CAIET DE PRACTIC

GRUPA:

SPECIALIZARE: FINANE I BNCI

2
 CAPITOLUL 1. Sistemul informational Bancar

SISTEMUL INFORMATIONAL BANCAR este constituit din ansamblul mijloacelor si metodelor prin care se
realizeaz colectarea, prelucrarea si transmiterea informaiilor, reprezentnd o premisa a unei bune organizri,
att a activitii de conducere, coordonare si control, ct si a celei operative.

Datele care stau la baza sistemului informaional au ca suport, att evidena contabila, operativa si statistica
proprie bncii, ct i a agenilor economici n calitate de titulari de conturi.Sistemul informatic are dou
componente majore: infrastructura hardware i de comunicaii pe de o parte (echipamentele de calcul, servere,
staii de lucru, elemente de conectic - hub-uri, switch-uri, modem-uri, routere, firewall-uri etc.), i componenta
software (sisteme de operare, sisteme de gestiune a bazelor de date SGBD -, baze de date, aplicaii etc.), pe de
alt parte. Elementul de legatur ntre aceste dou componente este politica de securitate, ca ansamblu de
reguli i proceduri de asigurare a integritii i confidentialitii informaiilor.

Modelul cu baze de date distribuite presupune c fiecare sucursal i central are propria baz de date, gazduit
de un server local; comunicaia se efectueaz n timp real, prin execuie de proceduri la distan pe serverele
destinaie (exemplu pentru operaii ntre sedii sau pentru consolidarea datelor conturilor la nivel centralizator).
Structura planului de conturi este arborescent, fiecare locaie avnd un nod unic de identificare.

Avanajul principal este independena funcionrii sucusalelor n cazul eventualelor ntreruperi de comunicaie
sau n cazul n care serverul central este nefuncional.

Ca dezavantaj poate fi considerat administrarea local, viteza de acces mai mic la resurse pentru cutari
simultane n toate locaiile (exemplu, raportri centralizatoare).

Ca orice banc, BRD Groupe Societe Generale ntreine n activitatea sa curent-operativ relaii cu toi cei
care acioneaz asupra conturilor sale sau ale clienilor ei. Deasemenea se exercit o serie de relaii permanente
ntre uniti operaionale i funcionaleale ntreprinderii bancare.

Toate aceste activiti i relaii se materializeaz n evenimente pe care banca trebuie sa le organizeze n cadrul
sistemului su informaional pentru profitabilitatea activitii sale, corespunztor exigenelor ce decurg din
aplicare n practic a cerinelor mecanismelor economiei de pia .

3
Realizarea acestui deziderat presupune organizarea sistemului informaional al BRD Groupe Societe Generale
potrivit situaiilor actuale, innd seama de realizrile n acest domeniu pe plan internaional i realizarea unei
educaii n acest sens a personalului propriu, personal ce trebuie s fie n msur a gestiona corect informaia
bancar cu costuri ct mai mici i utilitate ct mai ridicat.

Acest sistem informaional bancar lucreaz ca un sistem de interfa ntre sistemul decizional i cel operativ,
avnd la baz un mecanism de feed-back.

Se poate afirma c activitatea bancar de calitate este influenat direct de organizarea i funcionarea
sistemului informaional, de operativitate, precizia i calitatea informaiilor culese, prelucrate i transmise ca
date.
Sistemul informaional bancar ndeplinete rolul de prelucrare normal/automat a informaiilor transmise de
ctre sistemul operant, n scopul furnizrii datelor necesare controlului activitii globale asigurate de ctre
sistemul de conducere.
Principalele programe cu care opereaza sunt:
TRANSACT
Xicom V2.6
SIVABON- utilizat in realizarea unui raport de credit
BRD Net
PORTOCLI

Sistemul informaional al BRD Groupe Societe Generale are urmtoarele funcii:

1. cunoaterea funcionrii i specificul prelucrrii realizate la nivelul subsistemului operant;
2. furnizarea de date pertinente, exacte i operative subsistemului de conducere;
3. implementarea funciilor eseniale relative la informaiile cu specific financiar-contabil;
4. generarea de informaii cu caracter particular financiar-bancar;
5. memorarea acestor informaii;
6. prelucrarea informaiilor.

O analiz a acestor funcii ale sistemului informaional al bancii conduce la ideea c acestea pot fi simplificate,
diversificate i exploatate prin intermediul tehnicilor operative.

n aceste condiii, informatizarea sistemului informaional cuprinde dou nivele distincte:

- nivelul subsistemului informaional organizaional care reflect activitile asociate ntregului organism
financiar-bancar prin prisma informaiilor, a sarcinilor umane, a sarcinilor informatice, inclusiv a modalitilor
de funcionare (servicii, manageri, legturi informaionale directe i indirecte);
- nivelul subsistemului informaional informatizat prin care se nelege memorarea,prelucrarea si transferul
automat al datelor prin intermediul sistemelor electronice de calcul i comunicaie.

La nivelul operaional acest sistem informaional este format fizic din reele de calculatoare interdependente
instalate la nivelul organismului bancar, iar logic din baze de date manipulate prin intermediul unor baze de
proceduri i standarde prelucrate/comunicaie i/sau generatoare de sisteme expert.
4
n concluzie se poate observa c sistemul informaional bancar structurat pe cele dou nivele trebuie s asigure
derularea unui flux continuu de informaii intre activitatea de conducere i cea operaional, activiti aflate
ntr-o interdependen, n care fiecare constituie suport pentru cealalt.

Pentru o dinamizare accentuat a acestui flux informaional se impune o structurare a informaiilor

corespunztor necesitilor curente i de perspectiv n ceea ce privete prelucrarea automat a datelor.

Astfel sistemul informaional bancar este supus unui proces continuu de mbuntire, de perfecionare a
principalelor sale laturi. n primul rnd, perfecionarea sistemului informaional bancar presupune ca volumul
de informaii bancare s fie redus la strictul necesar, utilitatea fiind principalul criteriu de selecie.
B.R.D Groupe Societe Generale n cadrul acestei problematici a sistemului informaional bancar pune
accentul pe primul nivel al acestuia i anume subsistemul informaional organizaional care reflect activitile
generatoare i consumatoare de informaii:
- operaii curente de ghieu;
- gestiunea depozitelor bancare;
- gestiunea clienilor bncii;
- gestiunea i controlul tuturor sistemelor de credite utilizate de ctre banc;
- operaiuni de scont cu efecte comerciale;
- operaiuni valutare i de pli;
- gestiunea operaiunilor de decontri cu alte bnci;
- gestiunea operaiilor de transfer i clearing;
- gestiunea operaiunilor specifice proiectelor de investiii finanate total sau parial de la bugetul statului;
- eviden contabil analitic i sintetic, inclusiv contabilitatea veniturilor i cheltuielilor;
- activitatea de personal.

Dac se are n vedere complexitatea sistemului informaional bancar se impune ca dezvoltarea nivelelor sale s
aib n vedere o serie de principii cum ar fi:

1. conceperea i funcionarea sistemului informaional bancar n funcie de structura organizatoric a B.R.D.-

ului ce va avea n vedere reducerea volumului i frecvenei transmiterii informaiilor pe msura trecerii lor de la
veriga inferioar spre cea superioar;
2. ierarhizarea informaiilor bancare dup importana i gradul de operativitate ceea ce va duce la o cretere a
numrului de operaiuni efective pe unitatea de timp i implicit se vor ncasa mai multe dobnzi i comisioane,
iar pe ansamblu se va realiza o mai bun circulaie bneasc;
3. concentrarea i centralizarea informaiilor bancare, aciuni ce contribuie la nlturarea paralelismelor, la
asigurarea informrii operative i o mai bun fundamentarea a deciziilor;
4. tipizarea documentelor bancare innd cont de forma i elementele pe care acestea le conin. Se are n vedere
o unificarea a codificrii operaiunilor, a documentelor n care acestea se reflect i totodat adoptarea
documentaiei bancare la cerinele automatizrii activitii bancare;
5. conceperea, organizarea i funcionarea sistemului informaional bancar astfel nct aplicarea n practic a
msurilor de mbuntire s se realizeze cu cheltuieli ct mai reduse i ntr-o perspectiv de timp ct mai
scurt.
5
Dac se consider activitatea sucursalei B.R.D IAI SUPER COPOU ca fiind reflectat de eficiena sistemului
informaional bancar se poate spune c acest sistem apare integrat 100% n activitatea bancar contrar
dificultilor cu care se confrunt banca la nivel central.

n ceea ce privete subsistemul informaional informatizat B.R.D. Groupe Societe Generale se caracterizeaz
printr-o slab informatic la nivelul ntregii structuri organizatorice.

Informatica bancar const n totalitatea mijloacelor i metodelor utilizate n culegerea, prelucrarea i

transmiterea informaiilor.

Capitolul 2
Deschiderea si funcionarea conturilor bancare

Potrivit Legii nr.33/1991 privind activitatea bancara si Regulamentul BNR privind operatiunile valutare
bancile, sunt autorizate sa deschida conturi persoanelor fizice si juridice romane si straine. Acest drept al
bancilor se regaseste in autorizatia de functionare eliberata acestora de BNR si in Statutul de oraganizare
si functionare al fiecarei banci comerciale.

Relatia dintre banca si client incepe odata cu deschiderea contului si cu depunerea primei sume.

B.R.D. Groupe Societe Generale ,ca orice alta unitate bancara are dreptul sa-si aleaga clientii, fiind
atenta ca informatiile pe care le detine privind caracterul, situatia solicitantului si natura activitatii( atunci
cand este vorba despre un client persoana juridica) sa corespunda cu exigentele prudentei bancare.
La desciderea unui cont persoanele fizice trebuie sa prezinte un act de identitate sibineinteles, cererea de
deschidere a contului.
Daca doresc sa descida un cont persoanele juridice rezidente, care desfasoaraactivitati comerciale, trebuie
sa prezinte la B.R.D. Groupe Societe Generale, odata cucererea de deschidere a contului si urmatoarele
documente:
Contractul de societate, stampilat si autentificat la Notariat
Statutul societatii, autentificat la Notariat
Certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului
Inregistrarea societatii la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat
Hotararea judecatoareasca privind autorizatia functionarii societatii si constituirea legala a acesteia
in conformitate cu Legea 31/1990
Extras din procesul verbal al Adunarii Generale a Actionarilor privind aprobarea nominala a
conducerii societatii si a persoanelor imputernicite cu drept de semnatura in banca
Codul fiscal si amprenta stampilei
Dovada existentei spatiului in care isi desfasoara activitatea
6
 Fisa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor cu drept de semnatura in banca si a persoanelor
imputernicite a reprezenta valabil societatea

B.R.D. Groupe Societe Generale potrivit propriilor norme, solicita in cazul societatilor comerciale si alte
acte pe langa cele mentionate mai sus care sunt de baza,cum ar fi: planul de afaceri al societatii, bilantul
contabil pe ultimul an sau, dupa caz,raportul privind exercitiul bugetar si financiar.

Aceste situatii financiare prezinta periodic starea firmei, iar miscarile din contul de disponibilitati dau o
imagine asupra operatiunilor firmei. Examinandu-le, banca poate sa identifice eventualele nereguli care
reprezinta semnale de avertizare referitoare la problemele financiare ale firmei. Daca sesizeaza o
modificare a veniturilor sau soldurilor zilnice aceasta poate indica necesitatea de a oferi clientului servicii
bancare suplimentare.De asemenaea, aceste documente ofera o imagine de ansamblu asupra
functionalitatii si profitabilitatii firmei.

Pentru a obtine cat mai multe informatii referitoare la noul client si pentru a evita un interviu direct cu
prea multe intrebari, B.R.D. Groupe Societe Generale, prefera sa foloseasca un formular de cerere;
acesta nu le va furniza doar informatii privind situatia clientului, ci vor standardiza informatiile primite,
evitandu-se posibilitatea ca o informatie relevanta despre un client sa fie omisa.

Ofiterul Servicii clienti al B.R.D. Groupe Societe Generale ofera clientului informatii corecte si
complete despre produsele si serviciile bancii, precum si despre documentatia necesara pentru initierea
relatiei cu banca. Ii inmaneaza clientului cererea de deschidere/actualizare CIF/cont curent impreuna cu
alte formulare, conform procedurii de deschidere de cont curent si ii acorda asistenta pentru completare.
Deasemenea, dupa ce clientul completeaza cererea ofiterul are rolul de a controla documentatia, verifica
completarea tuturor campurilor din Cererea de deschidere CIF sau a celorlalte formulare inmanate. In
cazul in care documentatia prezentata este incompleta o inapoiaza clientului pentru
modificare/completare; preia specimenul de semnatura depus de client pe Fisa specimenelor de
semnaturi.Acesta realizeaza verificarea existentei Codului de
Identificare Client(CIF):
-cauta clientul in baza de date electronica si se asigura ca nu exista alt cod (CIF) cu datele
Clientului

-Pentru persoanele fizice:

Numele si prenumele

Identificatorul unic (CNP pentru rezident si un act de identitate pentru

nerezidenti)

Seria si numarul actului de identitate sau a pasaportului

-Pentru persoanele juridice:

Numele societatii
7
 CUI / Cod Fiscal

Numarul de Inregistrare la Registru

Juristul verifica legalitatea actelor pentru persoanele juridice si controleazaactele instruire tutela/ curatela si
procurile speciale (pensionari) pentru persoanele fizicesi isi exprima in scris opinia juridica. Coordonatorul
Servicii Clineti verifica si autorizeaza toate modificarile efectuate la nivel de CIF- persoana fizica, de catre
Ofiterul Servicii Clienti in aplicatia informatica. De asemenea, acesta listeaza, verifica si semneaza rapoartele
aferente deschiderii CIF- persoane fizice si le inainteaza managerului; arhiveaza rapoartele CIF- persoane fizice
semnate.

La inchiderea zilei operative, sistemul computerizat al bancii produce documentul

sintetic, balanta, in care sunt evidentiate toate miscarile inregistrate in conturi in acea zi.

B.R.D. Groupe Societe Generale realizeaza revizii periodice astfel incat:

-banca sa poata aprecia daca mai este necesara sau nu mentinerea nivelului actual al creditelor
- sa se poata verifica folosirea corecta , de catre client, a facilitatilor oferite de creditele in descoperire de cont
- sa permita compararea istoricului contului cu prognozele oferite in momentul aprobarii sau reinnoirii
facilitatilor de creditare

Analiza include, de obicei, si o intalnire intre banca si client in cadrul careia se discuta nevoile de creditare in
perspectiva. In cazul in care clientul este o societate comerciala, atunci revizia anuala coincide, de obicei, cu
elaborarea bilantului si a balantei de verificare anuala a societatii.

