1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Facultatea „Finanţe”
Catedra “Bănci şi Activitate Bancară”

RAPORT
privind practica de producţie şi de licenţă
al studentului gr.
______(semnătura)

Coordonator / catedră:
Andronic Alesea,
Lector superior
__________(semnătura)

Coordonator / instituţia de profil:

__________(semnătura)

CHIŞINĂU, 2011
 2

CUPRINS:

INTRODUCERE...............................................................................................................................3

CAPITOLUL I. STRUCTURA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA BĂNCII

COMERCIALE.................................................................................................................................6

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DE DECONTARE......24

CAPITOLUL III. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DE CREDITARE......61

CAPITOLUL IV. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII ECONOMICO-

FIANCIARE.....................................................................................................................................79

CAPITOLUL V. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII VALUTARE................87

CAPITOLUL VI. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CU VALORI MOBILIARE..................96

CAPITOLUL VII. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA CONTABILITĂŢII..........................100

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.............................................................................................111

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................113

ANEXE...........................................................................................................................................115
 3

INTRODUCERE

BC „Moldindconbank” S.A. este una din cele mai mari şi mai vechi bănci din
Moldova, activând în sistemul bancar autohton de la 1 iulie 1959 în calitate de filială
a Stroibank-ului din URSS. Principalele obiective ale acesteia au fost finanţarea
obiectelor industriale, a întreprinderilor complexului energetic, a magistralelor de
transport.
La 25 octombrie 1991, conform hotărârii Adunării Constitutive banca a fost
reorganizată în Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii - BC
"Moldindconbank" S.A. Reorganizarea nu a reprezentat doar schimbarea denumirii şi
a structurii organizatorico – juridice, dar şi lărgirea semnificativă a serviciilor
prestate cu scopul de a transforma banca într-o instituţie financiară universală.
Experienţa acumulată în perioada anterioară, când banca avea statut de
subdiviziune a Băncii de construcţii a URSS, capitalul impunător, au permis băncii să
se plaseze chiar de la început printre cele mai importante instituţii bancare din
Republica Moldova.
Astăzi BC "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai mari bănci din
Republica Moldova cu o infrastructură bine dezvoltată şi cu o reputaţie înaltă pe
piaţa financiară internaţională.
Reţeaua de filiale şi reprezentanţe ale băncii reprezintă factorul principal de
succes pentru bancă. Prin intermediul reţelei de subdiviziuni teritoriale banca acordă
intreaga gamă de servicii, se apropie de clienţi, extinde aria de acoperire a clienţilor
existenţi şi potenţiali.
BC „Moldindconbank” S.A dispune de o reţea largă de subdiviziuni teritoriale,
care se extinde rapid şi prestează întreaga gamă de servicii bancare. Astfel, în
prezent, Banca este reprezentată in majoritatea localităţilor importante de pe teritoriul
Republicii Moldova prin intermediul a 106 de subdiviziuni, dintre care 47 filiale, 50
reprezentanţe (Anexa 2) şi 9 case de schimb valutar1.

1
www.moldindconbank.md
 4

În viitor BC „Moldindconbank” S.A prevede dezvoltarea atât cantitativă, cât şi

calitativă a reţelei de distribuţie. De asemenea, Banca tinde să-şi optimizeze reţeaua
sa corespondentă cu marile instituţii financiare avînd peste 50 de corespondenţi
bancari din 19 ţări printre care Citibank NA (USA), The Bank of NewYork Mellon
(USA), Standard Chartered Bank (USA), Commerzbank (Germania), Raiffeizen
Zentralbank Oestereich (Austria), Sberbank (Rusia), Privatbank (Ukraina), Credit
Suisse (Switzerland) etc.
Un segment important în activitatea băncii pe plan internaţional îl reprezintă
colaborarea cu organismele financiare internaţionale, cum ar fi Banca Europeană
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Mondială, Asociaţia
Internaţională de Dezvoltare (IDA), Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea
Agriculturii (FIDA).
Principii esenţiale, care stau la baza activităţii curente a băncii sunt:
a) creşterea rentabilităţii;
b) efectuarea operaţiunilor în acele regiuni unde există proiecte sigure şi de
perspectivă;
c) creşterea ponderii pe piaţa bancară prin acordarea serviciilor de o calitate înaltă;
d) asigurarea creşterii continue a veniturilor prin investirea resurselor în active de
cea mai bună calitate;
e) satisfacerea maximă a necesităţilor tuturor clienţilor.
BC „Moldindconbank” S.A. prestează clienţilor săi un spectru larg de servicii,
inclusiv:
a) deschiderea şi deservirea conturilor bancare în diferite valute;
b) transferuri băneşti rapide în orice punct al lumii în cadrul sistemelor de plată
internaţionale Western Union, SWIFT;
c) emiterea cardurilor Maestro, MasterCard, deservirea cardurilor American
Express;
d) deservirea cecurilor de călătorie şi emiterea cardurilor American Express;
e) operaţii documentare privind operaţiile de export-import;
 5

f) emiterea cecurilor nominative Deutsche Bank AG şi Citibank NA, cecurilor de

călătorie American Express ;
g) efectuarea plăţilor bancare cu utilizarea sistemului “Client – Bancă” în regim on-
line;
h) servicii în domeniul activităţii investiţionale;
i) operaţii pe piaţa valorilor mobiliare;
j) acceptarea diverselor plăţi de la populaţie;
k) creditarea în monedă naţională şi valută străină, inclusiv din liniile de credite ale
organismelor financiare internaţionale (BERD; IDA, FIDA, IFC etc.);
l) acceptarea unui larg spectru de depozite de la persoanele fizice şi juridice;
m) păstrarea valorilor în safeuri individuale.
Într-o perspectivă pe termen mediu se va implementa politica dezvoltării
consecvente a băncii cu o reţea mai largă de filiale, care desfăşoară o activitate şi
prestează toate tipurile de servicii financiare, bazate pe tehnologii bancare
performante.
Cel mai preţios capital al băncii sunt clienţii. La momentul de faţă BC
„Moldindconbank” S.A. deserveşte majoritatea organizaţiilor de construcţie din
republică, organizaţii de transport, întreprinderea de stat „Moldtelecom”, Calea ferată
din Moldova, SRL „Moldovatransgaz”, fabrica de covoare „Covoare Ungheni”, SA
„Frigo”, fabrica de vinuri din Călăraşi, , SA „VISMOS”, SA „Farmaco”, „Air
Moldova”, întreprinderi din industria prelucrătoare, firme de comerţ private,
persoane fizice.
Fiind una dintre băncile de frunte în sistemul bancar al ţării, BC
“Moldindconbank” S.A. tinde să-şi menţină şi să-şi consolideze sporirea poziţiilor
sale, să atragă noi clienţi şi să stimuleze businessul clienţilor săi vechi, investind în
viitorul economei naţionale.
Sarcina de bază a băncii este: „Sporirea eficienţei activităţii băncii în vederea
maximizării profitului şi minimizării riscurilor”.
 6

