Codreanu Maria

FB171
Test 1 (varianta 2)
1. Activitatea operațională repezintă o activitate specifică băncilor în relațiile
cu clienții și alte instituții financiare, generată de acțiunea deciziilor luate
care implică sistemul informațional prin intermediul căruia se realizează
activitatea operațională.
2. Ce activități presupune un sistem informational?
Un sistem informational presupune mai multe activități, cum ar fi:
o Acumularea datelor despre sistemul în care îsi desfășoară activitatea;
o transmiterea datelor;
o prelucrarea datelor, în scopul asigurării informaţiilor necesare
procesului decizional;
o prelucrarea și adoptarea deciziilor;
o transmiterea deciziilor spre execuţie;
o asigurarea controlului şi a monitorizării aplicării deciziilor
3. Explicați caracteristicele sistemului informațional bancar
 continuă dinamică - informaţiile din cadrul sistemului informaţional bancar sunt
într-o continuă transformare şi interdependenţă–unele informaţii se transformă în
altele şi se determină una pe alta, circuitele informaţionale în conţinutul lor, cît şi
din punct de vedere al ierarhizării, se pot modifica în timp;
 perfecționare - sistemul informaţional bancar se află într-o permanență
perfecționare în dependență de nevoile de adaptare a activității băncilor.
 bine proiectat – are menirea să asigure un circuit informational cît mai fluent, iar
problemele care apar pe parcurs să fie prevăzute și soluționate cât mai rapid pentru
a nu stopa circuitul activității institușiilor bancare.
4. Arătați legătura dintre documentația și sistemul informațional bancar
Documentașia bancară și sistemul informational nu pot exista una fără alta,
reieșind din faptul că documentația bancară reprezintă principalul support de date
și informații prin intemediul cărora se parcurd toate operațiunile și circuitele
informaționale. Toate documentele din cadrul instituției bancare alcătuiesc
sistemul informational bancar, iar buna elaborare a documentației contribuie la o
bună funcționare a sistemului informational bancar, documentația stă la baza
activității, toate strategiile interne și externe, operațiunile effectuate reprezintă
documentația băncii.
5. Prin circuitul documentelor bancare se înțelege mişcarea documentelor
ca flux informaţional în cadrul băncii din momentul în care clienții
efectuiază operațiuni la gheșee sau alți emitenți sau sunt elaborate și
întocmite de către personalul bancar până la expedierea lor sau arhivarea
conform destinației.