Capitolul 3.Decontrile fr numerar

Operatiunile de decontare derulate in procesul decontarilor intrabancare au la baza

instrumente de plata fara numerar, emise si prezentate bancii si se desfasoara in conformitate cu
prevederile regulamentelor elaborate de catre B.N.R., precum si cu cele din normele de lucru
cuprinse in circuitele bancii.

Instrumentele de plata utilizate sunt:

ordinul de plata utilizat de clientii bancii, persoane fizice sau persoane juridice;
cecul simplu sau barat;
cambia;
bilet la ordin;
8
 ordin de plata pentru trezorerie, utilizat pentru operatiuni cu bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale si bugetele locale in relatia intre sucursale cu unitatile lor
subordonate;
nota de contabilitate utilizata in special pentru decontarea unor speze sau vizari de
solduri din subconturile colectivare in centrul de baza;
foaie de varsamant cu chitanta, utilizata pentru transferurile de numerar intre
unitatile B.R.D. solicitate de clienti care nu au cont deschis la unitatea bancara respectiva.

Mijloace de plata scripturale

Mijloacele de plata scripturale, reprezinta in conformitate cu o denumire generica

adoptata larg in literatura de specialitate, depozite transferabile inscrise si mutabile in conturile
intermediarilor financiari pentru plati. Aceasta forma a monedei exista si functioneaza prin
inregistrari in conturile bancare pe baza instructiunilor pentru plata.

Prin eforturile de pregatire a noului sistem de plati modernizat al Bancii Nationale a

Romaniei incepand din octombrie 1994, sistemul de plati de interes national a fost adus la
nivelul si standardele practicate in tarile occidentale.

Principalele tipuri de instructiuni pentru plati simple si indivizibile prin specificul

consacrat de lege sunt instructiunile de transfer-debit si instructiunile de plata de tip transfer-
credit.

3.1 Decontarea pe baza cecului

Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil

corespunzator in aceste conturi. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operatiuni de
incasari sau prin acordarea unui credit bancar.

Iata cateva categorii de cecuri cu care opereaza B.R.D.- Iasi:

1. Cec simplu;

2. Cec barat;

3. Cec de calatorie;

4. Cec circular.

1. Cec simplu

Cecul simplu pune in legatura, in procesul crearii sale, trei persoane: tragatorul care, in
baza unui disponibil constituit in prealabil la B.C.R., da un ordin neconditionat acestuia, care se
afla in pozitia de tras, sa plateasca la prezentare, o suma determinata, unei terte persoane sau
insusi tragatorului emitent aflat in pozitia de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse in

9
legatura prin cec fac toate operatiile legate de acest instrument in nume propriu: tragatorul emite
cecul, posesorul legitim il incaseaza, iar trasul il plateste.

Pentru ca tragatorul sa poata emite cecuri, banca ii elibereaza acestuia (clientul sau)
formulare de cecuri in alb, daca acesta detine un disponibil corespunzator in cont.

Cecul simplu poate fi prezentat de posesorul sau (beneficiarul, in cazul in care nu a fost
girat sau ultimul giratar, daca a fost girat) la:

a) unitatea bancara care il deserveste (B.R.D.), in vederea:

incasarii in numerar sau in cont (daca tragatorul are cont deschis la B.R.D.)

remiterii la incasare pe circuit intrabancar (daca tragatorul are cont deschis la o

alta unitate bancara teritoriala a B.R.D.) sau, dupa barare de catre posesor, pe circuit interbancar
(daca tragatorul are cont deschis la o alta societate bancara, alta decat B.R.D.);

b) unitatea bancara teritoriala care deserveste tragatorul. In cazul decontarii

intrabancare, cecul poate fi prezentat pentru a fi incasat in cont sau in numerar conform
reglementarilor interne ale bancii si direct la unitatea bancara a platitorului.

Cecul cuprinde, conform art.1 din Legea nr. 59/1934, urmatoarele:

1) denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata

pentru redactarea acestui titlu;

2) ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani;

3) numele celui care trebuie sa plateasca (tras);

4) locul unde trebuie facuta plata;

5) data si locul emiterii;

6) semnatura celui care emite cecul (tragatorul).

Posibilitatile de circulatie (transmitere) ale unui cec sunt:

a) simpla remitere cazul cecului la purtator care in momentul emiterii, nu indica

expres beneficiarul sau poarta mentiunea la purtator. Acest cec va fi platit fie persoanei
desemnate ca beneficiar, fie detinatorului cecului.

b) cesiunea la creanta ordinara atunci cand cecul este emis pe numele unei anumite
persoane si contine mentiunea nu la ordin; in acest caz numai persoana nominalizata poate sa-l
incaseze.

10
 c) girarea operatiune prin care se transmite, odata cu remiterea, si toate drepturile
rezultate din cec. Ea este o mentiune speciala facuta pe verso-ul cecului in favoarea oricui,
inclusiv in favoarea tragatorului. Noul beneficiar poate, la randul lui, sa gireze cecul.

Plata cecului

Cecul este platibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plata a
cecurilor emise si platibile in Romania sunt:

8 zile, daca cecul este platibil chiar in localitatea in care a fost emis;

15 zile, in celelalte cazuri, si se calculeaza incepand cu ziua urmatoare datei emiterii

cecului. Prezentarea cecului dupa expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal
de actiune impotriva girantilor anteriori in cazul in care cecul nu ar fi platit. Toate persoanele care
in orice calitate s-au obligat prin cec (tragatori, giranti), sunt responsabile solidar in ceea ce
priveste plata cecului respectiv, cu toate ca obligatiile au fost asumate in momente diferite.

Anexa 1 CEC SIMPLU

11
 Circulatia unui cec

Societatea comerciala A achizitioneaza de la magazinul societatii comerciale

B produse electronice in valoare de 5 milioane lei.

Societatea comerciala A are cont curent deschis la B.R.D. iar societatea

comerciala B la B.C.R.

In baza disponibilului din contul curent, B.R.D. elibereaza un carnet de cecuri

societatii comerciale A;

La achizitionarea marfii, reprezentantul societatii comerciale A, completeaza o

fila din carnetul de cecuri cu datele necesare si suma reprezentand contravaloarea produselor
electronice cumparate, o semneaza si o inmaneaza reprezentantului magazinului;

Din acest moment societatea comerciala A se afla in postura de tragator, B.R.D.

are calitatea de tras si societatea comerciala B pe aceea de beneficiar;

Societatea comerciala A prezinta cecul la B.C.R. care il transmite la B.R.D.

pentru incasare;

B.R.D. achita cecul B.C.R.-ului;

Astfel se stinge datoria societatii comerciale A fata de societatea comerciala

B.

SCHEMA DE CIRCULATIE
12
 L
egenda:

1 se elibereaza carnetul de cecuri;

2 se incheie contractul de vanzare-cumparare;

3 S.C. A trage un cec asupra B.R.D.;

4 se remite cecul tras asupra B.R.D.;

5 se prezinta cecul la B.C.R.;

6 se prezinta cecul la plata;

7 se stinge creanta.

2. Cec barat

Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe
fata instrumentului si care nu are nimic inscris in spatiul delimitat de aceste linii, se numeste cec
cu barare generala. Acesta poate circula prin girare si este valabil in posesia ultimului posesor.

Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe
fata instrumentului si care, in spatiul delimitat d aceste linii, are inscrisa denumirea societatii
bancare B.C.R., se numeste cec cu barare speciala. In cazul cecului cu barare speciala sau
generala, beneficiarul este obligat sa recurga la serviciul unei societati bancare, printr-o unitate
bancara apartinand B.C.R., care sa primeasca plata in locul sau.

13
 Bararea poate fi facuta la emiterea cecului de catre tragator sau, in cursul circulatiei
acestuia, de catre oricare dintre posesorii instrumentului respectiv. Bararea generala poate fi
transformata in barare speciala prin redactarea denumirii B.C.R. intre cele doua lini paralele.
Bararea speciala nu se poate transforma in barare generala.

Cecul cu barare generala poate fi platibil numai unei societati bancare sau unui client al
societatii bancare aflate si in pozitia de tras pe instrumentul respectiv. Cecul cu barare speciala
poate fi platit numai societatii bancare (B.C.R.) a carei denumire se afla trecuta intre cele doua
linii paralele. Un cec barat poate fi dobandit de B.C.R. numai de la unul dintre clientii sai sau de
la o alta societate bancara. Astfel, B.C.R., care trebuie sa primeasca plata unui cec barat, poate sa
recurga pentru incasarea sumei la serviciile unei alte societati bancare.

Anexa 2 CEC BARAT

14
 3. Cec de calatorie

Cecul de calatorie este instrumentul de plata prin care tragatorul conditioneaza plata
acestuia de identitatea celor doua semnaturi puse pe cec de cumparator. In cazul unui cec de
calatorie, succesiunea operatiunilor este urmatoarea:

a) tragatorul vinde cecurile de calatorie unei persoane, denumita posesor;

b) in momentul cumpararii cecurilor de calatorie, posesorul inscrie o prima semnatura pe

fiecare cec in parte, in fata tragatorului;

c) posesorul cecurilor de calatorie le remite altei persoane in schimbul obtinerii unor

bunuri, servicii sau chiar numerar. Aceasta persoana este denumita beneficiar;

d) in momentul remiterii cecurilor de calatorie catre beneficiar, posesorul inscrie o a

doua semnatura in fata acestuia. Identitatea perfecta dintre cele doua semnaturi confirma
legalitatea cecului;

15
 e) beneficiarul incaseaza valoarea cecului de calatorie de la societatea bancara trasa unde
isi are deschis contul tragatorul.

Anexa 3 CEC DE CALATORIE

16
 Cec circular

Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de catre B.C.R. asupra unitatilor sale
teritoriale sau asupra altei societati bancare. Este platibil la vedere in oricare dintre locurile
indicate pe instrument de catre B.C.R. De regula, in cecul circular, societatea bancara emitenta
(B.C.R.) este atat tragator cat si tras. Prin cecul circular, B.C.R. se obliga se obliga definitiv sa
plateasca cecul respectiv in favoarea beneficiarului care este si clientul sau.

Cecul circular cuprinde urmatoarele mentiuni obligatorii:

a) denumirea de cec circular in cuprinsul instrumentului, astfel incat sa rezulte cu

precizie intentia emitentului de a se supune dispozitiilor legale privind acest tip de instrument;

b) promisiunea neconditionata a societatii bancare de a plati la vedere o anumita suma de

bani;

c) numele si prenumele primitorului, clientul B.C.R.;

d) data si locul in care a fost emis cecul;

e) semnatura reprezentantului legal al B.C.R.

Cecul circular este platibil la vedere in termen de 30 zile de la data emiterii. Posesorul
care nu prezinta cecul la plata in acest interval decade din dreptul de regres.

Anexa 4 CEC CIRCULAR

17
CECURI CU SI FARA LIMITA DE SUMA

Dispozitii comune ale cecurilor din carnete cu sau fara limita de suma
18
 Cecul din carnet cu sau fara limita de suma este un inscris prin care clientul, denumit
tragator, dispune bancii, denumita tras, sa-i plateasca din fondurile pe care le are la aceasta o
suma determinata unei terte persoane, denumita beneficiar.

Cecul este, deci un instrument de plata folosit de client. pentru care Banca efectueaza serviciul
de casa. Banca elibereaza clientului, contra cost, carnete de cecuri, cu blanchete in alb, pe care
acesta le completeaza la nevoie, in favoarea beneficiarului. iar banca este obligata sa-l deconteze in
limita fondurilor de care dispune clientul.

Cecurile din carnet cu sau fara limita de suma, se pot folosi pentru efectuarea platilor
privind livrarile de marfuri, executarile de lucrari, prestarile de servicii si cheltuielile ocazionate
de acestea (transport, manipulare, locatii, magazinaj etc), precum si alte cheltuieli. Clientii pot folosi,
fie un singur carnet de cecuri pentru toate categoriile de plati, fie carnete separate pentru fiecare
categorie de plata.

Pentru platile din fondurile cu destinatie speciala si cele ce privesc investitiile, care se
realizeaza integral sau partial din credite sau alocatii bugetare, clienti respectivi vor folosi, in mod
obligatoriu, carnete separate de cecuri.

Carnetele de cecuri cu sau fara limita de suma se utilizeaza numai de persoane juridice.

Banca nu accepta la plata decat cecuri pe formulare emise de ea, tipizate, numerotate si
avand stampila bancii, care sa cuprinda mentiunile obligatorii si anume:

- denumirea emitentului cecului si localitatea;

- codul fiscal al emitentului;

- nr. contului emitentului si banca la care este deschis;

- seria si nr. cecului, locul (judet. municipiu, oras, comuna) si data emiterii (ziua, luna in
litere, anul);

- denumirea bancii in calitate de tras;

- denumirea exacta a beneficiarului caruia urmeaza a i se face plata, in completare la

formula 'platiti.. .' si contul acestuia, si banca la care se face virarea;

- suma de plata in cifre si litere;

- semnaturile autorizate si stampila emitentului;

- scopul platii care se trece pe verso-ul cecului.

Lipsa uneia din mentiunile de mai sus, precum si orice conditii suplimentare, care se
adauga pe blancheta, duc la nulitatea cecului. Banca nu va primi, spre decontare, astfel de cecuri.
19
 Pe cec se pot face mentiuni numai referitoare la clauze facultative, raspunzand unor
necesitati specifice raporturilor dintre cei inscrisi pe CEC (tragator, tras si beneficiar), convenite intre
acestia.

Cecurile se completeaza cu cerneala sau pasta (neagra sau albastra), in mod clar. fara
corecturi si stersaturi, atat pe formularul propriu-zis al cecului, cat si pe partea ce ramane in
cotorul carnetului.

Locul liber, inainte si dupa suma in cifre, se bareaza cu doua linii.

In cazul in care spatiul special afectat este insuficient, elementele respective se pot
completa si pe verso-ul cecului.

Cand un CEC a fost completat gresit el se anuleaza si nu se decupeaza din carnet. Banca nu
primeste spre decontare cecuri cu corecturi si stersaturi sau care nu sunt completate in mod clar.

