1.Abordarea conceptului de pre n teoria economic Pretul- concept multidimensional care prin valentile sale ec.

Se dovedeste a fi atit un instrument macro-ec. Cit si unul micro-ec. Pe care interprinderea il poate utiliza ca element de baza in deciziile sale strategice si tactice. In activitatea oricarei intreprinderi producatoare de bunuri servicii P detine un rol special de max. Importanta pentru atingerea obiectivului final-maximizarea profitului. P. pietii reprezinta o cantitate de moneda pe care cumparatorul este dispus si poate sa ii ofere producatorului in schimbul bunului pe care acesta il poate oferi. P se poate manifesta prin formele : 1. Tarif-servicii . taxa ! plati la buget ". impozite #. salariul $. dobinda %. dividente &a baza definiri P sta conceptul de valoare'aceasta fiind abordata in diviziuni diferite ce corespund anumitor scoli si curente de gindire ec. : teoria utilitatii marginale 'obiectiva' subiectiva I. conform primei teorii valoarea unei marfi e determinata de utilitatea pe care consumatorii o atribuie bunurilor . (arimea ei fiind o functie si a raritatii marfii respective )*.+evosn menger marshall , II. Conform teoriii la baza unui bun sta raritatea acesteia si ch. -e munca vie si materializata implicata la realizarea sa. )*illiam ' pett.' d.ricardo, teoria obiectiva face distinctia intre valoarea de intrebuintare si de schimb.Prima nu o pate crea pe a doua ' din moment ce lucrurile cele mai utile nu au valoare de schimb iar bunurile avind mare valoare de schimb fiind putin utile ./tilitatea fiind nu si masura acestuia. III. Teoria " considera ca la baza P se afla utilitatea bunurilor .)*alras ' menger , Indeferent de cantitatea depusa pentru obtinerea unui bun economic aceasta capata valoarea numai in masura in care este ceruta pe piata .0i confera cererii un rol determinant in determinarea valorii de schimb a P. 1aloarea unei marfi este cu atit mai ridicata cu cit ultima unitate cinsumata are o utilitate mai mare . marshal a propus o pozitie de compromis la formarea P . S. Participa in aceeasi masura ca si -. preul reprezint cantitatea de bani pe care cumprtorul o pltete n schimbul unei uniti de bun economic, suma pentru transferarea drepturilor de proprietate asupra unui bun de la o persoan la alta . 2.Funciile preului 0senta oricarei categorii ec. Poate fi cunoscuta in toata amploarea sa prin studierea functiilor indeplinite. In cadrul mecanismelor ec-ic financiar preturile au functiile: 1.2unc3ia de instrument de msur' prin care se m4soar4 consumurile de munc4' materie prim4' materiale 5.a.' precum 5i m4rimea profitului .2unc3ia de stimulare a productiei si circulatia marfii se manifest4 prin m4rimea profitului inclus 6n structura pre3ului. ".2unc3ia de distribuire si redistribuire a a venitului national rezid4 din faptul c4 pre3ul oscileaz4 6n +urul valorii sub influen3a factorilor pie3ei #.2unc3ia de prghie a politicii economice prin care se stimuleaza dezvoltarea anumitor ramuri strategice. La ni el macroeconomic! ".#istemul de preuri Totalitatea pre3urilor care stau la baza schimburilor de m4rfuri pe pia3a intern4 5i interna3ional4' precum 5i totalitatea rela3iilor dintre ele formeaz4 sistemul de preuri. se deosebesc " tipuri de sisteme de pre3uri:7 #istemul de preuri administrate$ se bazeaza pe stabilirea unitara si coordonata a preturilor de catre stat.Piata nu are nici o influiemta asupra nivelului si dinamicii lor.Se creaza dezichilibru shi care pot provoca inflatia si preturi ireale. #istemul de preuri libere-se formeza sub influienta factorilor pietei drept decizie cu privire la P revine producatorilor.P final urmind sa fie stabilit prin intermediul necocierii dintre prducator si consumator. #istemul de preturi mi%t$se formeaza prin interactiunea dintre - shi S )con+uctura pietei, statul intervenind in situatii de dezichilibru' pericol de inflatie.&a etapa actual4 sistemul de pre3uri 6n 8. (oldova include urm4toarele categorii de pre3uri: 1. dup4 modul de formare: pre3uri libere'pre3uri reglementate. . dup4 domeniul de aplicare:pre3uri cu ridicata )en-gros,'pre3uri de achizi3ie a produc3iei agricole pentru necesit43ile statului'pre3uri de consum: la produse alimentare' la m4rfuri nealimentare' tarife la servicii pre3uri 6n construc3ii capitale'dob9nda )pre3ul creditului,'salaruil )pre3ul muncii,'pre3ul la p4m9nt 5i resurse naturale.

&.'ipurile preurilor i clasificarea lor :ruparea pre3urilor 6n categorii omogene distincte se poate face 6n func3ie de mai multe criterii: 1 criteriu! modul de formare 1. pre3uri libere' negociate 6ntre agen3ii economici; . pre3uri reglementate de c4tre organele care au dreptul de decizie 6n domeniul de pre3. 2 criteriu! domeniul de aplicare 1, pre3uri fundamentale : Pre3uri ale produc4torului:-de achizi3ie a materiilor prime'-cu ridicata 6n cadrul comer3ului cu ridicataPre3uri ale comerciantului:-en gross'-en detail;Pre3uri de transfer stabilite pentru un produs intermediar care face obiectul comer3ului intern 6n cadrul unei firme , pre3uri func3ionale: Pre3uri de ofert4:-de catalog'-de list4'-de cota3ii'-de deviz;Pre3uride eviden34:-medii'-de prognoz4;Pre3uri de import-export;Pre3uri mondiale;Pre3uri efective:-de contract'-de burs4'-de licita3ie'-de consum " criteriu! modul n care reacioneaz la ariaia anumitor factori! 1. variabile ! se schimb4 cu u5urin34 6n func3ie de influen3a factorilor; . fixe ! i5i p4streaz4 ) prin deciziile celor care au abilitate , acela5i nivel un timp mai 6ndelungat; ". semivariabile ! sunt fixate limitele p6na la care' sau de la care ele se pot ridica ori cobor6. & criteriu! aria (eo(rafic i inter alul de timp! 1. unice - valabile pentru toat4 3ara 5i pentru tot timpul anului; . diferen3iate - sunt stabilite la nivele diferite de la o zon4 la alta sau de la un sezon la altul. ) criteriu! modul de luare n consideraie a '*A : 1. pre3uri cu T1<; . pre3uri f4r4 T1<. ).Factorii de influen i procesul formrii preurilor Pre3urile bunurilor sunt influen3ate de o serie de factori economici' tehnici' naturali etc. :eneraliz9nd' putem scoate 6n eviden34 $ factori de baz4. 1+ ,ererea2+ .ferta"+ ,oncurena&+ /e(lementarea de stat )+ ,osturi de productie Factori ce determin reducerea preurilor! -(a+orarea volumului de produc3ie )efectul economiei de scar4,; - 8educerea cererii 6n paralel cu cre5terea ofertei; - Sporirea productivit43ii muncii; - Progresul tehnico-5tiin3ific; - 0xisten3a concuren3ilor; - Cote reduse ale impozitelor pe consum; - 8educerea costurilor de realizare prin crearea re3elelor proprii de comercializare; - 8ata sc4zut4 a infla3iei; - Stabilitatea valutei na3ionale etc. Factori ce determin creterea preurilor! $ 8educerea volumului de produc3ie 5i a productivit43ii muncii; - =ferta deficitar4; - 0xisten3a monopolurilor sau ale cartelurilor de pre3uri; - Cre5terea costurilor resurselor utilizate; - Cote 6nalte ale impozitelor pe consum; - Instabilitatea economic4; - Implicarea intermediarilor; - 8ata 6nalt4 a infla3iei; - Perfec3ionarea parametrilor produselor' sporirea calit43ii etc.

0.1olitica de pre ca element al politicii de mar2etin(. Politica de mar>eting firma 65i define5te pozi3ia sa fa34 de # variabile' care formeaz4 mixul de mar>eting 5i care constituie un instrument de promovare a acestei politici: - 1rodusul ! reflect4 calitatea' modelul' dimensiunea' ambala+ul' marca etc; - 1reul ! include stabilirea pre3ului la diferite etape ale vie3ii economice a produsului' reducerile 5i ofertele speciale' adaosurile etc; - 1lasamentul )distribu3ia, ! reflect4 canalele de distribu3ie' logistica )depozitarea' transportul,' metodele de v9nzare etc; - 1romo area ! publicitatea' public relations' merchandisigh etc. -in perspectiva (? P cea mai mobila componenta a mixului'el poate fi modicat rapid spre deosebire de alte componente ale mixului de (?' iar schimbarilor de pret atrag un raspuns imediat din partea pietei. Conceptul de voaloare folosit in (? ete diferit de cel utilizat in lit. economica.&a nivelul careia are afirmatii 1al. -e intrebuintare 1al. -e schimb P.element ma+or al mixului de (?' insa deciziile cu privirile la aceasta tb coordonate in mod atent cu cele privind produsul' promovarea' plasament..-e stabilitatea P depinde rentabilitatea I . P. doar aduce venit permitind acoperirea costurilor si obtinerea de profit. P.este unul din cele mai vizibile variabile fiind usor perceptibila de catre consumator'iar atunci cind poate fi controlat de la nivelul I beneficiaza de un grad ridicat de flexibilitate. <stfel modificare P poate sa diri+eze modificari la nivelul cantitaii de bunuri sauservicii ce ar putea fi platite de cumparatori &ocul P in cadrul mixului de (>: Comarativ cu restul elementelor' P ar parea sa reprezinte pt consumatori mai degraba un element de cost decit unul privind profitul. 8eprezentarea grafica in cadrul mixului de (? Politica de pre cuprinde un ansamblu corelat de principii, norme, msuri i metode concrete, prin care o firm i definete poziia fa de preul produselor sale, n vederea ndeplinirii unor obiective specifice anumitor perioade ' 5i anume: 1.S/P8<1I0@/I80< ! 3s.se practica un nivel minim de pret'se recupereaza costurile'profit neesential. #.mentinerea pe piata.,.-concurenta puternica'modificarea preferintelor consumatorilor' lichidarea scopurilor. 3f.-nu poate fi inlocuit cap.fix'dividente minime. .(<AI(IB<80< P8=2IT/&/I !3s.-se alege nivelul pretului ce asigura profitul curent max. #.-favorizarea rezultatelor ec-financiare pe TS .,-conditii de incertitudine de ec in tranzitie' instabilitae .3f$afecteaza negativ rezultatele ulterioare ".(<AI(IB<80< 1=&/(/& 1ICB<8I&=8- 3s-bunul se produce in D mari P fiind dimensionatdupacerere.Se ofera comisioane intermediarilor.#-obtinerea incasarilor maximale in cadrul fiecarui seg. -e consumatori. 3f.-conduce la o buna pozitionare a firmei. #.(<AI(IB<80< C=T0I -0 PI<T<$3s.-bunul se produce in D mari shi este destinat pietelor sensibile la P .#.obtinerea efectului economiei de scara)reducerea costurilor unitare, stabilirea P mici pt stimullarea - .3f.-ca raspuns concurentii pot sa intreprinda masuri de reducere a P si de atragerea a clinetilor. $.28/CTI2IC<80< &< (<AI( < 1ICB<8I&=8 P0 PI<@E- 3s.-se stabileste un P mai mare pt produsul destinat anumitor segmente de consum cind vol vinzarilor vinzarilor scade P la un nivel mai atragator pt alte seg .#.-obtinerea profiturilor mari.3f.-reducerea ulterioara a P'poate avea urmari negative asupra vol vinzarilor. %.P8=(=1<80< I(<:ICII P8=-/S/&/I-3s. Se stabilesc preturi inalte pt produse caliatative care au fost recunoscute de consumatori.# recuperarea costurilor legate de eforturile ma+orarii calitatii ' de cercetarile stiintifice efectuate de modificarea substantiala a politicii 'distributiei. 3f ! obtinerea pozitiei de lider in calitate.

