclusiv în
cazul tranzacțiilor realizate pe internet).
Principalele operaţiuni realizate cu ajutorul cardurilor

•Operaţiuni de retragere de numerar de la automatul bancar ATM


(Automated Teller Machine)
•Operaţiuni de plăţi cu carduri la comercianţi

Carduri de loialitate, carduri proprietar sau carduri co-


branded
Cardurile proprietare sunt emise de către un comerciant care poate
activa în diverse industrii, de la retail şi până la IT&C. Cardurile
co-branded sunt carduri emise de o instituţie financiară, un
comerciant şi o companie de plată.
43
2.5. Canale alternative de realizare a operaţiunilor bancare
INTERNET BANKING

Principalele tipuri de operaţiuni bancare care se pot realiza prin intermediul aplicatiilor
internet banking:
•constituirea / reînnoirea / desfiinţarea de depozite la termen;
•plăţi către diferite conturi ale utilizatorului respectiv către alți beneficiari (transferuri intra și
interbancare de fonduri);
•operațiuni de schimb valutar;
•informaţii suplimentare privind soldul și rulajele conturilor prin intermediul situațiilor /
extraselor de cont
•informaţii suplimentare privind produsele şi serviciile bancare (tipurile de produse/servicii,
dobânzi, comisioane, termene, garanţii, facilităţi, cursuri valutare, conditiile de acces la credite
sau alte facilitati promotionale).

44
Securitatea operaţiunilor bancare pe internet - câteva din principalele
elemente de luat în seamă în analiza comparativă a serviciilor de internet banking:
• Ergonomicitatea: consistenţa unui site, navigarea, informaţiile din site,
instructiunile demo;
• Securitatea: utilizarea firewall-urilor, verificarea certificatelor şi
semnăturilor digitale, protejarea datelor de autentificare şi informaţiilor private
ale clientului, împiedicarea accesului fraudulos şi trasabilitatea tranzacţiilor;
• Funcţionalitatea produsului: plăți către orice beneficiari cu contul la o
bancă locală, plăți către Trezoreria Statului, transferuri între conturile proprii,
constituiri sau lichidări de depozite, schimburi valutare, vizualizare, export,
tiparire extrase ale tuturor conturilor, plăți utilităţi;
• Asistenţă tehnică – 24/24, 7 zile din 7;
• Costurile – % aproximativ din costurile la ghişeu se regăsesc în cazul
Internet banking.
45
Avantajele şi vulnerabilitățile utilizării aplicațiilor de tip Internet Banking

•Avantaje •Vulnerabilitati:
Economisire de bani prin comisioane şi Interfeţe greu accesibile
costuri reduse comparativ cu ghişeele Securitatea tranzacţiilor în cazul unor
bancare aplicaţii
Economisire de timp Limitări cantitative ale tranzacţiilor
Eficiență sporită Riscul apariţiei erorilor (riscuri
Mobilitate şi confort operaţionale)
Siguranţă Operaţiuni limitate comparativ cu cele
Flexibilitate financiară efectuate în agenţii sau sucursale (nu se
 Acces pot contracta credite)
Decontarea în unele cazuri nu se face în
timp real

46
MOBILE BANKING - În România, mobile banking-ul a fost introdus în 1999, iar în prezent
funcţionează la aproape toate băncile. În prezent, exista tendinţa de migrare a tehnologiei mobile
banking către sistemele de operare a telefoanelor de ultimă generație („smartphone”).

Operaţiunile bancare care se pot efectua prin telefonia mobilă sunt diverse şi se pot grupa
astfel:
• operaţiuni de consultanţă (soldul conturilor de carduri şi limita de creditare disponibilă,
produsele şi serviciile bancare oferite – depozite la termen, credite de consum, trezorerie,
dezvoltare, imobiliare – dobânzi, comisioane, cursuri valutare);
• servicii de plăţi – comerciale, financiare, transferuri intrabancare de fonduri, transferuri între
conturile curente şi cele de carduri sau numai între cele de carduri;
• alte servicii – obţinerea extraselor de cont, solicitarea blocării contului de card în cazul
pierderii/furtului acestuia, avertizarea clientului la tranzacţiile care se efectuează din contul său de
card la ATM sau POS peste o anumită limită, avertizarea clientului la epuizarea disponibilului,
limitei de creditare sau modificarea acesteia. 47
Partea 3 - Servicii de administrare a averilor pentru clientela
cu venituri și averi semnificative - „Private Banking/Wealth Management”

Serviciile de tip „Private Banking” şi „Wealth Management” se adresează în principal oamenilor cu


venituri şi averi semnificative, proprietari de afaceri mici şi mijlocii, fie ei antreprenori sau
moştenitori a unor afaceri de familie, directori executivi la companii mari, oameni de succes ai
unor profesii liberale, actori, artişti sau sportivi de performanţă.

Băncile pun la dispoziţie clienţilor acel „One Stop Shop” în care sunt regăsite toate produsele şi
serviciile bancare prin intermediul unui consilier dedicat fiecarui client.

48
•Premium/Personal/Premier Banking –
pentru clienţii ce deţin disponibilităţi de cel
Family
Office puţin 50.000 - 150.000 EUR (sau echivalent în
lei); nivelul pragurilor poate varia, de la bancă
Private Banking /
Wealth la bancă, de la o piaţă bancară la alta
Management

Personal / Premium / •Private Banking / Wealth Management –


Premier Banking
pentru clienţii cu disponibilităţi de cel puţin
100.000 EUR sau echivalent în lei, pragul
Retail Banking
minim urcând de la o bancă la alta în funcţie
de reputaţia şi politica comercială

•Family Office/Private Office- reprezintă un birou cu angajaţi dedicaţi gestionării averii unei singure
familii. Aceste soluții financiare complexe se pretează familiilor bogate cu disponibilităţi şi averi de
cel puţin 25 mil EUR, media la nivel global a activelor deţinute de familii ce apelează la astfel de
servicii fiind de aprox. 300 mil EUR.
49
Expertiza
unei instituţii
financiare
specializate în
administrare
a averilor

50
Clasament la nivel global, după
Activele sub Management
(Assets under Management-
AUM), clasamentul primelor 20
cele mai mari de bănci private,
(sau divizii de private banking
/subsidiare ale băncilor holding),
la finalul anului 2016

51
52
GLOBAL AWARDS 2018

Best Private Bank in the World UBS

Best Boutique Private Bank in the World J. Safra Sarasin

Most Innovative Private Bank in the World DBS Private Banking

Best Private Bank for J.P. Morgan Private


Social Responsibility Bank

Best Private Bank for New Customer Segments China Merchants Bank

Best Private Bank for BNY Mellon Wealth


Intergenerational Wealth Management Management

Best Private Bank for Digital Client Solutions KEB Hana Bank

Best Private Bank for


Maybank Islamic
Islamic Services

Best Private Bank for C-Suite Executives HSBC Private Banking

Best Private Bank for Millennials Morgan Stanley

Santander Private
Best Private Bank for Entrepreneurs
Banking

Best Private Bank in Emerging Markets Itaú Private Bank

Best Private Bank for Net Worth Under $1 Million Société Générale

Best Private Bank for Net Worth


RBC
Between $1 Million and $24.9 Million
Best Private Bank for
Citi Private Bank
Net Worth of $25 Million or More 53
Banking – servicii bancare

Day-to-day Banking:

Conturi curente, conturi de economii, depozite, carduri de debit


CONTURI CIFRATE (doar clientilor vechi si cu un istoric
impecabil in banca)
Charge Cards & Carduri de credit:
oVisa Platinum, Infinite, Signature + JP Morgan PALLADIUM
SIGNATURE Visa Card
oMasterCard Platinum, World Elite
oAmerican Express Platinum & CENTURION
(only by invitation
Depozite multi-valuta – produse structurate

54
Banking – servicii bancare

• Depozite fiduciare – (convenabile dpdv fiscal „off-shore” – se fac pe


numele bancii dar in contul si pe riscul clientului)
• Instrumente de plata, cecuri
• Direct Debit, Mobile Banking, Internet Banking
• Produse si servicii de trezorerie – protectie impotriva riscului de rata a
dobanzii si curs de schimb
• Economisire pe termen lung sub forma de pensii private si asigurari de
viata
• Planuri financiare si asigurari de sanatate

55
Etapele procesului investițional
• Analiza nevoilor din prisma averii, veniturilor și obiectivelor financiare
• Definirea conceptelor și obiectivelor financiare: clase de active, portofoliu, bugete,
1 riscuri

• Determinarea constrângerilor în realizarea portofoliului de investiții


2 • Determinarea profilului de investiții și schițarea unui portofoliu de bază

• Alocarea strategică a activelor


3

• Alocarea tactică a activelor


4

• Implementarea strategiei
5

• Monitorizarea performanței și riscurilor, Feedback continuu


6

• Optimizarea permanentă a performanțelor și riscurilor


7

• Feedback și raportare
8
56
Cash Piata Obligati Actiuni Fonduri Commodities Hedge REITs Arta Total
Monetara uni Funds

RON __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
EUR __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
USD __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
CHF __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
GBP __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
TRY __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%
BRL __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%

57
INVESTING - Servicii de investitii: - FX, MM, FI, Actiuni,
Indici, Marfuri, Fonduri de investitii,

58
Finantari

•Credite croite pe nevoile clientului


•Credite imobiliare si credite punte
•Credite pentru cumparare de active financiare (MARGIN TRADING)
•Asistenta in investitiile imobiliare
•Imprumuturi Lombard (garantate cu titluri financiare)
•Angajamente ale bancii – scrisori de garantie – licitatii
•Credite multi-valuta
•Credite pentru achizitionarea operelor de arta, Yacht-uri, avioane, proprietăţi
rezidenţiale speciale

59
SPENDING – Facilitati bancare si extrabancare de utilizare a averii

“Savoir Vivre”- Personal Concierge - American Express


• (Platinum / Centurion) si Mastercard World Elite
• Privilegii: Inchirieri limuzine, Yacht-uri, Avioane private sau privilegii pe croaziere
• Camere hoteliere exclusiviste, hoteluri de lux, vile si statiuni dedicate clientele “HNWI”,
Fine Dining Programs, evenimente exclusive, Golf Tours, Fitness Club, Wine Clubs, Special
Clubs, Exclusive Shopping Protection si alte facilitati
• Asigurari dedicate „HNWI”
• Filantropie, Mecenat
• Arta, hobby, bijuterii, excursii exotice, yachting, etc

60
Partea 4 - Produse şi servicii bancare destinate clientelei persoane juridice
„Commercial & Corporate Banking”

4.1.Introducere
Produsele şi serviciile bancare pentru persoanelor juridice sunt dezvoltate si diversificate în
functie de complexitatea afacerilor, de nevoile specifice ale segmentelor de clientelă cărora se
adresează.
Segmentarea pe categorii de clientela[1] poate să difere sensibil în funcție de strategia comercială
a fiecărei bănci. În cazul unor bănci o companie poate fi considerată ca fiind mare pe când în cazul
altei bănci aceeași companie poate fi inclusă la un segment dedicat companiilor mici și mijlocii.

4.2.1. Conturi şi operaţiuni curente


Contul bancar reflectă expresia relațiilor dintre bancă și client ce permite atragerea de resurse sau
stingerea unor obligații în cadrul unor procese economice și financiare pe care băncile și clienții le
derulează cu diverse entități, pe plan național și internațional.
61
Conturile care le pot deschide persoanele juridice in calitate de clienti ai bancii imbraca
urmatoarele forme:
•Conturi curente
•Conturi colectoare
•Conturi de distribuţie
•Conturi fiduciare
•Cont Escrow
•Subconturi personalizate
•Conturi de capital social

62
Alte servicii aferente operaţiunilor curente şi
gestiunii lichidităţilor:
•Transferuri rapide interne •Transferuri automate de tip „Sweep”
•Servicii de colectare a numerarului şi •Operaţiuni cu numerar
• a altor valori •Servicii de asistenta de tip „Help Desk”/ „Call
•Semnătură electronică/certificate digitale Center”
•Facilitarea plăţilor vamale •Servicii de internet banking/electronic banking
•Servicii de transfer a disponibilului de la
Trezoreriile de Stat
•Servicii de tipărire a formularelor
•Transmiterea automată a extraselor de cont în
format SWIFT (MT940)
•CIP Online/Offline
•Plata facturilor
•Operaţiuni de schimb valutar
63
4.2.2. Soluţii de plată

•Transferuri bancare intra şi interbancare


•Transferuri bancare internaţionale – intra-grup şi în afara grupului
•Plăţi în numerar la ghişeu sau la automatele bancare
•Plati multiple
•Servicii de plăţi de tip „Cross-Currency”
•Servicii de plăţi de tip „SEPA”

64
4.2.3. Instrumente de plata

Instrumentele de plată cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalică şi bancnote.


Instrumentele de plată fara numerar sunt documente standardizate care conţin instrucţiuni
de plată date de plătitor băncii sale pentru transferul fondurilor către banca beneficiarului.

Orice instrument de plată conţine două tipuri de informaţii: financiare şi nefinanciare.


• Informaţia financiară se referă la suma de bani care trebuie plătită, valuta,
băncile participante şi conturile debitoare şi creditoare, numele părţilor
participante la tranzacţie, iar responsabilitatea asupra acurateţii informaţiilor revine
emitentului.
• Informaţia nefinanciara cuprinde elemente adiacente plăţii, ca scopul acesteia
sau anumite instrucţiuni cu caracter specific.

65
Instrumente de plata

Exemple de instrumente de plata fara numerar:


- ordinul de plată,
- cecul,
- cambia,
- biletul la ordin,
- dispoziţia de plată externă,
- dispoziţia de încasare externă,
- cardul,
- ordinul de plata electronic,
- cecul electronic.
- direct debit
- platile programate
66
Instrumente de plata

Dupa iniţiatorului plăţii, instrumentele se împart în două grupe:


- instrumente de credit, instrumentate de cumpărător: ordinul de plata. Partile implicate sunt
ordonatorul (platitorul sau emitentul instrumentului), beneficiarul si bancile participante
(emitenta sau initiatoare), eventual o banca intermendiara si in final banca destinatara
(colectoare). INSTRUMENTAT DE DEBITOR

- intrumente de debit, instrumentate de vânzător: cecul bancar, cambia, biletul la ordin, direct
debitul, platile programate. Practic este vorba de transfer de debit iniţiat de creditor, adică un
transfer asupra căruia debitorul şi-a dat acordul prin semnarea instrumentului de plată şi urmează
ca suma să fie transferată creditorului la simpla cerere a acestuia. INSTRUMENTAT DE
CREDITOR

67
Ordinul de plata (instrument de debit)

Ordinul de plată (engl. payment order) este o dispoziţie necondiţionată dată de ordonatorul
acesteia unei bănci emitente de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani, fie in
cont fie in numerar. Ordinul de plată presupune ca ordonatorul să aibă disponibilităţile necesare
în cont. Ordinele de plata pot fi realizate pe suport hartie sau in format electronic (necesita o
semnatura electronica).

Informatiile obligatorii ale unui ordin de plata:


- identificarea instrumentului (ordin de plată),
- suma in cifre si litere,
- ordonatorul, contul şi banca sa,
- beneficiarul, contul şi banca acestuia, data
emiterii
- semnătura electronică (parola, PIN)

68
Ordinul de plata (instrument de debit)

Ordinul de plată electronic este un instrument care prezintă cel putin două caracteristici:
necondiţionalitatea plăţii (necesitatea prezentarii la banca unor documente de expeditie,
transport, calitate etc) si revocabilitatea OP-ului pana in momentul acceptarii lui de
catre banca destinatara.