CAPITOLUL I. STRUCTURA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

BĂNCII COMERCIALE

Banca este o instituţie financiară, care acceptă de la persoane fizice sau

juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente
de plată, şi care utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru a acorda credite sau
a face investiţii pe propriul cont şi risc. 2
Banca comercială “Moldindconbank” S:A: (denumită ulterior Bancă) este
organizată cu statut de societate pe acţiuni , conform Legii cu privire la societăţile pe
acţiuni, şi are următoarele rechizite:
Sediul Băncii: Republica Moldova, MD 2012, mun. Chişinău, str. Armenească,
38.
Tel. (373 22 ) 57 67 82
E-mail: info@moldindconbank.com
Telex: 163-228 Incon MD
Telnet: 163-636 Monet
SWIFT: MOLDMD2x
Banca dispune de independenţă juridică, operaţională, financiară şi
administrativă faţă de orice persoană, inclusiv faţă de BNM, de Guvern şi de alte
autorităţi ale administraţiei publice.
Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii „Moldindconbank”
S.A. a fost fondată prin hotărârea Adunării de Constituire (proces-verbal nr.1 din 25
octombrie 1991) în baza reorganizării Băncii Republicane Comerciale de Stat pentru
Industrie şi Construcţii în societate pe acţiuni şi este succesoarea ei de drept.
BC „Moldindconbank” S.A. este organizată şi activează ca persoană juridică
conform Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, Legii instituţiilor
financiare, Legii privind societăţile pe acţiuni, altor acte legislative, Statutului Băncii
şi regulamentelor băncii.

2
Legea instituţiilor financiare Nr.550-XIII din 21.07.95
 7

Banca este constituită ca societate pe acţiuni şi se consideră persoană juridică

de la data înregistrării sale la Banca Naţională a Moldovei (ulteriror BNM), are
dreptul să deschidă, în modul stabilit de lege şi de Banca Naţională a Moldovei,
filiale şi reprezentanţe, întreprinderi afiliate şi societăţi dependente pe teritoriul
Republicii Moldova, să le atribuie drepturi în limitele prevederilor statutare.
Termenul de activitate al BC ’’Moldindconbank’’ S.A. este nelimitat. Ea are
dreptul de a deschide conturi la Banca Naţională a Moldovei, alte bănci de pe
teritoriul Republicii Moldova, precum şi în străinătate.
Banca are bilanţ independent, ştampilă cu emblema şi cu denumirea acesteia în
limba de stat, precum şi ştampile pentru filiale cu emblema Băncii şi denumirea
acestora în limba de stat şi foaie cu antetul Băncii. Ea îşi desfăşoară activitatea în
baza autogestiunii şi autofinanţării integrale şi este posesoare a propriului
patrimoniu.
Banca menţine rezerve obligatorii în conturi speciale ale BNM sau în conturile
de corespondenţă ale Băncii. Banca poartă răspundere pentru toate angajamentele
sale prin întregul patrimoniu de care dispune cu drept de proprietate.
BC „Moldindconbank” S.A. acţionează din numele său în interesele tuturor
acţionarilor şi clienţilor din Republica Moldova şi de peste hotare, efectuează diverse
operaţiuni bancare şi financiare, în baza licenţei eliberate de BNM în conformitate cu
prevederile Legii instituţiilor financiare.
Activităţile practicate de către Bancă sunt:
a) acceptarea de depozite (plătibile la vedere sau termen etc.) cu sau fără dobândă;
b) acordarea de credite (de consum, ipotecare, factoring, finanţarea tranzacţiilor
comerciale, eliberarea garanţiilor şi cauţiunilor etc.)
c) împrumutarea de fonduri, cumpărarea ori vânzarea, în cont propriu sau în contul
clienţilor (cu excepţia subscrierii hârtiilor de valoare), de:
i. instrumente ale pieţei financiare (cecuri, cambii, certificate de
depozit etc.);
ii. futures şi opţioane financiare privind titlurile de valoare şi ratele dobânzii,
iii. instrumente privind rata dobânzii,
 8

iv. titluri de valoare;

d) acordarea de servicii de decontări şi încasări;
e) emiterea şi administrarea instrumentelor de plată (cărţi de credit sau de plată,
cecuri de voiaj, cambii bancare etc.);
f) cumpărarea şi vânzarea banilor (inclusiv a valutei străine);
g) leasing financiar;
h) acordarea de servicii aferente la credit;
i) acordarea de servicii ca agent sau consultant financiar, cu excepţia celor de la lit.
a) şi b);
j) operaţii în valută străină, inclusiv contracte futures de vânzare a valutei străine;
k) acordarea de servicii fiduciare (investirea şi gestionarea fondurilor fiduciare,
păstrarea şi administrarea valorilor mobiliare şi a altor valori etc.);
l) acordarea de servicii de gestionare a portofoliului de investiţii şi acordarea de
consultaţii privind investiţiile;
m) subscrierea şi plasarea titlurilor de valoare şi acţiunilor, operaţiuni cu acţiuni;
n) orice altă formă de activitate financiară permisă de BNM.
Capitalul şi valorile mobiliare ale Băncii. Capitalul propriu (activele nete) al
Băncii este constituit din capitalul social, capitalul suplimentar, capitalul de rezervă,
din profitul nedistribuit, precum şi din alte mijloace prevăzute de legislaţie. Capitalul
propriu se calculează potrivit valorii iniţiale, iar în cazurile prevăzute de legislaţie,
potrivit valorii curente de piaţă. Valoarea capitalului propriu al societăţii nu poate fi
mai mică decât mărimea capitalului ei social.
Capitalul reglementat sunt fondurile proprii pe care Banca trebuie să le
menţină în conformitate cu regulamentele BNM şi suma minimă pe care Banca
trebuie să o menţină în raport cu activele ponderate la risc ori cu totalul activelor.
Banca formează un capital de rezervă în mărime de 10% din capitalul social al
băncii, din defalcări anuale, din profitul net în mărimea stabilită de adunarea generală
a acţionarilor, dar nu mai puţin de 5%. Capitalul de rezervă al băncii se plasează
numai în active cu lichiditate înaltă, care ar asigura folosirea lui în orice moment.
 9

