Sunteți pe pagina 1din 7

1.

Aspecte generale privind etica afacerilor în instituțiile financiar-bancare și de


asigurare.

Finanțele  reprezintă relațiile sociale de natură economică, exprimate în bani, care apar în
procesul constituirii, repartizării și utilizării fondurilor financiare publice sau private în scopul
satisfacerii unor interese comune sau individuale.

Finanțele se împart în două categorii importante: finanțele publice și finanțele private.


Finanțele private la rîndul lor includ: finanțele întreprinderii, finanțele bancare şi finanțele în
asigurări. În această temă se vor analiza principii și norme de comportament ale
specialiștilor în finanțe care activează în cadrul entităților din sectorul privat al economiei,
despre principii și norme de comportament ale specialiștilor în finanțe angajați în autorități
și instituții publice se va discuta în următoarea temă din acest curs.

Comparativ cu celelalte întreprinderi, instituţiile financiar-bancare și companiile de asigurări


prezintă un mecanism aparte de constituire și utilizare a resurselor financiare. Rolul lor în
cadrul economiei este diferit de cel al unei întreprinderi ordinare. Băncile comerciale au
misiunea de a transforma economiile în investiții în cadrul unei economii, iar companiile de
asigurări trebuie să ofere protecție contra riscurilor în activitatea persoanelor juridice sau
viața persoanelor fizice pentru o desfășurare continuă a activității economice.

Pentru atragerea capitalului nesesar funcționării, aceste instituții au nevoie de încrederea


investitorilor. Mai mult ca atît, datorită naturii activităților instituţiilor financiare și
interdependențelor acestora în cadrul sistemului financiar, falimentul unei instituții
financiare, în special a unei banci, poate provoca un efect de domino, contribuind la
falimentul altor instituții financiare.

Astfel reieșind din riscurile suplimentare legate de specificul de activitate al instituțiilor


financiar-bancare și de asigurare și al rolului acestora în cadrul unei economii naționale,
etica afacerilor în aceste entități este asociată cu încrederea.

Problema eticii in activitatea financiară este tratată atît sub aspectul legislatiei financiare, la
nivel de sistem financiar national, cat si cu privire la reguli proprii de conduita si practica
financiară.

La nivel national, putem invoca o serie de reglementari privind promovarea unor bune
practici financiar-bancare, elaborate si aplicate de către bancile centrale și autoritățile de
supraveghere a pieții financiare nebancare, în Republica Moldova - Comisia Națională a
Pieții Financiare (CNPF), in colaborare cu alte autoritati ale statului, materializate in legi,
regulamente, norme, circulare. Aspectele urmărite de către acestea privesc mai multe
domenii, cum ar fi: operatiunile permise a fi realizate; nivelul fondurilor proprii, al capitalului
social, rezervelor si provizioanelor; expunerea maxima privind acordarea creditelor catre un
singur debitor; procedura si cerintele referitoare la autorizare; aspecte privind schimburile
valutare; participarea institutiilor la capitalul unor firme sau intreprinderi; conflicte de
interese si secretul profesional; aspectele privind transferurile de fonduri.

La nivel national, putem mentiona, de asemenea, si elaborarea unor coduri de practica si


conduita de catre diferite asociații de entități din domeniul financiar-bancar. În Republica
Moldova un astfel de act este Codul de etică a membrilor Asociației Băncilor din
Moldova sau Codul de etică profesională a membrilor Uniunii Asiguratorilor din Moldova.

La nivel de instituție,  iecare instituție financiar-bancară, companie de asigurări are, la randul


ei, un cod propriu de etică, după care se ghidează în activitate. Stabilirea reglementarilor
interne, în direcția eticii financiar-bancare sau în asigurări, este in interesul fiecarei instituții
financiare datorita faptului ca reputatia instituției poate deveni un avantaj comercial
important intr-un mediu concurential.

2. Principii de conduită ale intituțiilor financiar-bancare și de asigurări în relațiile cu


părțile interesate.