Nefinalizarea transferului. În cazul nefinalizării transferului, banca emitentă are obligaţia să


returneze plătitorului suma din ordinul de plată, inclusiv penalizările de intârziere.

69
Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

Direct Debit

Direct debitul este forma în care debitorul mandatează banca la care are contul să onoreze
cererile de plăţi ale unui anumit creditor, de regulă un prestator de servicii repetate (telefon,
electricitate, gaze, apă, salubritate etc), fără acordul expres al debitorului. Direct debitul se
realieaza in baza unei conventii intre parti (debitor, creditor si banca).

Standing order – Plati programate

Plata programată (engl. standing order) este o variantă a debitului direct si presupune
transferul unei sume constante sau transferul integral al soldului unui cont curent, respectiv
transferul excedentului faţă de o anumită limită a soldului unui cont curent. Avantajele
platilor programate constau in operativitatea, economia de timp si comoditatea, scutirea de
grija platilor sistematice.

70
Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

Cecul bancar

Cecul este un titlu de credit emis de o bancă în favoarea posesorului cecului care are dreptul
să se adreseze băncii solicitând stingerea creanţei prin plata titlului. cecul permite cesiunea de
creanţă prin girare către alt creditor care devine noul posesor al titlui de credit şi în această
calitate se poate adresa băncii pentru primirea sumei cuvenite.

• Trăgătorul este partea care emite (scrie) cecul şi dă o dispoziţie de plată, băncii la
care are deschis contul.

• Trasul este întotdeauna o bancă la care trăgătorul are deschis contul şi care
efectuează plata, pe baza cecului primit, către o terţă parte sau chiar către
trăgător dacă acesta solicită să i se elibereze numerar.

• Beneficiarul este partea care primeşte suma transmisă de trăgător; în situaţia în care
trăgătorul a dispus să i se elibereze numerar, acesta devine si beneficiar.

Emiterea unui cec fără ca trăgătorul să dispună de fondurile necesare (în descoperit de cont)
atrage sancţiuni civile şi penale.
71
Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

72
Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

Menţiunile obligatorii ale cecului.

- denumirea de cec trebuie să figureze pe înscris prin formula “plătiţi în schimbul


acestui cec” care are un caracter imperativ
- ordinul necondiţionat de plată a unei sume de bani (cifre si litere)
- stipulat “ la ordin” cu semnificatia că cecul poate circula prin girare şi “nu la ordin”
adică cecul nu poate fi girat
- numele trasului este numele băncii plătitoare
- locul de plată, localitatea şi adresa băncii plătitoare la care trebuie prezentat cecul
pentru încasare;
- data şi locul emiterii, respectiv ziua, luna şi anul pentru a se putea cunoaşte
termenul până la care posesorul trebuie să prezinte cecul la plată, termen după care
trăgătorul decade din drepturile sale de regres
- numele trăgătorului, adică numele, prenumele şi adresa emitentului pentru a se
identifica clientul de către banca plătitoare;
- numele beneficiarului pentru ca banca să identifice persoana destinatară;
- semnătura trăgătorului este explicită (nume şi prenume) şi olografă (scrisă de
mână) si eventual stampila unitatii (pentru pj)

73
Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

Tipuri de cecuri:

• Cecul nominativ – are inscris numele beneficiarului si dă încredere acestuia că cecul se


va deconta numai în favoarea sa
• Cecul certificat - suma se blochează în cont până la primirea cecului la decontare sau până
la expirarea valabilitătii acestuia.
• Cecul barat - este de două feluri: cecul cu barare generală care nu are completat spaţiul
dintre cele două linii şi poate circula prin girare, fiind prezentat la încasare de ultimul
posesor care trebuie să completeze spaţiul dintre linii cu denumirea şi adresa băncii sale.
• Cecul cu barare specială este acela care are înscrisă între cele două linii denumirea băncii
către care se va face plata.

74
Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

Tipuri de cecuri:

• Cec la purtător care în loc de beneficiar are înscrisă menţiunea “la purtător” sau “plătiţi
purtătorului” şi care se plăteşte de bancă celui care se prezintă cu cecul.
• Cecul postdatat care dă posibiltatea ca data emiterii să fie o dată ulterioară emiterii
propriuzise (în practică după expediera bunurilor sau la introducerea cecului în bancă pentru
încasare).
• Cecul pentru numerar se foloseşte pentru încasarea în numerar prin simpla prezentare a
cecului şi beneficiarului la banca emitentului.
• Cecul de călătorie este tot o variantă a cecului pentru numerar care are înscrisă denumirea
“cec de călătorie” şi o anumită sumă care se poate ridica de la o bancă sau o unitate de
turism. Cecul se poate emite în monedă locală sau valută şi poate fi pe o durată determinată
sau nedeterminată. Cecul de călătorie se foloseşte în activitaea de turism înlocuind
transportul banilor.
75
Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

Cambia

Cambia este un instrument de plată si un titlu de credit ce exprimă obligaţia asumată de un


debitor de a plăti la vedere sau la scadenţă o sumă de bani în favoarea unui beneficiar.

Participanţii la o cambie sunt cel puţin trei entităti: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
- Trăgătorul este entitatea care emite (trage) cambia în calitate de creditor (vânzător,
furnizor) pentru bunurile care se comercializează cu plata amânată (la un anumit
termen).
- Trasul este entitatea care plăteşte suma înscrisă pe cambie, adică debitorul care
mandatează banca sa să onoreze cambia.
- Beneficiarul este entitatea care primeşte banii, faţă de care trăgătorul are o obligaţie
de plată şi îi cedează prin cambie drepturile băneşti cuvenite din tranzacţie.

76
Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

Cambia

77
Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

Cambia

Menţiuni obligatorii:
- Ordinul de a plăti care trebuie să fie clar, precis şi necondiţionat, folosindu-se formula
“plătiţi” o suma de bani (cifre si litere)
- Numele trăgătorului care emite cambia, stabileşte tipul de cambie şi este plătitorul de
ultimă instanţă dacă trasul nu-şi onorează obligaţia asumată.
- Numele plătitorului (trasul) trebuie să fie complet, aşa cum apare în actele oficiale.
- Scadenţa este necesară pentru a se cunoaşte data la care cambia trebuie plătită, daca nu,
ea este platita la vedere
- Locul unde se efectuează plata
- Numele beneficiarului se scrie clar şi complet; beneficiarul poate desemna o altă
persoană, purtător, prin înscrierea numelui acestuia pe cambie.
- Data, locul emiterii si semnătura trăgătorului
78
Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

Cambia

Acceptarea este actul prin care trasul se obligă să plătească, la scadenţă, posesorului
titlului suma inscrisă pe acesta.

Scadenţa şi plata cambiei – trebuie să fie certă (o dată precisă), unică (nu se admit
scadenţe succesive) şi posibilă (să nu fie o zi neindentificabilă).

Plata se face la scadenţă şi la locul indicat pe titlu prin prezentarea cambiei. La primirea
cambiei, trasul are obligaţia să plătească.

Scontarea cambiei.
Scontarea este operaţiunea de vânzare a unei cambii către o bancă comercială în scopul de
a obţine lichiditate înainte de scadenţă.
Va = Vn – Sc,
unde: Va = valoarea actuală,
Vn = valoarea nominală,
Sc = scontul

79
Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

Biletul la ordin

Biletul la ordin este o variantă a cambiei care PUNE ÎN LEGĂTURĂ NUMAI DOUĂ
PERSOANE, DEBITOR (EMITENTUL) ŞI CREDITOR (BENEFICIARUL), spre
deosebire de cambie care stabilea relaţii între trei persoane.

Menţiunile obligatorii prevăzute de lege:


• denumirea de bilet la ordin, tipul titlului (la ordin sau nu la ordin),
• dispoziţia de plată prin expresia voi plăti sau mă oblig să plătesc, suma (in cifre şi
litere), moneda, emitent (nume, adresă, bancă, cont),
• data si locul emiterii,
• scadenţa,
• locul plăţii,
• beneficiar (nume) şi semnătura emitentului.
Spre deosebire de cambie, biletul la ordin este indivizibil, adică nu se acceptă plăţi
parţiale.
80
Biletul la ordin

Biletul la ordin fiind o cambie îi sunt specifice toate procedurile procesului cambial,
respectiv girul, avalul, protestul, regresul, execuţia cambială, alterarea,
prescripţia. Există totuşi o excepţie, acceptarea, care nu mai este necesară, întrucât
emitentul este în acelaşi timp şi acceptant.

81
Girul

Girul este actul prin care posesorul titlului numit girant, transferă altei persoane numită
giratar, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe titlu, odată cu predarea acestuia, toate
drepturile decurgând din acest titlu. Girul se dă pe verso-ul cambiei sub forma unor menţiuni
scrise şi semnate care din punct de vedere juridic înseamnă o declaraţie scrisă şi subscrisă si
care cuprinde: numele girantului, numele giratarului, data şi semnătura girantului.

Girul poate fi de mai multe feluri:


• Girul în plin sau girul standard prin care se dă dispoziţie debitorului să plătească
un alt beneficiar.
• Girul în alb care nu are înscris numele giratarului,

82
Girul

• Girul cumulativ/alternativ în cazul în care pe titlu se înscriu mai mulţi giratari


• Girul în favoarea băncii cunoscut ca operaţiune de scontare prin care posesorul
cambiei poate obţine resurse de la bancă înainte de scadenţă, prin girarea în
favoarea băncii.
• Girul pentru garantie se dă de către beneficiar pentru a garanta anumite obligaţii

Avalul

Avalul este o garanţie dată de o persoană numită avalist care garantează plata către unul din
obligaţii cambiali numit avalizat pentru toată suma menţionată pe titlu sau pentru o parte
din ea. Avalul se foloseşte atunci când sunt anumite rezerve privind capacitatea de plată a
trasului sau nu sunt disponibile suficiente informaţii despre bonitatea acestuia.

83
Actiuni juridice pentru recuperarea cambiei

În materie judiciară privind cambiile, obligatul principal este trasul care a acceptat plata si avaliştii
acestuia, faţă de care se întreprinde o acţiune cambială directă (protestul), iar dacă debitul nu
se lichidează acţiunea cambială (regresul) se indreaptă către trăgător, iar acesta către giranţi.

Regresul presupune că posesorul s-a îndreptat mai înainte, prin acţiune directă, asupra
acceptantului şi avaliştilor săi, dar rezultatele nu sunt satisfăcătoare (debitul persistă total sau
parţial) şi acum se indreaptă către ceilalţi participanţi (trăgător, giranţi, avalişti). Actiunea de regres
se desfăşoară, în principiu, după expirarea scadenţei când plata a fost refuzată sau neonorată, dar în
practică intervin situaţii (refuz acceptare, incapacitate de plată, faliment) în care acţiunea de regres
nu trebuie să mai aştepte scadenţa. Actiunea de regres se adresează de posesor împotriva
trăgătorului, acesta contra girantului, apoi girantul contra alt girant, deci o succesiune de acţiuni de
regres.

Executarea silită - Executarea silită se face pe cale juridică, la


cererea posesorului şi presupune o anumită procedură.

84
4.3. Produse de economisire/investire în moneda naţională sau valută

Principalele soluţii de economisire oferite de către bănci companiilor sunt următoarele:

•Depozitele la termen în moneda naţională sau valută, cu diferite scadențe

•Depozitele overnight reprezintă plasamente ce depăşesc un anumit plafon

•Depozitele de tip „Revolving” constituite la termen

•Depozitele Escrow

•Depozitele colaterale

85
4.4. Carduri şi servicii atașate
4.4.1. Carduri bancare de tip „Business” sau „Corporate”

Cardurile emise pentru clientela companii de către bănci se numesc carduri de tip „Business” sau
„Corporate”. Aceste instrumente de plată fără numerar pot fi emise în moneda naţională sau în valută
sub licenţa Visa, Mastercard sau American Express cu circulaţie naţională şi internaţională.
Cele mai cunoscute categorii de carduri destinate clientelei persoane juridice sunt:
•cardurile de debit – sunt cardurile pentru plăți, asociate contului curent. La fiecare tranzacţie cu
cardul, suma cheltuită se scade din disponibilul existent în contul curent;
•cardurile de credit – sunt cardurile cu funcţionalităţi de credit, unde toate tranzacţiile realizate în
cursul unei luni sunt incluse într-un extras de cont.;
•cardurile charge – au funcţionalitate similară cu a cardurilor de credit, cu menţiunea ca toate
tranzacţiile realizate în decursul unei luni trebuie rambursate integral până la finele lunii.

86
Cardurile pot fi utilizate pentru:
Plata bunurilor şi serviciilor la comercianţii acceptanţi din ţară şi din străinătate, atât în mediu
electronic (la terminalele EFTPOS) cât şi manual (imprintere ZIP-ZAP în cazul cardurilor
embosate) ;
Efectuarea tranzacţiilor pe internet, poştă sau telefon (MOTO – Mail Order/Telephone Order)
în condiţii sporite de securitate, odată accesate serviciile de tip 3D Secure (Verified by
Visa/Mastercard SecureCode) ;
Plăti facturilor emise de diverşi furnizori de utilităţi (telefonie, electricitate, apă-canal, gaze,
televiziune satelit, etc) sau transferuri bancare la ATM, POS sau APS;
Obţinerea de informaţii privind soldul contului de card şi a ultimelor 10 tranzacţii de la
automatele bancare (ATM sau APS) ale băncii;
Schimbarea codului PIN la ATM-urile băncii;

87
4.4.2. Servicii de acceptare carduri - presupun permiterea efectuării de operaţiuni de către deţinătorii
de carduri Visa, Mastercard şi American Express (cu banca magnetică sau cip) prin intermediul
terminalelor electronice de tip EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale).

Terminalul respectiv permite transferul electronic de fonduri la punctul de vânzare, permite preluarea,
stocarea şi transmiterea într-o manieră sigură, modernă şi eficientă a informaţiilor privind plăţile
realizate cu cardul.

Avantajele comercianţilor constau în creşterea volumului de vânzări, reducerea costurilor, simplificarea


ciclului operaţiunilor de plată, decontarea sigură, rapidă şi eficientă a sumelor încasate, precum şi
simplificarea reconcilierii zilnice şi lunare a operaţiunilor efectuate.