Cecurile se semneaza cu cerneala sau pasta neagra sau albastra de persoanele autorizate sa
dispuna de contul de la banca al clientului, titular al carnetului de cecuri, pentru care sunt depuse la
banca specimenele de semnaturi.

In cazul in care titularul carnetului de cecuri da imputernicire, pe raspunderea sa, unei alte
persoane din unitate sa semneze cecuri, este obligatoriu sa se respecte urmatoarele reguli:

a) pe verso-ul copertei din fata a carnetului de cecuri va figura specimenul de semnatura

al imputernicitului, confirmat de titularul carnetului, prin semnaturile autorizate si stampila;

b) cecurile emise de imputerniciti vor purta o singura semnatura. Este interzis ca e cecurile
semnate de imputernicit sa se aplice stampila clientului; aceasta se poate aplica numai in cazurile
in care cecul este semnat de persoanele autorizate sa dispuna de cont si care au specimene de
semnaturi depuse in acest scop in banca.

In cazul nerespectarii celor de mai sus, cecul in cauza va fi restituit de banca celui ce l-a
prezentat spre decontare. Clientul titular de carnet de cecuri cu sau fara limita de suma, folosind
acest instrument de plata, este obligat:

a) sa emita cecuri din carnet numai pentru marfuri efectiv livrate, lucrari executate si
prestari realizate, respectiv cheltuieli efectuate, si numai in limita mijloacelor banesti de care
dispune la banca.

Emiterea de CEC-uri de catre titularul de carnet (tragator), fara ca acesta sa dispuna de

fondurile necesare la banca (tras), atrage sanctiunile civile si penale prevazute de lege, la
prezentarea inscrisului spre decontare, precum si suspendarea de catre banca a folosirii acestui
instrument de plata;

b) sa organizeze controlul folosirii cecurilor emise de imputerniciti si a celor cu semnaturi

autorizate;
20
 c) sa prezinte bancii, pentru anulare, carnetele eliberate de banca, cu blanchetele ramase
nefolosite, in cazul in care inceteaza dreptul de a mai folosi acest instrument de plata sau titularul
renunta sa le mai utilizeze.

In cazul neindeplinirii obligatiilor de la acest punct, titularul carnetului poarta intreaga

raspundere pentru daunele ce pot fi cauzate lui si tertilor.

In caz de pierdere a carnetului de cecuri, sau a unei blanchete cec, titularul acestuia este
obligat ca, in afara formelor legale ce trebuie indeplinite in astfel de situatii (publicarea in
Monitorul Oficial si intr-un ziar de mare tiraj ), sa aduca la cunostinta in scris, unitatii bancii
emitente, pierderea respectiva, aratand numerele blanchetelor ramase nefolosite. Comunicarea se
va inregistra, la registratura bancii, care o preda imediat compartimentului decontari-contabilitate.

Compartimentul decontari-contabilitate din unitatea bancii, care a eliberat carnetul

anexeaza in aceeasi zi comunicarea pierderii carnetului la fisa de cont, fiind interzis ca, din ziua
respectiva. sa se mai achite vreun CEC din cele declarate pierdute.

In cazul primirii in banca spre decontare a unui CEC din cele declarate ca pierdute,
unitatea bancara va analiza provenienta acestuia si va sesiza, in aceeasi zi, organele de urmarire
penala, transmitand o copie dupa aceasta instiintare titularului carnetului.

Beneficiarul care primeste in plata cecuri cu sau fara limita de suma este obligat:

a) in cazul in care primeste in plata cecuri ce se emit de imputernicitul titularului de

carnet, sa legitimeze si sa verifice imputernicirea, sa ceara imputernicitului sa semneze cecul in fata
sa si sa verifice daca corespunde cu specimenul de semnatura de pe fila speciala din carnetul de
cecuri;

b) sa verifice daca cecul a fost completat cu toate datele si mentiunile de pe formular,

corect, clar, fara corecturi si stersaturi;

c) sa semneze si sa puna stampila pe partea din formular ramasa in cotorul carnetului

3.2 Decontarea pe baza ordinului de plata

Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia, unei
unitati bancare receptoare, de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani.

O astfel de dispozitie este considerata a fi ordin de plata daca:

societatea bancara receptoare intra in posesia sumei respective fie prin debitarea
unui cont al emitentului, fie prin incasarea ei de la emitent;

nu prevede ca plata trebuie facuta la cererea beneficiarului.

21
 El se utilizeaza pentru acoperirea unor obligatii certe sau viitoare, precum si pentru
crearea unor creante privind suma ce se va plati. Este folosit, de regula, in sfera operatiunilor
necomerciale.

Ordinul de plata se poate utiliza numai prin existenta disponibilului in contul din care se
va face plata si poate fi revocat, in orice moment, pana la efectuarea platii.

Ordinul de plata se utilizeaza si pentru transmiterea unor sume de bani in favoarea unor
imputerniciti ai ordonatorului, prin folosirea dispozitiei de plata ca instrument de decontare. In
acest caz, banca ordonatorului debiteaza contul acestuia si crediteaza contul bancii beneficiarului,
la care se transmite suma. Banca beneficiarului, la primirea ordinului de plata, inregistreaza sumele
primite in contul 'Ordine de plata neachitate' deschis pe numele ordonatorului si al imputernicitului.
Din acest cont banca face plati in numerar la cererea imputernicitului, dupa verificarea identitatii
acestuia, care trebuie sa corespunda cu datele din ordinul de plata, pe baza de ordin de plata intern
sau CEC.

Sumele neridicate de imputernicit, in termen de 30 zile de la data primirii ordinului de

plata, se returneaza bancii ordonatorului care le-a transmis.

Ordinul de plata poate fi folosit si pentru rezervarea, la beneficiar, a unor disponibilitati

cu o destinatie anume stabilita. In acest caz, banca beneficiarului inregistreaza sumele primite in
contul 'Ordine de plata neachitate'. Platile se vor efectua din acest cont, in numerar, pe baza de
ordin de plata intern sau CEC, dupa caz, ori prin virament pe baza de dispozitie de plata.

Documentele mentionate se vor semna de persoanele autorizate sa dispuna de sumele

transmise, fiind supuse acelorasi reguli de verificare, ca si platile ce se efectueaza prin contul de
disponibilitati banesti.

Pe drumul parcurs de ordinul de plata de la platitor la beneficiar se pot interpune mai

multe societati bancare, acestea efectuand succesiv operatiuni de receptie, autentificare, acceptare
si executare a ordinului de plata. Toata aceasta serie de operatiuni poarta denumirea de transfer
credit.

Participantii intr-un transfer-credit sunt urmatorii:

emitentul (non-bancar sau bancar) este persoana care emite un ordin de plata pe
cont propriu;
platitorul (client al societatii bancare initiatoare sau insasi societatea bancara
initiatoare) sau primul emitent;
beneficiarul (client al societatii bancare destinatare sau insasi societatea bancara
destinatara);
societatea bancara initiatoare este prima societate bancara emitenta a unui ordin
de plata;
societatea bancara destinatara este ultima societate bancara din lantul
transferului-credit, cea care receptioneaza si accepta ordinul de plata pentru a
pune la dispozitia beneficiarului suma de bani inscrisa in acesta.
22
 In vederea aducerii la indeplinire a dispozitiei platitorului exprimata prin emiterea
ordinului de plata, societatile bancare participante in vederea transferului-credit respectiv, trebuie
sa efectueze in ordine urmatoarele operatiuni:

receptia procedura de recunoastere a ordinului de plata;

autentificarea procedura prin care se determina ca ordinul de plata a fost emis
de persoana indicata ca emitent pe ordinul de plata;
acceptarea procedura prin care se recunoaste ca valabil u ordin de plata
receptionat, sau;
refuzul procedura utilizata in cazul in care o societate bancara receptoare
decide ca nu este posibil sa execute un ordin de plata dat de un emitent sau ca
executarea ar determina costuri excesive ori intarzieri in finalizarea transferului
credit;
executarea procedura de emitere a unui ordin de plata acceptat anterior.

Partile implicate in ordinul de plata, sunt:

1. Ordonatorul initiaza operatiunea, stabileste conditia platii, constituie sursa de

fonduri necesare, plateste sau poate revoca plata( inainte de executie).

2. Beneficiarul cel in favoarea caruia se efectueaza plata; se conformeaza

conditiilor prevazute in ordinul de plata.

3. Bancile

Banca ordonatoare da dispozitia pentru efectuarea platii prin ordinul de plata si

la care se constituie sursa de fonduri;

Banca platitoare banca la ghiseele careia se achita suma in contul beneficiarului.

Ordinul de plata trebuie sa contina obligatoriu urmatoarele mentiuni:

1) ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani;

2) numele sau denumirea beneficiarului si, dupa caz, numarul contului acestuia
deschis la B.R.D.;

3) numele sau denumirea platitorului, numarul contului acestuia deschis la B.R.D.;

4) denumirea societatii bancare initiatoare (B.R.D.);

5) denumirea societatii bancare receptoare (B.R.D.);

6) elementul sau elementele care sa permita autentificarea emitentului de catre

societatea bancara initiatoare (B.R.D.).

23
 Ordinul de plata se semneaza de catre compartimentul decontari-contabilitate pentru
intocmire si pentru inregistrare in 'Jurnalul de casa pentru plati si se trimite la casieria bancii pe
cale interna. Casierul bancii urmareste existenta stampilei bancii si verifica autenticitatea
semnaturilor persoanelor din banca din spatiul 'verificat', verifica identitatea persoanei
beneficiare, cu datele inscrise in ordinul de plata, dupa care elibereaza, sub semnatura,
beneficiarului suma de bani respectiva. Ordinul de plata semnat de casier se claseaza de acesta la
actele de casa ale zilei respective. Inregistrarea in debitul contului din care se plateste suma se
realizeaza in baza jurnalului de casa pentru plati.

Circulatia unui ordin de plata

societatea comerciala A, in vederea efectuarii unor reparatii, recurge la

serviciile societatii comerciale B;

societatea comerciala A se hotaraste ca plata serviciilor prestate de societatea

comerciala B, sa se efectueze printr-un ordin de plata;

in acest scop societatea comerciala A emite un ordin de plata al carui beneficiar

este societatea comerciala B;

ordinul de plata este prezentat de catre platitor bancii la care are deschis cont
curent, respectiv B.R.D., care este societatea bancara initiatoare;

B.R.D. efectueaza succesiv operatiunile de receptie, autentificare, acceptare si, in

final, executare a ordinului de plata primit catre B.C.R., la care are deschis cont curent societatea
comerciala B, ea avand calitate de banca destinatara;

in momentul acceptarii ordinului de plata de catre B.C.R., transferul - credit este

finalizat;

ulterior aceasta societate bancara va credita contul clientului sau, societatea

comerciala B, cu suma inscrisa pe ordinul de plata primit;

in acest fel societatea comerciala B isi recupereaza contravaloarea serviciilor

prestate.

3.3. Decontarea pe baza cambiei

Cambia este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura, in procesul
crearii sale, trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de tragator in calitate
de creditor, care da ordin debitorului sau, numit tras, sa plateasca o suma fixata la o data
determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordin acestuia din urma.

Cambia trebuie sa cuprinda, obligatoriu, urmatoarele elemente:

24
 1) denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba
intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;

2) ordinul neconditionat de a plati o suma determinata;

3) numele celui care trebuie sa plateasca (trasul);

4) numele celui caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;

5) data scadentei;

6) locul unde plata trebuie facuta;

7) data si locul emiterii;

8) semnatura celui care emite cambia (tragator).

Acceptarea cambiei

Acceptarea este actul prin care trasul, catre care s-a adresat tragatorul pentru plata prin
emiterea titlului, se obliga sa plateasca, la scadenta, suma aratata in cambie, posesorului legitim
al titlului.

Tragatorul, de la bun inceput, poate interzice prezentarea cambiei pentru acceptare

(cambie neacceptabila) cu exceptia cazurilor in care cambia este platibila la un tert sau in alta

localitate decat a domiciliului trasului sau daca este platibila la anume timp de la vedere.

Tragatorul este raspunzator de acceptarea cambiei. El se poate elibera de aceasta

raspundere ceea ce insa trebuie sa rezulte din insusi textul cambiei potrivit punctului precedent.
Prezentarea cambiei la acceptare este facultativa si va putea fi facuta oricand, dar nu mai tarziu de data
scadentei. Prezentarea la acceptare va putea fi facuta atat de posesorul cambiei, cat si de un simplu
detinator al ei. Prin neprezentarea cambiei la acceptare nu rezulta in acest caz nici un fel de
raspundere pentru posesor. Prezentarea cambiei la acceptare trasului, poate fi obligatorie daca
tragatorul insereaza pe titlu o indicatie expresa in acest: sens, fixand sau nu un termen obligatoriu
pentru prezentare. Este obligatorie prezentarea la acceptare in cazul in care cambia este platibila la
un anumit timp de la vedere, deoarece de la data prezentarii la acceptare incepe sa curga termenul
pentru scadenta.

In cazul acestor cambii termenul pentru prezentarea la acceptare este de un an de la data

emiterii cambiei, tragatorul putand reduce sau prelungi acest termen prin mentiuni exprese in text.
Girantii pot numai sa reduca acest termen. Daca in titlu este indicata o persoana pentru a accepta
cambia la nevoie cu formula 'indicatul la nevoie' si daca trasul nu a acceptat titlul, el trebuie
prezentat pentru acceptare si indicatului la nevoie.

25
 Acceptarea trebuie sa fie scrisa pe cambie, de regula, pe fata si sa poarte semnatura trasului.
Daca acceptarea este scrisa pe spatele cambiei, ea va trebui sa fie intotdeauna exprimata prin
'acceptat' sau 'voi plati'', voi onora'. Acceptarea poate fi valabil facuta pe un duplicat. Pe o copie a
cambiei nu poate fi facuta acceptarea.

Pentru cambiile platibile la un anumit termen de la vedere si pentru cambiile care trebuie sa
fie prezentate spre acceptare intr-un termen stabilit de catre tragator sau de catre un girant,
acceptarea trebuie sa poarte data cand este facuta (anul, !una si ziua), cu exceptia cazului cand
posesorul cere ca ea sa poarte data zilei prezentarii. Acceptarea trebuie sa fie neconditionata.

Acceptantul poate accepta o suma mai mica decat aceea prevazuta in cambie, fara ca
posesorul cambiei sa poata sa refuze aceasta suma.