În ceea ce privește finanțele private, etica afacerilor vizează, atitudinea, conduita corectă şi
onestă faţă de angajaţi, clienţi, comunitatea în care acţionează, investitori, acţionari, etc. Cea
mai mare contributie pe care o instituție financiară o poate aduce societății este conducerea
unei afaceri de succes într-un mod responsabil – prin oferirea de servicii de calitate
clienților, prin asigurarea unor condiţii de muncă decente angajaților, prin garantarea
cîștigurilor acționarilor într-un mediu etic. În acest sens principiile de bază ale eticii în afaceri
care trebuie respectate de instituțiile financiar-bancare sînt:

a)  Comunicarea onestă şi tratamentul corect,  faţă de clienţi.  Responsabilitatea fata de


client consta in calitatea serviciilor prestate. Unii economisti consideră că responsabilitatea
fata de client constituie o obligație fundamentală a specialistului în finanțe, intrucat de
modul cum acesta trateaza clientii sai depinde și reputația instituției. Deoarece specialistul în
finanțe vinde un produs ce trebuie sa ofere incredere, acest produs trebuie oferit in mod
profesional, cu respectarea anumitor responsabilitati, si anume:

- trebuie sa adopte o conduita politicoasa fata de toti clientii bancii. Angajatii vor utiliza
formule politicoase de salut si adresare, iar pe parcursul comunicarii cu clientii atitudinea lor
trebuie sa fie caracterizata de bun simt, rabdare si respect. Este strict interzisa ridicarea
tonului, folosirea unui limbaj sau a unor gesturi neadecvate.

- specialistul în finanțe trebuie sa faca o minima educatie clientului sau in materie.

- să asigure confidentialitate deplina;

- specialistul în finanțe și clientul său trebuie sa se informeze reciproc pe parcursul derularii


contractului asupra modificarilor intervenite pe parcurs;

- specialistul în finanțe trebuie sa fie loial clientilor sai, oferind cu promptitudine toate
serviciile si produsele de care dispune instituția;

- trebuie sa cunoasca foarte bine cadrul legislativ si sa fie impartial atunci cand clientul ii
cere sa vina cu solutii care sa eludeze legea.
Instiruția asigură clientilor servicii financiare de calitate, care prezinta siguranta si se
adreseaza nevoilor specifice consumatorilor, mentinand in acelasi timp inalte standarde de
conduita profesionala. Instiruția creeaza si doreste sa mentina relatii pe termen lung si
reciproc avantajoase cu toti clientii, dezvolta si promoveaza un climat de incredere,
corectitudine, transparenta, inovare si exactitate. Angajatii trebuie sa furnizeze clientilor
informatii utile, legate de produsele si serviciile oferite, de beneficiile pe care acestea le aduc
si de angajamentele reciproce pe care le implica o viitoare relatie de afaceri. Este interzisa
orice publicitate care, in orice fel, inclusiv prin modul de prezentare, poate induce in eroare
persoana careia ii este adresata, afectandu-i comportamentul economic, lezandu-i interesul
de consumator, sau care poate afecta interesele sau imaginea unui concurent. Instituția
furnizeaza clientilor informatiile de care au nevoie pentru a lua o decizie echilibrata in
vederea achizitionarii unui anumit produs. Astfel de informatii trebuie sa fie complete,
relevante si corecte. Angajatii nu trebuie sa profite de persoanele cu disabilitati sau de cele
care, din cauza unor afectiuni fizico-psihice, nu inteleg oferta de produse si servicii a bancii
si implicatiile ce decurg din acceptarea unui produs/serviciu. Se interzice comportamentul
care induce/poate induce in eroare sau dezamageste clientii. Acest comportament interzis
poate include cuvinte, promisiuni, omisiuni de informatii importante (chiar si tacerea),
actiuni, prezentari, indrumari si declaratii. Orice modificare a clauzelor contractuale pentru
produsele si serviciile de care beneficiaza clientii se va face cu informarea si acceptul
acestora, cu exceptia situatiior in care o asemenea modificare decurge ca posibila din
clauzele contractuale.

b) Comunicarea onestă şi tratamentul corect, faţă de angajaţi. Angajaţii sunt trataţi


adesea ca o marfă, deşi sunt fiinţe umane, cu scopuri în sine. Cele mai dezumanizante
tratamente se aplică mai ales în zonele în care există o piaţă a forţei de muncă caracterizată
de monopson (un singur cumpărător al forţei de muncă). Etica în relaţiile dintre angajat şi
firmă impune introducerea şi utilizarea unor categorii de principii şi norme. Drepturile
angajaţilor şi reglementari în privinţa loialităţii faţă de companie sunt extrem de importante.
Tratarea angajaţilor ca pe o piesă pur înlocuibilă, respectiv un simplu mijloc, conduce la
faptul că şi ei tratează compania ca pe o staţie de tranziţie, o simplă sursă de salariu şi
beneficii. Loialitatea faţă de companie se conturează prin obligaţiile reciproce, prin atribuire
de roluri şi responsabilităţi. Unele dintre acestea sunt contractuale şi legale, dar ele nu ajung
decât pentru îndeplinirea sarcinilor şi nu au o componentă etică: O slujbă nu e niciodată
doar o slujbă. Există mereu o dimensiune morală: mândria faţă de propriile produse, spiritul
de echipă, grija faţă de bunăstarea companiei, ataşamentul faţă de colegi etc. Uneori există
conflicte de valori între valorile companiei şi cele personale. În acest caz, unii angajaţi trag
semnale de alarmă, îşi critică public propria companie.