Plata salariilor pe card se realizează în baza unei convenţii de plată a salariilor, încheiată între bancă şi
compania angajatoare, salariaţii pot avea acces la un card de debit ataşat contului de salariu, cont în care
drepturile salariale să le fie virate.
88
4.4.3. Plata pe card a salariilor angajaţilor companiei
Unele bănci oferă pachete consistente de produse şi servicii bancare şi extra-bancare pentru motivarea
şi fidelizarea angajaţilor companiei cu un potenţial deosebit (persoane cheie din cadrul conducerii
executive sau salariaţilor cu un potenţial deosebit de dezvoltare profesională):
•Produse şi servicii de economisire respectiv creditare în condiţii mult mai avantajoase faţă de
condiţiile standard
•Planuri de investiții pentru angajaţi în condiţii mai avantajoase decât în cazul în care angajaţii ar opta
pentru asigurări individuale (pe cont propriu)
•Planuri de protecţie a vieţii şi sănătăţii angajaţilor, acoperind riscurile unor evenimente neplăcute cu
care s-ar putea confrunta angajaţii la un moment dat
•Planuri de asigurare cu componentă de economisire/investiţie/pensie
Pensie privată facultativă (Pilonul III) – posibilitatea oferită companiilor
de a plăti pentru angajaţi în afară de pensia pe care contribuie ei înşişi

89
4.5. Produse şi servicii destinate susținerii activităţii curente şi a investiţiilor
Creditul facilitează schimburile, stimuleaza producția, susține creșterea economică și joacă un rol
important în creația monetară.
În funcție de caracteristicile creditului, creditul poate fi clasificat astfel:

• După perioada de creditare


pe termen scurt (pana la 1 an)
credite pe termen mediu (1 – 5 ani)
credite pe termen lung (peste 5 ani)
•După activitatea finanţată
credite pentru susținerea activității curente (producţie, comert)
credite pe obiect, pentru dezvoltare sau refinantare
•După modalitatea de rambursare
credite rambursabile într-o tranşă (în fine)
credite rambursabile prin rate fixe
credite rambursabile prin anuităţi constante
90
•După forma de acordare
avansul în cont curent
împrumut acordat
cesiune de creanţe (scontare, factoring)
creditul bazat pe angajamentul de garanţie
•Dupa serviciul datoriei
•credite performante (standard)
•credite în observaţie
•credite substandard
•credite incerte
•credite cu risc major (pierdere)
•Dupa moneda de acordare:
credite acordate într-o singura monedă sau multi valuta În funcție de sursa de finanțare:
credite acordate din surse speciale (BEI, BERD, etc)
credite acordate din surse generale
91
•Linia de credit sau creditul de trezorerie pentru acoperirea nevoilor neprevăzute
de capital de lucru, pentru fluidizarea fluxului de numerar şi finanţarea nevoilor
curente sau refinanţarea unor credite cu destinaţie similară. Caracterul de tip
revolving conferă produsului o flexibilitate sporită, linia reintregindu-se pe măsură
rambursărilor efectuate, fondurile puse la dispoziţie putând fi utilizate din nou fără
a mai fi nevoie de repetarea procesului de aprobare ca în cazul unui nou credit.
•Credite la termen pentru capital de lucru – destinate finanţării nevoilor curente
generale sau a celor iar perioada de creditare este în general de până la 12 luni.
•Credite de refinanţare acordate companiilor care au deja în derulare credite
pentru capital de lucru, investiţii şi alte cheltuieli generale la mai multe bănci îşi
doresc consolidarea tuturor datoriilor la o singură bancă în condiţii de rambursare
şi costuri mai avantajoase.

92
•Credite pe obiect – destinate achizitionării de mijloace fixe sau clădiri,
aprovizionării cu materii prime şi materiale, acoperirii cheltuielilor cu reparaţiile
capitale inclusiv refinanţarea creditelor acordate de alte bănci comerciale având
destinaţie similară.
•Credite pentru nevoi generale, nenominalizate reprezintă sume de bani puse la
dispoziţia companiilor pentru nevoile generale, nenominalizate. În acest fel,
companiile pot împrumuta fondurile aferente finanţării activităţii curente sau a
investiţiilor. Creditul reprezintă o facilitate cash de tip „non-revolving”.
•Avalizarea efectelor de comerţ în favoarea unor parteneri sau a altor bănci în
condiţiile şi cu garanţiile solicitate de către bancă.
•Credite pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat şi bugetul asigurarilor
sociale - valoarea finanţată neputând depăşi 50% din cifra de afaceri a ultimului
bilanţ anual încheiat.

93
Credite pe documente comerciale (avansuri pe bază de documente) -
creditele pe termen scurt (cu scadențe de până la 120 de zile) acordate
pentru asigurarea necesarului de finanţare generat de decalajul dintre
momentul efectuării plăţilor prin ordin de plată, cambie sau cec, respectiv a
facturilor ajunse aproape de scadență şi termenul de încasare a acestor plăți
aflate în circuitul de decontare sau încasare). Valoarea finanţării poate fi de
până la 70-90% din valoarea documentelor comerciale (bilete la ordin,
cambii, cecuri, facturi etc).
Plafoane de credit pentru emiterea unor instrumente de garantare cum
ar fi scrisorile de garanţie şi acreditivele. Perioada de valabilitate a
plafonului este în general de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire.
Valoarea plafonului se stabileşte în baza unei analize financiare cantitative
şi calitative detaliată a companiei.

94
•Finanţarea si refinanțarea proiectelor de investiții – finanţarea cheltuielilor
legate de achiziţia de echipamente şi/sau maşini, proprietăţi imobiliare, terenuri,
vehicule sau dezvoltarea unor proiecte imobiliare (rezidenţiale sau comerciale)
precum şi a cheltuielilor aferente. În general, finanţarea acoperă peste 50% din
costurile total implicate, diferenţele constituindu-o aportul propriu al companiei.
Rambursările pot fi personalizate în funcţie de fluxul de încasări sau conform unor
grafice de rambursare negociate. În funcţie de perioada de punere în funcţie
(recepţie) a investiţiei, se poate acorda şi o perioadă de graţie de până la 12 luni la
plata ratelor.
•Finanţare şi consultanță în privinţa achizitiilor de companii – utilizate pentru
proiectele de extindere sau consolidare a poziției companiei pe piaţă prin achiziţia
altor companii sau competitori.

95
•Împrumuturi sindicalizate – finanțarea marilor proiecte de investiţii care necesită
implicarea mai multor grupuri de bănci comerciale, în scopul acordării unor sume
mai mari şi obţinerii unor termene mai bune decât în cazul mai multor facilităţi
bilaterale.
•Credite acordate companiilor de leasing în vederea finanţării / refinanţării
achiziţiei de imobile şi bunuri mobile noi, care vor fi ulterior acordate în regim de
leasing utilizatorilor cu care se încheie contracte de leasing. Tot în cadrul acestui tip
de credit pot fi incluse şi creditele aferente finanţării / refinanţării capitalului de lucru
al companiilor de leasing.
•Credite acordate autorităților locale – reprezintă finanţări destinate administraţiei
publice locale (consilii locale, primari), cu scopul de a susţine diverse programe,
proiecte de investiţii publice - infrastructura de interes local respectiv acoperirea
temporară a deficitului de lichidităţi prin liniile de credit şi plafoanele aprobate în
vederea emiterii de scrisori de garanţie bancară.
96
•Credite pentru companii şi autorităţi publice din surse speciale
Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)
•Finanţarea agriculturii – Beneficiarii subvenţiilor de tip APIA pot
solicita credite pentru acoperirea necesarului de capital de lucru, până la
80% - 90% din valoarea subvenţiei până la momentul încasării acestora.
Rambursarea principalului şi a dobânzii se realizează într-o singură tranșă,
în momentul primirii sumelor de la APIA. Nu mai sunt necesare
constituirea altor garanţii, decât cesionarea adeverinţei APIA şi a garanţiei
FGCR, unde este cazul.
•Produse şi servicii de tip „Investment Banking”– servicii dedicate
dezvoltării, restructurării sau vânzării companiilor de talie medie şi mare,
listări pe bursă, fuziuni, achiziţii, divizări de companii.

97
Leasing – produse de finanţare şi servicii dedicate (asistență, asigurări, management de flote)
Leasingul reprezintă o alternativă modernă de finanţare în moneda naţională sau în valută, ce
implică transferarea către utilizator (persoana fizică sau juridică) a dreptului de folosinţă împreună cu
toate riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul finanţării,
în schimbul unei plăţi periodice numite rata de leasing.
Rata de leasing reprezintă cotă parte din valoarea de intrare a activului, a dobânzii de leasing şi
cota-parte din prima de asigurare după caz.
În România aceste operațiuni sunt realizate de către institutiile financiare nebancare (IFN), care la
rândul lor pot fi constituite în cadrul grupurilor bancare. Formele reglementate de leasing sunt:
leasingul financiar şi leasingul operaţional.

98
Leasingul financiar este definit ca fiind: orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una
dintre următoarele condiţii:
A) riscurile şi beneficiile sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing
produce efecte;
B) transferul dreptului de proprietate asupra bunului
C) utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului
D) perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului
E) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii
În cazul leasingului financiar, utilizatorul acţionează ca un proprietar, înregistrând bunul luat în
leasing în bilanț sau contabil şi amortizându-l. Abia după achitarea ultimei rate de leasing şi după
caz a valorii reziduale bunul ce face obiectul contractului de leasing trece în proprietatea utilizatorului.

99
Leasingul operaţional reprezintă o formă de finanţare în care utilizatorul achiziţionează dreptul
de a utiliza bunul finanţat pe o perioadă redusă fără asumarea unor riscuri şi beneficii aferente
proprietarului, plata ratelor permițând finanţatorului recuperarea parţială a costului de achiziţie.
Din punct de vedere contabil şi fiscal, ratele de leasing sunt percepute ca şi cheltuieli şi se
înregistrează în contul de profit şi peirdere. Deoarece contabilitatea bunului se realizează la locator,
locatarului nu îi este afectat bilanţul contabil, având un efect pozitiv asupra indicatorilor săi financiar.
La data expirării contractului de leasing operaţional, utilizatorul este nevoit să restituie activul finanţat.

100
Finanţări de tipul „sale and lease-back” – operaţiune ce presupune că utilizatorul este şi
furnizorul bunului finanţat, locatorul achiziţionând de la acesta bunul la valoarea negociată. Acest tip
de finanţare este util în situaţia în care compania are nevoie de lichidităţi iar creditorii externi (băncile)
fie nu doresc să reînnoiască liniile de credit fie le măresc dar cu condiţia creşterii costurilor de
finanţare sau garanţiile solicitate sunt prea mari în raport cu finanţarea primită.

101
4.6. Analiza, acordarea, monitorizarea și controlul creditelor

• Este o analiză a unor riscuri multiple, cuantificabile (financiare) sau


necuanificabile (calitative);

• Banca decide dacă plasează banii atraşi prin produsele de depozit... în


afacerile propuse de solicitantul de credit;

• În urma analizei, se fundamentează decizia de creditare sau...respingerea


solicitării;

• Analiza acordării creditelor este diferită în funcţie de clienţii persoane


fizice (retail) şi de clienţii persoane juridice (corporate);

• Pentru retail, se prezintă anumite particularităţi: sume mai mici,


destinaţie: consum sau destinaţie imobiliară, surse de venit nu foarte
diversificate (salarii, dividende, chirii).

102
Analiza acordării creditelor pentru persoane juridice

• În general, creditele pentru persoane juridice reprezintă valori


mai mari decât cele pentru persoane fizice, expuneri mai mari
pentru bănci

• Implică o analiză mai complexă, atât din punct de vedere


financiar cât şi nonfinanciar

• Creditele pentru persoane juridice se adaptează/îşi modifică


carateristicile în funcţie de specificul beneficiarului,
domeniului de activitate, dimensiunea afacerii.

103
Analiza aspectelor Analiza aspectelor
nonfinanciare financiare

• tipul companiei; •cuantificarea riscurilor


• acţionariatul; financiare ale clientului;
• industria/ domeniul de
•determinarea capacităţii de
activitate;
rambursare a creditelor si de
• piaţă/produse/competitori
plată a dobânzilor;
• calitatea managementului
• analiza bilantului contabil;
• analiza contului de rezultate
financiare;
• determinarea performanţelor
financiare ale companiei.

104
Stabilirea nivelului
dobâzii şi al
Identificarea scopului şi comisioanelor
nivelului creditului
solicitat
Aspecte
importante în Întocmirea
analiza de referatului de credit
şi a contractului de
credit credit
Identificarea
surselor de
rambursare a
creditului
Identificarea
garanţiilor
creditului

105
Specificul analizei acordării produselor de creditare pentru investiţii / dezvoltare

Documentaţia include:
• - cererea de credite la care se ataşează documentele de mai jos;
• - studiul de fezabilitate
• - cash flow-ul investiţiei pe perioada de creditare cu calculul eficienţei
economice (RIR – rata internă de rentabilitate);
• - bugetul de venituri şi cheltuieli pe perioda de realizare a investitiei
pentru verificarea fondurilor proprii cu care se angajează investitorul;
• - avizele pentru investiţiile colaterale şi conexe;
• - titlul de proprietate asupra terenului;
• - autorizaţia de construcţie;
• - bilanţul şi contul de profit şi pierdere al ultimului an de activitate;
• - alte documente solicitate da bancă în funcţie de specificul investiţiei.

Indicatori specifici: termen de recupare, eficienţă economică, rata internă


de rentabilitate

106
Pe ce se bazează acordarea produselor de creditare?

Analiza solicitării de credit se materializează în


Referatul de credit care cuprinde:

• date de identificare a clientului;


• situaţia creditelor acordate de bancă şi alte bănci din
sistem;
• situaţia creditelor acordate de alte bănci grupului din care
face parte societatea împrumutată;
• situaţia creditelor acordate de societăţile de leasing;
• concluziile cu privire la analiza economico-financiară;
• expunerea netă, prezentă şi viitoare a băncii faţă de client;
• propunerea de creditare.

Acordarea implică împărţirea riscurilor cu clientul


(contribuţia proprie), constituirea de garanţii, consilierea
permanentă a clientului

107
Analiza non-financiară (CALITATIVĂ):
•Descrierea societăţii:
Forma juridică a companiei (SA, SRL, SCA, SNC sau SCS), data înregistrării, obiectul
principal şi secundar de activitate, reputatia, structura acţionariatului, raportul societăţii cu firma
mamă, informaţii referitoare la compania mamă:
Strategia pe termen mediu şi lung a grupului
Intenţii de majorare a capitalului sau de modificare a acţionariatului
Politica de repartizare a dividendelor şi negocierea unor anumite restricţii de repartizare a
lor pe perioada de derulare a finanţării
•Relaţiile bancare ale societăţii comerciale
Intrare nouă în relaţii de afaceri
Procentul rulajelor din afacere derulată prin bancă
Existenta unei finanţari de la o altă bancă sau finanţări precedente
Profitabilitatea cu clientul în perioada analizată si cea previzionată

108
•Descrierea pieţei / industriei
–Structura pieţei (dispersată sau concentrată)
–Dimensiunea pieţei locale, regionale şi globale
–Localizarea pieţei şi eventualele schimbări recente ale structurii pieţei
–Locul companiei pe piaţă
–Capacitatea de productie si tehnologiie utilizate
–Produsele/serviciile companiei
–Strategii calitative şi cantitative privind programele de investiţii preconizate
•Personalul şi managementul
Detalii cantitative şi calitative privind personalul companiei
Situatia garanţiilor:
Cash colateral
Garanţii bancare sau guvernamentale
Garanţii corporatiste şi scrisori de confort/garanţie
Cesiune de creanţe, Gaj pe echipamente, Gaj pe stocuri, Ipoteci 109
Analiza financiară (CANTITATIVĂ)
Analiza cantitativă a unor elemente cheie în vederea determinării performanţelor financiare ale
companiei şi stabilirii bonităţii clientului:
Analiza poziţiei financiare se realizează în baza bilanţului contabil şi reflecta starea financiară în
care se afla compania la un moment dat. Principalii indicatori utilizati pentru analiza poziţiei
financiare sunt:
•Situaţia netă = Activ total – Datorii totale
•Fondul de rulment (FR) = Surse durabile – Alocări permanente = (Capitaluri proprii + Datorii)
– Imobilizări nete = Active circulante nete
•Nevoia de fond de rulment (NFR) = Alocări temporare – Surse temporare = (Stocuri +
Creanţe) – Datorii curente
•Trezoreria netă (TN) = fr – nfr_ = (Investiţii financiare pe termen scurt + disponibilităţi) –
Credite bancare pe termen scurt
•Fluxul de trezorerie (CF - „cash-flow” -ul) aferent gestiunii, activităţilor de investiţii şi
activităţilor de finanţare
110
Analiza performanţelor financiare şi a capacităţii de autofinanţare