4.#trate(ia de pre. 'ipuri de strate(ii n domeniul formrii preurilor. Strategia de pre3 reprezint4 un set de metode utilizate de 6ntreprindere 6n vederea realiz4rii practice a obiectivelor stabilite de politica de pre3. 0laborarea unei strategii de pre3 presupune trei etape: culegerea informa3iei' analiza strategic4 5i constituirea strategiei. <ceste etape includ urm4toarele activit43i: ,ule(erea informaiei 1, evaluarea costurilor legate de produc3ie 5i realizare presupune elucidarea costurilor care influen3eaz4 nemi+locit produc3ia 5i realizarea , concretizarea scopurilor financiare 6n direc3ia ob3inerii profitului minim' mediu sau maxim pe o anumit4 perioad4; ", determinarea concuren3ilor Analiza strate(ic #, analiza situa3iei financiare a 6ntreprinderii $, analiza segmentar4 a pie3ei analiza concuren3ei 6n condi3iile unei pie3e concrete scopul c4reia este prognozarea reac3iei posibile a concuren3ilor asupra pre3ului; %, evaluarea influen3ei statului asupra mecanismului ,onstituirea strate(iei F, determinarea strategiei finale lu9nd 6n eviden34 to3i factorii enum4ra3i. Strategiile de pre3 la 6ntreprindere cuprind urm4toarea clasificare: 1. #rate(ia preurilor nalte )Gstrategia de sm9nt9nireH,' se folose5te 6n cadrul fundament4rii pre3urilor pentru produsele exclusiv noi. 2irma stabile5te pre3uri ini3ial 6nalte' orientate spre anumire segmente a consumatorilor' de regul4 pentru cei cu venituri mari sau pentru cei ambi3io5i care 3in cu tot dinadinsul s4 posede produsul respectiv. &a aceast4 etap4 firma se afl4 pe pozi3ia de monopol' deci poate utiliza politica pre3urilor 6nalte' care au ca obiectiv principal recuperarea imediat4 a investi3iilor. <tunci c9nd v9nz4rile se reduc' se reduc 5i pre3urile' firma orient9ndu-se spre alte segmente de cump4r4tori. . #trate(ia preurilor medii este caracteristic4 firmelor care au ca scop ob3inerea profitului pe termen lung. <ceast4 strategie este considerat4 ca fiind cea mai corect4 fiindc4 practicarea ei exclude Gr4zboiul pre3urilorH' nu favorizeaz4 apari3ia concuren3ilor 6n ramur4 5i genereaz4 un profit rezonabil calculat la capitalul investit ". #trate(ia preurilor 5oase )Gstrategia de acaparare a pie3iiH,' firma stabile5te ini3ial pre3uri mici pentru produsele unice. 2irma 6n acest caz tinde s4 acapareze pia3a chiar de la 6nceput' s4 6nregistreze v9nz4ri mari pe seama c4rora s4 recupereze capitalul investit. <tunci c9nd produsul este recunoscut de consumatori se recurge la anumite ma+or4ri de pre3. Practicarea acestei strategii trebuie executat4 cu aten3ie' fiindc4 orice eroare nu va face posibil4 recuperarea investi3iilor' fapt ce va afecta rezultatele financiare a 6ntreprinderii. &a fel' exist4 riscul ca ma+or4rile ulterioare de pre3 s4 nu fie acceptate de cump4r4tori 5i firma s4 fie nevoit4 s4 practice 6n continuare pre3urile ini3iale. #. #trate(ia preurilor 6 int $. Strategia pre3urilor legate' la stabilirea c4rora se iau 6n calcul pre3urile de realizare 5i cheltuielile legate de exploatare )deservirea tehnic4,; %. Strategia urm4rii dup4 leader' c9nd pre3ul produc3iei firmei ! leader este considerat ca o variabil4 dat4 F. Strategia pre3urilor neschimbate. In condi3iile schimb4rii permanente al pre3urilor la resurse 5i materii prime' costurile nu pot r4m9ne acelea5i pe o perioad4 lung4 de timp. Pentru a exclude ma+or4ri de pre3 se recurge la reducerea greut43ii' m4rimii 5.a. J. Strategia pre3urilor psihologice' fixate la un nivel cu pu3in mai redus dec9t o cifr4 rotund4 5i creaz4 iluzia unor pre3uri mai mici )1'KK etc,; K. Strategia calitate-pre3. =rice firm4 este confruntat4 cu problema pozi3ion4rii produsului s4u pe un nivel mediu al calit43ii 5i pre3ului' inferior sau superior acestora. Strategiile 1' $' K pot fi aplicate concomitent de firme diferite pe aceea5i pia34' cu condi3ia c4 exist4 trei categorii de consumatori pe fiecare pia34' unii interesa3i de calitate' al3ii de pre3' iar al3ii interesa3i at9t de calitate' c9t 5i de pre3 5i care

pun balan3a 6ntre aceste dou4 elemente. Strategiile ' "' % constituie o amenin3are pentru strategiile anterioare' deoarece se ofer4 produse de calitate ridicat4 sau medie' dar la un pre3 mediu sau sc4zut. Strategiile #' F 5i J reflect4 un pre3 prea mare comparativ cu calitatea produselor' determin9nd reac3ia negativ4 a cump4r4torilor' care se vor sim3i 6n5ela3i mai ales 6n cazul strategiei F 1L. #trate(ia utilizrii adaosurilor i reducerilor de pre, cuprinde urm4toarele tipuri: <daos la pre3 ce decurge din o comand4 special4 a clientului' calitatea excelent4' oferirea de servicii suplimentare sau c9nd pentru marfa procurat4 se pl4te5te 6n rate. 8educerea de pre3 pentru plata cash 8educere pentru volumul achizi3iei:reduceri necumulative ;reduceri cumulative 8educeri extrasezoniere ce pot constitui p6n4 de la 1L-1$M p9n4 la $L-F$M. 8educere pentru clien3ii fideli' ce poate atinge 1$-"LM. 8educere func3ional4 8educere progresiv4 pentru achizi3ionarea unei serii de produse 6n termenii stabili3i anterior. 8educeri de dealer 8educeri speciale 6n cazul realiz4rii seriilor de prob4 . 8educeri ascunse 8educeri 6n cazul utiliz4rii unui ambala+ pentru dou4 sau mai multe produse 8educeri practicate pentru bunurile ce au o cerere 6nalt4 pentru a stimula 5i mai mult v9nz4rile. 8educeri practicate cu ocazia unor s4rb4tori' +ubilee 19nzarea prin lichidarea stocurilor de m4rfuri ce nu se bucur4 de succes 8educeri de club' oferite membrilor diferitor cluburi asociate 8educeri practicate 6n 34rile arabe' din Nalcani 5i din <sia. 7.Formarea preului n cadrul ciclului ital al produsului. Ciclul de via34 al unui produs sau via3a economic4 a produsului reprezint4 perioada de timp cuprins4 6ntre momentul lans4rii produsului nou pe pia34 5i cel al retragerii sale definitive de pe pia34' ca urmare a dispari3iei nevoilor pentru care a fost creat sau a apari3iei altui produs nou' care satisface acelea5i nevoi dar la un grad mai superior. 2iec4rui produs 6i este caracteristic4 o anumit4 durat4 de via34' alc4tuit4 din mai multe etape sau faze prin care trece produsul. Corespunz4tor fiec4rei etape din ciclul s4u de via34 produsul solicit4 o anumit4 politic4 de mar>eting :1 etap : constituirea pie3ei produsului ) cercetarea' proiectarea 5i asimilarea 6n fabrica3ie ,. =dat4 cu lansarea unui produs nou' pentru care utilizatorii manifest4 interes' are loc tendin3a de maximizare a consumului prin maximizarea produc3iei' ceea ce conduce la ob3inerea de pre3uri mari' profituri mari 6nc4 de la 6nceputul desfacerii; 2 etap : cre5terea 5i maturizarea produsului ! paralel cu tendin3a de maximizare a consumului se declan5eaz4 5i cerin3a minimiz4rii costurilor. Ca urmare a polariz4rii factorilor de produc3ie pentru anumite bunuri cele mai solicitate pe pia34' pe seama cre5terii produc3iei' scade costul unitar cre9ndu-se premize pentru reducerea pre3ului. <ceast4 tendin34 pune sub control costurile 5i profiturile' imprim9ndu-le treptat tendin3a de reducere;" etap : declinul ! uzura moral4 ce cauzeaz4 cre5terea costurilor de produc3ie' reducerea considerabil4 al pre3urilor 6n cocnordan34 cu reducerea cererii la produsul respectiv.-up4 anumite statistici ce s-au efectuat pe plan mondial s-a apreciat c4 un produs poate avea o durat4 de via34 cuprins4 6ntre $-1$ ani.

8.1articularitile formrii preului pe piaa cu concuren perfect. 1 ,Piata cu conc. perfecta ! modelul teoretic ' o situatie ideala imaginata de scoala neoclasica mai ales de Pareto si Oalras Pproduse relativ omogene Patomicitatea pietii -agentii cererii si ofertei sunt intr-un numar mare Pintrarea ! iesirea libera de pe de pe piata ! se presupune ca agentii pietei nu intimpina bariere +uridice'economice'intitutionale ; iar intrarea !iesirea pe piata se efectueaza pe rationament economic -eoarece volumul vinzarilor unei firme in cond. concur. perfecte constitue o pondere mica in oferta totala de bunuri cresterea sau midificarea vol. de produse a firmei nu va influenta pretul de piata al acestui bun sau serviciu. 2irma nu poate influenta P. -ar este primitoar de P. : in aceste conditii P unui bun al unei firme conceret este dictat de coonditiile pietii se nu depinde de volumul pietii 'productiei ' deci venitul total )T8, din vinzarea acestui produs QPJD (8 )venitul marginal ,-sporul venutului obtinut in rezultatul vinzarii suplimentare al unei unitati de produs (8QP <T8)venitul mediu ,este egala in conditiile concurentei pure Q(8Q P Perioada pe TS ! perioada care este insuficienta pentru intrarea iesirea concurentilor in ramura. Perioada pe T& ! invers. TS pe cai : a, firma comapara T8 cu TC in functie de diverse D de produse si va alege acel volum pentru care diferenta dintre acestea este max. T8-TCQPmax N, in practica cind firma de+a produce in fata ei apare intrebarea ce va aveaea din producerea unei uneitati suplimentarede produs sau pina la ce ea va continua sa-si mareasca productia.firma va continua sa cresca cont. -e producere' pina cind (CQ(8'astfel firma este cointeresata sa mareasca oferta pentru ca fiecare unit vinduta ii aduce cistig (CRPpiata Compararea (csi (8 este un mod de determinarea al vol obtin de de productie nui numai in cadrul concurentei perfecte.Cum numai (CS(8 ! interprinderea va inceta sa produca unit. suplimentare. Pe TS firma se poate confrunta cu situatia de a suport pierderi' cind scade P de piata .<stfel comportamentu firmei poate fi dublu: Psa continua sa produca minimizind pierderile S Pfirma inceteaza provizorie activitatea Sunt posibile " situatii cu care se confrunta firma in conditii conc. Perfecte 1,Producind in conditii PQ(8Q(C' firma inregistrind profit ' indicatorul P stabilit pe piata ' depaseste C unitar al produsului firmei . ,In conditiile red. Pret.' subnivelul cost. unitar' dar care este superior niv. minim al cost. mediu variabil )<<1C, firma va

minimize pierderile adica va acoperi partial 1C si 2C' <1CRPR<TC ",Cind P scade sub niv. minim al cost. de variabile unitare ' firma va intrerupe activ. Pe T& daca PRCunitar ' firma inceteaza definitiv activ si va iesi din ramura.

19.1articularitile formrii preului n cadrul monopolului absolut. Concuren3a imperfect4 este caracteristic4 pie3elor' unde produc4torii au mai multe libert43i 6n stabilirea pre3ului' dec9t 6n cadrul concuren3ei perfecte. -in acest tip de pie3e face parte monopolul' care presupune urm4toarele caracteristici: Nunul este produs de o singur4 firm4; Nunul nu poate fi substituit; 0xist4 restric3ii de intrare a altor produc4tori 6n ramur4 )patente'licen3e 5.a.,. pre3ul monopolistului este un pre3 fixat' impus' controlat de firma monopolist4 5i curba cererii 6n acest caz reprezint4 o linie 6nclinat4 6n sens negativ. (onopolistul' 6n vederea stabilirii pre3ului' poate manipula cu volumul ofertei' dat fiind faptul c4 el este unicul furnizor al bunului pe pia34. Metodele de fundamentare a preului n condiiile de monopol sunt: 1.Pentru a asigura profitul maxim firma determin4 volumul produc3iei care corespunde egalit43ii dintre (8 5i (C.

.(aximizarea cifrei de afaceri prin reducerea pre3ului cu scopul de a ob3ine profituri imediate' mai pu3in ridicate' chiar s4 ri5te pierderi uneori' pentru a-5i prote+a situa3ia de monopol 5i de evita apari3ia concuren3ilor 6n ramur4. ".:estiunea la echilibru' care presupune egalarea pre3ului cu costul unitar 5i atingerea pragului de rentabilitate. Strategia se aplic4 6n cazul v9nz4rii ultimelor cantit43i pentru evitarea cre4rii stocurilor de m4rfuri. #.-iscriminarea prin pre3 ce se manifest4 atunci c9nd firma vinde acelea5i produse la pre3uri diferite pe pie3e diferite cu scopul sporirii v9nz4rilor. 0lementele de baz4 care determin4 varietatea pre3urilor sunt: consumatorul, produsul, localizarea i timpul. Indiferent de forma sub care se 6nt9lne5te discriminarea prin pre3' pentru ca strategia s4 fie eficient4 firma care apeleaz4 la aceast4 variant4 trebuie s4 asigure 6ndeplinirea simultan4 a urm4toarelor condi3ii: Pia3a trebuie s4 fie segmentat4 S4 nu existe nici o modalitate prin care cump4r4torii care au pl4tit un pre3 mai mic s4 rev9nd4 produsul la un nivel d pre3 mai ridicat; S4 nu existe nici o posibilitate pentru concuren34 de a domina 5i c95tiga segmentul de consumatori c4ruia firma i-a v9ndut produsul la pre3ul mai 6nalt. 0xist4 trei tipuri de discriminare prin pre3: a, discriminarea de (radul 1 sau perfect 6 este situa3ia 6n care pre3ul este a+ustat exact la c9t este dispus clientul s4 pl4teasc4 5i se poate 6nt9lni 6n cazul cump4r4rii unor cantit43i reduse de bunuri. 6ncerc9nd s4 determine consumatorii s4 pl4teasc4 preul ma%im 5i s4 ob3in4 tot surplusul consumatorului :iscriminarea de (radul 2 ! se realizeaz4 atunci c9nd firma monopolist4 stabile5te pre3uri diferite pentru cantit43i diferite de bunuri' cunosc9nd curba cererii pentru fiecare categorie de consumatori 5i 6ncerc9nd s4 ob3in4 o parte din Tsurplusul consumatorului :iscriminarea de (radul " ! se realizeaz4 prin fixarea unor pre3uri diferite pentru v9nzarea aceluia5i produs pe pie3e diferite sau 6n localit43i diferite' 3in9nd seama de distan34' de cheltuielile de transport 5i de elasticitatea cererii diferit4 pe pie3ele respective. -iscriminarea se poate realiza 5i 6ntre cump4r4torii autohtoni 5i cei str4ini stabilind pre3uri mai mari pe pia3a intern4 5i pre3uri mai reduse pe pia3a extern4 pentru ca firma s4 fie mai competitiv4 la export.

11.1articularitile formrii preului pe piaa cu concuren monopolist.