c) Comunicarea onestă şi tratamentul corect, faţă de acţionari. Un comportament etic


presupune gestiune corectă, loialitate, informare, transparenţă, confidenţialitate etc. Lipsa
acestor elemente ale comportamentului etic comunică acţionarilor neîncredere, lipsă de
respect, flirt etc., fiind inevitabile şi consecinţele respective. Acționarii trebuie informați
corect și la timp despre situația financiară a băncii, iar interesele lor financiare nu trebuie să
fie lezate de persoanele cu funcții administrative din cadrul instituțiilor.

Conform reglementărilor CNPF şi BNM, băncile şi companiile de asigurări trebuie să-şi


elaboreze codurile de guvernanţă corporativă, care sunt incluse în lista informaţiei
obligatorii a fi dezvăluite publicului şi sunt plasate de către bănci șicompaniile de asigurări
pe site-urile acestora. Guvernanţa corporativă stabileşte distribuția drepturilor și
responsabilităților dintre diferite categorii de persoane implicate în companie cum ar fi:
consiliul de administrație, directorii, acţionarii şi alte categorii, şi stabileşte regulile şi
procedeele de luare a deciziilor privind activitatea unei companii. Aranjamentele de
guvernanță corporativă precizează distribuția drepturilor și responsabilităților între diferiți
participanți în corporaţie, precum și normele și procedurile pentru luarea deciziilor în
afacerile corporative. În mod tradițional, accentul se pune pe conflictele de interese apărute
între proprietari și management, și/sau între acționarii ce deţin pachetele de control și
acționarii minoritari. Provocarea este de a constitui o structură eficientă de monitorizare a
acestor conflicte de interese.

d) Comunicarea onestă şi tratamentul corect, faţă de comunitate. Responsabilitatea


socială este considerată ca fiind obligaţia fermă a unei firme, dincolo de obligaţiile legale
sau de cele impuse de restricţiile economice, de a urmări obiective pe termen lung care sunt
în folosul societăţii. Băncile comerciale, instituțiile de microcreditare, companiile de asigurări,
brokerii și dealerii pe piața de capital joacă un rol deosebit de important în economia unei
țări.

3. Principii ale eticii profesionale în domeniul finanțelor.

Între comportamentul etic al entității economice si calitatea profesionala a personalului


exista o interdependenta incontestabila. Etica profesionala a specialistului în domeniul
finanțelor care lucrează în sectorul privat are la baza idea că interesul clientului este prioritar
si trebuie realizata o informare continuă a acestuia, imbunatatirea permanenta a
cunostintelor specialistului în finanțe, mentinerea unor relatii cordiale cu colegii.

Principiile etice se referă la conduita curentă, la obiceiurile şi atitudinile oamenilor cu privire


la conceptele generale de bine şi rău, de adevăr şi minciună,
de echitate şi discriminare, libertate şi constrângere etc. Exemple de principii practice ale eticii
profesionale care trebuie respectate de personalul din domeniul financiar-bancar sunt:

a) integritatea morală,  principiu conform căruia angajaţilor le este interzis să solicite sau să
accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în
considerarea funcţiei pe care o deţin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;

b) loialitatea,  principiu care impune angajaților ca în timpul orelor de lucru să dedice toată
atenția sarcinilor de serviciu, deoarece nu este admis ca resursele și timpul alocat activității
profesionalesă fie utilizate în alte scopuri personale.

c) imparţialitatea şi nediscriminarea, principiu conform căruia angajaţii sunt obligati să aibă


o atitudine obiectivă, echitabilă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau
de altă natură, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, distribuirea echitabilă a sarcinilor de
serviciu, nediscriminarea clienților sau a persoanelor salariate, aprecierea după merit, nevoi,
contribuție şi responsabilitate, ținând cont de resursele disponibile.
d) profesionalismul -  principiu conform căruia angajaţii au obligaţia de a-şi îndeplini
atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine, claritate și
conştiinciozitate.