Determinarea pragului de rentabilitate – nivelul cifrei de afaceri care asigura acoperirea


integrală a cheltuielilor fără a se obţine profit
•Determinarea profitabilităţii cu ajutorul celor două metode:
•Metoda anglo-saxonă:
EBITDA = Cifra de afaceri – Cheltuieli de exploatare
EBIT = EBITDA – Amortizări şi provizioane
EBT = EBIT – Dobânzi = Rezultatul înainte de impozitul pe profit
Rezultatul net = EBT – Impozit pe profit
•Metoda continentală:
Valoarea adăugată = Realizările exerciţiului financiar – Consumurile de la terţi
Excedentul brut de exploatare (EBE) = Valoarea adăugată – (Salarii + Impozite,
taxe)
Rezultatul exploatării = EBE + (Alte venituri din exploatare – Alte ch. din
exploatare) – Amortizări – Provizioane.
Rezultatul curent = Rezultatul exploatării + Rezultatul financiar
Rezultatul net = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar – Impozitul pe profit

111
• Capacitatea de autofinanţare –arata în ce măsură compania este în măsură să îşi finanţeze activitatea
de exploatare şi dezvoltare din surse proprii. Capacitatea de autofinanţare se poate calcula cu ajutorul
metodei deductive sau adiţionale.
Analiza rentabilităţii capitalurilor se realizează în baza principalelor rate de marjă, de rotaţie, de
rentabilitate economică şi financiară a capitalurilor:
•Rate de marjă indica gradul de profitabilitate în raport cu cifra de afaceri.
•Rate de rentabilitate economică
•Ratele de rentabilitate financiară - principalii indicatori utilizaţi în scop comparativ sunt:
•Coeficientul de capitalizare bursieră
•Profitul pe acţiune (EPS „Earnings per Share”)
•Randamentul activelor (ROA „Return on Assets”)
•Randamentul investiţiilor (ROI „Return on Investments”)
•Rand. Capital. Proprii (ROE „Return on Equity”)
•Randamentul dividendelor („Dividend Yield”)

112
Analiza şi diagnosticul riscurilor financiare - în baza unei analize statice şi dinamice a
riscurilor:
•Analiza statică se realizează pe baza:
Analizei poziţiei financiare (FR, NFR, TN, CF)
Analiza solvabilităţii (rata îndatorării, gradul de utilizare a levierului, rata datoriilor
financiare şi rata independenţei finaciare)
Analiza lichidităţii (rata curentă, rata rapidă sau testul acid), rata imediata sau cash
Analiza dinamică explică eventualele dezechilibre financiare în baza fluxurilor din tabloul de
finanţare, cu ajutorul următoarelor rate de finanţare şi de rotaţie:
Rate de finanţare: rata capacităţii de rambursare, rata capacităţii de plată a
dobânzilor, rata autonomiei financiare, rata finanţării activului economic şi rata medie
a dobânzii sau costul de finanţare
Rate de rotaţie: viteza de rotaţie a activelor imobilizate, viteza de rotaţie a activelor
totale, viteza de rotaţie a stocurilor, viteza de rotaţie a creanţelor şi durata medie de
plată a datoriilor faţă de furnizori, creditori şi datoriilor faţă de stat.

113
Evaluarea riscului de faliment se realizează în baza unor funcţii liniare – de tip scor, funcţia
liniară tipică a acestora este de forma:
Z = a0 + a1R1 + a2R2 +... + anRn, unde:
A0 = parametrul pentru măsurarea părţii neexplicate a scorului
A1= coeficienţii de corelaţie cu funcţia scor Z, sau varianță marginală a scorului la o variaţie de
o unitate a ratei R1
R1... n = indicatorii de rentabilitate şi de structură a capitalurilor

Performanţele financiare şi economice ale unei companii sunt


considerate a fi sustenabile dacă este îndeplinită următoarea relaţie:

RentabFinanciară > RentabEconomică > Rata dobânzii > Rata Inflației.

114
Analiza oportunităţii şi rentabilităţii obiectivelor de investiţii - se realizează în bază mai
multor metode şi indicatori cum ar fi:
Principalele criterii sau indicatori:
Criteriul VAN (valorea actualizata netă), conform căruia proiectul de investiţii este util a
fi adoptat, doar în măsura în care diferenţa între evaluarea actualizată a fluxurilor de
numerar viitoare estimate şi investiţia iniţială este pozitivă.
Criteriul RIR (rata internă de rentabilitate), reprezintă rată pentru care valoarea
actualizată netă este egală cu zero (VAN =0), adică rată pentru care valoarea actualizată a
costurilor este egală cu valoarea actualizată a veniturilor.
Indicele de profitabilitate – reflectă caștigul net obţinut pe unitatea monetară investită
Termenul de recuperare
Pragul financiar de rentabitate – reflectă veniturile minime pentru care investiţia începe
să fie profitabilă
Momentul optim de realizare a investiţiei reflectă momentul în care valoarea actualizată
netă este maximă.
Analiza de senzitivitate se realizează în vederea identificării factorilor exogeni cu cea mai
mare influenţă asupra valorii actualizate nete şi asupra performanței financiare a proiectului de
investiţii.

115
Principalele surse de informaţii pentru analiza financiară şi non-financiară a
persoanelor juridice, le reprezintă principalele documente existente în bancă deja
(documentele solicitate la deschiderea contului curent) şi documentele aferente
întocmirii dosarului de credit:
• Act constitutiv sau contract de societate şi stat
• Hotărâre judecatoarească sau de guvern privind înfiinţarea societăţii
• Certificatul de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului
• Certificatul de înregistrare fiscală
• Ultimul extras din Registrul Comerţului eliberat cu ocazia ultimei
menţiuni
• Autorizaţiile de funcţionare, certificatul de atestare fiscală
• Împuternicirea persoanei/persoanelor care vor efectua operaţiunile la
bancă, semnată de persoanele autorizate să angajeze legal societatea.
• Acordul scris pentru consultarea fişierelor CRC
• Fotocopii ale actelor de identitate ale persoanelor autorizate cu drept se
semnătură

116
• Documente ce reflectă situaţia economico-financiară a societăţii:
·Bilanţul şi anexele (politicile contabile şi notele explicative)
·Contul de profit şi pierdere încheiat pentru ultimii 2-3 ani fiscali
·Balanţa de verificare încheiată pentru ultima lună
·Raportul auditorilor companiei sau certificarea bilanţului conform
reglementărilor legale în vigoare
·Situaţia fluxului de numerar (cash-flow-ul) estimat pentru perioada pentru
care compania solicită finanţarea
·Raportul de gestiune
·Situaţiile financiare consolidate (în cazul grupurilor de companii)
• Planul de afaceri, situaţia fluxului de numerar (cash-flow-ul) preconizat pentru
perioada finanţării
• Proiecţia bugetului de venituri şi cheltuieli
• Documentele de proprietate
• Documentaţii specifice în cazul unor finanţări speciale si orice alte documente
necesare solicitate de bancă

117
Monitorizarea creditelor

Monitorizarea creditelor - activitatea de gestionare a creditelor şi a dobânzilor


aferente în vederea asigurării rambursării la scadenţă a acestora.

Monitorizarea este o activitate complexă, care se desfăşoară pe tot parcursul


creditării, atât în bancă, cât şi la sediul benficiarului de credit, implică:

- supravegherea utilizării creditelor şi a respectării destinaţiei acestora,


potrivit clauzelor contractuale;

- supravegherea rambursării creditelor scadente şi plata dobânzilor


aferente;

118
Monitorizarea utilizării produselor de creditare

- supravegherea evoluţiei capacităţii financiare a beneficiarilor de credite;

- analiza periodică a calităţii portofoliului de credite;

- controlul pe teren a existenţei garanţiilor;

- amânarea, rescadenţarea, reeşalonarea, prelugirea creditelor;

- scoaterea în afara bilanţului a creditelor neperformante;

- provizionarea creditelor cu un serviciu al datoriei depăşit

119
Se realizează
evaluarea
Pot fi consultate: permanentă a
- Centrala Riscurilor de situaţiei clientului,
Credit (CRC) a îndeplinirii
condiţiilor agreate
- Biroul de credit cu banca
- Arhiva electronica de
garanţii reale mobiliare
(AEGRM)
Administrarea
produselor de
creditare

IMPLICĂ O Poate determina vânzarea


PERMANENTĂ altor produse şi servicii ale
RELAŢIONARE CU băncii
CLIENTUL

120
În urma evaluării performanţelor financiare ale clienţilor, creditele vor fi incluse în una dintre
următoarele categorii:
• categoria A - în cazul în care performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la
scadenţă a dobânzii şi a ratei. Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a performanţelor
financiare la un nivel ridicat;
• categoria B - în cazul în care performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot
menţine acest nivel în perspectivă mai îndelungată;
• categoria C - în cazul în care performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o evidentă
tendinţă de înrăutăţire;
• categoria D - în cazul în care performanţa financiară este scăzută şi cu o evidentă ciclicitate la
intervale scurte de timp;
• categoria E - în cazul în care performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că
nu pot fi plătite nici ratele nici dobânzile.

121
Serviciul datoriei va fi apreciat că:
•Bun - în situaţia în care ratele şi dobânzile sunt plătite la scadenţă sau cu o întârziere maximă de 7 zile;
•Slab - în situaţia în care ratele şi dobânzile sunt plătite cu o întârziere de până la 30 de zile;
•Necorespunzător - în situaţia în care ratele şi dobânzile sunt plătite cu o întârziere de peste 30 de zile.

A B C D E
0 – 15 zile Standard În observaţie Substandard Îndoielnic/ Pierdere/
/Pierdere /Pierdere /Pierdere Pierdere Pierdere
16 – 30 zile În observaţie Substandard Îndoielnic/ Pierdere/ Pierdere/
/Pierdere /Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
31 – 60 zile Substandard Îndoielnic/ Pierdere/Pierde Pierdere/ Pierdere/
/Pierdere Pierdere re Pierdere Pierdere
61 – 90 de Îndoi Pierdere/ Pierdere/Pierde Pierdere/ Pierdere/
zile Pierdere re Pierdere Pierdere
Minim 91 Pierdere/ Pierdere/ Pierdere/ Pierdere Pierdere/
zile Pierdere Pierdere Pierdere /Pierdere Pierdere

122
Băncile sunt obligate să constiuite următoarele privizioane specifice, în funcţie de cum este
fiecare credit încadrat, astfel:
•Credit standard --. Provizion 0%
•Credit „în observaţie” – Provizion 5%
•Credit „substandard” – Provizion 20%
•Credit „îndoielnic” – Provizion 50%
•Credit „pierdere” – Provizion 100%

123
4.6.3 Garantiile creditelor
Ce implică garantarea produselor de finanţare?

• Garanţiile sunt elemente fundamentale pentru produsele


de finanţare

• Conferă un confort moral pentru bancă privind


recuperarea creditelor

• Garantarea creditului este un proces complex, de natură


economică şi juridică

• Se desfăşoară din faza de analiză a creditului până la


recuperarea integrală a acestuia şi a dobânzii aferente

124
Garanţii pentru produsele de finanţare

• Garanţiile reprezintă activele de ultimă instanţă care


acoperă riscul de creditare

• Garanţiile pot conferi prioritatea faţă de ceilalţi creditori

• Esenţa garanţiei este de a evita sau a reduce riscul de


nerecuperare a creditelor în funcţie de calitatea acesteia

• Calitatea de garant o poate avea atât debitorul cu bunurile


imobiliare şi mobiliare pe care le deţine, precum şi
drepturile pe care le are de primit din diverse activităţi/de
alţi garanţi

125
Tipuri de garanţii

Garanţiile sunt diversificate în funcţie de natura


creditelor, de cadrul de reglementare

(a) -După natura garanţiilor:


 garanţii reale:
- privilegiul;
- ipoteca;
- gajul;
- titluri de valoare;
- depozit colateral;
- certificate de depozit sau instrumente
similare emise de banca creditoare;
- garanţia cu soldul creditor al contului
curent;
- cesiunea de creanţă
126
Tipuri de garanţii

 garanţii personale
 garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate emise de
autorităţile centrale sau locale, băncile centrale şi
băncile comerciale din UE şi din ţările de categoria A
nemembre UE;
 garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate ale
băncilor de dezvoltare multilaterală sau ale Băncii
Europene de Investiţii;
 titluri emise de autorităţile centrale şi băncile centrale
din UE şi din ţările de categoria A nemembre UE;
 titluri emise de băncile de dezvoltare multilaterală sau
de Banca Europeană de Investiţii;

127
Tipuri de garanţii (continuare 2)
Tipuri de garanţii

 scrisoarea de garanţie bancară;


 avalul;
 garanţia de companie;
 fidejusiunea acordată de persoanele fizice;
 asigurarea de risc financiar;

(b) După calitatea garantului:


- acordate de persoanelor fizice;
- acordate de persoanelor juridice;
(c) După natura juridică:
- garanţii intrinseci;
(d) După obiectele creditabile:
- garanţii individuale
- garanţii comune

128
Garanţiile reale

Tipuri de garanţii 1) Privilegiul imobiliar este o


garanţie tip ipotecă care dă dreptul
băncii creditoare de a urmări bunul
ipotecat indiferent de posesor.
Sunt constituite din bunuri
mobile şi imobile care circulă
libere pe piaţă
2) Ipoteca este cea mai uzitată
garanţie imobiliară şi reprezintă un
4) Garanţia cu soldul contului drept real al creditorului asupra
curent imobilului

5) Garanţia mobiliară (gaj), se


poate constitui cu sau fără 3) Garanţia cu soldul contului curent - o
deposedarea celui care deţine cesiune de creanţă în favoarea băncii a
în poprietate sumelor care intră în contul curent bunul
afectat garanţiei
6) Cesiunea de creanţă
7) Garanţii cu titluri de
valoare (certificate de
depozit, acţiuni,
instrumente de plată)
129
Produse de garantare

Garanţia de
retenţie
Garanţia de
participare la licitaţie
Scrisori de Garanţia de plată
garanţie
bancară
Garanţia de
bună execuţie
Garanţia de
restituire a
avansului

130
Garanţiile – elemente de bază pentru produsele de finanţare

• Administrarea-monitorizarea garanţiilor este o activitate foarte importantă pentru bancă

• Procesele de evaluare, constituire, suplimentare, înlocuire, radiere a garanţiilor sunt


procese dinamice

• Condiţiile privind garanţiile pot determina competitivitatea produselor de


finanţare/creditare acordate de bănci

131
4.7. Produse şi servicii de finanţare şi susţinere a activităţilor de comerţ exterior

Activitățile de comerț exterior au o anumită specificitate conferită de caracterul


internațional al fluxurilor de mărfuri și servicii, care sunt urmate la rândul lor de fluxuri
financiare. În acest sens, băncile au dezvoltat diferite soluții menite să faciliteze derularea
operațiunilor de comerț exterior câteva dintre acestea fiind garanțiile bancare, incasso-ul,
acreditivul, asigurările, factoringul și forfetarea.