Capitalul de rezervă al Băncii se repartizează pentru acoperirea pierderilor Băncii

şi/sau la majorarea capitalului social.
Reducerile pentru pierderi la active şi provizioane pentru pierderi la
angajamente condiţionale sunt formate şi utilizate în modul şi mărimea stabilite în
actele normative ale BNM.
Alte fonduri ale băncii pot fi formate din profitul net în corespundere cu
legislaţia în vigoare şi deciziile adunării generale ale acţionarilor.
Acţiunea ordinară a Băncii acordă dreptul la un vot în cadrul adunării
genereale a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din
bunurile Băncii în cazul lichidării acesteia.
Acţiunile Băncii sunt înscrise în contul personal deschis pe numele
proprietarului de acţiuni (acţionarului) sau deţinătorului nominal în Registrul
acţionarilor Băncii.
Capitalul social al băncii poate fi mărit prin:
a) mărirea valorii nominale a acţiunilor plasate şi /sau
b) plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare.
Drept sursă de mărire a capitalului social al Băncii poate fi:
a) capitalul propriu al Băncii în limita părţii ce depăşeşte capitalul ei social şi /sau
b) aporturile primite de la achizitorii de acţiuni.
Deciziile privind mărirea capitalului social se iau de către AGA.
Mărirea valorii nominale a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală
pentru toate acţiunile şi în mărimile stabilite de organul care a luat hotărârea.
Plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare se efectuează în corespundere cu
Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea cu privirea la piaţa valorilor mobiliare,
Statul Băncii şi cu decizia de emitere suplimentară de acţiuni. Plasarea acţiunilor
emisiunii suplimentare se efectuează prin subscrierea acestora de către acţionarii
Băncii proporţional numărului de acţiuni cu drept de vot care le aparţin. La
subscrierea la acţiunile emisiunii suplimentare acţionarii Băncii au dreptul:
a) să facă uz de dreptul lor de preemţiune asupra acţiunilor emisiunii suplimentare;
b) să renunţe la un astfel de drept în mod explicit;
 10

c) să cesioneze acest drept, contra plată, altor acţionari, cu condiţia respectării

dreptului de preemţiune al altor acţionari (proporţional cotei acţiunilor deţinute).
Emisiunea acţiunilor Băncii se efectuează în formă dematerializată cu eliberarea
extraselor din Registrul acţionarilor Băncii. Extrasul din Registrul acţionarilor
confirmă dreptul acţionarului la acţiunile Băncii deţinute la data eliberării acestuia.
Banca poate efectua tranzacţii cu acţiunile plasate de ea prin achiziţionarea,
rascumpărarea, convertirea, consolidarea şi fracţionarea lor în conformitate cu
prevederile Legii privind societăţile pe acţiuni şi Legii cu privire la piaţa valorilor
mobiliare.
Decizia de a achiziţiona acţiunile plasate în scopul prevenirii unei eventuale
scăderi a cursului se ia de către Consiliul Băncii, iar deciziile privind achiţionarea
acţiunilor în scopul reducerii capitalului social al Băncii sau cedării către salariaţii
băncii a unui număr de acţiuni proprii se iau în exclusivitate de către Adunarea
Generală a Acţionarilor. În hotărîrea privind achiziţionarea acţiunilor plasate de
Bancă vor fi indicate numărul lor, preţul de achiziţie, forma de plată şi termenul ăn
decursul căruia are loc achiziţia. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu valoarea de
piaţă a acţiunilor, iar termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună.
Răscumpărarea de către Bancă a acţiunior plasate de ea se efectuează conform
cererii acţionarilor în cazul:
a) operării în Statutul Băncii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor,
sau
b) efectuării de către Bancă a unei tranzacţii de proporţii conform hotărîrii Adunării
Generale a Acţionarilor ori a Consiliului Băncii, sau
c) reorganizării Bpncii conform hotărîrii Adunării Generale a Acţionarilor sau în alte
cazuri prevăzute de art. 79 al Legii privind societăţile pe acţiuni.
Convertirea valorilor mobiliare plasate ale Băncii se efectuează conform
hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor.
Consolidarea şi fracţionarea acţiunilor nu trebuie să ducă la modificarea
capitalului social al Băncii.
 11

Statutul juridic al acţionarilor Băncii. Persoana care a devenit proprietar al

uneia sau mai multor acţiuni ale băncii conform ordinii stabilite în Legea privind
societăţile pe acţiuni şi alte acte legislative, şi de Statutul băncii se consideră
acţionarul băncii. El este titular al drepturilor obligaţionale prevăzute de Legea
privind societăţile pe acţiuni şi de statutul băncii faţă de bunurile ce aparţin băncii cu
drept de proprietate.
Acţionarii nu răspund pentru obligaţiunile băncii şi suportă riscul pierderilor în
limita valorii acţiunilor ce le aparţin. Aceştia pot fi persoane fizice şi juridice din
Republica Moldova, precum şi din alte state.
Acţionarul are dreptul:
a) să participe la adunările generale ale acţionarilor, să aleagă şi să fie ales în
organele de conducere ale băncii;
b) să ia cunoştinţă de materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a
acţionarilor;
c) să ia cunoştinţă şi să facă copii de pe documentele băncii, accesul care este
prevăzut de art. 92 al Legii privind societăţile pe acţiuni;
d) să primească dividendele anunţate proporţional numărului de acţiuni care îi
aparţin;
e) să înstrăineze acţiunile care îi aparţin, să le pună în gaj sau în administrare
fiduciară;
f) să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin, în cazurile prevăzute de Statutul
BC „Moldindconbank” S.A.;
g) să primească o parte din bunurile Băncii în cayul lichidării ei;
h) să exercite alte drepturi prevăzute de Legea privind societăţile pe acţiuni şi
Statutul Băncii.
Acţionarul este în drept să delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului
său în temeiul mandatului sau al contractului. Reprezentant al acţionarului poate fi
orice persoană, cu excepţia persoanelor cu funcţii de răspundere ale băncii, şi care nu
sunt membri ai Consiliului băncii.
Acţionarul are următoarele obligaţii:
 12