e) prudența - exercitarea de către angajaţii instituţiilor financiare a unei activităţi prudente în


desfăsurarea tranzacţiilor financiare, prin gestionarea responsabilă a resurselor proprii ale
instituţiei de credit si prin informarea corectă a clienţilor asupra riscurilor serviciilor
financiare.

f) legalitatea, principiu conform căruia angajaţii vor respecta legislaţia aplicabilă activităţii pe
care o desfăşoară, precum şi reglementările interne ale acestor instituţii;

g) confidenţialitatea, principiu care statuează obligaţia angajaţilor de a nu transmite


informaţii confidenţiale despre faptele, datele şi informaţiile referitoare la activitatea
desfăsurată, precum şi la orice fapte, date sau informaţii, care privesc persoana, 
proprietatea, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor, către
persoane care nu sunt autorizate să primească astfel de informaţii. Angajaţii instituţiilor de
credit sunt obligaţi să păstreze secretul profesional asupra oricărei informaţii ori date
nedestinate publicării, de care a luat cunostinţă în cursul exercitării funcţiilor sale şi nu va
folosi aceste informaţii pentru obţinerea de avantaje personale.

h) transparența – relațiile angajaților cu toate părțile implicate trebuie să fie guvernate de


transparență, cu scopul de a oferi informații precise, corecte, în timp util, uzuale, sigure și
accesibile.

i) evitarea denigrării, principiu potrivit căruia angajaţii instituţiilor de credit îşi vor exercita
activitatea cu bună credinţă, potrivit uzanţelor oneste, cu respectarea intereselor părţilor
implicate şi a cerinţelor concurenţei loiale, în condiţiile concrete ale pieţei. Salariații nu
trebuie să se lase antrenaţi în înţelegeri, acorduri sau practici care ar putea avea ca efect
restrângerea sau denaturarea concurenţei şi nu folosesc în mod abuziv poziţia din piaţa
bancară, prin recurgerea la fapte anticoncurenţiale care ar putea avea ca efect prejudicierea
intereselor băncilor concurente.

4. Subiectul 2.4
Normele de conduită preprezintă reguli de comportament în anumite situații, menite să
asigure respectarea principiilor etice. Cele mai des întîlnite norme de conduită în codurile de
etică a băncilor comerciale și ale companiilor de asigurări se referă la:

Conflict de interese  - situația în care interesul personal al salariatului afectează sau  poate
afecta executarea obiectivă și îndeplinirea nepărtinitoare de el a obligațiilor de  muncă și în
cadrul cărora apare sau poate apărea contradicția dintre interesul personal al  salariatului și
interesele legale ale instituției în care este angajat, capabile să dăuneze intereselor legale
ale  instituției.

Salariaţii trebuie să se abţină de la obţinerea unui beneficiu personal sau pentru  evitarea
prejudiciul personal ca urmare a unor informaţii privilegiate obţinute în
exercitarea  obligaţiunilor funcţionale. Beneficiul sau interesul personal semnifică orice
avantaj real  sau potenţial care ar putea duce la un beneficiu financiar pentru salariaţi,
inclusiv  intereselor membrilor familiilor acestora (rude de gradul I, II, soţul/soţia).

Dacă există  posibilitatea unui conflict, salariaţii trebuie să aducă la cunoştinţă superiorului,
să ia în  considerare părerile acestuia, iar dacă va fi cazul să renunţe la realizarea sarcinii
care  creează conflictul sau poate conduce la apariţia lui.

În scopul evitării conflictului de interese, la identificarea acestuia, salariatul urmează să

declare conflictul de interese în conformitate cu legislaţia în vigoare, îndeplinind un formular


corespunzător

În cadrul executării obligațiilor sale de muncă, salariatul este obligat:

• să fie precaut la orice conflict de interese real sau potential;

• să ia măsuri în vederea evitării unui asemenea conflict;

• să nu emită acte administrative, să nu încheie tranzacții, să nu ia sau să nu participle la


luarea deciziei în cadrul executării obligațiilor sale de muncă până la soluționarea de facto a
conflictului de interese;

• să nu fie influienţat la luarea deciziilor de către persoanele sau subdiviziunile structurale

ale instituției unde este angajat în special în cazurile, când aceasta ar provoca crearea
anumitor avantaje pentru persoana terţă sau careva subdiviziuni.