132
Plati documentare externe - Incasso

Incasso-ul reprezinta o modalitate de plata si presupune tratarea de catre banci a


documentelor comerciale (facturi, documente de transport, de proprietate etc) si/sau
financiare (cambii, bilete la ordin, cec, chitante utilizate pentru a obtine bani) in conformitate
cu instructiunile primite de la exportator, cu scopul de a obtine plata si/sau acceptarea,
remite documentele contra plata si/sau acceptare sau remite documentele in baza altor termene
si conditii.

Incasso-ul este o modalitate de plata


SIMPLA, IEFTINA dar NEGARANTATA BANCAR.

Incasso-urile se utilizeaza cand intre partenerii de afaceri exista deja


o relatie buna, de durata si de incredere

133
Plati documentare externe - Incasso

Părţi implicate:
1. Ordonatorul (exportatorul) –cel care iniţiază operaţiunea si depune
la banca setul de documente
2. Banca remitentă - banca la care ordonatorul a încredinţat operaţiunea
de incasso.
3. Banca însărcinată cu încasarea sau banca colectoare
4. Banca prezentatoare (banca trasului de pilda daca e una si aceiasi
banca) - banca însărcinată cu încasarea, efectuând prezentarea
documentelor trasului. Obligatia bancilor implicate sunt:
- de a verifica concordanţa (aparenta) dintre documentele prezentate
efectiv şi cele enumerate în ordinul de încasare, avizând exportatorul
asupra neregulilor sau documentelor lipsă
- executarea instrucţiunilor ordonatorului de transmitere a
documentelor
134
Plati documentare externe - Incasso

- prezentarea documentelor şi obţinerea plăţii


- în caz de neacceptare sau neplată, în cel mai scurt timp, să anunţe
ordonatorul
5. Trasul (importatorul) – acela căruia îi sunt prezentate documentele
potrivit ordinului de încasare.

Principalele etape în derularea plăţii prin incasso documentar sunt:

1. Importatorul si exportatorul convin prin contract asupra termenilor


operatiunii si plata prin incasso.

2. Livrarea mărfilor de catre exportator in concordanta cu termenii


contractuali, prezentarea documentelor la banca de catre exportator si
stabilirea conditiilor
135
Plati documentare externe - Incasso
3. Banca remitentă (exportatorului) transmite documentele bancii
prezentatoare (banca importatorului)

4. Notificarea importatorului de catre banca prezentatoare.

5.Banca prezentatoare elibereaza documentele fie contra platii, acceptarii


unor efecte de comert sau emiterii unui bilet la ordin. In baza acestora,
importatorul primeste actele si ridica marfa.

6. După încasarea contravalorii documentelor de la exportator, banca


importatorului remite băncii exportatorului contravaloarea exportului

7. La primirea banilor, banca remitentă notifică exportatorul de încasarea


exportului.
136
Plati documentare externe - Acreditivul

Acreditivul documentar este un angajament irevocabil asumat de banca emitenta, la


cererea unui client, de a plati beneficiarului o suma de bani contra prezentarii documentelor
in conformitate cu termenii si conditiile din acreditiv.

Siguranţa pe care o conferă utilizarea acreditivului documentar este data de:


1.Formalismul sau caracterul documentar
2. Independenţa acreditivului faţă de contractual comercial. .
3. Fermitatea angajamentului bancar indifferent daca e acreditiv
documentare revocabil sau irevocabil.
4. Adaptabilitatea- permite anumite menţiuni făcute în textul
acreditivului sau prin diferite moduri de utilizare
5. Siguranţă tuturor părţilor implicate în derularea lui

137
Formalismul
sau caracterul
documentar
Independenţa
faţă de relaţia
Siguranţă pentru
contractuală de
toate părţile implicate bază
Acreditivul
Documetar

Fermitatea
Adaptabilitatea angajamentului bancar

138
Plati documentare externe - Acreditivul

Acreditivul ofera un grad ridicat de certitudine, siguranţă şi control reciproc.

Comparativ cu alte modalităţi de plată, acreditivul presupune o derulare relativ mai


complicată şi costuri ridicate.

Părţi implicate in cazul Acreditivului Documentar:


1. Ordonatorul AD – importatorul, în relaţia contractuală, cel ce dă ordin de deschidere a
AD, pe baza condiţiilor stipulate în contractul de vânzare-cumpărare.
2. Beneficiarul AD – exportatorul, cel în favoarea căruia s-a deschis acreditivul. El
expediază mărfurile şi apoi depune la banca sa documportaentele întocmite în strictă
conformitate cu condiţiile din acreditiv.
3. Banca emitentă (ordonatoare) este principala instituţie bancară angajată în relaţia
de AD, asumându-şi în scris angajamentul irevocabil de plată.

139
Plati documentare externe - Acreditivul

4. O altă bancă, denumită şi bancă corespondentă sau Banca exportatorului, situată, de


regulă, în ţara exportatorului, care în funcţie de instrucţiunile primite de la banca emitentă
poartă denumiri diferite:
- banca notificatoare sau avizatoare
- banca plătitoare in baza documentelor prezentate
- banca trasă / acceptantă.
- banca negociatoare - preia documentele contra plată imediat de la beneficiar şi le
remită băncii emitente, recuperându-şi de la aceasta banii.
- banca confirmatoare
5. Exportatorul sau Beneficiarul AD – este cel in favoarea caruia a fost deschis AD iar
dupa indeplinirea conditiilor, isi incaseaza banii contra documentelor.

140
Plati documentare externe - Acreditivul

Etapele derularii unui AD:

1. Contractul intre cei doi parteneri de afaceri – exportator si importator ce au convenit


plata prin AD
2. Dispoziţia/ordinul de deschidere AD dat de importator băncii sale
3. Deschiderea AD constă în elaborarea unui înscris, însuşi AD, prin care banca emitentă
se angajează ferm la plată în favoarea beneficiarului AD, exportatorul, în condiţiile de
termen şi documente potrivit instrucţiunilor primite de la ordonator.
4. Notificarea beneficiarului AD de catre banca exportatorului
5. Livrarea mărfii de catre exportator respectand conditiile si termenele impuse in AD.

141
Plati documentare externe - Acreditivul

Etapele derularii unui AD (continuare):

6. Dupa ce are documentele ce atesta livrarea, exportatorul le prezinta bancii. Banca


verifică concordanţa documentelor cu cerinţele AD şi efectuează plata – adica documente
contra bani
7. Dupa efectuarea platii, banca plătitoare remite documentele pentru a isi primi bancii
de la banca emitenta AD
8. Notificarea importatorului si plata documentelor (importatorul plateste bancii
emitente pentru a putea ridica marfa).
9. Eliberarea/ridicarea mărfii de catre importator dupa plata acesteia.

142
Plati documentare externe - Acreditivul

Acreditivul documentar propriu-zis


1. Din punct de vedere al fermităţii angajamentului bancar:
Revocabil – poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment
Irevocabil - nu poate fi modificat sau anulat fără acordul tuturor partilor interesate
Neconfirmat – banca emitenta isi asuma intreaga responsabilitate privitoare
Confirmat – beneficiarul primeste doua angajamente ferme – atat din partea bancii
emitente cat si din partea bancii confirmatoare
2. Din punct de vedere al domicilierii – stabilirea bancii care este abilitata sa verifice
documentele si sa dispuna achitarea lor:
în ţara exportatorului
în ţara importatorului sau într-o terţă ţară

143
Plati documentare externe - Acreditivul

3. Din punct de vedere al modului de utilizare (plata):


cu plata la vedere
cu plata diferată (la termen)
4. Din punct de vedere al clauzelor speciale pe care le conţine:
transferabil - beneficiarul (primul beneficiar) are dreptul să îl facă utilizabil, în totalitate sau
parţial, pentru unul sau mai mulţi beneficiari (beneficiari secunzi).
revolving (reînnoibil) - este avantajat atât importatorul, care nu-şi imobilizează o sumă mare
pentru procurarea mărfii, cât şi vânzătorul, care prin valoarea totală a AD, are siguranţa livrării certe a
întregii producţii realizate.
clauza roşie (red clause) - permite băncii plătitoare să acorde avansuri beneficiarului înainte de
prezentarea documentelor cerute de acreditiv. Practic este o modalitate prin care importatorul îl
finanţează pe exportator fără să perceapă dobanda
stand-by - beneficiarul nu apelează la utilizarea lui decât în măsura în care ordonatorul nu şi-a
îndeplinit obligaţia asumată în contract.
144
Mecanismul plăţii prin Acreditiv Documentar (domiciliat în
ţara exportatorului)
Plati documentare externe - Acreditivul

145
Specificitatea Acreditivului Documentar
Plati documentare externe - Acreditivul

 Clauzele incluse în Acreditivul Documentar pot oferi un plus de siguranţă exportatorului în


încasarea contravalorii mărfurilor (spre exemplu clauza de confirmare a acreditivului);

Toate acreditivele ar trebui să prevadă un loc de prezentare a documentelor pentru plată


sau negociere, cu excepţia acreditivelor negociabile care pot fi prezentate la orice altă bancă;

Pentru utilizarea Acreditivului Documentar/realizarea plăţii, există următoarele tipuri de


acreditive: la vedere, cu plata diferată prin acceptare, prin negociere (conform Publicaţiei
500).

146
4.8. EXPORT FINANCE – Produse şi servicii bancare dedicate susţinerii exporturilor

Majoritatea ţărilor lumii susţin în mod oficial exportatorii naţionali, prin intermediul unor instituţii
sau agenţii specializate de tip ECA (Export Credit Agencies) în limitele prevederilor Acordului
OECD.
Soluţiile oferite de către aceste instituţii sunt de natura unor scheme, mecanisme sau instrumente de
finanţare directă (creditele de export), de refinanţare, acordare a unor ajutoare de stat şi stabilizare a
retelor de dobândă pe termen mediu şi lung.

În România, rolul de susţinere şi promovare a mediului de afaceri românesc, în special a exporturilor


romani, îl joacă EximBank, instituţie financiară specializată, înfiinţată în din 1992.
Finanţarea exporturilor se realizează prin produse de creditare în moneda naţională sau în valută
pentru acoperirea cheltuielilor cu fabricarea şi livrarea produselor respectiv pentru prestarea serviciilor
destinate exportului atât pentru companii private cât şi pentru autorităţile administraţiei publice.

147
Instituţiile ce oferă pachete complete de servicii în vederea susţinerii activităţilor de export,
pot fi:
•Publice– capital majoritar său integral de stat – de tip ECA, ce acţionează ca asiguratori,
finanţatori sau garantori de ultim rang – „last resort” – în România rolul fiind preluat de către
Eximbank
•Private - sub forma societăţilor private de asigurare, ce furnizează informaţii comerciale şi
servicii de gestiune a riscurilor, de colectare sau recuperare a creanţelor generate din activităţile
de comerţ exterior. În România principalele companii de profil sunt: Compania de Asigurare şi
Reasigurare a Exportului (CARE România – subsidiara a EximBank), COFACE România
(subsidiara COFACE), Allianz Tiriac (ce promovează poliţele Euler Hermes Germania).

148
Garantarea contractelor de export se realizează în baza unor scrisori de garanţie bancară,
menite să asigure finanţările acordate de instituţiile financiare pentru bună derulare a operaţiunilor de
export (participarea la licitaţii internaţionale, restituirea avansului plătit de importator, bună execuţie a
contractului de export, etc). Aceste garanţii sunt irevocabile şi necondiţionate, plătibile la prima cerere
scrisă a beneficiarului, în termen de maxim 15 zile lucrătoare, acoperind până la 80% din valoarea
finanţării (exclusiv dobânzi şi comisioane).
Principalele tipuri de garanţii emise de către EximBank sunt:
•Garanţii pentru creditele pe termen scurt său mediu acordate de bănci pentru finanţarea
producţiei şi serviciilor destinate exportului
•Garanţii de export pentru:
-Garanţii de participare la licitaţii internaţionale
-Garanţii pentru restituirea avansului
-Garanţii de bună execuţie
-Garanţii pentru import temporar
-Alte tipuri de garanţii utilizate în operaţiunile de export, stabilite prin contracte externe

149
Asigurarea exporturilor se realizează pe baza unor poliţe pentru acoperirea riscurilor comerciale şi
politice ce pot apărea în derularea tranzacţiilor comerciale internaţionale ale companiilor, asigurându-
le confortul că-şi vor recupera creanţele chiar şi în pieţe cu risc ridicat.
Poliţele de asigurare pot fi utilizate mai departe de către exportatori prin cesionarea lor (drept
colateral) în vederea obţinerii de finanţări (ex. Scontarea efectelor de comerţ) sau în vederea obţinerii
unor facilităţi de stabilizare a ratei dobânzii.

Principalele riscuri asigurate sunt:


• Riscurile comerciale
• Riscurile politice
• Riscurile de forţă majoră

150
Partea 5 - Investiţii administrate – „Asset Management”

Fondurile mutuale sau organismele de plasament colectiv atrag economiile


la nivel individual în vederea plasării lor în mod colectiv.

Avantajele investiţiilor administrate:


•o administrare profesionistă a fondurilor băneşti,
•asigurarea unei diversificări a portofoliului precum
•oferirea unor economii de timp şi de costuri în condiţii de lichiditate
(se pot oricând răscumpăra unităţile achiziţionate),
•transparența şi siguranţa din punct de vedere a reglementării şi
supravegherii stricte de către autorităţile pieţelor.

151
Clasificarea organismelor de plasament colectiv în România

În România, conform Directivei UCITS (Undertakings for Collective Investment în Transferable


Securities), organismele de Plasament colectiv se clasifică în:
•Fonduri deschise de investiţii (OPCVM – Organisme de Plasament Colectiv în valori mobiliare) -
fac obiectul unei emisiuni şi răscumpărări continue.
•Fonduri închise de investiţii (AOPC – Alte – Organisme de Plasament Colectiv) - oferirea în mod
public a unui număr limitat de unităţi de fond pe o perioadă limitată de timp.

În funcţie de apetitul la risc şi perioada recomandată de deţinere, investitorii pot deține mai multe
categorii de fonduri, fonduri ce investesc preponderent în instrumente cu venit fix, instrumente ale
pieţei monetare, acţiuni, respectiv fonduri diversificate sau constituite la rândul lor din alte fonduri
(fund of funds).

152
5.2. Societatea de administrare a investiţiilor (SAI)

Societate de administrare a investiţiilor (SAI) - obiect de activitate administrarea O.P.C.V.M.


stabilite în România sau în alt stat membru. SAI poate desfășura, pe lângă administrarea de
organisme de plasament colectiv, activități de administrare a portofoliilor individuale de investiții
precum şi servicii conexe: consultanță de investiții privind unul sau mai multe instrumente
financiare şi activitatea de păstrare și administrare legată de titlurile de participare ale organismelor
de plasament colectiv.

În prezent, în România funcționează 23 de societăți de administrare a investițiilor pe lânga cele 5


societăți de investiții financiare, majoritatea dintre acestea făcând parte din cadrul unor grupuri
bancare prezente la nivel internațional.