Concuren3a monopolist4 se situeaz4 6ntre cele forme de pia34: concuren3a 5i monopolul. -eci' concuren3a monopolist4 p4streaz4 toate premizele concuren3ei perfecte' mai pu3in una: omogenitatea produsului. <ceasta este 6nlocuit4 de diferen3a produsului' situa3ia 6n care cump4r4torii au posibilitatea s4 aleag4 produsul pe care 6l doresc' iar v9nz4torii pot s4-5i impun4 pre3ul 5i chiar cantitatea' prin politica noilor sortimente de produse. -iferen3a poate fi creat4 6n urm4toarele moduri:In manier4 obiectiv4 produsul va fi diferit' pe de o parte' datorit4 unei prezent4ri materiale noi' folosirii unor materiale constructive noi sau sub forma unei noi m4rci; pe de alt4 parte' complet nou 5i dotat cu calit43i originale' inovatoare.In manier4 subiectiv4' produsul determin4 nevoi noi fa34 de un bun existent-ac4 un produc4tor a reu5it s4 atrag4 cump4r4torii prin anumite particularit43i individuale ale m4rfurilor sale' el dob9nde5te temporar o pozi3ie de monopol asupra acestei m4rfi. In orizont scurt de timp firma va alege volumul produc3iei sale 6n condi3ia egalit43ii (CQ(8' iar pre3ul 6l va stabili 6n conformitate cu evolu3ia curbei cererii. Profitul firmei va fi acela5i ca 5i profitul firmei monopoliste. Pe termen lung' echilibrul firmei monopoliste concuren3iale are dou4 caracteristici: a,pre3ul produsului' ca 5i 6n condi3iile de monopol' este mai mare ca (C' 6ns4 datorit4 6nclina3iei negative a curbei cererii' (8 este mai mic ca pre3ul; b, intrarea liber4 pe pia34 5i' respectiv' num4rul mare de 6ntreprinderi determin4 egalarea pre3ului cu <TC exact ca 6n condi3iile concuren3ei perfecte' fapt ce va genera ob3inerea unui profit nul. 12.1articularitile formrii preului pe piaa cu concuren oli(opolist. Principalele tr4s4turi caracteristice oligopolului sunt: ICT08-0P0C-0C@< - decizia unei firme are impact nemi+locit asupra deciziei 5i ac3iunilor altei firme. ICC08TIT/-IC0<- rezultatul deciziilor 5i ac3iunilor firmelor nu poate fi anticipat sau prev4zut. <tunci c9nd firmele oligopoliste aleg independent cantitatea produc3iei ce asigur4 maximizarea profitului ;egalitatea dintre costurile marginale (C' 5i 6ncas4rile marginale (8,' volumul cumulat al produc3iei este mai mare ca 6n situa3ia de monopol' dar mai mic ca 6n situa3ia pie3ei concuren3iale. 8espectiv' aceea5i legitate poate fi atribuit4 5i form4rii pre3urilor. In condi3iile oligopolului omogen' tendin3a de maximizare a profitului este mai puternic4 atunci c9nd num4rul produc4torilor este mai restr9ns' fiind evident4 interdependen3a deciziilor cu privire la pre3. Strategia se bazeaz4 pe cre5terea productivit43ii muncii' pe costurile unitare c9t mai reduse. In acest caz sunt posibile dou4 atitudini ale 6ntreprinderilor care condi3ioneaz4 comportamentul pre3urilor: atitudine de pace' care poate fi rezultatul fie al unei 6n3elegeri asupra calit43ilor' cantit43ilor' pre3urilor )determinarea cotei de produc3ie' 6mp4r3irea zonelor geografice de influen34,' fie prin dega+area unei firme ! leader' care serve5te ca ghid de orientare a varia3iilor pre3ului pentru celelalte firme; atitudine de r4zboi' 6n care supravegherea concurentului este permanent4. Pentru a determina unele ac3iuni posibile ce pot fi 6ntreprinse de firmele pe pia3a oligopolist4 poate fi utilizat4 TTeoria +ocurilorH care studiaz4 comportamentul strategic al indivizilor.

1".<etodele de determinare a preurilor n baza costului. Costul 5i pre3ul au natur4 economic4 comun4' ambele exprim9nd consumul de munc4 social4. In acela5i timp costul reprezint4 partea cea mai mare a valorii unei m4rfi' cealalt4 parte fiind alc4tuit4 din profit' accize' T1<' adaos comercial. Costul produc3iei care st4 la baza determin4rii pre3ului reprezint4 consumurile care se atribuie produsului finit 5i serviciilor prestate. Consumurile totale )TC, reflect4 resursele utilizate pentru fabricarea produselor 5i prestarea serviciilor 6n scopul ob3inerii unui venit. Structura consumurilor totale poate fi reprezentat4 din dou4 aspecte: - reieind din modul de atribuire asupra produciei; - din evoluia odat cu modificarea cantitii de producie. Conform primului criteriu' consumurile se divizeaz4 6n directe 5i indirecte. Consumurile directe (DC, sunt consumurile ce pot fi atribuite 6n mod direct la un produs concret. 0le sunt reprezentate de: 1. consumurile directe de materiale: . Consumurile directe privind retribuirea muncii: ". Consumurile directe privind contribu3iile la asigur4rile sociale 5i medicale obligatorii. Consumurile indirecte (IC, sunt consumurile ce nu pot fi identificate direct pentru un anumit produs&a finele perioadei de gestiune' consumurile indirecte de produc3ie se repartizeaz4 6n func3ie de o anumit4 baz4 de repartizare In func3ie de al doilea criteriu' consumurile totale se divizeaz4 din : Consumurile variabile )1C, Consumurile fixe (constante) (FC, (etodele de determinare a pre3ului 6n baza costului sunt: M !"#$ %"&!'(') %"MP( ! *!"!$(+ 0sen3a 5i modul de aplicare: se determin4 costurile totale prin suma dintre consumurile directe 5i indirecte )sau fixe 5i variabile,' la care se adaog4 o mar+4 de profit ce corespunde efortului depus 5i riscului asumat Pentru anumite articole de consumuri' precum 5i pentru rentabilitatea anumitor produse statul stabile5te plafoane sau limiteaz4 m4rimea. P , $!% - *$!% . Mp+, unde /tilizarea metodei Ucost-plusU in decizia de pre3 a firmei r4spunde obiectivului de a ob3ine un nivel satisf4c4tor al venitului pe termen lung' nu neap4rat maxim. /tilizarea acestei metode 6n fundamentarea pe termen lung a pre3urilor prezint4 anumite avanta+e' dintre care se remarc4 simplitatea' asigurarea unui nivel adecvat de profitabilitate. A anta5e a,este simpl4 6n utilizare' fiindc4 toat4 informa3ia necesar4 este de uz intern; b, se consider4 o metod4 echitabil4 c9t pentru produc4tori' at9t 5i pentru consumatori; c,se recomand4 pentru pie3ele cu un nivel redus de concuren34; d, este eficient4 6n cazul produselor exclusiv noi sau 6n cadrul produc3iei cu o diferen3iere clar4 6ntre sortimentele existente. In acela5i timp metoda nu este lipsit4 de unele deza anta5e! a,este orientat4 mai mult spre ofert4' dec9t spre cerere; b, implic4 costurile curente 5i nu pe cele de perspectiv4' lu9nd 6n calcul infla3ia; c,exist4 riscul nerealiz4rii 6ntregii cantit43i de produc3ie pentru care s-au determinat costurile totale; d, m4rimea pre3ului nu se coreleaz4 cu volumul v9nz4rilor; e,nu se ia 6n calcul elasticitatea cererii; f, nu se utilizeaz4 avanta+ele posibile privind practicarea unui pre3 mai mare reie5ind din capacitatea de plat4 a consumatorilor. M !"#$ %"&!'(') P$/0)$( *#)/ %! %"&!)12, M$/2)1$( %"&!)12+ 0sen3a 5i modul de aplicare: mar+a de profit se adaug4 la consumurile medii variabile sau directe. P = !C " ( !C x Mp) sau P = DC " ( DC x Mp)# unde (p ! mar$a de profit sau mar$a de contribuie ce reprezint4 suma dintre costurile fixe medii 5i profitul planificat. Mp , $3% - Pf unitar, unde (etoda costului par3ial este utilizat4 pe larg 6n 34rile dezvoltate' pentru prima dat4 fiind folosit4 de unele firme din S/<' av9nd denumirea de Tdirect costingH. In 0uropa aceast4 metod4 a primit denumirea de Tmarginal costingH' esen3a fiind aceea5i. /tilizarea acestei metode 6n 34rile cu economie dezvoltat4 se datoreaz4 urm4toarelor a anta5e! m4rimea consumurilor fixe sau a celor indirecte nu se distribuie asupra costului produc3iei' dar este recuperat4 prin m4rimea mar+ei ad4ugate la <1C )<-C,; <1C sau <-C sunt flexibile 6n func3ie de volumul produc3iei; este eficient4 la determinarea rezultatelor poten3iale 6n cazul accept4rii unei unei comenzi suplimentare.

1&.<etoda de determinare a preurilor orientat spre recuperarea in estiiilor . <etoda orientat spre recuperarea in estiiilor,. <ceast4 metod4 se folose5te de c4tre firmele care de3in o pozi3ie dominant4 pe pia34 5i care pot impune un pre3 concuren3ilor lor. (etoda presupune calcularea unei mar+e de profit in func3ie de randamentul dorit al capitalului utilizat. Prin utilizarea acestei metode' firma stabile5te pre3ul' lu6nd 6n considera3ie costul total mediu 5i necesitatea ob3inerii unui rentabilit43i a capitalului investiti 6n fabricarea 5i v6nzarea unui bun concret. Ca informa3ii ini3iale pentru aceast4 metod4 vor servi:volumul planificat al v6nz4rilor 6n unit43i fizice;costurile medii totale;volumul investi3iilor preconizate a fi efectuate 6n producerea 5 iv6nzarea acestui bun;profitul scontat a fi ob3inut din utilizarea capitalului investitit. P , $!% -*)45+ . /) *6+, /nde: I ! valoarea investi3iilor efectuate' a capitalurilor utilizate; %I (&) ! eficien3a a5teptat4 a investi3iei efectuate' a capitalurilor utilizate. (etoda este eficient4 6n cadrul lu4rii deciziilor privind cantitatea unui produs nou ce urmeaz4 a fi fabricat dac4 pre3ul s4u este o m4rime dat4 de pia34. 1).Fundamentarea preului n funcie de parametrii cost 6 olum 6 profit. ;<etoda pra(ului de rentabilitate ;mar5ei de contribuie++. In vederea analizei parametrilor cost ! volum ! profit managementul financiar folose5te metoda pra(ului de rentabilitate ;mar5ei de contribuie+ =rea2 3 en 1oint ;=31, . <naliza N0P sub6n3elege determinarea cantit43ii care' dac4 ar fi produs4 ca un anumit nivel de cost 5i va fi realizat4 la un anumit nivel de pre3' profitul va fi nul. 8espectiv' 6n punctul critic veniturile din v9nz4ri sunt egale cu costurile totale 6nregistrate pentru a produce un anumit bun. &a fel' se stabile5te modul 6n care schimb4rile 6n volumul v9nz4rilor influen3eaz4 asupra modific4rilor 6n costuri 5i profit. Pentru a g4si punctul critic se utilizeaz4 trei metode: 1. <etoda ecuaiei '/ > *,? F, ?1f '/ > *, ?F,, sau 1reul % @ > ;A*, % @+ ? F,. @in9nd cont de aceast4 ecua3ie poate fi determinat punctul critic 6n unit43i fizice: @=31 n uniti fizice > F,A ;1reul $ A*,+ . <etoda mar5ei de contribuie(ar+a de contribu3ie unitar4 care se mai nume5te contribu3ia pe unitate )CP/, reprezint4 rezultatul ob3inut din v9nzarea unei unit43i de produs dup4 restituirea costurilor variabile unitare 5i include suma dintre profitul opera3ional 5i costurile fixe unitare. ,1B > 1reul 6 A*, sau ,1B > AF, ? 1f, respecti @=31 n uniti fizice > F,A ,1B ".<etoda reprezentrii (rafice Punctul de intersec3ie dintre venitul total )T8, 5i costul total )TC, indic4 cantitatea produc3iei )DN0P, ce asigur4 ob3inerea profitului nul. -ac4 6ntreprinderea va produce o cantitate mai mic4 ca DN0P' fiecare unitate va genera pierderi. In cazul 6n care volumul produc3iei va dep45i cantitatea DN0P' fiecare unitate v9ndut4 6n plus va genera ob3inerea profitului. -ep45irea volumului efectiv )sau planificat, al v9nz4rilor asupra celui din punctul critic reprezint4 indicatorul siguran3ei )Is,' care indic4 cu c9t poate fi redus volumul v9nz4rilor f4r4 riscul de a suporta pierderi. Is > @ef;plan+ 6 @=31 /nde: Def)plan, ! cantitatea efectiv4 sau planificat4 a v9nz4rilor. $vanta7ele metodei 8 P se concretizeaz n faptul c ea permite9 - aprecierea influen3ei factorilor la devierea m4rimii profitului opera3ional; - calcularea volumului v9nz4rilor' la care 6ntreprinderea nu va avea nici profit' nici pierderi; - stabilirea dimensiunii la care produc3ia devine rentabil4; - eviden3a corela3iilor dintre dinamica produc3iei 5i dinamica costurilor; - determinarea gradului de utilizare a capacit43ii de produc3ie 6n conexiune cu volumul profitului; - calcularea volumului v9nz4rilor' necesar ob3inerii profitului a5teptat; - determinarea indicatorului securit43ii; - argumentarea celei mai optime variante de luare a deciziilor. 1ea7unsurile aplicrii metodei 8 P9 - pentru a determina pre3ul poten3ial se utilizeaz4 volumul produc3iei care' la r9ndul s4u' depinde de nivelul pre3ului; - nu se ia 6n eviden34 cererea pentru bunul produs; - se bazeaz4 pe ipoteza c4 totul ce se produce se comercializeaz4; - prezint4 date veridice doar atunci c9nd pre3ul luat este constant' indiferent de nivelul v9nz4rilor.

10.<etode de corelare a preurilor la produsele noi.