a) să informeze persoana care ţine Registrul acţionarilor despre schimbările din

datele sale, introduse în registru;
b) să comunice în scris Băncii, Comisiei Naţionale a pieţei financiare, Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, despre achiziţionarea de acţiuni ale
Băncii în număr ce depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;
c) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de Legea privind societăţile pe acţiuni
sau de alte acte legislative;
d) acţionarii persoane cu funcţii de răspundere sunt obligaţi să comunice în scris
Băncii, Comisiei Naţionale a pieţei financiare despre toate tranzacţiile cu acţiunile
Băncii, în modul stabilit de legislaţie.
Pentrul apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acţionarilor, aceştia au
dreptul de a sesiza organele de conducere ale Băncii şi/sau Conmisia Naţională a
Pieţei Financiare şi/sau instanţa judecătorească, în modul stabilit de legislaţie.
Dacă, în urma neexecutării sau executării necorespunzătoare a cerinţelor
legislaţiei şi statutului Băncii i-a fost cauzat un prejudiciu, acţionarul răspunde în faţa
băncii în mărimea prejudiciului cauzat.
Structura organizaţională a băncii se aprobă de către Consiliul băncii în
dependenţă de volumul şi direcţiile de activitate a băncii.
Banca îşi desfăşoară activitatea economico-financiară, prevăzută de licenţa
Băncii Naţionale a Moldovei (Anexa 1) prin intermediul subdiviziunilor sale
(servicii, secţii, direcţii, departamente, filiale, reprezentanţe).
Fiecare filială şi reprezentanţă a Băncii este o subdiviziune separată,
dependentă juridic de Bancă. Filiala efectuează toate tipurile de activităţi financiare
sau o parte din acestea conform licenţei şi Regulamentului privind filiala BC
„Moldindconbank” S.A.
BC „Moldindconbank” S.A. este constituită din 47 filiale şi 50 reprezentanţe
cu denumirea şi sediul fiecăreia (Anexa 2)3. Eu am petrecut practica la filiala
“Centru” , reprezentată prin directorul Igor Stratan, având adresa juridică: 2012,

3
www.moldindconbank.md
 13

mun. Chişinău, str. Armenească, 38. Structura organizatorică a filialei este prezentată
în figura 1.1. de mai jos:
Director
Referent
Contabil-şef

Direcţia
Direcţia Business Direcţia Business
Operaţiuni
Corporativ cu Amănuntul
Comerciale

Secţia relaţii şi
vânzări Secţia relaţii şi Secţia operaţiuni
vânzări casă
Front Office

Secţia relaţii şi Serviciul

vânzări păstrării
Front Office valorilor

Secţia deservirea Secţia operaţiuni

clientelei intrabancare

Secţia carduri
Secţia valutară
bancare

Serviciul prevenirea
spălării banilor şi
coordonarea
activităţii cu
nerezidenţii

Serviciul suport

Fig. 1.1. Structura organizatorică a filialei „Centru”

Sursa: elaborată de autor
 14

Structura organizaţională a Băncii poate fi modificată pe parcursul anului

financiar de către Consiliul Băncii din inţiativă proprie sau la propunerea
Preşedintelui Comitetului de conducere al Băncii sau al Comitetului de Conducere al
Băncii.
Dirijarea filialei se efectuează de către directorul filialei. În funcţie de volumul
de activitate al filialei, prevăzut de regulamentul filialei:
a) adjunctul se investeşte cu dreptul de a-şi asuma de sine stătător obligaţii în
numele Băncii, în limitele împuternicirilor stipulate de regulamentele interne ale
Băncii;
b) adjunctul acestuia sau alt colaborator al filialei se investeşte cu dreptul de a-şi
asuma de sine stătător obligaţii în numele Băncii numai în absenţa temporară a
directorului filialei.
Dreptul de a-şi asuma de sine stătător obligaţii în numele Băncii o are şi
directorul Departamentului corporativ în limitele împuternicirilor prevăzute în
regulamentul acestei subdiviziuni.
Alte persoane investite să-şi asume obligaţii de sine stăttător sau împreună cu
alţii, în numele şi în contul Băncii se desemnează de către Consiliul băncii şi sunt
împuternicite să-şi exercite funcţia de administrator doar după confirmarea BNM în
conformitate cu Regulamentul BNM cu privire la exigenţele faţă de administratorii
băncii.
Organele de conducere ale Băncii sunt (Anexa 3)4:
1) Adunarea Generală a Acţionarilor (în continuare AGA)
2) Consiliul Băncii;
3) Organul Executiv;
4) Comisia de Cenzori.
Adunarea generală a acţionarilor este organul suprem de conducere al băncii.
Aceasta se convoacă şi se desfăşoară în conformitatea cu Legea privind societăţile pe
acţiuni, alte acte normative şi statutul Băncii. Ea are următoarele atribuţii exclusive:

4
www.moldindconbank.md
 15

a) aprobă Statutul Băncii în redacţie nouă sau modificările şi completările aduse în