153
5.3.Instituţii implicate în domeniul investiţiilor administrate

Instituţii implicate în domeniul investiţiilor administrate sunt:


•Depozitarii – sunt instituţiile de credit care păstrează în condiţii de siguranţă activele şi
verifică modalitatea de calcul a valorii unitare a activului net (VUAN).
•Distribuitorii – sunt intermediarii care gestionează relaţiile cu clienţii: pun la dispoziţie
acestora prospectele fondurilor de investiţii, explică rapoartele periodice, oferă informaţii
asupra caracteristicilor, riscurilor asumate cât şi a oportunităţilor de piaţă de moment.
Distribuitorii pot fi brokeri (SSIF), societăţile de administrare a investiţiilor, ele însele
sau altele (SAI) respectiv bănci;
•Intermediarii – pot fi instituţii de credit (bănci), societăți de servicii de intermediere
financiară (SSIF) respectiv alte instituţii financiare ;
•Auditorii financiari – ce joacă un rol esențial în certificarea faptului că situațiile
financiare reflectă în mod fidel, clar, complet și obiectiv realitatea;

154
•Asociaţia Administratorilor de Fonduri - A.A.F. (fostă UNOPC până în mai 2008), este organizaţia
profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de Plasament
Colectiv (O.P.C) din România, ce are principalele roluri: de promovare a investițiilor în unitățile
fondurilor mutuale, de dezvoltare a cadrului juridic, organizatoric și profesional promovând un nivel
înalt de calificare profesională a personalului membrilor asociației precum și de gestiune a relațiilor cu
diferite organizații guvernamentale sau neguvernamentale interne și externe;
•Autoritatea de Supraveghere Financiara – are ca principale obiective asigurarea stabilității,
competitivității și bunei funcționări a piețelor financiare, promovarea încrederii în piețele și
instrumentele financiare, asigurând totodată protecția investitorilor și a participanților la piață împotriva
practicilor neloiale și frauduloase;
•Fondul de compensare a investitorilor – are ca scop compensarea investitorilor, în situaţia
incapacităţii membrilor Fondului de a returna în limita unui plafon prestabilit fondurile băneşti şi / sau
instrumentele financiare datorate sau aparţinând investitorilor.

155
Clasificarea fondurilor de investii conform EFAMA
• Fonduri de acţiuni (Equity Funds) ce pot fi împărțite la rândul lor pe mai multe categorii, în
functie de :
•regiune (fonduri globale, fonduri pe regiuni – Europa, Peninsula Iberica, țările nordice, țările
baltice, continentul american, regiunea Asia Pacific)
•țări (SUA, Anglia, Franța, Marea Britanie, Polonia, România, Austria,etc)
•sectoare: agricultură, biotehnologie, consum bunuri, energie, mediu înconjurător, financiar,
mâncare, băutura şi tutun, produse forestiere
•capitalizarea bursiera – companii cu capitalizări bursiere relativ mici (companii de tip „small
caps”) pe țări și regiuniv
•Fonduri de obligaţiuni (Bond Fund) ;
•În funcţie de ratingul (calitatea) de credit, există fonduri ce investesc atât în obligațiuni
corporative cât şi guvernamentale (Aggregate), majoritar obligațiuni corporative (Corporate),
majoritar emise de guverne (Government), respectiv fonduri ce investesc în titluri cu un grad
semnificativ de risc și implicit randamente superioare („High Yield’) ;
156
•În funcţie de media ponderată a duratei portofoliului, există fonduri cu plasamente pe termen
scurt (între 1 şi 3 ani), pe termen mediu (între 3 şi 7 ani) și pe termen lung (peste 7 ani) ;
•În funcţie de expunerea valutară: fonduri cu expunere predominantă pe una din următoarele
valute: EUR, USD, NOK, TRY, USD ;
•Altele categorii de fonduri: ce investesc cel puţin 70% din active în titluri ce oferă cupoane
variabile (Floating Rate), în titluri protejate față de rata inflației (Inflation Linked) respectiv fonduri
ce utilizează diferite strategii de investiții (Flexible) ;
•Fonduri multi-active (Multi-Asset Fund).
•În funcţie de expunerea geografică, fondurile pot investi în instrumente emise de entități dintr-o
țară anume respectiv continent;
•În funcţie de alocarea activelor pe clase, fondurile pot aborda strategii defensive, echilibrate
respectiv strategii agresive având expunere pe instrumente cu venit variabil (acțiuni) de peste 65%
din totalul activelor.

157
•Fonduri de instrumente monetare (Money Market Fund) ce investesc preponderent în
instrumente monetare de până la 1 an: fonduri de tip Short Term Money Market ce investesc în
instrumente monetare cu scadențe de până la 120 zile, respectiv fonduri de tip Money Market ce
investesc în instrumente monetare cu scadențe de până la 1 an.
•ARIS (Absolute Return Inovative Strategies) – au ca principal obiectiv obţinerea unui randament
pozitiv (peste benchmark-ul aferent cashului), indiferent de evoluţia pieţelor financiare. În acest
sens, fondurile folosesc diferite clase de active, în special instrumente financiare.În funcţie de stilul
de administrare, EFAMA a împărțit aceasta clasă de fonduri în șapte subclase:
Direcţionale – în baza unei analize fundamentale, tehnice şi comportamentale, fondurile
acţionează în vederea fructificării unor discrepanțe la nivelul cotațiilor din diferite piețe la
nivelul mai multor clase de active (acțiuni, obligațiuni, instrumente ale pieței monetare, valute
respectiv contracte futures și alte derivative pe mărfuri) ;
Long / Short– fondurile au expuneri preponderent lungi, scurte sau neutre (Long / Short
Biased / Market Neutral), acestea din urmă neutralizând portofoliile în raport cu evoluția
pieței;
158
Relative Value – în baza analizelor fundamentale, tehnice şi comportamentale,
administratorii de bani selectează acele oportunităţi de arbitraj între titluri ale aceleaşi clase de
active sau între clase de active;
Event Driven – fonduri ce urmăresc exploatarea oportunităților de piață apărute în urma unor
evenimente corporative (fuziuni, achiziții, schimbarea conducerii companiilor, diminuări sau
majorări de capital social, anunțarea rezultatelor financiare sau orice alt eveniment ce ar putea
influența semnificativ pe termen scurt cotațiile instrumentelor financiare).
Multi-Strategy – fonduri ce urmăresc diferite strategii (poziții lungi, scurte, exploatarea unor
oportunități de arbitraj, exploatarea volatilității, arbitrajul între mărfuri, indici sau alte clase de
active)
Index Trackers – fonduri ce urmăresc replicarea performanţei unui index realizat din minim
5 fonduri diferite ARIS. Replicarea poate fi făcută directă sau indirectă prin expunerea pe acele
active suport.
Fund of ARIS Funds – fonduri ce nu investesc direct în instrumentele financiare suport ci
indirect în alte fonduri de tip arisARIS.
159
•Alte categorii de fonduri de investiții :
-Asset Backed Securities – fonduri ce deţin peste 80% din portofoliu active financiare emise
în baza unor active reale
-Capital Protected – fonduri ce au ca scop protecția capitalului în ciuda faptului ca nu oferă
vreo garanție legală în acest sens.
-Closed-ended Real Estate – fonduri listate sau nu pe o piaţă reglementată, ce au expunere
majoritară pe piaţa imobiliară.
-Commodities – fonduri cu expunere pe piața mărfurilor
-Convertibles – investesc în general în titluri (obligațiuni, instrumente de datorie pe termen
mediu – „Medium Term Notes”) convertibile în acţiuni
-Guaranteed – fonduri ce oferă o formă legală de garantare fie a venitului fie a capitalului
-Infrastructure – fonduri ce investesc preponderent în proiecte de infrastructură, implicându-
se în finanţarea, construcţia, deţinerea, operarea și întreţinerea obiectivelor majore de
infrastructură.

160
-Lifecycle/Target Maturity - fonduri care prezintă o anumită dată fixă a retragerilor
semnificative de capital din partea investitorilor, motiv pentru care în apropierea acelei
scadențe, ele au o abordare mai prudentă, defensivă.
-Open Ended Real Estate – fonduri ce fac obiectul emisiunii şi răscumpărării continue de
unităţi, investind direct sau indirect în proprietăţi imobiliare
-REITS – fonduri reglementate ce au ca principal obiectiv achiziţionarea, vânzarea sau
gestiunea activelor imobiliare (direct sau indirect). Datorită statutului fiscal special, ele oferă
în principal randamente ale dividendelor mai mari decât fondurile de investiții comune.

161
5.5. Administrarea conturilor individuale de investiții (portofolii administrate discreționar)

Administrarea conturilor într-o manieră discreționară presupune parcurgerea mai multor pași specifici
procesului investițional:
•Înţelegerea nevoilor şi obiectivelor personale:
•Determinarea politicii de investiții in functie de mai multi factori, cum ar fi:
•Implementarea strategiei unui portofoliului de valori mobiliare, presupune parcurgerea
urmatoarelor etape:
•Selectarea aleatorie a titlurilor
•Selectarea titlurilor componente portofoliului pe baza
experiențelor anterioare
•Selectarea de tip „screening” a universului de active
•Alocarea strategică si tactica a titlurilor
•Asigurarea portofoliilor
•Optimizarea permanentă a performanțelor și gestiunea riscurilor
•Feedback și raportare

162
5.6. Riscurile implicate în activitatea de administrare a investițiilor
Principalele riscuri pe care le presupun investiţiile administrate:
•Riscul de contraparte - decurge din posibilitatea ca o contraparte la o tranzacție să nu își
îndeplinească obligațiile înainte de decontarea finală a fluxului de numerar aferent tranzacției;
•Riscul de lichiditate - riscul ca o poziție din portofoliul O.P.C.V.M.-ului să nu poată fi vândută,
lichidată sau închisă cu costuri limitate într-un interval de timp rezonabil de scurt,
•Riscul de piaţă - decurge din fluctuația valorii de piață a pozițiilor din portofoliu, fluctuație care
poate fi atribuită modificării variabilelor pieței, cum ar fi ratele dobânzii, ratele de schimb valutar,
prețurile acțiunilor și ale mărfurilor sau solvabilitatea unui emitent;

163
5.6. Riscurile implicate în activitatea de administrare a investițiilor

Principalele riscuri pe care le presupun investiţiile administrate:


•Riscul operaţional – riscul înregistrării de pierderi sau al nerealizării rezultatelor estimate datorită
unor factori interni precum: utilizarea neadecvată a sistemelor, existenţa unui personal calificat
necorespunzător respectiv unor factori externi;
•Riscul legislativ – componentă a riscului operaţional apărut ca urmare a aplicării defectuoase sau
neaplicării dispoziţiilor legale ori contractuale ce afectează negativ operaţiunile;
•Riscul reputational - ca urmare a lipsei de încredere a partenerilor în activitatea entităţii.

164
Partea 6 - Produse și servicii specifice băncilor de investiții – „Investment Banking”

Activitatile de tip investment banking reprezinta un cumul de activitati (diferite de cele traditionale)
privind:
• asistenta in atragerea de fonduri sub forma capitalurilor proprii (emisiuni de actiuni)
sau capitalurilor imprumutate (emisiuni de titluri de datorie, finantari sindicalizate,
imprumuturi subordonate, finantari structurate etc),
• gasirea mixului optim a solutiilor de finantare (din punct de vedere a scadentelor,
rambursarilor si a clauzelor contractuale, etc),
• gestiunea riscurilor de credit, valutare, curs de schimb si rata a dobanzii cu ajutorul
instrumentelor financiare derivate,

in vederea crearii de plus valoare pentru companie si actionari,


intr-o maniera prudenta si predictibila.

165
Avantajele derularii activitati sunt multiple atat pe „buy-side”, ”sell-
side” si „middle-side” (piete si reglementatori)

• Emitentii (sell-side) acestor instrumente pot fi companii


multinationale, companii locale din diferite sectoare si domenii
de activitate.
• Investitorii (buy-side) pot fi fondurile de pensii si fondurile de
investitii locale si / sau globale, societati de asigurare, real / fast
money rezidenti si nerezidenti (fonduri speculative), bancile
locale (underwritting sau proprietary trading)
• Pietele de capital – cresterea atractivitatii pietelor reglementate
respectiv consolidarea pilonului de intermediere nebancara

166
SINERGIILE obtinute in urma unui proces de fuziune /
achizitie – avantajul fuziunilor si achizitiilor pentru
companii

• 2+2 = 5 in cazul veniturilor


• 2+2=3 in cazul costurilor
• dezvoltarea capacitatilor de productie sau reducerea
capacitatii redundate
• dezvoltarea gamei de produse si servicii oferite
• dezvoltare regionala sau globala
• dezvoltarea unor noi tehnologii (reducerea costurilor de
retehnologizare sau costurilor cu activitatile de
cercetare si dezvoltare
• convergenta la nivel de industrie sau sector (pe
orizontala si verticala)
167
Veniturilor bancilor provin din:
• Comisioane aferente serviciilor de intermendiere si
consultanta
• Venituri din tranzactionare in calitate de market maker,
arbitrajist sau trader proprietar
• Venituri din subscrierea titlurilor
• Venituri sub forma de dobanzi in urma apelarii clientilor la
tranzactiile in marja
• Comisioane de gestiune si comisioane de succes aferente
activitatilor de administrare a portofoliilor de investitii
• Alte venituri din titlurizare, dividende sau dobanzi aferente
disponibilitatilor

168
Principalii jucatori:
Bănci, parte a unor grupuri financiare
internaționale:

Boutique: Lazard, Moelis, Evercore, PJT, Greenhill, Centerview Partners, Perella Weinberg
Partners, Rothschild, Houlihan Lokey, Guggenheim, Macquarie Harris Williams,
Jefferies, Blackstone, Quatalyst Allen & Co, William Blair, Lincoln International,
LionTree, Stifel, Oppenheimer, Peter J. Solomon, Robert Baird, Pipar Jeffray
Alti jucatori din domeniul investitiilor alternative:
Hedge Funds
Fonduri de tip „Venture Capital”
Fonduri de tip Private – Equity –
169
6.3. Produse și servicii specifice activităților de investment banking

1. Soluții dedicate în domeniul fuziunilor și achizițiilor (M&A – Mergers &


Acquisitions)
2. Soluții privind atragerea în acționariatul companiilor a unor investitori instituționali
de tip „Private Equity” / „Venture Capital” / „Business Angels”
3. Soluții personalizate de structurare a capitalurilor
4. Soluții personalizate de analiză, consultanță, finanțare și tranzacționare electronică a
instrumentelor cotate pe piețele financiare:
•Acțiuni și instrumente financiare asimilate lor: ETF-uri, ETN-uri, warrante, certificate
turbo, instrumente financiare derivate exotice utile în realizarea operațiunilor de gestiune a
riscurilor (operațiuni de tip hedging) sau a operațiunilor speculative (generare „Alpha”)
după caz;

170
•Instrumente cu venit fix: obligațiuni corporative, municipale și suverane emise de
emitenți din țări dezvoltate economic sau aflate în curs de dezvoltare, tranzacționate
local sau global;
•Instrumente financiare având la bază active suport din piața de mărfuri: contracte
futures, forward, opțiuni, indici și alte instrumente utilizate în operațiunile de arbitraj și
acoperire a riscurilor, de către companii ce actionează în domeniul exploatării și
comercializării resurselor natural;
•Instrumente ale pieței valutare – instrumente valutare tranzacționate spot sau la
termen (contracte futures, forward, swaps, opțiuni și alte produse structurate) ;
•Instrumente financiare complexe – multi-active de forma instrumentelor de capital
propriu, de datorie, valutelor, fondurilor de investiții, fondurilor de hedging, indicilor
proprietari sau externi, mărfurilor și derivativelor pe rata dobânzii.