In cazul in care tragatorul unei cambii indica un loc de plata, altul decat cel a
domiciliului trasului, fara a indica si persoana care trebuie sa faca plata, acceptantul are obligatia
ca, odata cu acceptarea, sa arate si persoana care va face plata la locul indicat de tragator. In caz
contrar, plata se va face de catre acceptantul insasi. La cambia care prevede plata la domiciliul
trasului, odata cu acceptarea, trasul poate indica un alt Ioc de plata, insa in cadrul aceleiasi localitati.

Prin acceptare trasul se obliga a plati cambia la scadenta devenind obligatul principal in
lantul obligatiilor cambiale. Obligatia trasului de a plati cambia, asumata prin acceptare, este valabila
si in cazul in care tragatorul este declarat in stare de faliment, chiar daca acceptantul nu a
cunoscut acest lucru in momentul acceptarii. In cazul cand trasul refuza acceptarea, posesorul poate
urmari de indata pe tragator sau pe oricare dinte giranti.

In caz de neplata la scadenta de catre obligatul principal, posesorul titlului se poate

indrepta, pe cale de regres, contra oricaruia dintre obligati si implicit contra oricaruia dintre giranti.
Girantul se poate exonera de garantia de acceptare si plata fata de giratari prin inserarea unei clauze in
acest sens in textul girului, precum: 'fara garantie', 'fara raspundere' sau 'fara obligo'. Girantul poate interzice
un nou gir.

Cambia girata poate fi data in garantie pentru asigurarea unei alte creante pe care giratarul o
are contra, girantului prin inserarea in gir a uneia din formule: 'in garantie', 'valoarea in gaj' sau 'valoarea in
garantie, sub semnatura girantului.

Cambia girata in garantie de catre girantul care datoreaza o suma de bani giratarului, da
dreptul giratarului sa se despagubeasca cu preferinta din suma incasata in baza titlului, fata
de ceilalti creditori ai debitorului girant care a dat cambia in gaj.

Pentru valabilitatea gajului, mentiunea gajarii titlului va trebui sa fie cuprinsa chiar
in gir si sa poarte semnatura girantului.

Scadenta si plata cambiei

26
 Scadenta este termenul la care cambia este exigibila si trebuie platita. Scadenta trebuie sa
rezulte din textul titlului si trebuie sa fie certa, adica sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim
in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata.

Scadenta trebuie sa fie unica, titlul cu scadente succesive fiind nul. Cambia care
poarta o scadenta anterioara datei de emitere sau o scadenta ce nu se poate verifica este nula.

Felurile scadentei

Scadenta poate fi:

- la vedere;

- la un anumit timp de la vedere;

- Ia un anumit timp de la data emiterii;

- la o data fixa.

Cambia cu scadenta Ia vedere este platibila la prezentare si in orice caz in termenul legat
de un an de la emitere s a u in termenul fixat de tragator, care iI poate reduce sau prelungi, sau de catre
giranti care nu pot decat sa reduca termenul. Daca tragatorul stipuleaza ca o cambie platibila la vedere
nu trebuie prezentata spre plata inaintea unei anumite date, termenul de prezentare al cambiei curge
de la acea data.

Scadenta unei cambii la un anumit timp de la vedere este determinate de data acceptarii sau
de data vizei pusa de debitor pe cambie care atesta ca posesorul s-a prezentat cu cambia la debitor.

In caz de refuz de acceptare, termenul curge de la data protestului pentru neacceptare sau
refuz de datare.

In cazul in care a fost omisa precizarea datei prezentarii, acceptarii sau, datei dresarii
protestului, atunci data de la care curge termenul este ultima zi a termenului de un an de la data
emiterii cambiei.

Scadenta cambiei la un anume timp de la data emiterii poate fi exprimata in zile,

saptamani, l u n i si ani de la data emiterii.

Daca scadenta este la inceputul, la mijlocul sau la sfarsitul lunii, prin acest termen
se intelege prima, a cincisprezecea sau ult i ma zi a lu ni i .

Daca scadenta este fixata in luni, ea se calculeaza fara a se tine seama de variatia
numarului de zile calendaristice ale fiecarei luni.

Daca o cambie este scadenta intr-un anumit an sau peste un numar de ani, atunci
scadenta va fi in ziua anului indicat, care trebuie sa corespunda zilei si lunii de emitere a cambiei.
27
 Prezentarea la plata si locul platii

Posesorul cambiei platibila la o zi fixa sau la un anume termen de la data emiterii sau de !
a vedere trebuie sa ceara plata, fie in ziua scadentei, fie in una din cele doua zile lucratoare
urmatoare, exclusiv zilele reprezentand sarbatori legale.

Cambia se prezinta la scadenta la plata la locul si adresa indicata pentru plata in titlu. In
lipsa aratarii unei adrese, cambia trebuie sa fie prezentata pentru plata:

a. la domiciliul trasului sau al persoanei desemnata expres in cambie sa plateasca pentru

el, indiferent daca acesta a acceptat-o sau nu;

b. la domiciliul acceptantului prin interventie sau al persoanei desemnata in cambie sa

plateasca pentru acesta;

c. la domiciliul celui indicat in cambie, la nevoie.

Plata cambiei va fi ceruta la locuinta debitorului persoana fizica sau la sediul principal al
debitorului persoana juridica.

In cazul in care locuinta sau sediul debitorului nu pot fi gasite, posesorul cambiei trebuie
sa ceara plata la ultimul domiciliu cunoscut al debitorului. Daca nici astfel debitorul nu este gasit,
posesorul cambiei trebuie sa adreseze protest.

Posesorul poate prezenta cambia la plata si prin intermediul unei case de compensatii. In
cazul in care cambia este sechestrata de o autoritate judecatoreasca, posesorul legitim poate cere
plata, in baza unui ordin al autoritatii judecatoresti. Debitorul platitor devine posesorul cambiei
in baza acestui ordin.

Eefectuarea platii

La cererea trasului, odata cu primirea platii, posesorul cambiei este obligat sa predea
titlul pe care a inscris mentiunea 'achitat'.

Anexa 5 CAMBIA

28
 Cambia este un instrument de plata de debit, irevocabil, titlu de credit obiectivizat,
platibila la termen, cu un anumit grad de risc al incasarii, instrument compensabil de debit.

29
 Intr-o cambie platibila la vedere (cand nu se precizeaza data scadentei) sau la un anume
timp de la vedere, tragatorul poate stipula ca suma va fi purtatoare de dobanda. Aceasta mentiune
va trebui sa cuprinda obligatoriu cel putin doua clauze cumulative:

- suma este purtatoare de dobanda;

- nivelul dobanzii este de ___% pe an.

Cambia poate fi transmisa prin gir. Girul este un act prin care posesorul titlului, numit
girant, transfera altei persoane, numita giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu odata
cu predarea acestuia, toate drepturile decurgand din titlul astfel redactat si completat. Prin gir,
posesorul cambiei da ordin trasului sa plateasca suma mentionata in titlul persoanei in favoarea
careia a transmis cambia.

Mentiunile privind circulatia cambiei prin gir se fac de regula pe spatele titlului, ceea ce
face ca operatia de girare sa mai poarte si numele de andosare.

In cazul in care posesorul legal al cambiei (beneficiarul sau ultimul giratar intr-un sir
neintrerupt de giruri) doreste incasarea banilor inainte de scadenta, acesta poate gira titlul catre o
societate bancara, operatiune ce poarta denumirea de scontare.

In vederea scontarii, posesorul unei cambii poate intra in relatie cu banca astfel:

a) prin girarea cambiei in favoarea bancii cu mentiunea in garantie, valoarea in gaj

sau valoarea in garantie prin aceasta posesorul putand sa garanteze o alta obligatie (imprumut)
catre banca, iar banca sa-si asigure o creanta a sa fata de posesorul cambiei;

b) prin girarea propriu-zisa a cambiei de catre o societate bancara (scontare) in care caz
posesorul poate sa-si procure bani inainte de scadenta.

Circulatia unei cambii

societatea comerciala A a livrat, la 30 septembrie 2004, catre societatea

comerciala B, utilaje in valoare de 15 milioane lei. Termenul de plata este 1 noiembrie 2004;

societatea comerciala A trebuie sa restituie B.R.D. ultima rata a unui credit in

valoare de 15 milioane lei, scadent tot la 1 noiembrie 2004;

societatea comerciala A emite o cambie care trebuie platita de societatea

comerciala B direct B.R.D.;

din momentul completarii cambiei, societatea comerciala A are calitatea de

tragator, societatea comerciala B se afla in pozitia de tras, iar B.R.D. este beneficiarul cambiei;

societatea comerciala A remite cambia B.R.D.;

30
 la data de 1 noiembrie 2004, B.R.D. incaseaza suma de pe cambie da la societatea
comerciala B. In acest fel se achita creditul acordat pentru societatea comerciala A de catre
B.R.D. si totodata datoria societatii comerciale B fata de societatea comerciala A.

3.4 Decontarea pe baza biletului la ordin

Biletul la ordin este un instrument de plata si titlu de credit, sub semnatura privata, prin
care o persoana numita subscriitor sau emitent, in calitate de debitor, se obliga sa plateasca unei
persoane numita beneficiar, care are calitatea de creditor, o suma fixa de bani, la un anumit
termen sau la prezentare. Obligatia subscriitorului (emitentului) unui bilet la ordin este identica
cu aceea a trasului acceptant al unei cambii, in sensul ca se obliga in mod neconditionat sa
plateasca la scadenta suma inscrisa pe titlu.

Biletul la ordin este o promisiune de a plati si nu un mandat de plata. El se transmite prin

girare. Obligatiile rezultand dintr-un bilet la ordin se supune acelorasi reguli generale ca si cele
rezultand dintr-o cambie. Totusi, acceptarea biletului la ordin nu se admite deoarece emitentul are
aceleasi obligatii ca si cel care accepta o cambie.

Biletul la ordin trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii:

1) denumirea de bilet la ordin;

2) promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata (suma trebuie sa fie

mentionata in cifre si litere);

3) numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta (beneficiarul).
Banca accepta numai bilete la ordin in care numele beneficiarului este indicat clar. Biletul la
ordin nu poate fi la purtator;

4) data emiterii unica, posibila si certa;

5) semnatura emitentului (subscriitorului), iar in cazul persoanelor juridice,

stampila;

6) data scadentei;

7) locul de plata;

8) locul unde a fost emisa.

In textul biletului la ordin se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii care, prin
titlul respectiv, sa stipuleze clauze facultative, raspunzand unor necesitati specifice din practica
comerciala si financiara si care fac obiectul intelegerii dintre persoanele care isi pun semnatura pe
titlu.

31
 Banca nu va accepta in cadrul operatiunilor ei bilete la ordin carora le lipsesc una sau
mai multe din mentiunile obligatorii stipulate de lege, cu exceptia urmatoarelor cazuri:

a) in situatia in care indicarea scadentei nu se face in mod expres pe titlu, se va

considera biletul la ordin ce fiind platibil la vedere;

b) in situatia in care locul de plata nu se face in mod expres pe titlu, se va considera

ca loc de plata al biletului la ordin, locul emiterii titlului, care este in acelasi timp si loc al
domiciliului emitentului;

c) in situatia in care in biletul la ordin nu se arata locul unde a fost emis, se

considera ca loc al emiterii locul indicat langa numele emitentului.

Obligatia emitentului unui bilet la ordin este similara cu aceea a trasului acceptant al
unei cambii, el fiind obligatul principal al biletului la ordin. Potrivit legii, emitentul se obliga a
plati biletul la ordin, iar in caz de neplata, posesorul are o actiune directa asupra sa.

Biletului la ordin i se aplica toate dispozitiile privitoare la scadenta cambie. Ca urmare,

biletul la ordin platibil la un anumit termen de la vedere, trebuie prezentat emitentului spre
avizare pentru a da posibilitatea curgerii termenului de un an de la data emiterii titlului. Termenul
de plata va curge in acest caz de la data vizei puse de emitent. Viza pusa de emitent presupune
inscrierea semnaturii acestuia pe fata titlului sub mentiunea vazut cu ocazia prezentarii titlului
de catre beneficiar la emitent. In cazul in care emitentul refuza sa puna viza, posesorul va adresa
protest pentru nedatare si in acest caz termenul curge de la data protestului.

Circulatia unui bilet la ordin

societatea comerciala A incheie un contract cu societatea comerciala B pentru

construirea unei hale de productie in valoare de 500 milioane lei, urmand ca suma sa fie achitata
in termen de 30 zile de la receptia halei;

dupa incheierea contractului, societatea comerciala A completeaza un bilet la

ordin prin care se obliga sa plateasca suma de 500 milioane lei societatii comerciale B;

din acest moment societatea comerciala A se afla in pozitie de emitent, iar

societatea comerciala B este beneficiarul biletului la ordin;

la scadenta aceasta din urma, prezinta biletul la ordin, pentru incasarea sumei, fie
la societatea comerciala A, fie bancii acesteia;

societatii comerciale B i se achita contravaloarea biletului la ordin.

3.5.CARDUL

Cardul este instrumentul de plata electronica, prin intermediul caruia posesorul dispune de
disponibilitatile banesti din contul curent atasat deschis in aceeasi moneda la Banc, cu
32
respectarea prevederilor prezentelor Conditii Generale Bancare. Prin completarea formularelor
standard ale Bncii, persoana fizica solicita deschiderea unui cont curent in nume propriu/solicita
atasarea la un cont curent existent a unui card utilizabil pe respectivul cont, devenind titular de
cont cu card atasat.

Cardurile reprezint tehnologii bancare noi, avnd impact puternic asupra modalitilor de
efectuare a operaiunilor cu i fr numerar.Cunoscute i sub denumirea de bani de plastic,
acestea au un caracter dual n ceea ce privete operaiunile bneti.
Pe de o parte, ele pot fi un mijloc de obinere a numerarului de la automatele bancare, acesta
urmnd a fi folosit ulterior pentru plata propriu-zis. Pe de alt parte, ns, ele capt un tot mai
pronunat caracter de instrument de decontare, prin mijlocirea direct a transferului de sume de
bani i efectuarea ncasrilor-plilor, fr implicarea numerarului. Privit din cea de-a doua
perspectiv, cardul reprezint un instrument de plat-ncasare bazat pe electronic,ca alternativ
la instrumentele clasice, numerarul i cecul. Deintorul su are dreptul de acces la o procedur
de autorizare i efectuare a operaiunilor de ncasare/plat cu card.