statut, inclusiv cele ce ţin de schimbarea claselor şi numărului de acţiuni, de
convertirea, consolidarea sau fracţionarea acţiunilor Băncii, cu excepţia
completărilor şi modificărilor ce ţin de competenţa Consiliului băncii;
b) decide modificarea capitalului social;
c) aprobă regulamentul consiliului băncii, alege membrii lui şi încetează înainte de
termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor,
remuneraţiilor anuale şi a compensaţiilor, precum şi decide cu privire la tragerea
la răspundere sau eliberarea de răspundere a membrilor Consiliului băncii;
d) aprobă regulamentul Comisiei de Cenzori, alege membrii ei şi retrage înainte de
termen împuternicirile lor, stabileşte cuantumul retribuţiei muncii lor şi
compensaţiilor, precum şi decide cu privire la tragerea la răspundere sau
eliberarea de răspundere a membrilor Comisiei de Cenzori;
e) confirmă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor ei;
f) decide încheierea de către Bancă a tranzacţiilor de proporţii, prevăzute de art. 83
alin.(2) al Legii privind societăţile pe acţiuni;
g) decide cu privire la emisiunea obligaţiunilor convertibile;
h) examinează darea de seamă anuală a Băncii, aprobă darea de seamă anuală a
Consiliului Băncii şi pe cea a Comisiei de Cenzori;
i) aprobă normativele de repartizare a profitului Băncii potrivit propunerii
Consiliului Băncii;
j) decide cu privire la repartizare profitului anual, inclusiv plata dividendelor anuale
sau acoperirea pierderilor băncii;
k) decide cu privire la reorganizarea sau lichidarea Băncii;
l) aprobă bilanţurile de divizare, consolidat sau de lichidare ale Băncii;
m) decide cu privire la crearea comisiei de numărare a voturilor la AGA sau
delegarea împuternicirilor ei registratorului Băncii;
n) decide cu privire la achiziţionarea sau răscumpărarea acţiunilor plasate ale Băncii
– la cererea acţionarilor, conform prevederilor art. 78 şi 79 din Legea privind
societăţile pe acţiuni, cu excepţia cazurilor ce ţin de competenţa consiliului.
 16

Hotărîrile AGA asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă, inclusiv

în cazul modificării dreptului acţionarilor Băncii, se iau cu 2/3 din voturile
reprezentate la adunare, cu excepţia hotărârilor privind alegerea Consiliului Băncii
care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărârilor asupra celorlalte chestiuni care se i-
au cu mai mult de jumăatate din voturile reprezentate la adunare.
Consiliul băncii îşi desfăşoară activitatea sa în conformitate cu Legea privind
societăţile pe acţiuni, Legea instituţiilor financiare, alte acte normative, prin Statutul
Băncii şi Regulamentul Consiliului băncii.
Consiliul băncii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările
generale şi în limitele atribuţiilor sale exercită conducerea generală şi controlul
asupra activităţii băncii. Consiliul băncii este subordonat adunării generale a
acţionarilor. El este format din 9 membri care sunt aleşi de AGA prin vot cumulativ
pe un termen de trei ani. AGA alege rezerva Consiliului Băncii din trei persoane
pentru completarea componenţei Consiliului în cazul retragerii înainte de timp a
membrilor acestuia. Membrii consiliului Băncii trebuie să corespundă exigenţelor
stabilite de BNM. Majoritate membrilor Consiliului vor fi persoane care nu sunt
afiliate Băncii, cu excepţia afilierii determinate de calitatea de membru al Consiliului
băncii.
Preşedintele Consiliului Băncii se alege de Consiliul Băncii cu majoritate
simplă de voturi. În cazul absenţei preşedintelui consiliului Băncii obligaţiunile lui
sunt îndeplinite de vicepreşedintele Consiliului Băncii.
Printre atribuţiile Consiliului Băncii se includ următoarele:
a) decide cu privire la convocarea AGA;
b) aprobă valoarea de piaţă a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacţii de
proporţii;
c) confirmă registratorul Băncii şi stabileşte cuantumul retribuţieie serviciilor lui;
d) aprobă prospectul ofertei publice de valori mobiliare;
e) aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului Băncii;
f) aprobă dările de seamă trimestriale ale Comitetului de Conducere;
g) aprobă tranzacţiile cu persoanele afiliate băncii înaintea realizării acestora;
 17

h) aprobă toate regulamentele interne privind activitatea Băncii;

i) decide orice alte chestiuni privind activitatea Băncii prevăzute de Statutul Băncii
şi regulamentul Consiliului Băncii.
Organul executiv al Băncii este Comitetul de Conducere care efectuează
conducerea activităţii curente a Băncii. Acesta este compus din 7 membri, inclusiv
Preşedintele Comitetului de Conducere al Băncii fiind numiţi de către Consiliul
Băncii, care aprobă Regulamentul Comitetului de Conducere. Comitetul de
Conducere îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei în
vigoare a Republicii Moldova, Statutului Băncii şi regulamentelor interne ale Băncii
şi are următoarele atribuţii:
a) asigură realizarea strategiei dezvoltării şi politicii Băncii stabilite prin deciziile
AGA şi Consiliului Băncii;
b) asigură efectuarea operaţiunilor, permise Băncii prin licenţa eliberată de BNM, în
conformitate cu prevederile legislaţiei şi actelor normative în vigoare şi politicilor
interne ale Băncii;
c) execută deciziile organelor de conducere a Băncii,
d) prezintă propuneri Consilului Băncii privind modificarea capitalului social, a
structurii organizatorice, deschiderea şi închiderea filialelor şi reprezentanţelor,
prezintă proiectele de business-plan, proiectele actelor normative interne;
e) raportează trimestrial Consiliului Băncii rezultatele activităţii sale şi a Băncii;
f) raporteză Consiliului Băncii darea de seamă anuală privind rezultatele activităţii
economico-fiananciare a Băncii;
g) aprobă recomandaţiile Comitetului ALCO pe perioade;
h) aprobă acordarea creditelor în limitele comptenţei sale;
i) dirijează executarea politicii de administrare a riscurilor şi poziţiei de plătibilitate
a Băncii.
Comisia de Cenzori îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea privind
societăţile pe acţiuni, Legea privind instituţiile financiare, alte acte normative,
statutul Băncii şi regulamentul comisiei de cenzori a băncii. Ea se subordonează
numai adunării generale a acţionarilor şi este alcătuită din 3 membri aleşi de AGA pe
 18