Utilizarea bunurilor. Activele și resursele angajatorului sunt proprietatea acestuia, temeiul


pentru atingerea obiectivelor strategice fixe și sporirea capitalizării. Fiecare salariat utilizează
resursele puse de angajator la dispoziția sa cât mai eficient posibil și exclusiv în scopuri de
lucru. Fiecare salariat are grijă de resursele pe care le are la dispoziție. Salariaţii sunt
responsabili pentru utilizarea adecvată a echipamentelor și dispozitivelor, sunt obligați să le
protejeze de pierderi, daune, furt. Salariaţii nu au dreptul să folosească niciun echipament
sau dispozitiv de la locul de muncă pentru uz personal, cu excepția cazurilor coordonate cu
conducerea. Pentru a asigura implicarea maximă în procesul de lucru, salariaţii Băncii li se
interzice utilizarea telefoanelor mobile, a calculatoarelor personale și a altor mijloace de
comunicații mobile și a echipamentelor informatice la şedinţe, adunări, conferințe, negocieri
și alte evenimente de lucru, dacă aceasta nu este legată de obiectivele acestor evenimente și
nu există alte indicații în acest sens de la conducătorul său nemijlocit.

Cadouri. Ca cadou se recunoaște un lucru de preţ în formă materială sau imaterială, pentru
obținerea căreia lipsește obligațiunea de a achita prețul obișnuit, inclusiv bani, titluri de
valoare și alte bunuri, beneficii și servicii cu caracter patrimonial (lucrări, servicii, achitarea
distracțiilor, odihnei, cheltuielilor de transport, reducerile oferite pentru folosirea bunurilor
etc.), primită în legătură cu activitatea de serviciu.
Angajaţii nu vor solicita, accepta sau obţine beneficii personale de la vreun client, de la alte
persoane fizice sau juridice care desfăşoară sau îşi manifestă intenţia de a derula afaceri cu
instituția  şi vor lua masuri pentru a evita ca şi rudele acestora să nu solicite/accepte/obţină
astfel de beneficii. Este interzisă primirea sau oferirea unor avantaje necuvenite în cadrul
vânzării de produse şi servicii, derulării de tranzacţii financiare.

Un cadou nu poate fi acceptat atunci când scopul acestuia este de a influenţa capacitatea
de decizie a angajaţilor. In cazul în care sunt nesigure motivele de primire a cadourilor din
partea clienţilor sau a partenerilor de afaceri, angajatul poate să refuze politicos.

Cadourile în bani, indiferent de sumă, nu trebuie acceptate.

Prevenirea spălării banilor şi combaterea faptelor de corupţie, spălare de bani şi finanţarea


actelor de terorism, prin raportarea oricăror tranzacţii care pot avea legătură cu acestea şi
evitarea finalizării unor astfel de tranzacţii, în conformitate cu prevederile legale. Instiruția
financiar-bancară se conformeaza prevederilor legale, urmărind stabilirea de relații numai cu
clienți de încredere, care derulează afaceri legale și ale căror surse de venituri, provin din
activitati legitime. Instiruția financiar-bancară acționează pentru a impiedica utilizarea
serviciilor/produselor sale în scopuri legate de spălarea banilor sau de finanțare a actelor de
terorism, contribuind astfel la protejarea reputatiei bancii.

Relaţia cu mass media.  Niciun angajat nu are dreptul să comunice cu mass media sau să
furnizeze informaţii tipărite sau transmise pe cale electronică referitor la
activitatea instituției unde este angajat  unui reprezentant al mass media, cu excepţia cazului
în care este autorizat să facă acest lucru. Angajaţilor li se interzice acceptarea oricărui tip de
beneficii precum plata sau publicitate gratuită în schimbul informaţiilor sau reportajelor
favorabile. Orice mesaje, declaraţii, comentarii, prezentări sau materialele scrise destinate
presei se distribuie doar prin intermediul subdiviziunii responsabile de comunicarea cu
publicul. Nu se admite să se comenteze cu privire la zvonuri sau speculaţii de piaţă.

Consumul substanţelor psihotrope şi a alcoolului. Vânzarea, distribuirea, posesia,


folosirea substanţelor psihotrope este interzisă. Prezentarea angajaţilor la locul de muncă în
stare de ebrietate, introducerea şi consumul băuturilor alcoolice la locul de muncă  sunt
interzise.  

S-ar putea să vă placă și