Produsul nou este definit' 6n general' ca bunul realizat 6n urma unei inven3ii' ce a ap4rut pentru prima dat4 pe pia34' sau unei inova3ii' adic4 unei modific4ri constructive 5iVsau func3ional4 esen3ial4. Cu orice modificare a insu5irilor unui produs reprezint4 6ns4 6nnoirea lui; micile 5i nesemnificativele schimb4ri ale caracteristicilor nu constituie dec9t o adaptarea a produsului la cerin3ele consumatorului' 5i nu o 6nnoire autentic4. Produsele noi se pot grupa 6n felul urm4tor: a, produse absolute noi' care satisfac nevoi noi; b, produse ce au calit43i noi 6n cadrul utilit43ilor existente c, produse asimilate' noi pentru firm4' dar care se produc in alte firme din 3ar4 sau din str4in4tate. ". <etodele de corelare a preurilor la produsele noi. Corelarea pre3urilor presupune efectuarea compara3iilor pe baza c4rora s4 se stabileasc4 raporturile corespunz4toare 6ntre produsul nou 5i produsele similare existente pe pia34' at9t sub aspectul valorii de 6ntrebuin3are' c9t 5i sub aspectul eficien3ei economice ob3inute de la produc4tor' 5i de beneficiar. Condi3ia necesar4 a reu5itei corel4rii este alegerea corect4 a produselor etalon. Produse etalon sunt produsele similare existente 6n produc3ia autohton4 sau provenite din import' cu care se pot compara noile produse 6n vederea fundament4rii 5i stabilirii pre3urilor acestora. Corelarea prin compararea parametrilor valorii de 6ntrebuin3are se aplic4 pentru acele produse ale c4ror pre3 este determinat de valoarea de 6ntrebuin3are' valoarea dat4 de anumi3i parametri comuni ambelor produseC9nd pentru corelare se folose5te un singur parametru' coeficientul de corelare )?, se determin4 ca raportul dintre parametrul produsului nou )<n, c4tre parametrul produsului etalon. )<e,. In cazul corel4rii mai multor parametri' coeficientul de corelare se determin4 prin " variante: Coeficientul de corelare determinat dup4 una din metodele de mai sus se folose5te pentru determinarea pre3ului produsului nou:Pn , Pe . :, , Corela3ia 6n cadrul baremelor de pre3uri este utilizat4 pentru acele grupe sau subgrupe de produse care se caracterizeaz4 printr-o foarte larg4 diversitate de produse 5i sortimente posibile. 0le se folosesc' 6n general' 6n industria confec3iilor datorit4 num4rului foarte mare de sortimente 5i modele existente' precum 5i a variet43ii de 3es4turi din care se confec3ioneaz4 Naremele de pre3uri se disting prin faptul c4 apar sub forma unor tabele 6n care pre3urile se g4sesc gata calculate pentru toat4 gama de sortimente Pentru a elabora un barem de pre3uri este necesar4 g4sirea a doi parametri esen3iali )primul 5i ultimul element al seriei,' dup4 care se determin4 ra3ia de cre5tere )r,: r Q Pn ! P1 n-1 &a elaborarea unui barem se parcurg mai multe etape 5i anume: pre(tirea-calculul- erificarea-finisarea. Corelarea 6n baza normativelor de calcul reprezint4 o form4 simplificat4 5i operativ4 de stabilire a pre3ului' ce presupune calcularea unor coeficien3i' 6n baza c4ror se stabilesc cu u5urin34 pre3urile produselor noi. Pe :, iar Pn , $!%n . :, $!%e ", Corelarea 6n cadrul seriilor de pre3uri presupune 6ncadrarea pre3ului noului produs 6n seria de pre3uri existent4' potrivit dimensiunilor sau altor parametri lua3i ca baz4 pentru stabilirea pre3urilor de ofert4. (etoda se poate aplica 6n cazul unor produse fabricate 6ntr-un num4r de mare de sortimente 5i pentru care dependen3a dintre parametri 5i pre3uri poate fi determinat4' iar produsele cu pre3uri diferite se pot grupa 6n func3ie de unul sau mai mul3i parametri. Seriile de pre3uri se pot utiliza' 6n special' la stabilirea pre3urilor de ofert4 ale produselor industriei constructoare de ma5ini )rulmen3i' robinete' elemente de asamblare' tuburi turnate' arm4turi industriale etc.,' precum 5i a produselor de confec3ii' tricota+e' sticl4rie etc. cu acela5i grad de prelucrare' unde diferen3a se face 6n func3ie de m4rimi sau alte calit43i. In situa3ia 6n care are loc 6ncadrarea unor produse noi 6n cadrul unei seriei' are loc corela3ia prin interpolare: In situa3ia 6n care parametrul produsului nou continu4 seria' are loc corelarea prin extrapolare: <vanta+ele metodei de corelare 6n baza seriilor de pre3uri sunt: a, permite corelarea pre3ului noului produs nu numai cu pre3ul unui singur produs' ci cu mai multe pre3uri reale sau chiar cu toate pre3urile produselor din grupa respectiv4' duc9nd la o evaluare mult mai exact4; b, se asigur4 o mai mare operativitate din cadrul fundament4rii pre3ului' 6ntruc9t nu mai este necesar4 opera3iunea de determinare a fiec4rui element din structura pre3ului; fa34 de metoda corel4rii 6n baza costurilor se iau 6n mai mare m4sur4 interesele beneficiarului' pun9ndu-se accent pe valoarea de 6ntrebuin3are al produselor 14.<etode de determinare a preurilor orientate spre concuren. =rientarea pre3urilor dup4 concuren34 reprezint4 o decizie unde pre3ul este considerat ca o m4rime dat4 5i nu ca o variabil4 de ac3iune. Sfera de aplicare a acestei practici se r4sfr9nge asupra pie3elor concuren3iale ale unor produse omogene' pie3elor de materii prime' pie3elor oligopoliste ale bunurilor diferen3iate c9nd 6ntreprinderile practic4 o Tpolitic4 de paceH sau 65i urmeaz4 liderul. Wustificarea aplic4rii acestei metode se refer4 la urm4toarele aspecte:

 dac4 m4rimea costurilor reale nu este posibil4 )sau dificil4,' se alege pre3ul curent al pie3ei' care se presupune c4 recupereaz4 costul 5i genereaz4 un profit echitabil firmelor ce produc acela3i bun; dac4 aceast4 practic4 men3ine armonia 6n sector; dac4 se poate cunoa5te comportamentele cererii vs de modificarea pre3ului. Principalele metode de orientare a pre3urilor dup4 concuren34 sunt: ;+ "rientarea dup preul mediu pe ramur. Se folose5te 6n cazul pie3ei cu concuren34 perfect4 sau 6n cadrul oligopolului omogen' unde pre3ul pie3ei este o variabil4 dat4' acceptat4de v9nz4tori 5i cump4r4tori. <ceasta este strategia cea mai frecvent folosit4 6n cazul exporturilor. <+ "rientarea dup preul leaderului pieei. In aeast4 situa3ie este necesar de determinat tipul leaderului pie3ei' 5i anume dac4 are o pozi3ie dominant4 sau serve5te ca ghid de orientare pentru ceilal3i concuren3i. In primul caz' firma trebuie s4 6nregistreze costuri suficient de mici pentru a impune pie3ei 5i pre3uri mici. Concuren3ii sunt nevoi3i s4 practice acelea5i niveluri de pre3uri. In al doilea caz' firmele mai mici' cu o cot4 de pia34 redus4 ori intrate recent 6n competi3ie' vor alinia pre3urile astfel 6nc9t s4 fie competitive 5i s4 reziste concuren3ei. (a+orarea pre3urilor de c4tre leaderul pie3ei va fi urmat4 de ma+orarea pre3urilor de c4tre firmele concurente' 5i invers. =+ %artelul de preuri. In cadrul cartelului firmele se 6n3eleg referitor la nivelul pre3ului' cota de3inut4 de pia34 5i volumulu de produc3ie. >+ !enderul de preuri. Se folose5te atunci c9nd mai multe firme concureaz4 pentru a primi un anumit contract. Tenderul reprezint4 oferta de pre3 propus4 de c4tre firm4' reie5ind din pre3urile posibile ce pot fi 6naintate de firmele concurente. =fertele de pre3 sunt plasate 6n plicuri' care se deschid la momentul negocierilor. Contractul este oferit firmei care propune nivelul minim de pre3' care se situeaz4 uneori chiar sub nivelul costului. -e obicei tenderele de pre3uri se anun34 de c4tre stat 6n vederea execut4rii unor lucr4ri.

17.:eterminarea preurilor n baza echilibrului dintre cost, cerere i concurem ;<odelul " C,D+. Procesul de fixare a pre3urilor potrivit (odelului T"CH )cost' cerere' concuren34, presupune o analiz4 detaliat4 a factorilor endogeni 5i exogeni 6n corela3ie cu obiectivele firmei corespunz4tor urm4toarelor etape: 3tapa I! :efinirea obiecti elor =rice agent economic trebuie s4-5i defineasc4 obiectivele pe care le urm4re5te' s4 aib4 o idee clar4 asupra aceea ce dore5te s4 ob3in4 prin fabricarea 5i desfacerea unor produse pe pia3a intern4 sau extern4 5i s4 6n3eleag4 rolul determin4rii pre3urilor 6n aceast4 activitate =biectivele cu privire la determinarea pre3urilor sunt str9ns legate de obiectivele fixate de politica de mar>eting' fiind necesar4 stabilirea prealabil4 a lor 5i nu doar atunci c9nd se primesc comenzile. 3tapa II! Analiza situaiei pe pia 8olul acestei analize este de a stabili limita superioar4 pentru decizia de pre3' bazat4 pe cererea pentru bunul respectiv 5i pe natura concuren3ei. In acest context se urm4re5te trei aspecte: a,cunoa5terea dimensiunilor pie3ei b, cunoa5terea concuren3ei presupune' 6n primul r9nd' identificarea concuren3ilor direc3i 5i a celor indirec3i c,cunoa5terea pre3urilor pie3ei care ca scop ob3inerea informa3iei referitor la o serie de elemente legate de factorii de mar>eting. Cea mai mare dificultate 6n cadrul acestei etape este c4 datele' 6n special cele referitoare la pre3' sunt foarte greu de ob3inut. 3tapa III! :eterminarea costurilor Se determin4 consumurile directe 5i indirecte' fixe 5i variabile' precum 5i costul total al produc3iei reie5ind din cantit43ile fabricate. = aten3ie deosebit4 trebuie acordat4 condi3iilor posibile de livrare sau comercializare a produc3iei at9t pe pia3a intern4' c9t 5i la exportC9nd v9nz4torul 5i-a elaborat o structur4 a pre3ului' el poate negocia cu cump4r4torii condi3iile de livrare specifice' care vor forma baza cota3iei respective de pre3. 3tapa I*! #tabilirea structurii i ni elul ;sau limitei+ preului Stabilirea structurii 5i nivelului pre3ului se face cu scopul de a estima ce profit poate ob3ine firma prin comercializarea produselor sale. &a aceast4 etap4 se alege metoda de determinare a pre3ului' precum 5i se iau 6n eviden34 factorii suplimentari' cum ar fi: riscul pie3ei' rata infla3iei' impozitele 5i taxele din structura pre3ului' comisioanele practicate de comercian3i etc. 3tapa *! 1rezentarea ofertei de pre Prin oferta de pre3 agentul economic furnizeaz4 unui poten3ial cump4r4tor nivelul exact al pre3ului 5i condi3iile 6n care el este dispus s4 livreze marfa.Catura ofertelor este diferit4 de la caz la caz. (ulte oferte se fac prin telex' fax sau Internet. In cazul unei oferte scrise ea trebuie 6nso3it4 de materiale publicitare corespunz4toare' prezentate 6ntr-o form4 atractiv4. Scrisoarea 6nso3itoare poate include informa3ii ca: avanta+ele produsului comparativ cu cele ale concuren3ei' precum 5i alte avanta+e legate de condi3iile de plat4 etc. pentru a motiva acceptarea ofertei din partea cump4r4torului. 18.,rearea sistemului de preuri specifice economiei de pia. Sistemul de pre3uri ce a existat p6n4 6n 1KK1 s-a caracterizat prin urm4toarele nea+unsuri: 1.6ndep4rtarea pre3urilor de nivelul real al costurilor' ceea ce a condus la rezultate necorespunz4toare' 6ndep4rtarea nivelului pre3urilor interne fa34 de pre3urile externe' unele fiind subevaluate iar altele supraevaluate 6n raport cu acestea; .men3inerea neschimbat4 a pre3urilor pe perioade mari' ne3in9ndu-se seama de raportul cerere-ofert4' de evolu3ia costurilor de produc3ie sau a pre3urilor externe; ".necuprinderea 6n costurile de produc3ie 5i 6n pre3uri a unor cheltuieli +ustificate economic #.6n lipsa unor pre3uri bazate pe ac3iunea legii cererii 5i ofertei nu se putea afirma cu precizie ce activit43i sunt sau nu rentabile 5i nu se putea orienta corect nici procesul de dezvoltare 5i restructurare a economiei na3ionale etc. In procesul de tranzi3ie o 3ar4 se afl4 6n fa3a unei op3iuni fundamentale 6n ceea ce prive5te pre3urile' 5i anume: ori se accept4 practicarea unor pre3uri relativ mici 5i stabile' dar care nu asigur4 echilibrul dintre cerere 5i ofert4' men3in9nd sau accentu9nd dezechilibrul' ori se accept4 6ntroducerea unui sistem nou de pre3uri care va asigura acest echilibru. In vederea