171
5.Solutii conexe:
• Servicii pre-tranzacționare – analiză și sinteză asupra evoluției piețelor financiare (analize
macroeconomice, analize sectoriale sau analize ale unui emitent anume);
• Servicii post-tranzacționare– reconcilierea operațiunilor aferente back-office-ul trezoreriei
proprii, servicii de gestiune a depozitelor / plasamentelor, realizarea unor raportări consolidate sau
specifice pe birouri de tranzacționare, reconstituirea istoricului tranzacțiilor pe jurnale, sub o forma
standard sau personalizată;
• Servicii de analiză și sinteză asupra conjuncturii macroeconomice globale, regionale sau locale,
realizarea unor cercetări fundamentale, tehnice și comportamentale în vederea fundamentării
strategiilor de investiții și deciziilor de alocare a disponibilităților pe clase de active;
• Servicii de externalizare a serviciilor de administrare a afacerii pentru investitorii sau
antreprenorii confruntați cu probleme temporare de creștere / scădere accelerată a afacerii
(managementul schimbării);

172
• Servicii de consultanță și asistență în privința optimizării riscurilor de curs de schimb și rată a
dobânzii (operațiuni de hedging), gestiunea riscurilor de credit aferente unor creanțe speciale;
• Servicii de tip „Due Dilligence”: sub forma asistenței financiare, juridice și fiscale în privința
operațiunilor de preluare a unei afaceri.
• Servicii de consultanță privind optimizarea finanțelor proprii prin evaluarea structurii
capitalurilor (actuale și urmărite) până la propunerea unui mix financiar adaptat specificului și
nevoilor companiei, redactarea planului de afaceri, crearea de scenarii alternative și analiza
vulnerabilităților și punctelor tari.
• Servicii de consultanță și asistență în identificarea partenerilor potriviti (cumparători
potențiali în cazul clientelei de tip „sell side” sau a vânzătorilor potentiali în cazul clientelei de tip
„buy side”) tinând cont de conjunctura actuală și obiectivele strategice ale companiei.
• Servicii de prevenire a preluărilor și fuziunilor ostile (Hostile Acquisition & Raid Defense)
Servicii de intermediere a finanțărilor alternative – hibride („Mezzanine Financing”) – sub
forma de punte între capitalurile proprii și capitalurile împrumutate.

173
Partea 7 - Produse şi servicii de trezorerie

Principalele tipuri de riscuri întâlnite cu precădere în activităţile de comerţ exterior a unei companii,
sunt riscurile privind cursul de schimb, rata dobânzii şi alte câteva riscuri specifice acestor activităţi,
asigurabile de către bănci.

Gestionarea acestor riscuri se poate realiza prin două metode:


•Metoda bilanţieră presupune relocarea activităţilor, renegocierea contractelor cu clienţii,
furnizorii, creditorii şi acţionarii în vederea reducerii pe cât posibil a expunerilor valutare.
Aplicarea acestei metode însă se poate dovedi a fi dificilă, costisitoare şi mai puţin eficientă în
acoperirea pe deplin a riscurilor.
•Metoda extrabilantieră oferă mai multe avantaje atât în privinţa costurilor cât şi eficacităţii si
consta în utilizarea unor instrumente financiare derivate de acoperire a riscurilor, cum ar fi cele
de forma contractelor futures, forward, swap sau opţiunilor pe rata dobânzii.

174
Soluţii de gestiune a riscurilor de curs de schimb
şi rată a dobânzii
Câteva din cele mai întâlnite soluţii financiare cu ajutorul cărora
riscurile financiare pot fi izolate iar vulnerabilităţile pot fi transformate în
oportunităţi:
• tranzacţii valutare spot şi outrightforward,
• tranzacţii de tip swap valutar,
• operaţiuni valutare în marjă,
• tranzacţii swap pe rata dobânzii (IRS – „Interest Rate Swap”),
• tranzacţii forward pe rata dobânzii (FRA – „Forward Rate
Agreement”),
• Opţiuni pe rata dobânzii (Cap, Floor, Call, Put)
• alte instrumente financiare derivate respectiv produse structurate
în funcţie de nevoile specifice

175
Tranzacţionarea acestor instrumente poate fi realizată fie prin intermediul unor
negocieri directe cu consilierul de clientela dedicat, fie cu ajutorul unor platforme
de tranzacţionare dedicate ce pot fi accesate atât de pe un calculator conectat la
internet cât şi de pe tableta sau telefon mobil.

Servicii de trezorerie şi pieţe de capital sunt oferite în general persoanelor fizice din
categoria clientelei de tip „Private Banking”, companiilor mici şi mijlocii,
corporaţiilor, municipalităţilor şi autorităţilor guvernale precum şi instituţiilor
financiare cum ar fi: instituţii de credit, instituţii financiare nebancare, consultanţi
financiari, companii de leasing, companii de factoring sau asigurări, companii de
brokeraj, companii de administrare a investiţiilor şi în cazul anumitor servicii de tip
„Prime Brokerage” chiar şi instituţiilor financiare complexe cum ar fi exemplul
fondurilor de hedging respectiv fondurilor suverane de investiţii.

176
Principalelor soluţii oferite de bănci în privinţa intermedierii, depozitării şi custodiei
de valori mobiliare dedicate instituţiilor financiare şi emitenţilor pe o piaţă
reglementată:
•Deschiderea conturilor de instrumente financiare şi custodia acestora în
conturi;
•Administrarea conturilor de instrumente financiare conform instrucţiunilor
primite de la clienţi;
•Decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare încheiate pe pieţele locale
şi/sau externe;
•Asistență şi informare privind noutăţile şi evenimentele din piaţă, schimbările
legislative sau aspecte ce ţin de practica pieţelor de capital;
•Evaluarea portofoliului clienţilor şi servicii de raportare periodică;
•Păstrarea în condiţii de siguranţă a activelor organismelor de plasament
colectiv (OPC);
•Înregistrarea, verificarea, monitorizarea activelor pe care le deţine un OPC;
177
Principalelor soluţii oferite de bănci în privinţa intermedierii, depozitării şi custodiei de valori
mobiliare dedicate instituţiilor financiare şi emitenţilor pe o piaţă reglementată:
•Certificarea valorii activelor totale şi a activelor nete în baza documentelor specifice;
•Certificarea numărului de investitori şi a valorii unitare nete, pentru fiecare zi lucrătoare;
•Realizarea unor activităţi de cercetare a universului de investiţii / analize financiare /
recomandări;
•Servicii de realizare a subscrierilor în baza unui angajament ferm.

178
Rolul trezoreriei intr-o banca

•Asigurarea unui nivel optim al lichiditatii si a rezervelor


•Plasarea activelor in exces la un nivel optim al raportului dintre randament si risc
•Minimizarea costurilor de finantare si realizarea unui raport optim intre nevoile de finantare
si plasament
•Gestiunea pozitiilor valutare si a riscurilor de rata a dobanzii
•Gestionarea eficienta a procesului de transfer al preturilor produselor si serviciilor bancii
•Realizarea in conditii optime a arbitrajelor, tranzactiilor proprietare cat si in operatiunile de
market-maker pe piata interbancara.
•Managementul asigurarii riscurilor
•Gestiunea unei bune relatii cu agentiile de rating si cu alte organisme externe de
supraveghere

179
Vanzarea de
instrumente
financiare Arbitraj
Transfer
derivate clientela non-
pricing
bancara
Management Adecvarea
ul Riscurilor capitalurilor

ALM - Originari /
Gestiunea structurari de
activelor si produse
pasivelor derivate

Gestiunea Monitorizare
lichiditatii a riscurilor

Gestiunea Gestiunea
Functiile
investitiilor si provizioanelo
Trezoreriei
a rezervelor r (valuta)

180
Organizarea activitatii de trezorerie depinde
in mare masura de dimensiunile bancii, de
gama de operatiuni pe care banca le
desfasoara, gradul de dezvoltare respectiv
gama de operatiuni pentru care este autorizata
de banca centrala.

In mare, trezoreria este formata din Front


Office (dealing clientela non-bancara –
“Treasury Sales Desks” si dealing clientela
interbancara “Interbank Market Dealing
Desks”), Back-Office si departamentul sau
biroul destinat analizelor de piata –
“Research”.

Middle Office – gestionat independent de


trezorerie – reprezinta “cainele de paza” al
trezoreriei –defineste limitele de contrapartida
si risc.

Structura organizationala a unei trezorerii bancare

181
Principalele produse şi servicii bancare utilizate de către fiecare birou (desk) în parte în funcţie de
clasele de active alocate:

Money Market Desk – însărcinat cu gestiunea activelor şi pasivelor băncii din perspectiva operaţiunilor
pe piaţa monetară (rezerve statutare, gestiunea lichidităţilor pe termen scurt, gestiunea rezervelor minime
obligatorii, asigurarea finanţării operaţiunilor zilnice, gestiunea elementelor bilanţiere):
•certificate de trezorerie;
•efecte de comerţ (cu precădere în străinătate) ;
•certificate de depozit, depozite interbancare;
•produse structurate;
•operaţiuni repo şi reverse repo;
•instrumente financiare derivate de tip caps/floors;
•derivative pe rata dobânzii: Interest Rates Swaps (IRS), Cross Currency Interest Swaps (CIRS),
Aranjamente forward pe rata dobânzii (Forward Rate Agreement - FRA);
•swaptions şi alte instrumente financiare derivate pe rata dobânzii.
182
Foreign Exchange Market Desk – însărcinat cu tradingul proprietar şi „flow” (arbitraje cu clientela
non-bancară)
•schimburi valutare spot;
•schimburi valutare la termen (forward);
•swap-uri valutare;
•Opţiuni.
Fixed Income Market Desk – angajat în tranzacţionarea instrumentelor pieţei cu venit fix:
•obligaţiuni locale, regionale sau globale;
•obligaţiuni municipale, corporative sau suverane;
•obligaţiuni complexe (cu clauze – indexate
la rata inflaţiei, având clauze de răscumpărare,
ABS, MBS etc) ;
•alte instrumente financiare derivate.

183
Equities and Commodities Market Desk– angajat în arbitrajul cu clienţii respectiv trading proprietar
cu acţiuni şi mărfuri:
•acţiuni, indici pe acţiuni locale, regionale sau globale precum şi instrumente financiare derivate
ale acestora;
•mărfuri: contracte futures având ca suport: produse agricole, energie, metale preţioase;
•opţiuni;
•unităţi ale fondurilor de investiţii;
•subscrieri la majorări de capital social sau listări la bursă (IPOs);
•produse structurate;
•investiţii alternative: fonduri ce investesc la rândul lor în fonduri
de hedging, sau fonduri ce urmăresc strategii complexe de investiţii
în vederea obţinerii unui randament pozitiv indiferent de evoluţia pieţelor financiare (absolute
return funds);

184
Partea 8 - Sistemul plăţilor interbancare

8.1. Concepte de bază


Derularea fluxurilor băneşti în economie se realizează prin intermediul sistemului bancar ce joacă
un rol esenţial în asigurarea eficienţei, operativităţii şi siguranţei decontărilor bancare.
Transferul de fonduri se referă la orice mişcare a unor sume de la o bancă la alta fără un scop
economic (alimentări de card, donaţii, transferuri în familie). Plata reprezintă însă un transfer de
fonduri cu un anumit scop economic şi care are ca efect stingerea unei obligaţii financiare între părţile
participante la o tranzacţie, precum şi schimbarea statutului juridic al fondurilor.
Transferurile interbancare - au ca efect o ieşire din bilanţul unei bănci şi o intrare în bilanţul
celeilalte bănci, deci o modificare patrimonială.
Transferurile intrabancare - au loc în cadrul aceleiaşi bănci, de la o sucursală la alta si nu modifică
situaţia patrimonială a băncii.

185
Principalele etape ale unei plăţi fără numerar

186
Decontările se împart în două mari categorii după valoarea plăţilor: decontări pe bază brută şi
decontări pe bază netă. Decontările pe bază brută sunt cele care se efectuează operaţie cu operaţie şi
sunt specifice plăţilor de valori mari, în timp ce decontările pe bază netă sunt cele de valori mici supuse
compensării.
Sistemul de plăţi reprezintă ansamblul de instrumente, proceduri bancare şi reguli ce asigură
transferul de fonduri între instituţiile de credit sau instituţiile financiare, în baza unei infrastructuri
tehnice agreate.
Sistemul de plăţi are două funcţii complementare:
•Intermedierea tranzacţiilor monetare (prin agenţi bancari sau nonbancari – companii de plăţi,
brokeri, poștă etc)
•garantarea plăţilor în scopul finalizării schimbului

187
Structura sistemului de plăţi – organizat în formă piramidală – la bază sunt entităţile din economia
reală iar în vârf este banca centrală. Participanţii la un sistem de plăţi:
•banca centrală – rol de reglementare, supraveghere şi garantare – rol de creditor de ultimă instanţă
•agenţii de decontare – de regulă una din băncile de prima mărime sau chiar banca centrală;
•agenţii de compensare (casele de compensaţie) ce stabilesc raporturile finale dintre bănci – plătitoare
sau beneficiare;
•sistemul bancar şi agenţii nebancari ce efectuează operațiuni de transferuri;
•agenţii economici şi populaţia.

•Sistemul de plăţi reprezintă o sursă importantă de informaţii curente precum şi un instrument de


intervenţie operativă a băncii centrale pentru prevenirea riscurilor de lichiditate, de credit şi riscurilor
sistemice.

188
Mecanisme de decontare
Un sistem de plăţi reprezintă un ansamblu de instrumente, proceduri bancare şi reguli care asigură
transferul de fonduri între participanţii la sistem.
Un depozitar central pentru instrumente financiare reprezintă un sistem (sau o instituţie) pentru
depozitarea instrumentelor financiare, care realizează procesarea tranzacţiilor cu instrumente financiare
(suport fizic sau dematerializate) pe bază de înregistrare în conturi.
Un sistem de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare reprezintă un sistem care permite
transferul de instrumente financiare fără plată spre exemplu în cazul executării garanţiilor, sau
contraplată ("delivery versus payment", sau DvP).