CAPITOLUL 4.OPERAIUNILE BANCARE DE CREDIT

4.1 Operatiunile bancare de credit. Generalitati.

Principala activitate a bncilor comerciale este aceea de intermediere, respectiv de a pune n legtur pe
deintorii de fonduri temporar disponibile cu cei care au nevoie temporar de resurse financiare
suplimentare, pentru realizarea anumitor procesede produc ie sau investi ii.
Pentru realizarea acestor activiti principale, de intermediere, bncile efectueaz o serie ntreag de
operaiuni, circumscrise activitii de comer cu bani.
Operaiunile bancare:
-operatiuni de atragere de resurse la vedere sau la termen, n monedana ional sau n valut, ori legate de
acestea, numite si operatiuni de pasiv fiindc se reflect n pasivul bilan ului unei bnci;
-operatiuni legate de plasarea resurselor n credite, pe pia a interbancarsau n titluri de stat, n lei sau n
valut, pe termen scurt, mediu sau lung,numite si operaiuni de activ, deoarece se reflect n activul
bilanului unei bnci.

Creditul este operaiunea prin care se ia n stapnire imediat resurse, n schimbul unei promisiuni de
rambursare viitoare, n mod normal nsoit de plata unei dobnzi ce remunereaza pe mprumutator.

Operaiunea de creditare privete dou pri: o parte acord creditul. Cealalta parte l primeste, sau altfel
spus, se ndatoreaz.

33
Trsturile caracteristice ale creditului bancar sunt:

Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezint o mare diversitate n ce prive te

apartenena la structurile social-economice, motivele angajrii n raport de credit si durata angajrii sale,
astfel c ierarhizarea acestor laturi, n amnunt, este dificil.
O apreciere general asupra naturii participanilor la procesul de creditare:creditorii si debitorii,
contureaz trei categorii principale si de ampl cuprindere(ntreprinderile, statul si popula ia).
Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit, presupune riscuri, si necesit, n
consecin, adesea, angajarea unei garanii.

n raporturile de credit, riscurile probabile sunt:

- riscul de nerambursare;
- riscul de imobilizare.

Riscul de nerambursare const n probabilitatea ntrzierii pltii sau a incapacitatii de plat datorit
conjuncturii, dificulttilor sectoriale, sau deficientelor mprumutatului.
Riscul de imobilizare survine la banc, sau la detintorul de depozite, care nu
este n msur s satisfac cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni
nereuite a creditelor acordate.
Creditele care se acorda, de regula, prin bnci, angajeaz fonduri ce nu apar in
bncii. De aici necesitatea, n scopul unei ferme gestiuni a fondurilor ce i sunt
ncredintate, ca bancherul sa-si ntreasc pozitia sa de creditor prin garantii
personale sau reale.

Dobnda este o caracteristica esentiala a creditului.

Tranzacia. Acordarea creditului

Creditul poate fi consimtit n cadrul unei tranzactii unice; acordarea unui mprumut, vnzarea unei
obligatiuni, angajarea unui depozit.

4.2 Sferele creditului

n literatura de specialitate, lundu-se n considerare natura si continutul creditului, au fost delimitate cinci
forme fundamentale de credit.

4.2.1 Creditul comercial

Acordarea de credite sub form de marf este o practic secular care si are originea n procesul diviziunii
primare a muncii, atunci cnd, din masa productorilor s-au desprins comercianti, agenti economici
specializati n desfacerea mrfurilor.

Creditul comercial este forma cea mai reprezentativa a creditului n economia de piata, constnd n
acordarea reciproc a unei amnari a platii, de catre agentii economici activi, cu prilejul vnzarii
marfurilor. El apare din faptul ca, n timp ce unii agenti economici dispun de marfuri deja fabricate, gata
spre a fi vndute, alti agenti care au nevoie de aceste marfuri nu dispun "o perioada de timp" de mijloace
banesti pentru a le cumpara. Rezulta ca prin intermediul creditului comercial este favorizat procesul de
transformare a marfii n bani, punnd n evidenta capacitatea acestei forme de credit de a accelera
circulatia marfurilor. n economia de piata, instrumentul specific creditului comercial l constituie cambia.

34
Pe masura ce productia marfurilor s-a diversificat si retelele comerciale, credite ntre ntreprinderi, acopera
o parte semnificativa din resursele financiare ale ntreprinderilor, implicnd o gama larga de variatii.

Marfurile primite pe credit comercial (indiferent daca sunt formularizate prin instrumente de credit
exprese, sau fac parte dintr-un contract general (ntre agenti) reprezinta, pentru beneficiari, datorii
exigibile si implica o amnare, mai scurta sau ndelungata, a termenului de plata. n acest fel, creditul
comercial actioneaza n economia beneficiarului ca o sursa suplimentara de capital circulant, scutindu-l pe
acesta de a recurge, n acest scop, la alte surse, de pilda la creditul bancar.

n prezent, n tarile dezvoltate, creditele comerciale, credite ntre ntreprinderi, acopera o importanta parte
din resursele financiare ale ntreprinderilor, acopera importanta parte din resursele financiare ale
ntreprinderilor, implicnd o gama semnificativa de variatii.

Motivatia amnarii termenelor de plata si respectiv durata si dimensiunile creditului comercial sunt
determinate de trei factori interconditionati, cu actiune convergenta:

Factorul economic, decurgnd din interesele comune ale partilor n cresterea fluiditatii
schimburilor si diminuarea costurilor de organizare. Elasticitatea dovedita de furnizori, prin
creditul comercial, serveste intereselor ambelor parti si faciliteaza circulatia marfurilor.
Factorul comercial implica utilizarea creditului ca forma de promovare a vnzarilor, practicata de
catre furnizor n conditii concrete, genernd o varietate de termene de plata si de dimensiuni ale
creditului. Clientul, beneficiar al prelungirii termenului de plata, preia efectul pozitiv, care
actioneaza pentru el ca o reducere de pret, scutindu-l de eventuale costuri privind procurarea
mijloacelor de plata;
Factorul financiar implic punerea la dispozitia clientului, de catre furnizor, pentru o perioada
data, a unei parti a capitalului sau, sub forma de marfa, a carei plata este amnata. Acest factor are
o importanta crescnda, att n activitatea cumparatorului, ct si n cea a furnizorului.

4.2.2 Creditul obligatar

Creditul obligatar exprima relatii ntre unitati economice si institutii n calitate de debitori, care emit
obligatiuni, pe de o parte, iar, pe de alta parte, subscriptorii de obligatiuni, n calitate de creditori, care si
avanseaza capitalul n scopul obtinerii unei venit sigur sub forma principala de dobnzi.

Obligatiunea este nscrisul care consemneaza raportul de credit si forma prin care, n principal, se
desfasoara.

Obligatia este un titlu de recunoastere a datoriei care reprezinta o creanta financiara, pe care detinatorul
(creditorul) o are asupra emitentului (debitorul).

Dezvoltarea pe scara larga a creditului obligatar a extins activitatea institutiilor de evaluare mobiliara.

Fiind un proces de evaluare a pozitiei financiare a unui titlu de mprumut, ratingul exprima o apreciere
asupra riscurilor legate de rambursare sau plata a dobnzilor. Desfasurnd o activitate de expertizare n
favoarea investitorilor, institutiile de rating pot consolida buna apreciere a emitentilor de obligatiuni,
promovnd prin aceasta emisiunea valorilor mobiliare.

35
4.2.3 Creditul ipotecar

Creditul ipotecar este reglementat prin Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii
imobiliare si prin Normele metodologice nr. 3/2000 emise n aplicarea acestei legi de catre Banca
Nationala a Romniei si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare este definit de art. 1 din Legea nr. 190/1999 ca fiind creditul
acordat de institutii financiare autorizate, destinat sa finanteze construirea, cumpararea, reabilitarea,
consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau comerciala.

Creditori ipotecari pot fi, conform art. 6 din Legea nr. 190/1999, bancile, persoane juridice romne,
sucursalele bancilor, persoane juridice straine, Agentia Nationala pentru Locuinte, Casa de Economii si
Consemnatiuni si alte institutii financiare abilitate prin lege, inclusiv fondurile ipotecare, toate aceste
institutii aflndu-se sub supravegherea prudentiala a Bancii Nationale a Romniei.

Pot beneficia de credite ipotecare persoanele fizice care au cetatenia romna si domiciliul n Romnia si
persoanele juridice romne care au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau
extinderea imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau comerciala, precum si persoanele juridice
romne care doresc sa construiasca locuinte de serviciu sau de interventie pentru salariatii lor.

Acordarea, garantarea si derularea creditelor ipotecare se vor realiza pe baza unor norme interne de
creditare ale mprumutatorilor, reglementnd, potrivit art. 4 din Normele metodologice nr. 3/2000,
organizarea activitatii, conditiile de acordare a creditelor (rata dobnzii, valoarea maxima a creditului
acordat unui mprumutat etc.); documentatia care trebuie sa nsoteasca cererea de acordare a creditului;
competentele de aprobare a creditelor; indicatorii de evaluare a bonitatii solicitantilor de credite; criteriile
de evaluare a devizelor estimative si a devizelor ce urmeaza a fi ipotecate.

Creditul ipotecar se acorda n lei, pe o perioada de minimum 5 ani pentru persoanele juridice si de
minimum 10 ani pentru persoanele fizice. Potrivit art. 3 din Legea nr. 190/1999, el va fi garantat prin
ipoteci sau privilegii, astfel cum sunt definite la art. 1737 C.civ., asupra imobilului - teren sau constructii -
pentru care se acorda creditul. Ipoteca astfel constituita poate avea ca obiect terenul si constructiile
ridicate pe acesta ulterior constituirii sale, n limita valorii stabilite prin contract si pe masura utilizarii
creditului, derogndu-se expres de la prevederile art. 1775 C.civ., potrivit carora bunurile viitoare ale
debitorului nu pot fi obiectul ipotecii. Potrivit art. 9 din Normele metodologice nr. 3/2000, valoarea
garantiilor nu poate fi mai mica de 120% din valoarea creditului ipotecar.

Ipotecile sau privilegiile constituite pentru garantarea mprumuturilor ipotecare dureaza pna la
rambursarea integrala a creditului pentru garantarea caruia au fost nfiintate, nefiind aplicabile dispozitiile
art. 1786 C.civ., privind conservarea inscriptiilor imobiliare. n cazul n care partile contractului de credit
sunt de acord, ipoteca va putea fi transferata asupra altui imobil cu o valoare cel putin egala cu cea a
imobilului ipotecat anterior. Dupa nscrierea ipotecii asupra noului imobil, garantiile anterior constituite
asupra acestuia si nceteaza de drept efectele.

Prin art. 5 din Legea nr. 190/1999 se ngradeste dreptul proprietarului imobilului de a-l nstraina:
pna la rambursarea integrala a creditului, imobilele ipotecate vor putea fi nstrainate numai cu
acordul prealabil

36
al creditorului ipotecar, contractele ncheiate cu nerespectarea acestei dispozitii fiind lovite de nulitate
absoluta.

Legea nr. 190/1999 si Normele nr. 3/2000 stabilesc clauzele obligatorii ntr-un contract de credit ipotecar,
n scopul protectiei mprumutatilor, si conditiile n care se ncheie aceste contracte. Astfel, pentru
obtinerea unui credit solicitantii trebuie sa depuna o cerere nsotita de o serie de documente, atestnd
destinatia creditului si bonitatea financiara. Inspectorii de credite ai institutiei financiare vor ntocmi un
referat cuprinznd datele de identificare ale solicitantului; informatii referitoare la creditul solicitat (suma,
scadenta, destinatia, garantiile); informatii despre bonitatea solicitantului etc. Pe baza referatului aprobat,
cu cel putin 10 zile nainte de semnarea contractului, mprumutatorul va pune la dispozitie mprumutatului
o oferta scrisa, cuprinznd toate conditiile contractului, precum si termenul de valabilitate a acestuia.
Contractul de credit ipotecar va cuprinde conditiile de scadenta, dobnda, valoarea garantiilor, clauze
privind neonorarea la scadenta a creditului si a dobnzii; contractul nu va putea fi modificat dect prin
acordul scris al partilor.

Art. 11 din Legea nr. 190/1999 interzice expres conditionarea acordarii unui credit ipotecar de obligatia
beneficiarului creditului de a cumpara sau de a subscrie valori mobiliare ale mprumutatorului, indiferent
sub ce forma, cu exceptia achizitionarii de titluri de participare ale fondurilor ipotecare.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 190/1999, suma creditului acordat va fi pusa la dispozitie beneficiarului
esalonat sau integral, plata facndu-se direct catre vnzator, n cazul cumpararii unui imobil, respectiv
catre constructor, n celelalte cazuri. n cazul n care lucrarile pentru care s-a acordat creditul ipotecar vor
fi efectuate n regie proprie de catre beneficiarii acestuia, sumele de bani se vor transmite acestora
conform unui plan de finantare stabilit prin contract.

n cazul n care prin contractul de credit ipotecar s-a stabilit ca rata dobnzii sa fie variabila, se vor aplica,
potrivit art. 14 din lege, urmatoarele reguli:

a. variatia ratei dobnzii trebuie sa fie legata de fluctuatiile unui indice de referinta, ales dintr-o serie
de indici de referinta a caror lista si mod de calcul vor fi stabilite prin hotarre a Guvernului, dupa
avizarea de catre Banca Nationala a Romniei;

b. contractul poate sa prevada ca variatia ratei dobnzii este limitata, n sens crescator si descrescator,
la un anumit nivel fata de rata initiala a dobnzii. Contractul poate sa prevada, de asemenea, ca rata
dobnzii nu variaza dect atunci cnd modificarea n sens crescator sau descrescator nregistreaza, fata de
rata initiala a dobnzii, o diferenta minimala determinate;

c. modificarea ratei dobnzii trebuie comunicata mprumutatului cel mai trziu la data aplicarii noii
rate.

De asemenea, Legea nr. 190/1999 instituie obligativitatea ncheierii de catre mprumutat a unui contract de
asigurare privind bunurile ipotecate, valabil pe toata durata creditului ipotecar, n care mprumutatorul va
figura ca beneficiar al politei de asigurare. Primele de asigurare vor fi achitate de catre mprumutat, odata
cu rambursarea ratelor privind creditul ipotecar primit.