echilibr4rii cererii cu oferta se poate ac3iona 5i 6n direc3ia manipul4rii cererii sau ofertei. Pe linie de cerere pot fi urm4toarele solu3ii poten3iale: reforma monetar4' stimularea atragerii economiilor b4ne5ti 5i acordarea' pe seama lor' de 6mprumuturi agen3ilor economici' folosirea unui sistem fiscal care s4 combat4 evaziunea 5i specula. Pe linia cre5terii ofertei' trebuie ac3ionat 6n vederea cre5terii produc3iei. = alt4 solu3ie ar fi cre5terea importurilor' dar ea prezint4 dezavanta+ul reducerii rezervelor valutare a 34rii. <stfel' singura modalitate pentru aplanarea dezechilibrelor dintre cerere 5i ofert4 a r4mas s4 fie liberalizarea pre3urilor. In 8.(. crearea unui sistem de pre3uri specific economiei de pia34 a 6nceput odat4 cu -ecretul Pre5edintelui 8.(. X $% din %-1 -1KK1 TCu privire la liberalizarea pre3urilor 5i tarifelor 5i protec3ia social4 a popula3iei T 5i a inclus # etape: 0tapa I ! prima subetap4 6ntre ianuarie ! "1 octombrie 1KK ; a doua subetap4 6ntre 1 noiembrie 1KK 5i K septembrie 1KK";0tapa II ! "L septembrie 1KK" p9n4 la mai 1KK#;0tapa III ! " mai 1KK# ! "1 decembrie 1KKF;0tapa I1 ! de la 1 ianuarie 1KKJ. 1, In cadrul acestei etape erau reglementate pre3urile la produc3ia importat4' conform contractelor interstatale 6n cadrul CSI' la produc3ia monopolurilor naturale )energetic4' telecomunica3ii,' la serviciile de transport' la produc3ia de prim4 necesitate pentru consumul popula3iei. <u fost instituite plafoane de pre3uri la resurse energetice' metale pre3ioase' chirie' produse de panifica3ie' produse lactate' ulei vegetal' zah4r' sare' medicamente. -in 1$ februarie 1KK s-au eliminat subven3iile la mezeluri fierte' s-au liberalizat pre3urile la unele produse din carne' iar din 1$ octombrie 1KK au fost liberalizate pre3urile la unele produse alimentare )ulei' zah4r' carne,. -in anul 1KK" s-a redus lista produselor agricole pentru care statul garanta pre3uri minimale' acestea aplic9ndu-se doar la gr9ne cu excep3ia.<daosul comercial aplicat de unit43ile de desfacere nu dep45ea LM. 3tapa 2 a 6ntrodus schimb4ri esen3iale 6n mecanismul form4rii pre3urilor cu am4nuntul care' 6n afar4 de pre3ul de livrare 5i adaos comercial includ de+a cheltuielile de transport 5i dob9nda pentru credite bancare. Cota-plafon de LM adaos comercial a fost 6nlocuit4 cu " nivele a cotei: cota-plafon LM )pentru $ tipuri de produse de prim4 necesitate,' cota plafon "LM )pentru celelalte m4rfuri 6n afar4 de m4rfurile de lux, 5i cota liber4 )pentru m4rfurile de lux. -e r9nd cu aceste' se ridic4 nivelul pre3urilor reglementate de stat pentru a reduce dot4rile din buget' are loc liberalizarea pre3urilor la ma+oritatea produselor alimentare 5i tarifelor 6n transport. In cadrul etapei " au fost liberalizate pre3urile la p6ine' lapte' medicamente. <u intervenit schimb4ri substan3iale 6n formarea pre3urilor la m4rfurile 6ntreprinderilor monopoliste: <u fost eliminate ori reduse cotele impozitelor indirecte la un 5ir de m4rfuri. Prin adoptarea &egii GCu privire la pre3ul normativ al p4m9ntuluiH se garanteaz4 un nivel minim al pre3ului de v9nzare pentru posesorii de terenuri agricole. 3tapa I* a 6nceput cu 6ntroducerea Codului fiscal )titlurile I 5i II, din 1 ianuarie 1KKJ' conform c4ruia a fost schimbat modul de calcul al venitului. Implementarea standardelor na3ionale de contabilitate a 6ntrodus modific4ri substan3iale 6n clasificarea 5i calculul costurilor. Potrivit datelor oficiale p6n4 la momentul actual LM de pre3uri sunt reglementate 6n mod direct de stat' celelalte JLM fiind considerate pre3uri libere. Speciali5tii apreciaz4 c4 a avut loc o liberalizare gradual4 a pre3urilor' 6ns4' datorit4 caracterului s4u de noutate pentru cet43enii obi5nui3i cu pre3uri mici 5i relativ stabile' precum 5i datorit4 propor3iilor modific4rilor de pre3uri' s-a considerat c4 a avut loc o terapie de 5oc. 0fectele negative s-au manifestat prin rata 6nalt4 a infla3iei' reducerea puterii de cump4rare a banilor 5i a nivelului de trai a popula3iei.&iberalizarea pre3urilor a atras dup4 sine 5i adoptarea unor m4suri de protec3ie social4: acordarea unor compensa3ii' prin adaosuri la salarii 5i pensii' indexarea veniturilor pe baza indicelui mediu de cre5tere a pre3urilor 5i tarifelor' aloca3ii de stat pentru copii etc.

29.:ecizia de pre la ni el micro i macroeconomic. Eecesitatea i metodele de re(lementare din partea statului al preurilor i tarifelor. Interven3ia statului 6n stabilirea' diri+area 5i urm4rirea evolu3iei pre3urilor este determinat4 de mai multe situa3ii sau cerin3e economice' 5i anume: penuria de resurse de materii prime 5i energie' oferta dificitar4 la unele produse importante pentru economie 5i popula3ie' cu influien34 negativ4 asupra cererii 5i a nivelului de trai al popula3iei' prote+area produc3iei autohtone de concuren3a str4in4' combaterea unor situa3ii de monopol sau oligopol' precum 5i al concuren3ei neloiale. Cu c9t

pia3a real4 este mai 6ndep4rtat4 de concuren3a perfect4' cu at9t necesitatea 5i eficien3a controlului statului' a interven3iei lui asupra pre3urilor este mai mare. In general' interven3ia statului 6n domeniul pre3urilor a fost prezent4 6n toate timpurile' fiind mai intens4 6n perioadele de criz4 economic4' declin economic' sau 6n timp de r4zboi etc. 5i mai u5oar4 6n perioadele de stabilitate economic4. Prin amestecul 6n procesul form4rii pre3urilor se urm4re5te asigurarea unei stabilit43i economice 5i protec3ii sociale' satisfacerea unui minim de cerin3e 5i interese. <etodele re(lementrii directe presupun controlul nemi+locit din partea statului asupra nivelului sau a unor elemente structurale a pre3ului. <stfel de metode se folosesc pentru sus3inerea pre3urilor produselor agricole 5i agroalimentare' ale materiilor prime de baz4' combustibilului 5i resurselor energetice. Preul fixat n mod autoritar de c'tre stat poate s' apar' ca pre maxim# pre minim sau ca pre subvenionat( )a fel# statul controlea*' administrativ preurile prin blocarea lor# prin limitarea nivelului mar$ei de profit sau a adaosului comercial 1. 1reul ma%im este inferior pre3ului de echilibru' dar practicarea acestui pre3 modific4 volumul cererii 5i ofertei' stimuleaz4 consumul 5i spore5te cantitatea cerut4 de produs. <ceast4 situa3ie poate crea o serie de consecin3e: protec3ia consumatorilor prin practicarea unor pre3uri mai mici; reduce cantitatea oferit4 de produc4tori' care nu sunt de acord s4-5i v9nd4 produsul la un pre3 mai mic 5i pot recurge la stocarea produc3iei respective' a5tept9nd 6nl4turarea restric3iei de pre3. Ca rezultat' poate s4 apar4 penuria de produse v9nzarea preferen3ial4 a produselor 6n func3ie de unele criterii subiective' bazate pe rela3ii personale spri+inite pe contrapresta3ii' apari3ia pie3ei negre' pia34 pe care bunurile se v9nd ilegal' la un pre3 mult mai superior celui maxim impus de c4tre organele de stat. 2. 1reul minim se folose5te pentru a stimula dezvoltarea 5i cre5terea produc3iei 6n unele sectoare 5i este' de regul4' superior pre3ului de echilibru. Stabilirea pre3ului minim deasupra pre3ului de echilibru determin4 apari3ia unui excedent de ofert4 fa34 de cerere. Produc4torii se vor afla 6n situa3ia de a acorda anumite facilit43i )rabaturi, cump4r4torilor pentru a-5i spori volumul v9nz4rilor. ". 1reul sub enionat presupune acoperirea pierderilor pe care le pot 6nregistra 6ntreprinderile' ca urmare a practic4rii a pre3urilor mai sc4zute' stabilite de stat. (4rimea subven3iei este egal4 cu diferen3a dintre pre3ul normal )pre3 ce asigur4 recuperarea costului 5i permite ob3inerea unui profit rezonabil pentru ramura respectiv4, 5i pre3ul garantat de stat. In 8. (oldova s-au acordat subven3ii de la buget pentru acoperirea pierderilor unor 6ntreprinderi' 6n special din agricultur4. Subven3ionarea este caracteristic4 anumitor perioade' este necesar4 6n unele situa3ii concrete 5i prezint4 unele avanta+e 5i dezavanta+e. <stfel subven3ia pentru acoperirea pierderilor asigur4 rambursarea costului de produc3ie ce reese din anumite cause obiective. Ins4 este greu de presupus c4 pierderile au fost determinate 6n 6ntregime de cause obiective' 5i nu de cauze subiective. &. =locarea ;n(hearea+ preurilor reprezint4 men3inerea pre3urilor la unele tipuri de produse pentru o anumit4 perioad4 de timp. 0ste folosit4 6n perioade caracterizate prin o rat4 6nalt4 a infla3iei 6n vederea asigur4rii unei stabiliz4ri. ). Limitarea mar5ei de profit pentru agen3ii economici produc4tori i a adaosului comercial pentru agen3ii economici ce se ocup4 cu desfacerea m4rfurilor. Conform legisla3iei 6n vigoare' 6n 8. (oldova se limiteaz4 mar+a de profit 6n m4rime de $-$LM pentru produsele fabricate de agen3ii economici monopoli5ti' L- $M pentru tutun Prin intermediul metodelor indirecte statul tinde s4 asigure echilibrul dintre cerere 5i ofert4 6n vederea ma+or4rii lente a pre3urilor 6n cadrul 6ntregii economii. In dependen34 de situa3ia concret4' reglarea pre3urilor poate avea caracter antiinfla3ionist. +tatul folose,te controlul indirect prin intermediul politicii fiscale# politicii monetar-creditare# prin re.lementarea c/eltuielilor de stat ,i a sistemului de remunerare a muncii( 1. 1olitica fiscal. Impozitele' taxele 5i contribu3iile ce influen3eaz4 6n mod direct sau indirect pre3ul 6ndeplinesc urm4toarele importante func3ii economice 5i sociale: 1, servesc drept surse de baz4 pentru completarea veniturilor bugetare; , influen3eaz4 produc3ia 6n sensul l4rgirii sau restr9ngerii ei; ", influen3eaz4 nivelul pre3urilor' respectiv' rata infla3iei; &eg4tura dintre pre3 5i impozitul pe venitul persoanelor +uridice se reflect4 prin faptul c4 ultimul se determin4 6n func3ie de m4rimea profitului care' la r9ndul s4u' depinde de nivelul pre3ului.Cea mai mare influen34 asupra pre3urilor o au impozitele indirecte' care reprezint4 adaos la pre3. Conform prevederilor titlului III al Codului 2iscal' '*A este un impozit general de stat care reprezint4 o form4 de colectare la buget a unei p4r3i a valorii m4rfurilor livrate' serviciilor prestate care sunt supuse impozit4rii pe teritoriul 8epublicii (oldova' precum 5i a unei p4r3i din valoarea m4rfurilor' serviciilor impozabile importate 6n 8epublica (oldova. In 8( se folosesc # cote T1<: Conform titlului I1 al Codului 2iscal accizul este un impozit general de stat stabilit pentru unele m4rfuri de consum' precum 5i pentru activitatea 6n domeniul +ocurilor de noroc.. <ccizele se calculeaz4: fie ca o cot4 fix4 6n lei sau 6n 0uro pe unitatea de masur4 specific4 )de exemplu pe litru' pe gradul de concentra3ie' pe cifra octanic4 etc,; fie ca o cot4 procentual4 care se aplic4 asupra bazei de impozitare. Taxele vamale sunt pli obli(atorii, aplicate importului i e%portului de mrfuri. 3le ndeplinesc dou funcii principale!

1.protec3ionist4. .func3ia fiscal4' Fn funcie de modul de percepere ta%ele amale se clasific n urmtoarele cate(orii! ad$ alorem, se aplic sub forma cotelor procentuale asupra alorii mrfiispecifice, se stabilesc ca mrime absolut pentru 1 unitate de marfcombinate, care implic primele dou cate(orii. :e e%emplu, 1)G din aloare, dar nu mai mult de 29H pentru o ton ;nu se aplic n /<+e%ceptional, care, la rndul ei, se di izeaz n! a, taxa special4' b, taxa antidumping; c, taxa compensatorie 1aloarea 6n vam4 a m4rfii 6ntroduse pe teritoriul vamal se determin4 prin urm4toarele metode: a,6n baza valorii tranzac3iei cu marfa respectiv4 ori 6n baza pre3ului efectiv pl4tit sau de pl4tit; b, 6n baza valorii tranzac3iei cu marf4 identic4; c,3n baza valorii tranzac3iei cu marf4 similar4; d, 6n baza costului unitar al m4rfii; e,6n baza valorii calculate a m4rfii; f, prin metoda de rezerv4. . Politica monetar-creditar4. Interaciunea dintre pre i masa monetar se manifest prin apariia fenomanului inflaiei. Fntre pre i inflaie e%ist o intercondiionare reciproc, preurile fiind atIt cauz, cIt i efect al inflaiei.Interdependena dintre pre i credit se manifest prin faptul c creditul influeneaz cantitatea de bani aflai n circulaie, ". 8eglementarea cheltuielilor de stat. Finanarea deficitului bu(etar se poate face prin mai multe modaliti, care au le(tur i influeneaz ni elul preurilor n economie! v9nzarea de obliga3iuni guvernamentale cu o dob9nd4 atr4g4toare pentru creditori. N4ncile comerciale vor 6nregistra un deficit de lichidit43i 5i vor ridica rata dob9nzii' ma+orarea poverii fiscale' emisiune monetar4 f4r4 acoperire

21.Le(islaia n domeniul de pre. .r(anele cu atribuie n domeniul de pre. &egea 8. (oldova XJ#$-AII TCu privire la antreprenoriat 5i 6ntreprinderiH specific4 c4: 6ntreprinderile au dreptul s4 stabileasc4 de sinest4t4tor pre3urile )tarifele, la produsele fabricate' lucr4rile 5i serviciile prestate.In afar4 de agen3ii economici 5i Parlament' competen3e decizionale privind pre3urile mai au: - Ministerul 3inanelor cu departamentele 5i direc3iile de resort 6ndepline5te m4suri privind supravegherea concuren3ei' a negocierii pre3urilor' stabile5te pre3urile produselor subven3ionate 5i face propuneri de acte normative 6n domeniul pre3ului' - Ministerul conomiei promoveaz4 politica statului 6n domeniul form4rii pre3urilor' asigur4 organizatoric 5i metodologic procedeele de determinare a pre3urilor' promoveaz4 concuren3a loial4' exercit4 controlul asupra respect4rii legisla3iei antimonopol' - Ministerul Muncii i Proteciei sociale' urm4re5te corelarea veniturilor popula3iei cu evolu3ia pre3urilor bunurilor de consum 5i elaboreaz4 acte normative referitoare la protec3ia social4 a popula3iei' - $genia 1aional de Protecie a %oncurenei care se ocup4 cu promovarea concuren3ei 5i acord4 consulta3ii :uvernului 6n ce prive5te actele normative referitoare la pre3. &a fel' exercit4 controlul modific4rilor 6n structura pie3elor de m4rfuri' controlul asupra atragerii investi3iilor str4ine de propor3ii mari' supravegherea circula3iei pachetelor mari ale h9rtiilor de valoare' controlul asupra form4rii pre3urilor' - "rganele administraiei publice locale efectuiaz4 reglementarea pre3urilor 5i controlul asupra disciplinei pre3urilor 6n limitele competen3elor sale' - #epartamentul &tatistic organizeaz4 supravegherea statistic4 a nivelului pre3urilor' efectuiaz4 calculul indicilor de pre3 5i public4 informa3ia respectiv4. (odul de formare 5i supraveghere a pre3urilor este reglementat 6n 8( de o serie de acte normative' cum ar fi: - -ecretul Pre5edintelui 8.(. X $% din %-1 -1KK1 TCu privire la liberalizarea pre3urilor 5i tarifelor 5i protec3ia social4 a popula3ieiH' - &egea 8.(. din K-L -1KK TCu privire la limitarea activit43ii monopoliste 5i dezvoltarea concuren3eiH' - Yot4r9rea :uvernului 8.(. X# % din J-LK-1KK$ TCu privire la m4surile de coordonare 5i de reglementare de c4tre stat al pre3urilor 5i tarifelorH' - Yot4r9rea :uvernului 8.(. X$J din 1F.LJ.1KK$ TCu privire la reglementarea monopolurilorH - &egea 8.(. C11L"-AI1 din "L-L%- LLL TCu privire la protec3ia concuren3eiH. Se afl4 6n discu3ie proiectul &egii despre pre3uri.