un termen de 2 ani. Majoritatea membrilor Comisiei de Cenzori trebuie să fie

persoane care nu sunt angajaţi ai Băncii.
Comisia de cenzori se întruneşte în şedinţe ordinare o dată în trimestru şi în
sedinţe extraordinare, la convocarea Consiliului Băncii sau a doi membri ai săi.
Deciziile se iau cu votul majorităţii membrilor care nu sunt în drept să se abţină de la
votare.
Atribuţiile Comisiei de Cenzori sunt:
a) stabileşte petnru bancă proceduri de evidenţă contabilă şi de control contabil în
temeiul regulamentelor BNM, supraveghează respectarea lor şi controlează
conturile şi alte documente ale Băncii;
b) controlează respectarea legilor şi a regulamentelor aplicabile Băncii şi prezintă
Consilului Băncii raporatele respective;
c) prezintă rapoarte la cererea Consiliului Băncii, precum şi referitor la problemele
pe care le consideră necesare;
d) efectuează controale extraordinare ale activităţii băncii din proprie iniţiativă, ori la
cererea acţionarilor, care deţin nu mai puţin de 10% de acţiuni cu drept de vot, sau
conform hotărîrii AGA sau a consiliului Băncii;
e) exercită controlul activităţii economico-financiare a Băncii pe an;
f) controlează activitatea direcţiei audit intern, face legătură cu auditorii externi şi
comunică datele Consiliului băncii.
Relaţiile cu personalul Băncii. Relaţiile reciproce ale Băncii cu funcţionarii
săi se stabilesc în baza contractelor individuale de muncă, încheiate în conformitate
cu legislaţia muncii în vigoare.
Funcţionarii băncii sunt responsabili pentru respectarea prevederilor legislaţiei,
actelor normative ale BNM, Statutului Băncii, regulamentelor interne şi
instucţiunilor Băncii. Ei au obligaţia fiduciară faţă de Bancă şi clienţii Băncii de a
pune interesele Băncii şi ale clienţilor ei mai presus de interesul pecuniar propriu.
Asigurarea intereselor clienţilor. Banca menţine în permanenţă
disponibilitatea sa în vederea executării complete şi la timp a angajamentelor în
 19

conformitate cu normativele obligatorii stabilite de BNM. Banca menţine rezervele

obligatorii.
Banca garantează respectarea secretului operaţiunilor, a conturilor şi
depunerilor clienţilor şi ale corespondenţilor ei, cu excepţia cazurilor de acces la
informaţie prevăzute de legislaţie.
Funcţionarii Băncii, implicaţi în divulgarea secretului comercial şi bancar, sunt
traşi la răspundere conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
Administratorii, funcţionarii şi agenţii Băncii, actuali şi precedenţi , sunt
obligaţi să păstreze secretul comercial şi bancar, să nu folosească în interes personal
sau a unor terţe persoane informaţiile la care au avut acces în exerciţiul funcţiunii şi
să nu permită accesul altor persoane la aceste informaţii.
 20

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DE

DECONTARE

Activitatea de decontare a BC “Moldindconbank” S.A. este reglementată de

următoarele acte legislative şi normative:
a) Regulamentul nr. 25-11-02 privind decontările fără numerar în RM;
b) Regulamentul intern al Băncii privind modalitatea deschiderii, modificării şi
închiderii conturilor bancare petnru diverse grupe de titulari de cont;
c) Codul Fiscal al RM;
d) Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la
băncile licenţiate din Republica Moldova, aprobat prin HCA al BNM nr. 297
din 25.11.2004;
e) Instrucţiunea privind evidenţa contribuabililor, aprobată prin Ordinul IFPS nr.
236 din 18.12.2006;
f) Programul Băncii privind prevenirea si combaterea spălării banilor si finanţării
terorismului;
g) Regulamentul Băncii privind normele de prevenire si combatere a spălării
banilor si finanţării terorismului.
Operatiunile de decontare nu pot fi efectuate fără existenţa unor conturi
bancare şi a documentelor de decontare.
Organizarea şi gestiunea conturilor bancare
Contul bancar este un cont analitic (curent, de card , de depozit, de credit,
provizoriu, LORO) deschis de bancă pe numele titularului de cont, prin care se
efectuează operaţiuni de încasari şi/sau plăţi ale mijloacelor bneşti.5
Titularul de cont poate fi reprezentat de: persoană juridică (rezidentă şi
nerezidentă), reprezentanţă înfiinţată în RM a persoanei juridice nerezidente,
întreprinzător individual şi persoană fizică (rezidentă şi nerezidentă), pe numele
căreia a fost deschis contul bancar.

5
 21

Pentru persoane juridice BC “Moldindconbank” S.A. deschide următoarele

tipuri de conturi bancare:
1) contul curent este un cont analitic deschis de bancă pentru titularul de cont, care
serveşte la înregistrarea în ordine cronologică a operaţiunilor în numerar şi/sau
fără numerar, efectuate în/din acest cont în conformitate cu legislaţia în vigoare.
2) contul de depozit care poate fi:
a) la termen - cont analitic deschis de bancă pentru titularul de cont destinat
evidenţei operaţiunilor de depunere şi plasare a mijloacelor băneşti cu
dobândă, inclusiv fixă sau flotantă, pentru o perioada fixă de timp în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
b) la vedere - cont analitic deschis de bancă pentru titularul de cont destinat
evidenţei operaţiunilor de depunere şi plasare a mijloacelor băneşti cu sau
fără dobândă, fără fixarea termenului de plasare în conformitate cu legislaţia
în vigoare.
3) contul de credit este un cont analitic deschis de bancă, care serveşte pentru
înregistrarea operaţiunilor aferente acordării, monitorizării şi rambursării
creditelor acordate.
4) contul provizoriu reprezintă un cont deschis de bancă pe o anumită durată de
timp,destinat acumulării mijloacelor băneşti pentru formarea capitalului
social sau pentru acumularea mijloacelor băneşti obţinute în procesul
plasamentului valorilor mobiliare.
5) contul “Loro” (numai pentru bănci) este un cont curent deschis în Banca
Centrală pentru alte Bănci licenţiate din RM şi străine.
Pentru persoanele fizice BC “Moldindconbank” S.A. deschide următoarele
tipuri de conturi bancare:
1) contul curent;
2) contul de depozit;
3) contul de credit.
Toate operaţiunile legate de decontările fără numerar sânt reglementate prin
„Regulamentul privind decontările fără numerar în Republica Moldova”, aprobat prin
 22