37
n cazul n care mprumutatul este o persoana juridica, el va trebui sa ncheie, pe lnga contractul de
asigurare amintit, un contract de asigurare pentru riscul nefinalizarii constructiilor pentru care s-a acordat
creditul ipotecar, beneficiarul fiind mprumutatorul.

Contractele de asigurare se vor ncheia cu o societate de asigurari, mprumutatorul neavnd dreptul sa

impuna mprumutatului un anumit asigurator.

Legea nr. 190/1999 instituie o procedura speciala de executare a creantelor institutiilor care acorda credite
ipotecare. Astfel, potrivit art. 19, n cazul ntrzierii la plate, mprumutatorul va trimite beneficiarului
mprumutului o notificare prin scrisoare recomandata, prevenindu-l asupra consecintelor ncalcarii
clauzelor contractului. n cazul n care, n termen de 30 de zile de la primirea notificarii, beneficiarul
creditului nu execute obligatiile, contractul de credit ipotecar se considera reziliat de plin drept, iar
ntreaga suma a ratelor de credit cu dobnzile aferente devine exigibila.

Contractul de credit ipotecar constituie, la fel ca orice contract de credit bancar, titlu executoriu, urmnd
sa fie investit cu formula executorie de catre instanta locului unde este situat imobilul.

Potrivit art. 23 din Legea nr. 190/1999, executarea creantelor ipotecare sau privilegiate conform art. 1737
C.civ. se va face de catre executorii proprii ai institutiilor financiare autorizate sau de catre executorii
judecatoresti, dupa caz.

n scopul mobilizarii creantelor ipotecare si privilegiate, legea reglementeaza cesiunea acestora si

transformarea lor n titluri de valoare. Astfel, potrivit art. 24 din Legea nr. 190/1999, creantele ipotecare si
privilegiate, care fac parte din portofoliul unei institutii financiare autorizate prin lege, pot fi cesionate
unor institutii financiare autorizate sa actioneze pe pietele de capital. Cesiunea priveste numai creantele
ipotecare din portofoliul detinut, care au caractere comune cu privire la natura, originea si riscurile lor.

Cesiunea creantelor ipotecare va fi notificata, n termen de 10 zile de la efectuarea ei, prin scrisoare
recomandata, de catre institutia financiara cedenta debitorului cedat. Potrivit art. 27 din Legea nr.
190/1999, n cazul n care institutia financiara autorizata cedenta si cea cesionara nu hotarasc altfel,
rambursarea creditelor ipotecare va fi efectuata n continuare prin institutia cedenta, care va transmite
institutiei financiare cesionare sumele astfel obtinute. Cheltuielile generate de aceasta operatiune vor fi
suportate de cesionar n limita sumelor stabilite prin actul de cesiune a portofoliului respectiv. Totodata, n
cazul n care institutia cedenta va continua se primeasca sumele rambursate, executarea ipotecilor si a
privilegiilor va fi facuta de catre aceasta n numele si pentru institutia cesionara, pe cheltuiala acesteia din
urma.

De asemenea, conform art. 25 din lege, n baza portofoliului creantelor ipotecare si privilegiate, institutiile
financiare abilitate vor putea emite titluri de valoare negociabile pe piata de capital (numite titluri
ipotecare), n limita a 75% din valoarea portofoliului detinut (valoarea nominala totala a creantelor
ipotecare detinute la momentul emisiunii). Acestor titluri, care au calitatea de valori mobiliare emise n
forma dematerializata, li se aplica dispozitiile Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de
valori.

n scopul atragerii de fonduri destinate creditului ipotecar, Legea nr. 190/1999 reglementeaza institutia
obligatiunii ipotecare. Astfel, potrivit art. 29 din lege, institutiile financiare autorizate pot emite, n
conditiile Legii nr. 52/1994, obligatiuni n baza portofoliului de creante ipotecare sau privilegiate detinut,
38
n limita a 60% din valoarea portofoliului. Obligatiunile ipotecare sunt valori mobiliare emise n forma
dematerializata si vor fi tranzactionate pe pietele de capital autorizate, institutiile financiare aflndu-se, din
acest punct de vedere, sub supravegherea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Conform at. 32 din
Legea nr. 190/1999, institutiile financiare autorizate vor constitui un fond de garantare a obligatiunilor
ipotecare.

Potrivit art. 20 din Normele metodologice nr. 3/2000, titlurile de valoare si obligatiunile ipotecare emise
de acelasi titular de creante ipotecare nu pot depasi mpreuna 75% din valoarea nominala totala a
creantelor ipotecare detinute la momentul ultimei emisiuni.

4.3 Contractul bancar de credit

4.3.1 Notiune si reglementare legala.

Legea bancara ofera definitia legala a creditului bancar. Potrivit art. 3 lit. g din Legea nr. 58/1998, creditul
bancar reprezinta orice angajament de plata a unei sume de bani n schimbul dreptului la rambursarea
sumei platite, precum si la plata unei dobnzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice
prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care ncorporeaza o
creanta sau a altui drept la plata unei sume de bani.

Exista, deci, n prezent trei modalitati legale ale creditului bancar, sintetizate de doctrina astfel:

mprumutul de fonduri;

prelungirea scadentei unei datorii;

scontul.

Pe cale de consecinta, operatiunile de credit nu se limiteaza la mprumutul de fonduri clasic, ci pot

mbraca o serie de alte forme, pe care le vom analiza n cele ce urmeaza.

Aceeasi dispozitie legala enumera trei categorii de credite bancare, n functie de scadenta:

a) credite pe termen scurt, cu durata de rambursare ce nu depaseste 12 luni - aceasta forma de credit
este legata de o serie de fenomene monetare si n primul rnd de crearea monedei;

b) credite pe termen mediu, cu durata de rambursare cuprinsa ntre 1 si 5 ani - aceasta forma de credit
s-a dezvoltat ndeosebi n perioada postbelica, fiind legata n primul rnd de sectorul constructiilor
imobiliare, inclusiv de locuinte, care necesita un anumit numar de ani pentru a fi realizate;

c) credite pe termen lung, cu durata de rambursare peste 5 ani.

Nu exista unitate de opinii n privinta elementelor esentiale care definesc creditul bancar. Astfel, ntr-o
opinie creditul bancar presupune existenta cumulativa a urmatoarelor elemente: timpul care separa
punerea la dispozitie a fondurilor de restituirea acestora; ncrederea bancii n rambursarea creditului; riscul
asumat de catre banca prin acordarea creditului. O alta teza considera ca fundamentale punerea la
dispozitie de fonduri si remunerarea creditului.

39
Creditul bancar nu trebuie confundat cu mprumutul civil, cu creditul comercial sau cu creditul obligatar.
Astfel, n cazul mprumutului civil mprumutatorul pune la dispozitia mprumutatului proprii sai bani, iar
mprumutul este unul, de regula, gratuit, n timp ce bancile mprumuta fondurile deponentilor sau,
eventual, cele mprumutate de la Banca Nationala a Romniei, n schimbul unei remuneratii. n cazul
creditului comercial, comerciantul pune la dispozitia altui comerciant propriile fonduri, cu titlu de
mprumut, sau i ofer beneficiul amnarii pltii, utiliznd titlurile de credit (n acest din urm caz, creditul
comercial poate fi transformat n credit bancar, prin scontarea titlului). Creditul obligatar prezinta o
modalitate de finantare externa pe termen lung a societatii comerciale, n emisiunea de obligatiuni.

n fine, amintim aici calificarea data contractului bancar de credit n varianta mprumutului de fonduri:
este vorba despre un antecontract de mprumut de consumatie, ntruct contractul de mprumut este unul
real, deci ncheiat valabil doar prin remiterea bunului.

4.3.2 Tehnici juridice utilizate pentru creditare.

Bancile comerciale si-au diversificat tehnicile de creditare pentru a raspunde solicitarilor ntreprinderilor
si pentru a face fata cerintelor dezvoltarii acestora, functie de profilul si posibilitatile lor de creditare.

Tehnicile de creditare au evoluat n ultima perioada, n sensul ca, dupa ce multa vreme scontul efectelor de
comert a fost dominant, mai ales datorita posibilitatii de mobilizare a creditului prin rescont, n ultimul
timp el si-a diminuat importanta, datorita costului relucrarii. Efectul a fost dezvoltarea tehnicilor de avans
de fonduri si de descoperit de cont, care corespund mai bine creditelor pe termen mediu si lung destinate
retehnologizarii si a tehnicilor de leasing financiar pentru procurarea de echipament industrial.

Alegerea tipului de credit adecvat depinde att de necesitarile clientului, ct si de interesele bancii. Nevoia
de lichiditati pentru trezoreria clientului determina solicitarea unui credit pe termen scurt, n timp ce
procurarea de echipament tehnologic presupune alegerea unui credit pe termen mediu sau lung. Daca
clientul bancii doreste sa obtina un credit, dar totodata si o selectie a clientelei pe criteriul solvabilitatii, va
utiliza tehnica de factoring.

La rndul sau, banca si va determina optiunea n functie de securitatea si mobilizarea creditului.

Securitatea presupune evitarea riscului nerambursarii, iar mobilizarea asigura refinantarea bancii. Daca
riscul nerambursarii este evident sau daca posibilitatile de mobilizare nu sunt satisfacatoare, banca va
refuza acordarea creditului, fara a fi obligata sa-si justifice refuzul.

Tehnicile juridice prin care se acorda creditele sunt adaptate necesitatilor finantarii diferitelor acte de
comert. Astfel, creditul pe termen scurt poate fi acordat fie sub forma scontului efectelor de comert
(cambie, bilet la ordin), fie sub forma leasingului financiar. Creditul pe termen mediu se poate acorda sub
forma avansului de fonduri, a descoperitului de cont, a facilitatilor de casierie etc.

Contractul de credit poate reprezenta temeiul si premisa emiterii unor efecte de comert (cambii, bilete la
ordin), care permit mobilizarea creantei prin scont si refinantarea bancii pentru rentregirea fondurilor de
creditare.

n ultimii ani, practica bancara europeana utilizeaza o noua tehnica de creditare, multiple option_financing
facility (M.O.F.), reprezentnd o deschidere de credit cu optiuni multiple, un ansamblu de facilitati pe care
clientul bancii le poate utiliza ntr-o perioada determinata si n cadrul unui plafon limitat si care poate
40
cuprinde: creditul confirmat multi-devize, avansuri de fonduri pe termen scurt, acceptari de cambii trase
asupra bancii, linii de credit de substitutie, emisiune de bilete de trezorerie etc.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca notiunea de creditare este una economica, fiind acoperita de
diferite tehnici juridice: mprumut, descoperit de cont, scont, acceptare, aval, garantie autonoma, cautiune
etc. n fiecare caz, este fundamentala operatiunea economica, mecanismul juridic adecvndu-se realizarii
acesteia.

Ca operatiune economica, potrivit literaturii de specialitate, creditul reuneste trei elemente, care se
regasesc, n prezent, si n definitia legala a creditului: avansul de moneda fiduciara sau scripturala;
remunerarea bancii; rambursarea.

Finalitatea economica a creditarii bancare fundamenteaza si necesitatea mentionarii n contract a

destinatiei creditului. Aceasta mentiune confera bancii dreptul de a controla utilizarea fondurilor conform
destinatiei prevazute si dreptul de a rezilia contractul n cazul deturnarii fondurilor, cu obligatia pentru
client de a rambursa imediat sumele utilizate.

4.3.3 Cererea de acordare a creditului.

Fara ndoiala, examinarea unei solicitari de credit si evaluarea eficientei realizarii afacerii pentru care
clientul cere un credit, implica o mare responsabilitate din partea bancii comerciale, att din cauza
riscurilor, a realitatii garantiilor oferite de client, ct si a "situatiei delicate" a relatiilor banca-client n
cazul respingerii cererii.

Hotarrea managerului bancii trebuie sa fie bine motivata fie n situatia aprobarii creditului, fie n
respingerea acestuia; managerul trebuie sa procedeze cu prudenta si elasticitate, att n ceea ce priveste
garantarea rambursarii creditului si a achitarii dobnzilor la scadenta, ct si mentinerea clientelei sau
atragerea de clienti noi.

Creditul se acorda la initiativa clientului, initiativa constnd ntr-o manifestare de vointa ncorporate n
cererea de acordare a creditului. Aceasta se adreseaza bancii si cuprinde datele informative ale
solicitantului (numele si prenumele, data si locul nasterii, actul de identitate, codul numeric personal,
domiciliul, declaratia pe proprie raspundere privind eventuala ncadrare n categoria persoanelor aflate n
relatii speciale cu banca sau n cea a personalului propriu al bancii), date privind creditul solicitat (tipul
creditului, cuantumul, destinatia si perioada de acordare, modalitatea de acoperire a eventualelor diferente
ntre valoarea obiectului de creditat si suma creditului, modalitatea de rambursare a creditului si cea de
garantare a acestuia), declaratia pe proprie raspundere privind eventualele credite contractate la data
depunerii cererii si semnatura solicitantului.

4.3.4 Documentatia de credit.

Potrivit art. 3 lit. s din Legea nr. 58/1998, documentatia de credit cuprinde cel putin urmatoarele:

situatii financiare curente ale solicitantului de credit si ale oricarui garant al acestuia, inclusiv
proiectia fluxurilor financiare, pentru perioada de rambursare a creditului si de plata a dobnzilor;

descriere a modalitatilor de garantare pentru plata integrala a datoriei si, dupa caz, o evaluare a
bunurilor care fac obiectul garantiei;
41
 descriere a Conditiilor creditului, cuprinznd valoarea creditului, plata dobnzilor, schema de
rambursare si obiectivul debitorului sau scopul pentru care a solicitat creditul;

semnatura fiecarei persoane care a autorizat creditul n numele bancii. Banca efectueaza analiza
bilantului si contului de profit si pierdere al solicitantului de credit, utiliznd o serie de indicatori specifici,
potrivit normelor interne de creditare. Cei mai importanti indicatori sunt: excedentul sau deficitul brut prin
exploatare, excedentul sau deficitul brut financiar, excedentul sau deficitul brut exceptional si capacitatea
de autofinantare.