22.,oncurena loial i practici anticoncureniale interzise. Practicile anticoncuren3iale sunt acte 5i fapte la care recurg 6ntreprinderile' 6n scopul dob9ndirii unei pozi3ii dominante pe pia34. Pozi3ia dominant4 pe pia34 este similar4 cu aceea de monopol' respectiv atunci c9nd o firm4 care activeaz4 singur4 pe pia3a 6n cauz4 poate s4 profite din plin de puterea ei fa34 de distribuitorii 5i consumatorii bunurilor sau serviciilor pe care le furnizeaz4. Pentru a dob9ndi o pozi3ie dominant4 pe pia34' o 6ntreprindere are dou4 posibilit43i: 1.fie 6ncearc4 s4 6ncheie 6n3elegeri cu concuren3ii existen3i )cei care v9nd acela5i produs sau presteaz4 acela5i serviciu,; 6n3elegeri de fixare a pre3ului 5i 6mp4r3ire a pie3elor; .fie 6ncearc4 s4 devin4 cea mai puternic4 sau unica 6ntreprindere care aprovizioneaz4 pia3a' prin utilizarea unor practici anticoncuren3iale care s4-i sporeasc4 puterea de pia34. ;. Modaliti de nelegere ntre agenii economiciCartelul este un acord de 6n3elegere prin care un grup de firme produc4toare sau distribuitoare ale aceluia5i bun fixeaz4 anumite pre3uri sau 65i 6mpart pia3a. =biectivul cartelului const4 6n ridicarea pre3urilor sau distrugerea concuren3ei. =perarea cu cuplul cantit43i reduse-pre3uri excesive reprezint4 cel mai mare r4u pe care 6l produc cartelurile' deaceea ele sunt considerate c4 lezeaz4 direct interesele cump4r4torilor de bunuri 5i servicii. In afar4 de aceasta' ele au 5i un efect distructiv 6n sensul reducerii concuren3ei. Tipurile de 6n3elegeri 6n cadrul unui cartel pot fi grupate astfel: a. 6n3elegeri pentru stabilirea condi3iilor de v9nzare cump4rare b.6n3elegeri privind cercetarea 5i dezvoltarea' c. 6n3elegeri privind transmiterea informa3iilor d.carteluri de import-export < Modaliti de abuz de poziie dominant pe piaPrincipalele tipuri de practici comerciale anticoncuren3iale pe care le poate folosi o 6ntreprindere aflat4 6ntr-o pozi3ie dominant4 sunt: refuzul de a negocia' 6n acest caz distribuitorul se va confrunta cu dificult43i deoarece el 65i pierde sursa de aprovizionare 5i nu va reu5i s4 g4seasc4 un alt furnizor' negocierea exclusiv4 presupune anga+amentul unui produc4tor c4 va furniza' 6n mod exclusiv' produsele sale unui distribuitor pe o pia34 dat4' garant9nd astfel distribuitorului monopolul pe aceast4 pia34' exclusivitatea reciproc4 presupune anga+amentul distribuitorului de a vinde exclusiv bunurile furnizorului s4u' iar acesta din urm4 se anga+eaz4 s4 6l aprovizioneze exclusiv pe distribuitor cu produsele sale' impunerea pre3ului de rev9nzare' produc4torul fixeaz4 pre3ul 5i 6l oblig4 pe distribuitor s4 v9nd4 produsele la acest pre3. In acest fel' distribuitorul este 6mpiedicat s4-5i fixeze propriul adaos. -ac4 va reduce pre3ul fixat de produc4tor' acesta din urm4 va 6nceta aprovizionarea' v9nzarea legat4' produc4torul 6l for3eaz4 pe distribuitor s4 preia mai multe bunuri dec9t are nevoie' 6ns4 6n alte cazuri distribuitorul este for3at s4 preia gama de produse oferite de produc4tor' aceast4 practic4 fiind numit4 Tfor3area seriei completeH' fixarea diferen3iat4 a pre3urilor presupune situa3ia c9nd produc4torul vinde produsele sale la pre3uri diferite c4tre clien3i diferi3i' indiferent de cantitatea sau calitatea oferit4' pre3urile de transfer' societatea-mam4 poate s4 factureze livr4rile c4tre filialele sale la pre3uri reduse cu scopul ca acestea s4 aib4 costuri mici' 6n timp ce concuren3ii s4i vor fi aproviziona3i la pre3uri excesiv de mari. In consecin34' filialele vor fi capabile s4 reduc4 pre3urile p9n4 c9nd concuren3ii vor fi elimina3i din afacere 5i ele dob9ndesc o pozi3ie de monopol 6n 3ara 6n care activeaz4. la aciunile anticoncuren se raport! a, activitatea monopolist4:

- abuzul de situa3ia dominant4 pe pia34; - acordul anticoncuren34 dintre agen3i economici; b, concuren3a neloial4; c, activitatea autorit43ilor administra3iei publice de limitare a concuren3ei

2".1rotecia consumatorilor mpotri a practicilor abuzi e ale concurenei Pentru asigurarea func3ion4rii eficiente a pie3ei din cadrul sectoarelor 6n care au loc comportamente 6ndoelnice se impune utilizarea unor mi+loace de detectare a practicilor anticoncuren3iale' 5i anume: A! In cazul 6n3elegerilor secrete concertate pentru ofertan3ii le licita3ii )oferte trucate, se poate folosi: a,examinarea pe termen lung a nivelurilor pre3urilor de ofert4 la licita3ii consecutive pentru a observa cre5terea sau reducerea inexplicabil4 a lor' b, examinarea succesiunii 6n care 6ntreprinderile depun oferte c95tig4toare la licita3ii 6ntru elucidarea 6n3elegerilor secrete de licita3ie' c,analiza unei serii de oferte ale aceluia5i ofertant poate dezv4lui necorespunderea dintre costuri 5i pre3uri' d, examinarea localiz4rii licitan3ilor c95tig4tori 6ntr-o serie de licita3ii succesive. =! Impunerea pre3ului de rev9nzare este u5or de detectat deoarece pre3urile sunt' de regul4' imprimate pe ambala+ul produsului iar uniformitatea pre3urilor 6ntre diferi3i comercian3i angrosi5ti sau detaili5ti poate ar4ta faptul c4 pre3urile sunt fixate de produc4tor 5i c4 ele nu se formeaz4 liber. ,! Cump4rarea legat4' negocierea exclusiv4 5.a. pot fi detectate prin examinarea sistematic4 a contractelor 6ncheiate 6ntre produc4tori 5i distribuitori' inclusiv a contractelor de licen34 cu partenerii str4ini. :! -etectarea cartelurilor necesit4 cunoa5terea mediului de func3ionare a acestuia 5i a problemelor cu care se confrunt4 care pot ap4rea sub " aspecte: - atragerea tuturor firmelor 6n cartel' - modul de 6ncheere a 6n3elegerii 6ntre firme' - supravegherea firmelor membre a cartelului. Cele mai frecvente modalit43i de a influien3a raporturile de concuren34 prin pre3 constau 6n practicile de pre3uri impuse sau recomandate' discriminatorii sau diferen3iate' v9nz4rile la pre3 redus sau sub nivelul costurilor etc. In 8. (oldova se practic4 limitarea cotei de adaos comercial pentru agen3ii economici ce se ocup4 de realizare. = condi3ie esen3ial4 pentru asigurarea protec3iei consumatorilor 6mpotriva practicilor abuzive ale concuren3ei o constituie transparen3a pie3ei 5i informarea acestora asupra pre3urilor 5i a condi3iilor de v9nzare. -e asemenea' este necesar4 existen3a unui cadru legislativ 5i organizarea unui control din partea statului prin organele de specialitate.Potrivit prevederilor a rticolului " a &egii men3ionate mai sus' pentru 6nc4lcarea legisla3iei cu privire la protec3ia concuren3ei' agen3ii economici 5i conduc4torii lor' factorii de decizie din autorit43ile administra3iei publice poart4 r4spundere 6n conformitate cu Codul cu privire la contraven3iile administrative.

2&.#pecificul determinrii preurilor n comer Pre3urile de comercializare sunt pre3uri la care se v9nd produsele prin unit43ile comerciale specializate sau prin magazinele proprii de desfacere ale unit43ilor produc4toare. Pre3urile de comercializare sunt pre3urile cu ridicata )en gross, 5i pre3urile cu am4nuntul )en detail #eterminarea preurilor de comercializare n cazul n care unitatea de comer cu amnuntul este nregistrat ca pltitor !?$ 1, PP f4r4 T1< Q <TC x )1 Z (p, , PPcu T1< Q PPf4r4T1< x )1 Z cotaT1<, ", P8f4r4T1< Q PPf4r4T1< x )1 Z cota<Cr, #, P8cuT1< Q P8f4r4T1< x )1 Z cotaT1<, $, P<f4r4T1< Q P8f4r4T1< x )1Zcota<Ca, %, P<cuT1< Q P<f4r4T1< x )1 Z cotaT1<, #eterminarea preurilor de comercializare n cazul n care unitatea de comer

%u amnuntul nu este nregistrat ca pltitor !?$ 8ela3iile 1' '" 5i # r4m9n valabile' dar se schimb4 rela3ia $ iar % se elimin4. 1, PP f4r4 T1< Q <TC x )1 Z (p, , PPcu T1< Q PPf4r4T1< x )1 Z cotaT1<, ", P8f4r4T1< Q PPf4r4T1< x )1 Z cota<Cr, #, P8cuT1< Q P8f4r4T1< x )1 Z cotaT1<, @+ P$fr!?$ , P/cu!?$ . *; - cota$%a+ 1reurile produselor importate Taxele vamale urmeaz4 a fi delimitate de comisioanele vamale' care nu au natur4 de impozit 5i se refer4 la efectuarea procedurilor vamale. (4rimea comisioanelor vamale reprezint4 L' M din valoarea m4rfurilor. !ehnica determinrii preurilor la mrfurile de import *P)+9 Primul element al pre3ului este valoarea 6n vam4 )11,' la care se import4 bunul respectiv. l doilea element este taxa vamal4 )T1,' aplicat4 sub form4 de cot4 procentual4 la valoarea 6n vam4. -ac4 taxa vamal4 este stabilit4 6n m4rime absolut4 la o unitate de m4sur4' prin simple opera3iuni matematice se poate calcula suma T1 ce revine la unitate de marf4. 0!=cota0! x !! 1rm'torul element este taxa pentru proceduri vamale )TP1, care reprezint4 L' M din valoarea 6n vam4. 0P!=2#23 x !! -ac4 produsul importat figureaz4 pe lista accizelor' elementul 4 va fi accizul calculat 6n dou4 moduri diferite. In I caz' c9nd accizul se aplic4 sub form4 de cot4 fix4 6n lei sau 0uro pe unitatea de m4sur4. C5=cota C5 x 6 In al II caz' c9nd accizul se aplic4 sub form4 de cot4 procentual4 la valoare: C5=cota C5 x (Pext"0!"0P!) 1ltimul element este T1< la import: 0! =cota0! x (!!"0!"0P!" C5) 0lementele structurale a pre3ului sunt profitul' accizele' T1<' adaosul comercial' comisionul. 2iecare element 65i are un loc bine definit 6n componen3a pre3ului 6n raport cu celelalte elemente. <5a' de ex. profitul produc4torului se determin4 6n raport cu costul de produc3ie 5i 6mpreun4 cu acesta' formeaz4 pre3ul produc4torului.