Hotărârea Consiliului de Administraţie al BNM din 12 iulie 1996 proces-verbal nr.33

conform căruia contabilul care se ocupă de operaţiunile în lei moldoveneşti
urmăreşte ca documentele de decontare să fie întocmite pe formulare-tip, care trebuie
să corespundă normelor tehnice expuse în regulamentul menţionat.
Principiile stabilirii sistemului de codificare a conturilor la banca comercială
“Moldindconbank” S.A. sunt:
a) pentru contul curent: numărul contului se constituie din 13 cifre, dintre care :
i. primele patru cifre – tipul contului conform planului de conturi al evidenţei
contabile în bănci, aprobat de BNM;
ii. următoarele trei cifre – cheia (a 6-a şi a 7-a cifra se constituie codul băncii,
în “Moldindconbank” S.A. codul băncii e 29);
iii. ultimele trei sau patru cifre arată contul clientului;
b) pentru contul de împrumut şi conturile, folosite în procesul creditării la acordarea
creditului, suma acordată se transferă la contul de credit al clientului. Primele
patru cifre ale contului deschis trebuie sa coincidă cu destinaţia creditului
stipulată în contractul de credit (1230 - 1490), ele sunt urmate de cheiţa (o cifră),
codul băncii şi numărul de ordine intern al clientului.
I. Deschiderea conturilor. Pentru a deschide un cont curent (cît în lei
moldoveneşti, atît şi în valuta străină), persoanele juridice prezintă la banca
următoarele documente:
a) cererea de deschidere a contului, (Anexa 17);
b) copia certificatului de înregistrare a întreprinderii la Camera Înregistrării de Stat
(Anexa 18);
c) copia documentului de constituire;
d) copia certificatului de atribuire a codului fiscal;
e) certificat de înregistrare fiscală;
f) extrasul din Registrul Comercial de Stat (Anexa 19);
g) fişa cu specimene şi amprenta ştampilei (Anexa 20);
h) alte documente la cererea băncii.
 23

Pentru a deschide un cont curent persoanele fizice rezidente şi nerezidente care

nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate sau întreprinderile cu
statut de persoană fizică nerezidentă care nu au obiecte impozabile / obligaţii fiscale
pe teritoriul RM prezintă următoarele documente:
a) cererea de deschidere a contului (Anexa 17);
b) copia actului de identitate al titularului de cont;
c) chestionarul pentru persoana fizică (Anexa 21).
În cazul deschiderii contului curent pentru persoanele fizice rezidente şi
nerezidente, care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate, de
către persoana împuternicită se prezintă următoarele documente:
a) cererea de deschidere a contului (Anexa 17);
b) copia actului de identitate al titularului de cont, legalizată notarial;
c) copia actului de identitate al persoanei împuternicite cu dreptul de a prezenta
documentele pentru deschiderea contului;
d) actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă
împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea contului;
e) chestionarul pentru persoana fizică (Anexa 21).
Pentru persoanele care nu au atins majoratul, precum şi pentru persoanele
limitate/lipsite în/de capacitatea de exerciţiu deschiderea conturilor, precum şi
gestionarea lor se efectuează de către părinţi sau de tutore (curator) cu prezentarea
următoarelor acte:
a) cererea semnată de părinte sau tutore (curator) (Anexa 17);
b) copia buletinului de identitate a părintelui sau tutore;
c) copia certificatului de naştere al titularului de cont (minorului, persoanei
limitate/lipsite în/de capacitatea de exerciţiu).
d) chestionarul pentru persoana fizică - pentru reprezentantul legal al titularului de
cont (Anexa 21);
e) dispoziţia autorităţii tutelare cu privire la instituirea tutelei sau curatelei şi după caz
a hotărârii judecătoreşti.
 24

Actele prezentate la deschiderea conturilor se păstrează obligatoriu în dosarul

juridic al titularului de cont.
Persoana responsabilă a Băncii / filialei la primirea documentelor pentru
deschiderea conturilor bancare are următoarele obligaţii:
a) să încaseze în numerar prin Ordin de încasare a numerarului comisionul de
deschidere a contului bancar, în cazul în care clientul nu deţine în Filială un alt
cont înregistrat la IFS sau soldul dintr-un alt cont, de regulă în altă valută, al
clientului înregistrat la IFS nu este disponibil sau nu satisface mărimea
comisionului; sau
b) să deconteze prin Notă de plată comisionul de deschidere a contului din soldul
disponibil al unui alt cont al clientului deţinut în Filială şi înregistrat la IFS;
c) să verifice actul juridic, care confirmă împuternicirile persoanei de a prezenta
documente pentru deschiderea /modificarea /închiderea contului;
d) să identifice persoana care prezintă documentele cu persoana din fotografia de
pe actul de identitate şi să contrapună datele din copia actului de identitate cu
datele din actul original. Drept confirmare a efectuării identificări, face o
menţiune corespunzătoare cu aplicarea semnăturii sale şi a datei curente pe
copia actului de identitate a persoanei care prezintă actele;
e) să verifice termenul de valabilitate al documentelor prezentate, în cazul în care
acesta este stabilit;
f) să confrunte datele din copiile documentelor prezentate, prevăzute la
deschiderea conturilor, în vederea corespunderii acestora cu originalul şi să
aplice pe fiecare copie menţiunea "Copia corespunde originalului", data,
numele şi prenumele, semnătura;
g) să restituie originalele documentelor persoanei care le-a prezentat;
h) în cazul solicitării deschiderii conturilor curente, să familiarizeze titularul de
cont cu Politica tarifară a Băncii în vigoare, cu clauzele Contractului privind
deservirea conturilor bancare şi în cazul acceptării condiţiilor de deservire să
asigure semnarea Contractului (Anexa 22);
i) în cazul solicitării deschiderii conturilor de depozit/credit să se încredinţeze că
 25

titularul de cont a coordonat şi a discutat condiţiile de plasare/acordare cu

persoanele împuternicite ale Băncii prin semnarea contractului respectiv;
j) în cazul în care actele prezentate corespund cerinţelor stipulate în prezentul
Regulament, propune titularului de cont să perfecteze sau perfectează de sine
stătător, după caz, (la contul de depozit Cererea se completează în SII al
Băncii, clientul doar semnează formularul imprimat) Cererea de deschidere a
contului bancar, utilizând următoarele formulare:
a. Cererea de deschidere a contului bancar pentru persoane juridice,
întreprinzători individuali şi persoane fizice care practică alt tip de
activitate (Anexa 23);
b. Cererea de deschidere a contului bancar pentru persoanele fizice (Anexa
17);
c. Cererea de deschidere a contului provizoriu (Anexa 29);
k) să asigure perfectarea de către client şi să verifice Chestionarul pentru clientul
persoană juridică (Anexa 24);
l) să asigure perfectarea de către persoanele persoanele fizice identificate
conform prevederilor legale la capitolul prevenirii şi combaterii spălării banilor
şi să verifice Chestionarul pentru clientul persoană fizică (Anexa 21 cu anexarea
copiei xerox după actul de identitate a acestuia);
m) să formeze dosarul juridic al contului bancar în conformitate cu cerinţele
prezentului Regulament şi sa-l prezinte managementului filialei – pentru
conturile administrate în Filială/ managementului Băncii centrale – pentru
conturile administrate în cadrul Băncii Centrale pentru verificare şi aprobare /
dezaprobare;
n) să perfecteze Registrul actelor aferente dosarului juridic al contului bancar
(Anexa 25);
o) să înregistreze Cererea de deschidere a contului în Registrul de evidenţă a
corespondenţei de intrare, atribuindu-i număr de înregistrare, care ulterior se
înscrie, inclusiv şi data curentă, pe Cerere în colţul drept de jos;
p) sa introducă informaţiile corespunzătoare despre titularul de cont in BOL /
 26