6. Prezentați reguli ce trebuie fi respectate la desfășurarea circuitului

documentelor
1. Toate documentele primite se prelucrează, apoi se înregistrează în ziua
operativă pentru a asigura o transparentă cât mai optima a activității
desfășurate.
2. Documentele se prelucrează în aceeși zi , totodată fiind expediate clienților
pentru ca ei să le înregistreze în contabilitate.
3. Plățile effectuate în numerar pe baza de cecuri sunt evidențiate în conturile
titularilor, după care pentru a diminua riscurile, după care se eliberează deja
numerarul din casieria băncii.
4. Încasările care sunt effectuate la bancă în baza ordinelor de încasare se
realizează prin primirea initial a sumelor pentru a nu se ajunge la neclarități
și storenare de sume nedepuse.
5. Toate documentele sunt înregistrate mai întâi în evidența analitică, iar după
în evidența sintetică, astfel documentele care nu pot fi operate în evidența
analitică să nu fie operate nici în evidența sintetică evitându-se corectarea și
stornarea lor.
6. Operațiunile de casă cu evidența din cadrul serviciului tezaur și casirie
trebuie să fie realizate zilnic pentru ca să se evite anumite erori și apoi
corectarea lor, pentru ca evidențele bancare să fie cât mai corecte și
transparente.
7. Operațiunile de creditare să fie effectuate operativ pentru ca să fie effectuate
eventualele deblocări în conturi la primele ore ale ghișeului, un aspect destul
de important în condițiile activizării lichidităților.
8. Toate documentele pentru a fi substituite, circulă în interiorul băncii doar
prin personalul propriu pentru a nu se crea operașiuni de fraudă.
 9. Zilnic se întocmește balanța de verificare, astfel evidența analitică și
sintetică fiind strict verificate pentru a fi prevenite eventuale erori .
7. Prezentați modalități de organizare a supravegherei bancare
În activitatea de supraveghere bancară autorităţile utilizează o serie de
instrumente tradiţionale de supraveghere, cum ar fi:
o modelele de rating;
o sistemele de avetizare timpurie;
o alte date şi informaţii calitative.
Sistemele de avertizare timpurie se constituie într-un instrument de
evaluare a instituţiilor bancare în scopul identificării, într-o fază
incipientă, a acelor bănci care sunt ineficiente sub aspect financiar şi
operaţional sau manifestătrenduri adverse. Din acestea, în Moldov
aeste utilizat sistemul CAAMPL. Sistemul CAAMPLse bazează pe
evaluarea a şase componente care reflectă într-o manieră uniformă şi
cuprinzătoare performanţele unei bănci, în conformitate cu legislaţia
şi reglementările bancare în vigoare:
o adecvarea capitalului (C)
o calitatea acţionarului (A)
o calitatea activelor (A)management (M)
o profitabilitate (P)
o Lichiditate (L)
Fiecare dintre cele şase componente sunt evaluate pe o scară de valori
cuprinsă între 1 şi 5, astfel încât 1 reprezintă cel mai performant nivel, iar 5 cel mai
scăzut. În final se stabileşte un grad compus de clasificare, pornind de la scorul
fiecărei dintre cele 6 componente, şi un scor final ce reprezintă punctajul total
acordat indicatorilor ce definesc elementele CAAMPL. Astfel, fiecare bancă din
sistem va primi un rating CAAMPL.În scopulrafinării sistemelor de supraveghere
off-site sunt folosite şi alte instrumente, cum ar fi stress testul.Analiza de tip stress
test(test de rezistenţă) reprezintă tehnici statistice care permit evaluarea
vulnerabilităţilor ce rezultă din legăturile macrofinanciare de la nivelul economiei
şi aprecierea capacităţii sistemului bancar de a absorbi şocuri în condiţiile unor
evenimente excepţionale dar plauzibile.În cazul în care apar situaţii în care unele
bănci se confruntă cu probleme în derularea activităţii lor de natura solvabilităţii
sau lichidităţii, autorităţile de supraveghere pot recurge, în primă fază la
supravegherea specială şi apoi, dacă este cazul, la administrarea specială. În ultimă
instanţă, dacă banca nu poate fi readusă la starea normalăde funcţionare, devenind
un real pericol pentru sistemul bancar, este declarat falimentul acesteia şi se
solicită organelor judecătoreşti lichidarea ei.
Supravegherea specială este realizată de o comisie de supraveghere numită de
autoritatea de supraveghere în scopul asistării şi sprijinirii instituţiei bancare aflată
în dificultate, astfel încit acestea să-şi poată relua activitatea în condiţii
normale.Administrarea specială reprezintă suspendarea şi înlocuirea echipei
manageriale a băncii aflate în dificultate cu un colectiv de specialişti numit de
autoritatea de supraveghere pentru administrarea efectivă a instituţiei bancare în
cauză, pe o perioadă definită de timp, în scopul revenirii activităţii acesteia la
parametrii normali.Alături de supravegherea bancară realizată de autorităţile de
supraveghere, băncile trebuie să desfăşoare o activitate eficientă de control şi audit
intern, în scopul preîntâmpinării manifestării riscurilor specifice mediului
bancar.Controlul bancar are menirea să asigure bunafuncţionare a activităţii
bancare, acţionînd astfel încît să prevină abaterile şi neajunsurile, creşterea
eficienţei, apărarea patrimoniului, cunoaşterea modului de respectare a legalităţii
economice şi financiare, precum şi stabilirii răspunderilor pentru pagubele produse
sau nerespectarea disciplinei de gestiune.
8. Descrieți categoriile operațiuni supuse controlului operativ

Operaţiuni dispuse de clienţi în relaţiile cu persoane juridice şi fizice care au

conturi deschise la unităţi ale băncii și operaţiuni care intervin între clienţi şi
bancă, privind acordarea de credite, alte facilităţi şi alte genuri de operaţiuni.
1. Încheierea contractelor şi comenzilor pentru aprovizionare, executări de
lucrări şi prestări de servicii, a contractelor de credite, a plasamentelor
financiare, de depozitare şi a celor de participare la capitalulsocial al altor
societăţi.
2. Încasări reprezentînd contravaloarea bunurilor valorificate, serviciilor
prestate şi altor drepturi ale băncii faţă de persoane fizice sau juridice, în lei şi
valută.
3. Plăţi şi angajamente în lei şi în valută, de orice fel, către agenţii economici,
persoane fizice, instituţii financiar-bancare.
4. Angajamente şi plăţi faţă de personalul propriu.
5. Trecerea pe costuri, rezultate financiare sau pe seama altor fonduri, potrivit
dispoziţiilor legale, a daunelor băncii şi a creditelor nerambursate care nu s-au
produs cu vinovăţie.