2).Fundamentarea preurilor la produsele a(ricole. In domeniul produc3iei agricole' mai mult dec9t 6n orice alt sector productiv' ac3ioneaz4 o mare varietate de factori extraeconomici' cum ar fi cei climatici 5i de structur4 natural4 a solului' precum 5i cei economici lega3i de procesul muncii' de investi3ii etc. o particularitate 6nsemnat4 6n agricultur4 este denumit4 ca Tefectul ?ingH dup4 numele celui care l-a definit 5i explicat ):regor. ?ing, 6nc4 din sec. A1II. [i anume' 6n anii cu recolte bune pre3urile produselor agricole scad' determin9nd reducerea veniturilor produc4torilor agricoli' 5i invers' ceea ce nu este pe departe un stimulent pentru investi3ii. ?ing l4mure5te acest paradox prin caracterul inelastic al cererii la produsele agricole. =b3inerea de venituri mici cauzeaz4' la r9ndul s4u' o problem4 social4 manifestat4 prin migrarea popula3iei de la sat la ora5 5i to3i ace5ti factori determin4 fluctua3ii mari 6n nivelul produc3iei' costurilor 5i pre3urilor' ceea ce face necesar4 interven3ia organelor de stat privind organizarea unui sistem de sus3inere a produc4torilor agricoli prin intermediul unui 5ir de metode: In primul r9nd' se impune necesitatea interven3iei statului prin asigurarea unui pre3 garantat produc4torilor agricoli. Pre3ul garantat este pre3ul la care statul se oblig4 s4 achizi3ioneze produsele de importan34 na3ional4 5i 6n acest fel se asigur4 o anumit4 stabilizare a pre3urilor' evitarea pericolului cre4rii unei supraproduc3ii a. cump4r4 sau stocheaz4 excedentele create de la D la D1 la pre3ul P; b. 6n caz de penurie se intervine 6n sens invers' pun9nd pe pia34 cantit43ile necesare de la D la D la acela5i pre3. = alt4 modalitate de sus3inere este acordarea subven3iilor de la buget unor produc4tori afla3i 6n condi3ii de produc3ie mai nefavorabile de clim4 5i sol. In 34rile dezvoltate' unde agricultura are o contribu3ie minimal4 6n PIN' se practic4 pe larg subven3ionarea produc3iei agricole prin pre3' adic4 recuperarea a unei p4r3i de cheltuieli din fonduri special create de c4tre stat. In al treilea r9nd' spri+inirea produc4torilor agricoli se poate 6nf4ptui prin politica de creditare cu dob9nzi reduse 5i prin utilizarea unei politici fiscale preferen3iale. Inc4 o modalitate de sus3inere a produc4torilor agricoli este limitarea suprafe3elor agricole 5i scoaterea lor temporar4 din circuit. Se aplic4 pe larg 6n S/< unde fermierul prime5te de la stat un venit mediu anual corespunz4tor suprafe3ei care nu a fost sem4nat4. 20.1articularitile stabilirii preurilor la pmInt i resursele naturale. P4m9ntul' ca 5i oricare bun economic' este o marf4 care se vinde 5i se cump4r4 pe pia3a factorilor de produc3ie. Pre3ul la p4m9nt reprezint4 suma de bani ce se pl4te5te pentru cedarea drepturilor de proprietate al unei persoane fizice 5iV sau +uridice asupra unei suprafe3e de teren altei persoane 6n baza actului de v9nzare-cump4rare. 0l este influen3at de urm4torii factori: 1.cererea 5i oferta de terenuri agricole ! limitarea natural4 a p4m9ntului confer4 ofertei un caracter rigid' ca fiind insensibil4 la varia3ia pre3ului. -rept urmare' pre3ul la p4m9nt evolueaz4 6n raport cu cererea' cu num4rul de persoane disponibile s4 fac4 investi3ii 6n agricultur4; .sporirea cererii de produse agricole determin4 sporirea cererii de terenuri agricole' ridic9ndu-le pre3ul; ".m4rimea 5i evolu3ia rentei; #.posibilitatea folosirii alternative a p4m9ntului: agricultur4' silvicultur4' construc3ii' fiind aleas4 ca varianta ce ofer4 venitul maxim; $.rata dob9nzii ! achizi3ia unui lot de p4m9nt presupune o investi3ie de aceea' dac4 rata dob9nzii este mai mare ca eficien3a a5teptat4 de la utilizarea lotului respectiv' investitorul va prefera plasarea banilor la banc4' influen39nd cererea la terenurile agricole. Potrivit &egii 8( X1"LJ-AIII din $.LF.1KKF GPrivind pre3ul normativ 5i modul de v9nzare-cump4rare a p4m9ntuluiH este stabilit pre3ul normativ al p4m9ntului' pre3 indexat 6n fiecare an de &egea Nugetului 5i care poate varia 6n dependen34 de regiune' gradul de amena+are 5.a.

24.#pecificul determinrii preurilor n construcii 6 monta5. <ctivitatea de produc3ie 6n construc3ii aceasta este influen3at4 de o serie de factori de ofert4. 0ste vorba de urm4torii factori: 1. volumul mare' . fundamentarea pre3urilor ". caracterul de unicat al lucr4rilor #. amplasamentul obiectivului $. caracterul sezonier %. factorii naturali 5.a. 6n ramura construc3iilor se stabilesc urm4toarele tipuri de pre3uri: 1, Pre3uri de articole de deviz' se stabilesc pe unitate de articole de deviz' pe baza a dou4 elemente: - normele de deviz; - pre3urile practicate pentru materialele de construc3ii' tarifele pentru manoper4. <cest tip de pre3uri nu sunt unice pe 3ar4' dup4 cum nici normele de deviz nu sunt unice , Pre3urile de deviz pe categorii de lucr4ri' stabilirea c4rora este specific4 investi3iilor de construc3iemonta+.<cest tip de pre3 cuprinde costurile directe ce se determin4 pe fiecare articol de deviz pe total 5i pe cele patru elemente de cheltuieli: materiale' manoper4' utila+e 5i transport. ", Pre3ul de deviz pe obiect de construc3ii se ob3ine prin 6nsumarea devizelor pe categorii de lucr4ri pentru obiectul respectiv. 0l cuprinde 5i T1<. #, Pre3ul general al obiectului de investi3ii' ce reflect4 6ntregul volum al cheltuielilor ocazionate de realizarea unui obiect de construc3ii' de la faza de proiectare' p9n4 la darea 6n folosin34 5i atingerea parametrilor proiecta3i. 0l reprezint4 de fapt 6nsumarea cheltuielilor de investi3ii. Incep9nd cu 1 ianuarie LL s-a trecut la metoda determin4rii pre3urilor de deviz 6n func3ie de pre3urile resurselor utilizate' adic4 m4rimea tuturor articolelor de consumuri reprezint4 valoarea lor real4 ceea ce d4 posibilitatea de a calcula costul construc3iei la orice etap4 de realizare a ei. In func3ie de noile normative fiecare agent economic are dreptul s4 elaboreze propriile normative 5i s4 determina pre3ul de ofert4 reie5ind din costul real 5i mar+a de profit. <cest pre3 este obiectul negocierilor 6ntre organiza3ia de construc3ii 5i beneficiar.

27.1reurile ;tarifele+ resurselor ener(etice. In 8. (oldova' potrivit Yot4r9rii Consiliului de administra3ie al <gen3iei Ca3ionale pentru 8eglementare 6n 0nergetic4 )<C80, X11# din %.1 . LL"' este stabilit4 (etodologia determin4rii' aprob4rii 5i aplic4rii tarifelor pentru serviciile de transport 5i dispecerat a energiei electrice. (etodologia 6n cauz4 stabile5te: 1, componen3a consumurilor 5i cheltuielilor' care se include la calcularea tarifelor; , metoda de calculare a rentabilit43ii investi3iilor efectuate de c4tre 6ntreprinderi; ", modul de determinare' aprobare 5i aplicare a tarifelor. 8espectiv' tarifele pentru serviciile de transport 5i dispecerat a energiei electrice se calculeaz4 la 1 >Oh de energie electric4 transportat4 prin re3elele electrice de transport conform formulei: Ct Z 8n Z -ev ToQ ; 1 /nde: Ct ! consumurile 5i cheltuielile 6ntreprinderii de transport 5i dispecerat; 8n ! rentabilitatea activelor noi )investi3iilor,; -ev ! devierile financiare 1 ! cantitatea de energie electric4 transportat4 prin re3ele de transport.

0ste stabilit4 metodica unic4 de determinare' aprobare 5i aplicare a tarifelor pentru serviciile de distribu3ie 5i livrare a energiei electrice consumatorilor finali. Prezenta (etodologie stabile5te: - componen3a consumurilor 5i cheltuielilor' care se includ la calcularea tarifelor; - metoda de calculare a rentabilit43ii investi3iilor efectuate de c4tre 6ntreprinderi; - modul de determinare' aprobare 5i aplicare a tarifelor de baz4; - modul de a+ustare a tarifelor de baz4 pentru perioada de valabilitate a (etodologiei. Tariful de livrare a energiei electrice consumatorilor se calculeaz4 conform formulei:

/nde: C0+ ! costul energiei electrice procurate de c4tre 6ntreprinderea de distribu3ie 6n anul T+H; 0I+ ! volumul energiei electrice livrat consumatorilor 6n anul T+H' care se determin4 conform formulei: T2+ ! tariful pentru serviciilor de transport 5i dispecerat a energiei electrice prin re3elele de transport; &-+ ! consumul tehnologic 5i pierderile comerciale de energie electric4 admise 6n re3elele de distribu3ie' care const4 din suma consumului tehnologic 5i pierderilor comerciale. @in9nd cont de faptul' c4 consumul tehnologic 5i pierderile de energie depind de mai mul3i factori )schema re3elelor electrice' sarcin4' anotimp etc.,' care difer4 de la lun4 la lun4' prezenta (etodologie prevede' c4 6ntreprinderile de distribu3ie aprob4 nivelul pierderilor de energie pentru fiecare lun4 a anului calendaristic' 6n limita nivelului mediu anual stabilit 6n <nexa la prezenta (etodologie' dup4 coordonarea acestora cu <C80. Tariful pentru serviciul de distribu3ie 5i furnizare a energiei' se calculeaz4 6n baza formulei: C-+ Z 8n+ /-C+ Q ' 0I+ /nde: C-+ ! consumurile 5i cheltuielile aferente serviciului de distribu3ie 5i furnizare a energiei electrice; 8n+ ! rentabilitatea activelor noi )investi3iilor, 6n anul T+H; -esv + ! devierile financiare ob3inute 6n anul tarifar precedent ce trebuie trecute 6n tariful anului curent. !arifele la livrarea energiei termice In 8. (oldova' potrivit Yot4r9rii Consiliului de <dministrare al <C80 Cr.11# din %.1 . LL"' este stabilit4 (etodologia calcul4rii' aprob4rii 5i aplic4rii tarifelor de livrare a energiei termice consumatorilor finali. (etodologia 6n cauz4 stabile5te: 1.componen3a consumurilor 5i cheltuielilor' care se include la calcularea tarifelor; .metoda de calculare a rentabilit43ii investi3iilor efectuate de c4tre 6ntreprinderi; ".modul de determinare' aprobare 5i aplicare a tarifelor. Tariful de livrare a energiei termice consumatorilor finali se stabile5te pentru fiecare 6ntreprindere 6n parte la 1 :cal energie termic4 livrat4 conform formulei: )CP Z C-, Tet Q Z -' 0tl CP ! costul energiei termice ;0tl ! volumul energiei termice livrat consumatorilor ;C- ! costul serviciilor de transportare' ! devierile financiare 6nregistrate 6n anul tarifar precedent.

28.1articularitile formrii preurilor n cadrul comerului e%tern. 1articularitile formrii preurilor n cadrul comerului e%tern. Co3iunea de pre3 este comun4 at9t pie3ei interne a unei 34ri' c9t 5i celei externe' adic4 pre3ul reprezint4 suma de bani pe care inten3ioneaz4 s4 o ob3in4 v9nz4torul 5i pe care este gata s4 o pl4teasc4 cump4r4torul sau expresia b4neasc4 a unui produs care este realizat pe pia3a interna3ional4. 0l este caracterizat prin urm4toarele tr4s4turi: a, este pre3ul la care se 6nf4ptuiesc tranzac3iile de import-export de propor3ii mari' excluz9ndu-se rela3iile de barter' compens4rile' livrarea m4rfurilor 6n cadrul a+utoarelor umanitare' realizarea produc3iei firmelor mixte 5.a; b, este pre3ul care se folose5te 6n cadrul tranzac3iilor regulate pe cele mai importante pie3e; c, este pre3ul tranzac3iilor' unde pl43ile se efectueaz4 6n valut4 liber convertibil4.

2actorii ce determin4 nivelul pre3urilor mondiale: capacitatea de cump4rare a clientului; volumul produc3iei care 6l intereseaz4 pe cump4r4tor; caracteristicile produsului 5i utilitatea lui; volumul produc3iei livrate de v9nz4tor; cheltuielile de produc3ie aferente fabric4rii 5i realiz4rii. 2undamentarea pre3urilor 6n comer3ul extern este un proces mult mai complex ca determinarea pre3urilor la nivel na3ional. <ceste diferen3e rezult4 din mai multe cauze' 5i anume: rolul statului 6n formarea pre3urilor difer4 de la o 3ar4 la alta; pia3a interna3ional4 presupune mai multe componente dec9t pia3a na3ional4; productivitatea muncii diferit4; pentru fiecare 3ar4 este specific4 politica bugetar4' monetar4' valutar4' fiscal4; pre3urile de export sunt mai mari dec9t pre3urile din interiorul 34rii' fiindc4 ele con3in mai multe elemente structurale )cheltuieli de transport' taxe vamale,. "9.,ate(oriile de preuri practicate n relaiile economice internaionale. ,ate(oriile de preuri practicate n relaiile economice internaionale. Totalitatea factorilor care particip4 la formarea pre3urilor mondiale determin4 existen3a mai multor forme de pre3uri pentru unul 5i acela5i produs: 1, ,otaiile la burs' care determin4 pre3urile principalelor materii prime' cum sunt: produsele alimentare' materialele' produsele petroliere' cerealele' bumbacul' pieile' produsele din lemn' zah4rul' cauciucul etc. Prin intermediul lor' 34rile dezvoltate influen3eaz4 cererea 5i oferta' reu5ind s4 stabileasc4 pre3uri la materiile respective' 6n general' sub valoarea lor economic4' ob3in9nd avanta+e 6nsemnate 6n schimburile comerciale cu 34rile 6n curs de dezvoltare. 2ormarea pre3urilor de burs4 este rezultatul stabilirii punctului de echilibru valoric 6ntre totalitatea ofertelor 5i totalitatea cererilor prezentate. Cota3iile se stabilesc zilnic sau de c9teva ori pe s4pt4m9n4' se afi5eaz4 la sediile burselor 5i se public4 6n buletinele oficiale de cursuri )cota3ii,. , 1reurile de licitaie, care se stabilesc pentru anumite categorii de m4rfuri organizate 6n cadrul unor organiza3ii comerciale autorizate. 2recvent se stabilesc pre3uri de licita3ie pentru obiecte de art4' echipamente de investi3ii' mi+loace de transport c9t 5i pentru realizarea unor obiecte industriale' turistice' social-culturale' construc3ii de poduri' drumuri' porturi etc. pre3urile de licita3ie se pot forma prin metoda preului minim de stri.are' stabilit de v9nz4tor 6n acord cu societatea de licita3ie' fie prin metoda de sc4dere a pre3ului' c9nd preul maxim de stri.are se reduce succesiv p9n4 cump4r4torii accept4 pre3ul. ", 1reurile de tranzacie, se determin4 pentru fiecare partid4 de m4rfuri ce face obiectul contractelor curente sau de lung4 durat4 5i se stabilesc pe baz4 de tratative 6ntre exportatori 5i importatori. #, 1reurile de list se stabilesc de c4tre produc4tori 3in9nd seama de condi3iile lor de fabrica3ie 5i de pre3urile firmelor concurente' se 6nscriu 6n cataloage 5i se comunic4 poten3ialilor cump4r4tori. <ceste pre3uri se practic4 pentru m4rfurile fabricate 6ntr-o larg4 gam4 sortimental4. = variant4 a pre3ului de list4 constituie pre3ul afi5at' stabilit de pe pozi3ii de for34 economic4 de c4tre organisme interna3ionale ale produc4torilor exportatorilor' f4r4 participarea cump4r4torilor. -e ex. pre3ul la 3i3ei stabilit de c4tre =P0C. $, 1reurile de acord se stabilesc pe baza unor acorduri interna3ionale 6ncheiate 6ntre firme sau 34ri importatoare 5i au 6n vedere m4rfurile cu pondere mare 6n schimburile interna3ionale.