În România există trei sisteme de plăţi, respectiv unul pentru plăţi de valoare mare în lei (ReGIS), unul
pentru plăţi de valoare mică şi volum mare în lei (SENT), precum şi un sistem de plăţi de mare valoare
în euro (TARGET2-România). De asemenea, există un sistem de depozitare şi decontare pentru titluri
de stat şi certificate de depozit emise de banca centrală (SaFIR) şi in sistem de compensare/decontare a
valorilor mobiliare - RoClear, care decontează prin sistemul ReGIS.
http://www.bnro.ro/Mecanisme-de-decontare-3357.aspx 189
Rolul băncii centrale în cadrul sistemelor de plăţi

Banca centrală joacă un rol fundamental în monitorizarea sistemelor de plăţi, din prisma
supravegherii, funcţionării sigure şi eficiente a sistemelor de plăţi și sistemelor de decontare a
operaţiunilor cu instrumente financiare pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii financiare.
În România, Banca Naţională a României monitorizează toate sistemele de plăţi, indiferent dacă
ele sunt operate sau nu de către BNR. Obiectivele principale în cazul Băncii Naţionale a României în
domeniul monitorizării sistemelor sunt:
•Menţinerea stabilităţii financiare;
•Asigurarea unui canal adecvat de transmitere a politicii monetare prin utilizarea unei game variate de
operaţiuni de piaţă monetară;
•Asigurarea eficienţei sistemelor de plăţi;
•Respectarea de către operatorii de sisteme de plăţi a cadrului legal;
•Menţinerea încrederii publicului în sistemele de plăţi, în instrumentele de plată şi în moneda naţională;
190
Riscurile reprezentative ale sistemelor de plăţi sunt:
•Riscul sistemic - în cazul neîndeplinirii a obligaţiilor care revin unui participant la sistem
•Riscul juridic – riscul înregistrării unor pierderi urmare a aplicării defectuase/neaplicarii prevederilor
legale în domeniul sistemelor de plăţi
•Riscul operaţional – riscul manifestat urmare a erorii umane sau funcţionarii defectuase a
infrastructurii sistemelor de plăţi
•Riscul de decontare (risc financiar) - riscul manifestat ca urmare a faptului că decontarea în cadrul
unui sistem nu se desfăşoară aşa cum s-a anticipat. Acest risc poate cuprinde riscul de credit şi riscul
de lichiditate

191
Riscurile reprezentative ale sistemelor de plăţi sunt:
•Riscul de principal – urmare a pierderii integrale a valorii unei tranzacţii cu active ce prezintă
diferenţe de timp între finalizarea decontării fondurilor şi finalizarea decontării activului tranzacţionat
– denumit şi risc Herstatt
•Riscul de lichiditate – urmare a intrării în incapacitate de plată (pe monent) a unui participant
•Riscul de credit - urmare a intrării în incapacitate de plată (pe termen nedeterminat) a unui participant
•Riscul reputational – prejudicii morale aduse sistemului
•Riscul costului de înlocuire – preţul curent al expunerii tranzacţiei

192
Sisteme de plăţi în România

• Banca Națională a României, proprietar și operator tehnic al sistemelor ReGIS și SaFIR


•Începând cu anul 2018, Banca Națională a României a reluat operarea tehnică şi
funcţională a sistemului ReGIS, sistem ce asigură decontarea finală şi irevocabilă în timp
real, a plăţilor de mare valoare şi a plăţilor urgente
• Începând cu anul 2018, Banca Națională a României a reluat operarea tehnică şi
funcţională a sistemului SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu
titluri de stat)
•Transfond - principal furnizor al serviciilor de procesare al plăţilor interbancare de
mică valoare fără numerar, SENT exceptând plăţile cu carduri (compensate de Visa sau
Mastercard); până în anul 2018 Transfond a asigurat operarea tehnică a sistemelor ReGIS
și SaFIR

193
Transfond a adăugat în ultimii ani noi servicii pentru sectorul bancar şi clienţii acestora:
• Servicii de facturare electronică,
• Servicii de arhivare electronică
• Linia de Urgenţă pentru Carduri
• Servicii de asistență a participanților la sistemul SENT
• Cursuri de formare profesională

194
Sistemul SENT
Sistemul SENT – este sistemul electronic operat de Transfond cu
importanţa sistemica, ce are ca obiectiv fundamental compensarea
multilaterală a plăţilor interbancare de mică valoare cât şi instrumente de
debit de tipul cecurilor cambiilor şi biletelor la ordin, transmise între
participanţi.
SENT acoperă aproximativ 95% din totalul operaţiunilor de plăţi
interbancare şi are ca participanţi instituţii de credit din Spaţiul Economic
European, instituţii financiare nebancare, furnizori de servicii poştale giro şi
instituţii de plată.

195
Sistemul ReGIS

Sistemul ReGIS reprezintă sistemul de importanta sistemica de tip RTGS („Real Time Gross
Settlement”) care asigura decontarea pe baza brută finală şi irevocabilă în timp real, a plăţilor de
mare valoare (peste 50.000 lei) sau urgente.

Sistemul Regis este administrat și operat tehnic de către BNR.

Comparativ cu sistemul SENT, numărul tranzacţiilor este redus în schimb valorile individuale sunt
semnificativ mai mari.

Participanţii la sistemul ReGIS sunt: Banca Naţională a României, băncile comerciale şi alte
instituţii de credit autorizate de banca centrală, Trezoreria Statutului, sistemul SaFIR, casele de
compensare autorizate de BNR (SENT, Depozitarul Central şi Depozitarul Sibex) precum şi casele
de compensare a plăţilor realizate prin intermediul cardurilor (Visa şi Mastercard).

196
Sistemul SaFIR

Sistemul SaFIR reprezintă sistemul de înregistrare şi decontare în timp real


(pe baza continua) a operaţiunilor cu titluri de stat şi a certificatelor de
depozit emise de BNR, funcţionabil pe platforma tehnică SWIFT şi
administrat de către Banca Naţională a României.

Principalele tipuri de tranzacţii procesate la nivel naţional sunt plăţile


aferente:
• operaţiunilor de politica monetară, piaţa valutară, de credit şi numerar
realizate de către Banca Naţională a României,
• operaţiunilor de decontare a poziţiilor nete calculate în cadrul sistemelor
auxiliare
• plăţi interbancare de valori mari sau urgenţe
• debitarea directă a comisioanelor aferente celorlalte sisteme de plăţi

197
Sistemul TARGET2
Trans-European Automated Real-time Gross settlement Express Transfer

Sistemul Target2 reprezintă sistemul de decontare pe baza brută în timp real (RTGS –
„Real Time Gross Settlement) pentru plăţile în moneda euro pus la dispoziţie de
Eurosistem (Banca Centrală Europeană şi băncile centrale ale statelor membre ale UE
care au adoptat moneda euro).

Sistemul este utilizat pentru decontarea operaţiunilor băncilor centrale (inclusiv a


operaţiunilor de politică monetară ale Eurosistemului), a transferurilor interbancare de
mare valoare în euro, precum şi a altor plăţi în euro.

Din punct de vedere juridic, sistemul TARGET2 este structurat ca o multitudine de


sisteme de plăţi naţionale (denumite componente naţionale TARGET2), având reguli de
funcţionare armonizate.

198
SEPA – Single Euro Payments Area

Începând cu anul 2014, utilizarea standardelor şi regulilor SEPA (Single Euro Payment Area)
pentru plăţile în monedă unică devine obligatorie în zona euro iar în ţările non-euro începând cu
anul 2016. În acest sens, Transfond împreună cu băncile comerciale prezente în România au
demarat deja Programul SEPA, ce are ca obiectiv implementarea unui sistem de compensare
conform cerinţelor SEPA atât pentru plăţile în lei cât şi pentru cele în moneda euro.

Implementarea proiectului SEPA va permite clienţilor efectuarea de plăţi în euro fără numerar
către orice beneficiar situat în zona euro, prin utilizarea unui singur cont bancar şi a unui singur
set de instrumente de plată. În acest fel, toate plăţile de mică valoare în euro vor deveni „locale” şi
nu va mai exista nici un fel de deosebire între plăţile naţionale şi cele transfrontaliere în cadrul
zonei euro.

Scopul înfiinţării SEPA este de susţinerea creşterii competitivităţii şi transparentei economiei şi


integrării europene, prin asigurarea unei pieţei competitive de plăţi de mică valoare în euro.

199
Sistemul TARGET2
Trans-European Automated Real-time Gross settlement Express Transfer

Sistemul Target2 reprezintă sistemul de decontare pe baza brută în timp real (RTGS –
„Real Time Gross Settlement) pentru plăţile în moneda euro pus la dispoziţie de
Eurosistem (Banca Centrală Europeană şi băncile centrale ale statelor membre ale UE
care au adoptat moneda euro).

Sistemul este utilizat pentru decontarea operaţiunilor băncilor centrale (inclusiv a


operaţiunilor de politică monetară ale Eurosistemului), a transferurilor interbancare de
mare valoare în euro, precum şi a altor plăţi în euro.

Din punct de vedere juridic, sistemul TARGET2 este structurat ca o multitudine de


sisteme de plăţi naţionale (denumite componente naţionale TARGET2), având reguli de
funcţionare armonizate.

200
Alte sisteme electronice de plăţi şi decontare

Sistemul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication– 1963 )

Într-un transfer electronic de fonduri, mesajul de plată conţine aceleaşi informaţii ca şi


instrumentul de plată pe care l-a înlocuit: ordonatorul, banca emitentă, banca destinatară
(ambele cu nume, adresă, cod), suma tranzacţiei, valută, data la care se face plata, beneficiarul,
obiectul plăţii şi instrucţiuni de acoperire a plăţii (disponibilităţi ale băncii emitente la banca
destinatară, linie de credit, acreditiv import sau alte surse). Aceste informaţii sunt cifrate după
anumiţi algoritmi, cunoscute de ambele bănci, care trebuie să asigure securitatea transferului.

Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele mai performante datorită
următoarelor avantaje: siguranţa în funcţionare, rapiditatea, costurile reduse şi fiabilitatea
funcţionării sistemului.

201
Alte sisteme electronice de plăţi şi decontare

Sistemul Money Gram oferă servicii de transferuri de bani în peste 240


mii de puncte în 192 de ţări şi teritorii din întreaga lume.

Pentru a putea trimite bani, expeditorul trebuie să parcurgă următorii paşi:


• completarea un formular simplu alături de prezentarea unui act de
identitate
• înmânarea agentului sumei de bani ce se doreşte a fi transfera plus
comisionul aferent
• Comunicarea către destinatar a codului primit (numărul unic de
referinţă – secret), în baza căruia destinatarul va putea ridica banii în
doar 10 minute de la procesarea tranzacţiei

202
Pentru a primi bani, destinatarul sau beneficiarul fondurilor trebuie
să parcurgă următorii paşi:
•prezentarea la o agenţie, sucursală bancară sau la un partener
autorizat Western Union / Moneygram pentru a completa un
formular tip. În baza formularului, operatorul autorizat accesează
sistemul şi în baza codului sau numărului de referinţă se identifică,
procesează şi autorizează plata.
•primirea banilor alături de o copie a formularului tip, ulterior
operaţiunea fiind închisă de către operator.

203
Alte sisteme electronice de plăţi şi decontare

Sistemul Western Union realizează operaţiuni de transferuri de bani cu o experienţă de peste


150 de ani în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume. În România, sistemul Western
Union permite diferite servicii de transfer bancar pe teritoriul ţării sau din România, transferi
de bani din străinătate în România realizat fie la ghişeele partenerilor (în speţă bănci
comerciale sau oficii poştale), la automatele bancare (ATM) sau prin intermediul aplicaţiilor
de tip internet banking.

În comparaţie cu produsele şi serviciile bancare tradiţionale, utilizarea serviciilor de tip


Western Union şi Moneygram nu presupune existenţa unui cont bancar. Suma trimisă prin
astfel de sisteme ajunge în doar câteva minute la destinaţie, plata urmând a se face
destinatarului în numerar prin intermediul ghişeelor bancare, nebancare sau mai nou chiar a
automatelor bancare.

204
Alte sisteme electronice de plăţi şi decontare

Depozitarul Central (membru a Grup BVB) - asigura compensarea şi decontarea tranzacţiilor cu


instrumente financiare (aşa cum sunt definite de reglementările naţionale privind piaţa de
capital), şi evidenta registrelor societăţilor emitente în conformitate legislaţia actuale şi în
condiţii optime de siguranţă, imparţialitate, stabilitate, recunoaştere internaţională şi costuri
scăzute.

Casa de Compensare Bucureşti (membru a Grup BVB) asigura derularea în mod corespunzător
a operaţiunilor de înregistrare, garantare, compensare şi decontare a tranzacţiilor cu instrumente
financiare derivate încheiate pe piaţa reglementată la termen (Piaţa Derivatelor) administrată de
către Bursa de Valori Bucureşti.

205
Bibliografie orientativă

•Caraiani Gh., Andreica R., Mustea R., Curteanu A., Stan A.M., “Factoringul în
comerţul internaţional”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2004
•Cezar Basno, Nicolae Dardac, “Sisteme de plăţi, compensări şi decontări”, EDP, 2003
•Dănilă Nicolae, Anghel Lucian, Radu Alina, Boitan Iustina, Bistriceanu Gabriel, Şinca
Florin, „Corporate Banking – Produse şi servicii bancare corporate” ¸Editura ASE,
2010
•Dănilă Nicolae, Lucian Anghel, Şinca Florin, “Retail banking – produse şi servicii
bancare retail”, Editura Economică, 2012
•Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, „Produse şi servicii bancare: corporate şi
retail bancar – principii şi tehnici de analiză, creditare, monitorizare, trezorerie şi plăți
electronice”, Editura ASE, 2008
•Dedu Vasile, “Gestiune și audit bancar”, Editura Economică, 2008
•Dedu Vasile, Enciu Adrian, „Contabilitate bancară”, Editura Economică, 2009
•Dedu Vasile, Niţescu Dan Costin, Turcan Ciprian, „Produse şi servicii bancare”,
Editura Economică, 2015
•Dedu Vasile, Nitescu Dan Costin, “Banking relationship management – A new
paradigm?”, Revista de Economie teoretică și aplicată, nr 4/ 2014 (593)
• Diaconescu Mariana, “Bănci, sisteme de plăţi, riscuri”, Editura Economică, 1999

206
•Hinkelman Edward, „Plăți internaţionale”, Editura Teora, 2000
•Institutul Bancar Român – ECFB, Modul B,:” Clienţii şi produsele bancare”, 2006
•Institutul Bancar Român, “Principii de creditare – Analiza creditului”, 2006
•Institutul Bancar Român, „Analiza financiară în creditare”, 2006
•Institutul Bancar Român, Certificatul Bancar European EFCB – fundamente profesionale –
Modulul B – Clienţi şi Produse Bancare”, 2006
•Negruş Mariana, “Plăți şi garanţii internaţionale", Editura All Beck 2006
• Niţescu Dan Costin, “New pillars of the banking business model or a new model of
doing banking?”, Theoretical and Applied Economics Volume XXIII (2016), No. 4(609),
Winter, pp. 143-152
• Niţescu Dan Costin, „Marketing bancar”, Ediţia a 2a, Editura ASE, 2014
• Nițescu Dan Costin, “Diversity and Proportionality, challenges or opportunities for the
European banking sector”, Theoretical and Applied Economics Volume XXV (2018), No.
2(615), Summer, pp. 133-148
• Olteanu Alexandru, “Management bancar”, Editura Dareco, 2003
• Paraschiv Dorel Mihai, “Tehnica plăţilor internaţionale”, Editura Economică 2003
• Parker, Phillip, “Mastering ACI Dealing Certificate”, ACI Financial Markets Association,
PrenticeHall, PearsonEducation, 2003
• Persida Cechin Crista, “Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Mirton Timişoara, 2004

207
• PhoonChiongTuck, ACI Board of Education – „ACI Dealing Certificate –
A study guide” ACI Singapore, 2010
• Stancu, I. “Finanţe”, Ed a III a, Editura Economică 2002
• Steiner, Robert, „Mastering Financial Calculations”, ACI Institute, PrenticeHall, Pearson
Education, 1998
• Ungurean, Pavel, “Banking – Produse şi operaţiuni bancare”, Editura Dacia, 2001
• Vasilache, Dan, “Plăti electronice – O introducere”, Editura Rosetti, 2004
• Ernst & Young, 2013. Banking in emerging markets – Seizing opportunities, overcoming
challenges.
• Knoll, D. and Harmston, P., 2014. Perspectives – Behavioral economics helps customers
change the channel. Research study. KMPG.
• Orozco, M., 2013. Migrant Remittances and Development in the Global Economy. Boulder
London: Lynne Reinner.

*** Financial Times Publications <www.ft.com>


*** The Banker www.thebanker.com
*** Site-urile băncilor internaţionale, site-urile companiilor “Big 4” , site-urilor institutiilor
financiare internationale includ: studii, cercetari, sondaje realizate la nivelul industriei financiar-
bancare, articole, publicatii, rapoarte, relevante pentru problematica cursului “Produse si
servicii bancare”

208