Pe baza aceleiasi documentatii se determine si bonitatea solicitantului de credit, utilizndu-se doua

categorii de indicatori:

a) indicatori de nivel si structura, cuprinznd:

cifra de afaceri;

capitalurile proprii;

rezultatul exercitiului (profit sau pierdere);

fondul de rulment; necesarul de fond de rulment;

trezoreria neta;

lichiditatea (imediata, curenta si viitoare);

solvabilitatea;

gradul de ndatorare (generala si financiara);

viteza de circulatie (a activelor circulante; a documentelor de materii prime, a stocurilor de produse

n curs de fabricatie sau finite; durata medie de ncasare a preturilor datorate de clienti si durata medie de
efectuare a preturilor catre furnizori).;

b) indicatori de performanta, cuprinznd:

rentabilitatea (de exploatare, economica, financiara);

riscul financiar;

rata valorii adaugate;

politica de dividende.

Concomitent cu determinarea bonitatii, se analizeaza si credibilitatea solicitantului de credit, n functie de

anumite criterii nefinanciare, cum sunt: calitatea conducerii (calificare profesionala, experienta, participare
la capitalul social, moralitate etc.); calitatea activitatii si domeniul n care se exercita (productie
industriala, servicii, distributia marfurilor); piata pe care activeaza si tendinta acestei piete; strategia si
sansele de realizare a acesteia etc.

42
n acordarea creditelor, banca trebuie sa respecte anumite Conditii de ordin cantitativ si calitativ, prevazute
de Legea bancara n materia cerintelor prudentiale.

4.4 Categorii de credite

4.4.1 Clasificari ale creditelor bancare.

Alaturi de clasificarile legale ale creditelor, amintite anterior, doctrina a sintetizat o serie de alte criterii de
clasificare:

dupa garantiile care nsotesc creditele: credite "n alb" (personale) si credite cu garantii reale;

dupa creditor: credite consortiale (acordate de un grup de banci) si credite acordate de o singura
banca;

dupa locul utilizarii creditului: credite interne si credite internationale;

dupa tehnicile juridice utilizate:mprumuturi de fonduri banesti, credite ntemeiate pe transferul

unei creante (scontarea efectelor de comert, factoring) si credite prin semnatura (acceptarea sau avalul
unui efecte de comert, cautiunea, garantia bancara autonoma);

dupa destinatia fondurilor: credite pentru furnizori (de finantare a productiei) si credite pentru
cumparatori;

dupa posibilitatea bancii de a se refinanta: credite mobilizabile (de pilda, prin rescontarea efectelor
de comert scontate si credite nemobilizabile.

n functie de modalitatea acordarii, creditele bancare pot mbraca forma punerii la dispozitie a fondurilor
(credit nregistrat n bilanturile contabile) sau pe cea a asumarii unui angajament prin semnatura (operat n
conturi n afara bilantului).

Creditele pe termen scurt (pna la 12 luni) se acorda n moneda nationala sau n valuta.

n functie de destinatia lor, creditele pe termen scurt n lei pot fi:

credite globale de exploatare;

linii de credite;
credite pentru stocuri temporare si sezoniere;
credite pentru export;
credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie;
credite de scont;
credite pentru cecuri remise spre ncasare;
credite de factoring; credite pentru facilitati de cont;
credite pentru echipament;
credite pentru marfuri vndute cu plata n rate;
credite acordate unor persoane fizice pentru consum etc.
Creditele pe termen scurt n valuta pot fi:
credite acordate importatorilor pentru bunuri determinate individual;

43
 deschideri de credite pentru importul de materii prime;
credite acordate importatorilor de bunuri si servicii, pe baza de finantare externa;
credite garantate cu creante asupra strainatatii;
credite de factoring etc.

Creditele pe termen mediu (1-5 ani) si lung (5-25 ani) se acorda, n lei, pentru: echipamente; leasing;
investitii imobiliare; procurarea de inventar agricol, mijloace de transport, bunuri de folosinta ndelungata
etc., iar n valuta pentru: import destinat modernizarii si dezvoltarii capacitatilor de productie; import
destinat retehnologizarii; achizitionarea din import de masini, utilaje, instalatii etc.

Prezentam, n cele ce urmeaza, cteva dintre tipurile de credit constnd n punerea la dispozitie a
fondurilor, asa cum au fost sintetizate de doctrina.

Creditele globale de exploatare (revolving) se acorda n limita unui plafon global, determinat periodic pe
baza analizei fluxului de lichiditati (cash flow) constnd n ncasari si plati. Rezultatul analizei poate fi sau
pozitiv (activitatea solicitantului de credit genereaza disponibilitati) sau negativ (aceasta activitate necesita
lichiditati). Sub aspectul evidentei contabile, acordarea acestor credite se nregistreaza n contul credite
globale de exploatare, care se debiteaza pe baza notelor contabile, concomitent cu creditarea contului
curent al debitorului, din disponibilul caruia se efectueaza platile catre terte persoane, pe baza ordinelor de
plata semnate de titularul contului. Creditul revolving permite clientului sa utilizeze mprumutul numai n
masura n care i este necesar, cu efecte pozitive asupra costului operatiunii.

Deschiderile de credite permanente (linii de credite) functioneaza tot pe principiul revolving: banca se
obliga sa acorde, pe o durata de timp determinate, cu titlu de mprumut, fonduri utilizabile n mod
fractionat, n limita unui plafon, astfel nct soldul zilnic al angajamentelor sa nu depaseasca volumul
liniei de credite aprobat.

Creditele pentru facilitati de cont sunt acordate pe perioade de timp scurte (pna la 15 zile) clientilor cu o
buna situatie financiara, pentru acoperirea unor lipsuri temporare de lichiditati, n limita unor plafoane
stabilite prin normele fiecarei banci.

Creditele pentru finantarea stocurilor temporare si a stocurilor sezoniere sunt acordate producatorilor
avnd o activitate ciclica, pe baza documentatiei care justifica formarea acestor stocuri sau, dupa caz,
agentilor economici care constituie, stocuri de produse agricole.

Creditele n valuta pe termen scurt se acorda pentru finantarea operatiunii de import efectuata de clientii
proprii, care deruleaza aceste operatiuni prin conturi deschise la banca creditoare. Documentatia depusa de
solicitantii de credite n valuta va cuprinde, pe lnga documentele uzuale, contractele de import pentru
care se cere finantarea si eventualele contracte de export ale caror ncasari n valuta se vor cesiona bancii
finantatoare ca garantie a rambursarii creditului. Aceste credite sunt acordate, cu precadere, clientilor care
efectueaza att operatiuni de import, ct si operatiuni de export, n caz contrar creditul fiind rambursat prin
cumparare de valuta pe piata interbancara.

Creditele pentru export sunt acordate pe baza documentatiei generale de creditare, precum si a
contractelor de export care prevad obiectul exportului, conditiile si termenele de livrare, modalitatile si
scadentele platii etc. Creditele pentru finantarea exporturilor se acorda numai daca solicitantul prezinta
confirmarea unei alte banci, romne sau straine, privind deschiderea unui acreditiv irevocabil n favoarea
44
acestuia, sau un alt document similar (scrisoare de garantie bancara, avalul unui efect de comert etc.),
emannd de la o asemenea banca, agreata de banca creditoare, care poate pretinde si contractarea unei
asigurari contra riscului de neplata.

Creditele pentru marfuri cu plata n rate sunt destinate finantarii comerciantilor care vnd, cu plata n rate,
bunuri de folosinta ndelungata, pentru acoperirea necesitatilor de lichiditati n perioada de timp pana la
ncasarea integrala a pretului.

Creditele pe termen mediu si lung pentru echipament sunt acordate n completarea resurselor banesti
proprii ale clientilor, pentru realizarea de investitii. Pe lnga documentatia uzuala, acestia prezinta bancilor
si documentatia tehnica aferenta investitiei pentru care se solicita finantarea, studiul de fezabilitate,
proiectia fluxurilor de lichiditati pentru ntreaga activitate economica, memoriul de fundamentare
incluznd rezultatele financiare scontate etc. Indicatorii specifici ai investitiei, care sunt analizati de banca
nainte de adoptarea deciziei privind acordarea creditului sunt, printre altii: investitia totala, investitia
specifica pentru care se acorda finantarea prin credit, durata medie a platii furnizorilor, pragul de
rentabilitate, rata interna de rentabilitate, durata recuperarii investitiei.

4.4.2 Forme speciale ale creditului bancar. Enumerare.

Alaturi de creditele traditionale, acordate de banca sub forma punerii la dispozitia clientilor, n mod direct
si efectiv, de fonduri, cu obligatia de restituire, fara implicarea unor titluri sau tehnici speciale,
operatiunile de creditare pot mbraca o serie de forme speciale, constnd n mobilizarea juridica a
creantelor sau asumarea unui angajament pentru client: factoringul; creditele de forfetare; scontarea
cambiei si a biletului la ordin; creditele acordate pe baza cecurilor remise spre ncasare; creditele pentru
operatiunile de leasing; creditele prin semnatura (scrisoarea de garantie bancara si avalul titlurilor de
credit).

4.4.3 Creditul prin scontarea cambiei sau a biletului la ordin.

Scontarea se realizeaza prin girarea efectului de comert de catre client n favoarea bancii, care crediteaza
imediat, sau la termenul convenit, contul curent al girantului cu o suma inferioara celei nscrise pe efectul
de comert. Diferenta reprezinta rata scontului si este alcatuita din dobnda corespunzatoare sumei si
timpului ramas pna la scadenta efectului de comert, la care se adauga comisionul bancii (comisionul de
scont, eventual comisionul de acceptare). Creditarea contului curent al girantului se face sub conditia
rezolutorie a ncasarii creantei la scadenta de catre banca, de la tras sau emitent. Natura juridica a
operatiunii este controversata: scontul este privit att ca mprumut garantat prin remiterea de efecte de
comert, ct si ca cesiune de creanta. Nu se poate contesta, totusi, faptul ca banca anticipeaza plata unei
creante, punnd la dispozitia clientului fondurile de care are nevoie la momentul respectiv.

n mod uzual], bancile sconteaza numai bilete la ordin sau cambii care sunt acceptate de tras si numai daca
scadenta este sub un an. n plus, n cazul n care trasul sau emitentul nu sunt clienti ai bancii giratare, de
regula se pretinde ca efectul de comert sa fie avalizat pentru tras (emitent) de banca acestuia. nainte de
acceptarea girului de scont, bancile analizeaza bonitatea trasului (emitentului) si evalueaza riscul
creditului de scont, consultnd si Fisierul National al incidentelor de plati. Obiect al scontului pot fi
titlurile de credit (ndeosebi cambia). Nu poate fi scontat un cec, ntruct este platibil la vedere. Totusi, se
admite ca se efectueaza o operatiune de creditare si n cazul cecurilor remise bancii spre ncasare.

45
4.4.4 Creditele acordate pe baza cecurilor remise spre ncasare.

Aceste credite reprezinta anticipari ale creditarilor conturilor curente ale clientilor remitenti fata de data
ncasarii efective a cecurilor. Creditarea se face sub rezerva ncasarii sumei nscrise n cec de la emitent si
se storneaza daca cecurile se restituie neplatite. Banca mandatara verifica data si locul emiterii cecurilor,
pentru a se ncadra n termenele de prezentare, precum si daca emitentul cecului nu este nregistrat n
Fisierul National al incidentelor de plati.

4.4.5 Creditele de factoring.

Operatiunea de factoring presupune plata de catre o banca sau o alta institutie financiara a facturilor
transmise de catre un comerciant, urmnd ca platitorul sa ncaseze el nsusi facturile respective de la
debitorii comerciantului. Factoringul poate fi explicat pe baza mecanismului subrogatiei conventionale a
bancii n drepturile creditorului prin plata creantelor acestuia, nsa, din punctul de vedere al dreptului
bancar, este un transfer de creante urmat de punerea la dispozitie a fondurilor respective, diminuate cu
comisioanele si dobnzile percepute de banca.

Factoringul este definit de art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 privind diminuarea
blocajului financiar si a pierderilor n economie ca fiind un contract ncheiat ntre o parte, denumita
aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii, si o societate bancara sau o institutie financiara
specializata, denumita factor, prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor si
protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vnzare sau de gaj, creantele din
vnzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti.

n calitate de factor, banca poate acorda aderentilor credite pentru creantele comerciale dobndite, daca
sunt reprezentate prin facturi emise pentru plata livrarilor de marfuri si prestarilor de servicii. Aceste
creante, cu scadenta sub 180 de zile, acceptate de debitori, sunt recapitulate ntr-un borderou si se preiau
selectiv de catre banca, criteriul fiind bonitatea debitorului si performantele lui financiare. Unele banci si
rezerva dreptul de a si revoca acceptarea anumitor debitori sau de a refuza anumite creante asupra unor
debitori acceptati, dar nu pot revoca acceptarea unei creante determinate, garantata de aderent prin
executarea integrala a propriilor obligatii contractuale fata de partenerul care a acceptat factura. Normele
interne ale fiecarei banci stabilesc plafoanele maxime de expunere pentru fiecare debitor. Borderourile se
ntocmesc de aderent separat pentru fiecare debitor, anexndu-se contractele, declaratia de transmitere a
creantelor catre factor si chitanta subrogatorie care cuprinde si individualizarea facturilor acceptate de
banca.

Creantele preluate n proprietatea bancii sunt urmarite si ncasate de aceasta, cu colaborarea aderentului.
Practic, banca nu suporta riscul nencasarii dect n situatia insolventei sau insolvabilitatii debitorului. n
ipoteza n care nencasarea se datoreaza refuzului de plata din partea debitorului, justificat cu neexecutarea
obligatiilor contractuale asumate de aderent, banca va notifica acest refuz aderentului si, daca n intervalul
de timp stabilit prin normele interne ale bancii, aderentul nu rezolva incidentul n sensul platii catre
debitor, banca debiteaza cu suma nencasata contul factoring indisponibil al aderentului si crediteaza, cu
aceeasi suma, contul credite de factoring n lei.

Creditele de factoring n valuta au ca obiect creante comerciale n valuta constatate prin facturi acceptate
pentru livrari de marfuri la export sau pentru executari de lucrari sau prestari de servicii n valuta, cu

46
scadenta platii de pna la 180 de zile. Pe lnga documentatia de credit uzuala, bancile factor solicita
aderentilor borderoul facturilor oferite. Bancile accepta selectiv debitorii aderentilor, prin aceea ca si
rezerva dreptul de a-si retrage acordul pentru anumiti debitori, fara a afecta irevocabilitatea n privinta
facturilor deja acceptate. Facturile sunt nsotite de contractele ncheiate ntre aderenti si debitori, n care
sunt stipulate inclusiv modalitatile de plata, de declaratia de transmitere a creantelor si de chitanta
subrogatorie. n anumite cazuri, bancile pretind si asigurarea contra riscului de tara, contractata de aderent
cu o institutie financiara specializata

4.4.6 Creditele pentru activitatea de leasing.

Bancile se pot implica n activitatea de leasing fie prin creditarea leasingului operational, fie prin
constituirea societatilor de leasing financiar, potrivit art. 8 din Legea bancara.