"1.IE,.'3/<# 6 standard internaional de interpretare al re(ulilor comerciale. TICC=T08(SH reprezint4 un set de termeni in domeniul comertului international de marfuri care sunt aplicabile pe teritoriul european.Ca forta +uridica aceste reguli au un caracter facultativ' aplicinduse daca partile au facut trimitere in contract la o regula ICC=T08(S. In aceste reguli sunt stabilite conditii concrete cu privire la obligatiile si riscurile fiQecaruia din partile participante la contract cu privire la locul si modul de expediere'plata' T1<'cine suporta riscurile. Conform Incoterms LLL' termenii au fost impartiti in # grupuri:

7rupa 8 9 Plecarea-potrivit caruia vinzatorul pune la dispozitia cumparatorului marfa la depozitul sau. Toate ch. -e livrare-asigurare' riscurile si le asuma cumparatorul. 0AO ! franco-uzin4 )ex-*or>s, 7rupa F 9 0ransportarea de ba*' neac/itat' !stipuleaza conditiile potrivit carora vinzatorul isi asuma obligatia de a preda marfa transportata. 2C< ! expediere franco )2800 C<88I08, 2<S ! predare sotto palanco !franco la nava )2800 <&=C:SI-0 SYIP, 2=N ! franco bord )2800 =C N=<8-, 7rupa C - 0ransportarea de ba*' ac/itat' !include conditii potrivit carora vinzatorul are oblig. sa incheie conditii de transport fara sasi aume rriscul de pirderi'fara sa suporte ch. suplimentare' ce ar putea supravietui dupa incarcarea mi+. de transport.. ,F/ 6 cost i na lu ;,.#' AE: F/IJK'+ ,IF 6 cost, asi(urare, na lu ;,.#', IE#B/AE,3, F/IJK'+ ,1' 6 e%pediere achitat ctre ;,A//IAJ3 1AI: '.+ ,I1 6 e%pediere, asi(urare ; ,A//IAJ3 AE: IE#B/AE,3 1AI: '. + :rupa - ! Sosirea )v9nz4torul suport4 costul 5i riscurile cu transportarea m4rfii p9n4 la destina3ie, :AF 6 li rat la frontier; :3LI*3/3: A' F/.E'I3/ + :3# 6 li rat de pe na ;:3LI*3/3: 3L #KI1 :3@ 6 li rat de pe chei;:3LI*3/3: 3L @B3M + ::B 6 li rat fr muire ;:3LI*3/3: :B'M BE1AI: + ::1 6 li rat cu muire ;:3LI*3/3: :B'M 1AI:+ Conditia 0 este conditia in care obligatiile vinzatorului sunt minime' astfle ca aceasta trebuie sa puna marfa la dispozitia cumparatorului la locul cuvenit. Conditiile din grupul 2 obliga vinzatorul sa livreze marfa in vederea transportului. Conditiile gr. C obliga ca vinzatorul sa contracteze transportul conform uzantelor pe CY. Proprii. Conditiile -- pt. Sosirea marfurilor la locul sau punctul de destinatie convenit la frontiera sau pe teritoriul tarii import' vinzatorul suporta riscurile si costurile.

"2.#istemul informaional modern al preurilor i tarifelor. Prin sistemul informa3ional al pre3urilor 5i tarifelor )SIPT, se are 6n vedere asigurarea unui instrument de cunoa5tere a nivelului' structurii 5i evolu3iei pre3urilor care are menirea de a completa sistemul informa3ional economico-social existent. /n SIPT modern trebuie s4 asigure respectarea urm4toarelor obiective: Cunoa5terea nivelului' structurii' evolu3iei 5i tendin3ei pre3urilor nominale' precum 5i a influen3elor provenite din modificarea lor; =b3inerea 5i asigurarea le diferite verigi organizatorice a unui volum de informa3ii privind nivelul' structura 5i evolu3ia pre3urilor la principalele produse 5i servicii' informa3ii necesare pentru adoptarea deciziilor corespunz4toare 5i pentru informarea sistematic4 a institu3iilor statale asupra mi5c4rii pre3urilor 6n economie; 8ealizarea unei serii de date privind dinamica 5i structura pre3urilor la principalele produse 5i servicii 6n vederea elabor4rii unei prognoze de pre3uri pe perioade scurte' medii sau lungi' Corelarea datelor 5i indicatorilor privind structura 5i evolu3ia pre3urilor cu datele 5i indicatorii existen3i' referitori la costuri' profit' accize' T1< 5i alte elemente de pre3uri; 3lementele principale ale unui #I1' sunt urmtoarele: - Indicii de preuri# permit analiza valorii produc3iei 5i circula3iei m4rfurilor 6n dinamic4 6n func3ie de modificarea cantit43ii produc3iei 5i a pre3urilor ei' - Preurile medii# ' caracterizeaz4 5i ele dinamica pre3urilor. - Preurile curente# care sunt folosite la determinarea volumului valoric a unui 5ir de indicatori )PIN' PCN' 1C, - Preuri constante# ce sunt utilizate pentru asigurarea comparabilit43ii 6n timp al indicatorilor men3iona3i mai sus. - Preurile comparabile# sunt pre3urile practicate la stabilirea dinamicii indicatorilor valorici pe o perioad4 mai mare 5i 6n care s-au practicat mai multe pre3uri constante. #I1' cuprinde trei subsisteme principale: 1.subsistemul informa3ional al pre3urilor la produsele industriale; .subsistemul informa3ional al pre3urilor de consum; ".subsistemul informa3ional al pre3urilor produselor agricole. "".:eterminarea ni elului de pre n cadrul analizelor statistice . 0valuarea nivelului pre3urilor este prima etap4 6n cadrul analizei statistice a pre3urilor.. -eosebim nivel individual' mediu 5i general al pre3urilor. Civelul individual de pre3 este o m4rime absolut4 5i reprezint4 cantitatea de bani achitat4 6n schimbul unei unit43i de bun. Civelul mediu de pre3 reune5te pre3urile individuale 6n cadrul unui grup de m4rfuri. Practica statistic4 utilizeaz4 mai multe variante de determinare a pre3ului mediu' 5i anume: 1, media cronologic4 simpl4; , media cronologic4 compus4; ", media aritmetic4; #, media armonic4. Media cronologic simpl se folose5te atunci c9nd 6ntre momentele 6nregistr4rii pre3urilor este aceea5i perioad4 de timp' de exemplu nivelul pre3urilor se 6nregistreaz4 la 6nceputul fiec4rei luni. unde: P)med, ! pre3ul mediu; t ! num4rul lunilor 6n perioad4. Media cronologic compus se folose5te atunci c9nd 6ntre momentele 6nregistr4rii pre3urilor nu este aceea5i perioad4 de timp. 8ela3ia de calcul a indicelui mediu cronologic este: A* P*med+) . ti+ P*med+ , BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB A ti unde: P)med,I ! pre3ul mediu pe perioada I; ti ! num4rul lunilor 6n perioada i. Media aritmetic se folose5te atunci c9nd exist4 date referitor la volumul fizic sau raportul procentual privind cantitatea m4rfurilor realizate. 8ela3ia de calcul a mediei aritmetice este: A *P . 5+

P*med+ , BBBBBBBBBBBBBBB A5 unde: D ! cantitatea m4rfurilor realizate exprimat4 6n unit43i naturale de m4sur4 Media armonic se folose5te atunci c9nd se duce eviden3a volumului v9nz4rilor corespunz4tor diferitor niveluri de pre3uri. 8ela3ia de calcul este: A *P . 5+ P*med+ , BBBBBBBBBBBBBBBBBBBB A **P . 5+4P+ Civelul general al pre3urilor reune5te nivelurile pre3urile )tarifelor, anumitor produse )servicii , 6n cadrul co5ului minim de consum.

"&.,alculul indicilor sistemului informaional al preurilor. Indicii de pre3uri sunt m4rimi relative ce caracterizeaz4 evolu3ia medie a pre3urilor 6n timp 5i raportul reportul dintre pre3uri 6n spa3iu )teritorial,. 0le se exprim4 sub form4 procentual4 sau sub form4 de coeficien3i. Indicii de pre3uri pot fi individuali 5i sintetici' agrega3i sau de grup. )ndicele individual m4soar4 varia3ia pre3urilor unui singur produs la dou4 date diferite. 1i1 I1 > 1i9 unde: Pi1 ! pre3ul bunului I 6n perioada curent4; PiL ! pre3ul bunului I 6n perioada de baz4. )ndicele agregat reprezint4 forma de baz4 a indicilor sintetici )de grup, 5i se determin4 ca raport 6ntre dou4 sume de produse' dou4 agregate' calculate prin evaluarea cantit43ilor care compun structura indicelui 6n pre3urile curente 5i 6n pre3urile perioadei de baz4. In func3ie de ponderile folosite )cantit43ile de produse din perioada curent4 sau cea de baz4, sunt cunoscute 5i aplicate trei tipuri fundamentale de indici: 1. Indicele LaspeNres este un indice agregat de pre3uri care are 6n construc3ia sa ponderile perioadei de baz4. unde: 11@9 6 valoarea cantit43ilor de produse v9ndute 6n anul de baz4 6n pre3urile anului curent; 19@9 6 valoarea cantit43ilor de produse din anul de baz4 6n pre3urile anului de baz4. <cest indice are o aplicabilitate larg4 deoarece este u5or de calculat. Se poate folosi cu succes 6n cazul produselor la consumuri relativ constante' cu cerere neelastic4 5i de strict4 necesitate 5i 6n baza lui se poate realiza indexarea veniturilor popula3iei. . Indicele 1aasche este un indice agregat de pre3 6n construc3ia c4ruia se folosesc ponderile din perioada curent4. unde: 11@1 6 valoarea cantit43ilor de produc3ie din anul curent' exprimat4 6n pre3urile anului curent; 19@1 6 valoarea cantit43ilor de produc3ie din anul curent' exprimat4 6n pre3urile anului de baz4. <cest indice are un 5i de avanta+e' 5i anume: - posed4 proprietatea de agregare' permi39nd astfel analiza evolu3iei pre3urilor' at9t pe principalele produse 5i grupe de m4rfuri' c9t 5i pe ansamblul m4rfurilor din economie; - prin folosirea ponderilor din perioada curent4 asigur4 o structur4 de consum la zi )actual4, 5i d4 posibilitatea calcul4rii pl43ilor pl43ilor suplimentare sau a economiilor efective pe care le realizeaz4 popula3ia ca urmare a ma+or4rii sau reducerii pre3urilor. Principalul nea+uns al Ipp este c4 ponderile perioadei curente care se folosesc 6n construc3ia sa reflect4 structura actual4 a consumului 5i ea este comparabil4 numai cu pre3urile din perioada curent4' nu 5i cu cele din perioada de baz4. ". Indicele Fisher, care reprezint4 media geometric4 a indicelui LaspeNres i 1aasche. Ifp > Ilp % Ipp

2isher consider4 c4 aceasta este Tindice idealH 6ntruc9t 6ntrune5te toate condi3iile cerute unui indice 5i exclude toate nea+unsurile celor enumera3i mai sus. ").Btilizarea I1, la determinarea ni elului inflaiei. Infla3ia reprezint4 cre5terea nivelului general al pre3urilor. Pre3urile au tendin3a de a cre5te inegal' de acea 6n cazul cre5terii nivelului general al pre3urilor unele m4rfuri se scumpesc mai repede' altele moderat' iar altele 6n genere chiar se ieftinesc. Infla3ia poate fi determinat4 cu a+utorul indicelui de cre5tere a nivelului general al pre3urilor. Cel mai r4sp9ndit indice este indicele pre3urilor de consum )IPC,' care de obicei se determin4 dup4 metoda &aspe.res. IPC caracterizeaz4 schimbarea nivelului general de pre3uri la m4rfurile 5i serviciile cump4rate' folosite sau achitate de c4tre popula3ie 6n perioada curent4 fa34 de perioada de baz4. Calculul IPC se face 6n baza structurii cheltuielilor' conform investiga3iei selective a gospod4riilor private 5i a 6nregistr4rii pre3urilor la 1$LL denumiri de m4rfuri )servicii,' care sunt prezentate 6n toate formele de comer3 5i sfera serviciilor 6n F$L centre din 11 ora5e ale republicii. IPC poate servi drept reper 5i pentru indexarea veniturilor b4ne5ti a popula3iei. Pentru determinarea ratei infla3iei poate fi folosit 5i indicatorul capacit43ii de cump4rare a valutei' care se calcul4 6n calitate de indice invers propor3ional indicelui nivelului general al pre3urilor.