Operatiunea de leasing este definita de art. 1 al Ordonantei Guvernului nr. 51/1997,ca fiind operatiunea
prin care o parte, denumita locator sau finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de
folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea
acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing (redeventa), iar la sfrsitul perioadei de
leasing, locatorul (finantatorul) se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara
bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta
pentru cumpararea bunului nainte de sfrsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca
utilizatorul achita obligatiile asumate prin contract.

Bancile pot acorda societatilor de leasing credite pe termen mediu, pentru achizitionarea bunurilor care fac
obiectul contractelor de leasing financiar sau operational. n mod uzual, volumul creditului nu depaseste
85% din pretul de cumparare a bunului. Determinarea cuantumului total al creditului se efectueaza n
concordanta cu cuantumul redeventei, deoarece aceasta reprezinta principala sursa de rambursare a
creditului. De aceea, banca verifica daca redeventa acopera costul bunului dat n leasing (mai putin
valoarea reziduala) si dobnda cuvenita bancii pentru creditul acordat, plus celelalte cheltuieli, si daca,
totodata, asigura un profit pentru locator, att la fiecare contract, ct si pe ansamblul activitatii societatii de
leasing. La acordarea creditului, bancile verifica daca bunul este asigurat si stipuleaza cesionarea n
favoarea bancii a drepturilor asiguratei care decurg din polita de asigurare. Durata pentru care se acorda
creditul nu depaseste durata contractului de leasing. n acest scop, contractul de leasing va contine clauza
conform careia contractul nu va putea fi reziliat nainte de expirarea duratei pentru care s-a ncheiat. De
asemenea, bancile creditoare prevad, n contractele de credit, clauza conform careia plata ratelor de
leasing de catre utilizator sa fie efectuata numai prin contul curent al locatorului deschis la banca
creditoare. Garantarea rambursarii creditului bancar consta, prioritar, n gajul asupra bunurilor care fac
obiectul leasingului si n cesiunea creantei de redeventa.

4.4.7 Creditele de forfetare.

Creditele de forfetare, amintite expres de art. 8 din Legea nr. 58/1998 printre operatiunile bancare de
creditare, se realizeaza prin cumpararea de catre banca a unor creante comerciale, pretul fiind determinat
sub forma unei taxe de forfetare. Devenita cesionara a creantei, banca renunta la regres contra cedentului.

n mod uzual, n cazul creditelor de forfetare n valuta, creantele sunt incorporate n titluri de credit pe
termen mediu (maximum trei ani), cambii acceptate, bilete la ordin, girate odata cu cesionarea creantelor

47
si avalizate de o banca straina, agreata de banca cesionara. Exportatorul cedent adreseaza bancii cesionare
oferta de forfetare n una dintre urmatoarele variante: oferta "fara obligo", optiunea ferma sau oferta
ferma. n primul caz, cedentul solicita bancii comunicarea costului forfetarii la un moment dat sau ntr-un
interval de timp determinat, fara obligatia bancii cesionare de a mentine cota procentuala indicata, daca se
realizeaza forfetarea, iar daca nu se realizeaza, cedentul nu are obligatia platii comisionului. n cel de-al
doilea caz, cedentul solicita bancii o optiune ferma de forfetare, iar banca i comunica acestuia conditiile
de forfetare, pe care este obligate sa le mentina un anumit interval de timp. Banca percepe, n acest caz, un
comision de optiune, care nu se restituie daca renunta la optiune. Primele doua ipoteze se refera la
perioada anterioara dobndirii de catre cedent a titlurilor de credit emise de partenerul sau strain. A treia
ipoteza este aplicabila dupa dobndirea de catre cedent a titlurilor de credit. Prin oferta ferma, banca
cesionara exprima irevocabil conditiile de forfetare, ca raspuns la solicitarea cedentului. Titlurile de credit
acceptate la forfetare sunt fie avalizate de o banca straina agreata de banca cesionara, fie nsotite de o
scrisoare de garantie din partea unei asemenea banci. Taxa de forfetare cuvenita bancii se calculeaza n
functie de valoarea creantei cedate, de dobnda perceputa de banca la creditele n valuta respectiva si de
numarul de zile ramase pna la scadenta titlului acceptat la forfetare, la care se adauga o marja globala de
risc si, eventual, comisionul de optiune si comisionul de angajament.

4.4.8 Creditele prin semnatura. Scrisoarea de garantie bancara.

Creditele bancare prin semnatura mbraca forme diverse, n care banca se obliga, pentru clientul sau, fata
de un tert, n principiu fara a pune la dispozitie fonduri n mod efectiv. Cele mai importante sunt scrisorile
de garantie bancara si avalul titlurilor de credit.

Scrisoarea de garantie bancara consta n asumarea de catre banca a angajamentului de a plati o suma
determinate, n considerarea unui contract fundamental si n vederea executarii acestuia, obligatia de plata
fiind privita ca independenta de acel contract, n sensul ca creditorului nu-i vor fi opozabile exceptiile
bazate pe clauzele contractului. La cererea clientului bancii, furnizor de bunuri sau de servicii, banca se
angajeaza fata de partenerul comercial solicitantului, denumit beneficiar, sa plateasca sumele convenite,
daca vor pretinse, fara a pune n discutie contractul fundamental dintre client si beneficiar. Este frecventa
practica asigurarii unei contra-garantii n favoarea bancii garante catre o alta institutie de credit. Asa dupa
cum s-a aratat n doctrina, n absenta unei reglementari interne, regulile aplicabile scrisorilor de garantie
bancara sunt cele elaborate de Camera de comert international.

Mecanismul scrisorii de garantie functioneaza astfel: beneficiarul cere plata, prevalndu-se de garantie, iar
banca plateste fara discutie si apoi actioneaza n regres contra clientului. Acesta poate cere beneficiarului
restituirea sumei ncasate de la banca, invocnd neexecutarea obligatiilor contractuale. Scrisoarea garantie
bancara nsoteste diversele obligatii ale clientului care o solicita, restituirea aconto-ului ncasat, executarea
unui contract de furnizare de bunuri sau de executare de lucrari, plata unor taxe vamale, rambursarea unui
credit. Ea poate mbraca forma garantiei documentare (beneficiarul trebuie sa prezinte documente
prevazute n scrisoarea de garantie), cea a garantiei la prima cerere prezentata termenul prevazut sau cea a
garantiei la prima cerere justificata (beneficiarul explica motivul cererii, bazat pe neexecutarea
contractului fundamental, fara a fi obligat sa prezinte dovezi). Garantia oferita prin scrisoarea de garantie
bancara se caracterizeaza prin faptul ca]:

1. este o garantie prin semnatura, fara deblocare de fonduri. Banca va plati numai daca si numai
cnd beneficiarul o va cere si apoi va actiona n regres contra clientului garantat;
48
 2. nsoteste un contract principal (fundamental) si adeseori este completata cu o contra-garantie n
favoarea bancii semnatare;
3. este o garantie autonoma, spre deosebire de cautiune. Banca nu angajeaza sa plateasca o datorie a
clientului garantat, ci propria obligatie, motiv pentru care actul este calificat drept abstract n
doctrina. De aceea, banca nu poate invoca exceptiile care apartin clientului; ea va plati daca sunt
ntrunite Conditiile prevazute n scrisoare, cu exceptia cazului fraudei sau al abuzului.

Premisele contractuale ale scrisorii de garantie bancara sunt contract fundamental ntre beneficiar si
clientul bancii, prin care acesta din urma se obliga sa furnizeze beneficiarului o scrisoare de garantie
bancara, n conditii determinate si contractul dintre banca si clientul ei, care reprezinta un credit prin
semnatura remunerat cu un comision. Banca pretinde n mod uzual clientului solicitant constituirea unor
garantii ale eventualului regres. Totodata, banca ofera clientului sau consiliere pentru formularea clauzelor
din contractul fundamental referitoare la scrisoarea de garantie. Dupa semnare, scrisoarea de garantie
bancara trebuie sa fie mentinuta pe toata durata prevazuta, o revocare intempestiva putnd atrage
raspunderea bancii pentru daune-interese. Este uzual ca cuantumul garantiei sa fie variabil, n sensul
diminuarii sale pe masura executarii obligatiilor din contractul fundamental.

Sub aspectul formei, garantia bancara autonoma se materializeaza ntr-o scrisoare adresata de banca
beneficiarului. La expirarea duratei, garantia si nceteaza efectele. Pe durata prevazuta, garantia
independenta nu functioneaza automat. Este necesar ca beneficiarul sa ceara n scris si expres bancii sa
plateasca, iar dovada de primire a cererii sa fie certa. n practica, se recomanda ca banca sa si informeze
clientul garantat despre existenta cererii de plata a beneficiarului, pentru a preveni urmarile unor cereri
abuzive sau frauduloase.

Banca garanta trebuie sa plateasca fara sa discute, dar nu si fara sa verifice ndeplinirea conditiilor
stipulate: documente, cuantum, durata de valabilitate etc. Banca nu poate refuza plata invocnd exceptii
proprii debitorului din contractul fundamental, cum ar fi, de pilda, neexecutarea obligatiilor de catre
beneficiar, nulitatea contractului, rezolutiunea sau rezilierea contractului, executarea integrala a
obligatiilor debitorului fata de beneficiar, compensatia ntre creanta beneficiarului fata de banca si datoria
acestuia fata de debitor sau ntre creanta din garantia autonoma si o creanta a bancii fata de beneficiar.
Beneficiarului nu i pot fi opuse nici exceptiile decurgnd din raportul juridic dintre banca si clientului
garantat, cum ar fi, de exemplu, neplata comisionului sau neconstituirea garantiilor promise ori
imposibilitatea regresului fata de debitor. Singurele exceptii care pot fi invocate de banca garanta sunt cele
bazate pe contractul de garantie autonoma, materializat n scrisoarea de garantie (de exemplu, dolul
beneficiarului, nendeplinirea conditiilor prevazute n scrisoarea de garantie, frauda, abuzul, expirarea
duratei de valabilitate a garantiei).

Dupa ce a platit beneficiarului, banca garanta are regres contra debitorului pentru care a emis scrisoarea de
garantie. n unele cazuri, contractul dintre banca si clientul garant stipuleaza posibilitatea regresului
anticipat platii.

Bancile romnesti emit, n mod uzual, garantii bancare n lei, n urmatoarele situatii:

garantii de buna executie a licentelor de export pentru produse nesupuse regimului de contingente;
garantii pentru plata taxelor vamale si a altor creante bugetare aferente acestora, n cazul
importurilor temporare;
49
 garantii de restituire a avansurilor acordate de beneficiari bugetari unor executanti de lucrari sau
furnizori de bunuri ori servicii, n cazul nendeplinirii obligatiilor contractuale;
garantii pentru plata ratelor de leasing de catre utilizatori.

De asemenea, bancile emit scrisori de garantie n valuta pentru plata bunurilor importate, participari la
licitatii internationale etc.

n toate cazurile, scrisorile de garantie bancara contin cel putin urmatoarele elemente: banca emitenta,
societatea comerciala garantata, beneficiarul garantiei, obiectul garantiei, valoarea maxima garantata,
durata maxima a garantiei, clauza de renuntare la beneficiul opozitiei, discutiunii si diviziunii, clauza
prelungirii valabilitatii garantiei, clauza diminuarii valorii garantiei, conditiile n care, beneficiarul poate
cere plata, semnaturile reprezentantilor bancii emitente.

Cu toate ca prin emiterea scrisorii de garantie bancara nu se deblocheaza fonduri, riscurile asumate sunt
aceleasi ca ale unui credit obisnuit; de aceea, riscul rambursarii se evalueaza dupa aceleasi criterii. Pentru
scrisorile de garantie, bancile percep un comision calculat procentual n functie de valoare si durata.
Comisionul aferent perioadei de neutilizare se poate restitui. n scopul limitarii riscului asumat prin
emiterea scrisorilor de garantie, banca poate apela la o contra-garantie din partea altei banci sau a unei
societati de asigurari. Contra-garantia este autonoma fata de garantia bancara de rangul nti.

4.4.9 Creditele prin semnatura. Avalul cambiei sau al biletului la ordin.

Avalul titlurilor de credit constituie o alta forma a creditului bancar prin semnatura. Principalul rol al
avalului este de a spori valoarea obligatiei cambiale, prin solidaritatea unei pluralitati de debitori. Cel mai
interesat n obtinerea avalului este tragatorul cambiei si respectiv emitentul biletului la ordin. Teoretic,
cambia sau biletul la ordin va putea cuprinde mai multe avaluri, date pentru acelasi avalizat sau pentru
avalizati deosebiti; practic, formularul tipizat nu are dect o singura rubrica de aval.

Avalul poate fi dat de un tert sau chiar de un semnatar al cambiei, pna n momentul dresarii protestului de
neplata, respectiv al expirarii termenului pentru dresarea protestului. Formula avalului se scrie pe fata
cambiei sau a biletului la ordin, n rubrica destinata acestei mentiuni: "avalizat de ... pentru ...", urmata de
semnatura avalistului. Obligatia avalistului este identica cu obligatia debitorului cambial pentru care a
acordat avalul. Avalistul este obligat fata de creditorul cambial chiar si n cazul n care obligatia
avalizatului ar fi nula, cu exceptia cazului n care nulitatea este efectul unor vicii de forma. n acest sens,
obligatia avalistului este autonoma.

n concordanta cu normele proprii, bancile primesc, pentru a fi avalizate, cambii si bilete la ordin care
ndeplinesc conditiile legale de forma, prezentate de tragatori, trasi acceptanti sau emitenti care sunt clienti
ai bancii, daca scadenta nu depaseste un interval de timp anumit (de regula cinci ani) de la data cererii de
avalizare.Riscul de nerambursare fiind acelasi ca si n cazul mprumutului de fonduri, metodologia de
evaluare a riscului este si ea aceeasi. Avalul acordat de banca este remunerat cu un comision, calculat
procentual, n functie de valoarea nscrisa n titlu si de intervalul de timp pna la scadenta titlului.

50