titularii de cont / clienţii Băncii / Fişa de evidenţă a clientului;

q) să perfecteze Certificatul despre deschiderea contului bancar (Anexa 26) în 2
exemplare pentru expediere ulterioară IFS conform procedurii expuse la
capitolul IV al prezentului Regulament;
r) să înregistreze datele necesare referitoare la contul deschis în Registrul privind
deschiderea, modificarea, închiderea conturilor bancare care cad sub incidenţa
legislaţiei fiscale (Anexa 27), în continuare Registrul special, completând
parametrii solicitaţi.
În cazul în care la deschiderea conturilor unor grupe specifice de titulari
de conturi apar situaţii ne standarde, se va apela în mod obligatoriu, după caz,
Departamentul legalitate şi /sau Direcţia metodologie şi dări de seamă din cadrul
Băncii Centrale.
Documentele necesare pentru deschiderea, administrarea, gestionarea,
modificarea şi închiderea contului sunt:
a) acte componente ale Dosarului juridic al contului bancar;
b) documente de plată şi de casă aferente operaţiunilor iniţiate, inclusiv de
titularul contului şi de Filială / Banca centrală;
c) documente de plată aferente operaţiunilor înregistrate la intrări în conturile
bancare;
d) extrase zilnice din contul bancar;
e) extrase lunare din cont bancar – factură;
f) documente justificative aferente derulării unor operaţiuni, de genul transferului
de credit în valută străină, transferului de credit din contul creditului bancar,
retragerii numerarului, etc.;
g) alte acte.
Documentele prezentate la deschiderea şi administrarea ulterioară,
inclusiv modificarea şi închiderea contului, inclusiv un exemplar al Certificatelor
expediate în adresa IFS teritorial şi alte organe conform legislaţiei în vigoare, un
exemplar al Fişei cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei şi Certificatului
privind luarea la evidenţă fiscală a contului deschis, se includ la momentul primirii
 27

şi se păstrează în Dosarul juridic al contului bancar administrat în filială / Banca

Centrală.
În dosarul juridic al contului bancar se vor păstra de asemenea toate actele
ce se referă la client, inclusiv contractul privind deschiderea şi administrarea
contului, contract Web-Client si alte servicii electronice, actele privind aplicarea /
retragerea acţiunilor de sechestrare a operaţiunilor şi suspendare a mijloacelor
băneşti, corespondenţa cu diverse Autorităţi referitor la starea contului sau alte
informaţii despre titularul contului bancar, documentele care pe parcursul perioadei
de administrare şi-au pierdut valabilitatea, inclusiv fişe cu specimene de semnături,
copii ale actelor de identitate, etc.
Documentele, care î-şi pierd valabilitatea, la substituirea lor prin alte acte
valabile, se barează cruciform şi se aplică o notă corespunzătoare, fiind păstrate în
continuare în dosarul juridic al contului bancar.
Pe perioada administrării contului persoana responsabilă periodic, cel puţin
lunar, va revizui Dosarul juridic al contului bancar la capitolul examinării
termenului de valabilitate şi completării acestuia urmare a modificărilor operate în
actele legislative şi normative la capitolul deschiderii şi gestionării conturilor
bancare, inclusiv componenţei Dosarului juridic al contului bancar .
În scopul actualizării documentelor prezentate la deschiderea contului,
persoana responsabilă execută următoarele acţiuni:
a) examinează componentele Dosarului juridic al contului bancar;
b) stabileşte gradul de corespundere al Dosarului juridic cerinţelor actelor
legislative şi normative;
c) în cazul depistării termenului de valabilitate expirat al unui sau mai multor acte
sau lipsei întemeiate a unor acte, blochează contul de sinestătător;
d) solicită în scris sau la prima vizită a clientului substituirea şi/sau completarea
actelor constatate;
e) recepţionează actele corespunzătoare conform modalităţii de prezentare a
acestora la deschiderea contului;
f) prezintă managementului filialei / Băncii Centrale spre confirmare Dosarul
 28

juridic împreună cu actele prezentate suplimentar la cerere.

Contul curent poate fi reînnoit. În acest caz clientul completează cerere de
reînnoire a contului curent. Tarifele pentru deschiderea şi deservirea conturilor
curente sunt prezentate în Anexa 28.
Contul provizoriu se deschide pe perioada acumulării mijloacelor băneşti
în următoarele două cazuri:
a) la fondarea unei întreprinderi;
b) la efectuarea emisiunii publice de valori mobiliare a unei întreprinderi care
deja funcţionează.
Pentru a deschide un cont provizoriu la fondarea întreprinderii titularul de
cont prezintă următoarele documente:
a) cererea privind deschiderea contului (Anexa 29);
b) originalul certificatului constatator, eliberat de Camera înregistrării de Stat a
Ministerului Dezvoltării Informaţionale, în continuare CÎSMDI – în cazul
fondării întreprinderii, cu excepţia societăţii pe acţiuni;
c) copia hotărârii privind emisiunea valorilor mobiliare - în cazul înfiinţării
societăţii pe acţiuni;
d) copia actului de identitate al persoanei împuternicite să prezinte documentele;
e) actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă
împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea
contului - în cazul prezentării actelor de orice persoană, inclusiv unul dintre
fondatorii acesteia.
Pentru a deschide un cont provizoriu la efectuarea emisiunii publice de
valori mobiliare a unei întreprinderi care deja funcţionează titularul de cont prezintă
următoarele documente:
a) cererea privind deschiderea contului (Anexa 29);
b) copia hotărârii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în continuare CNPF;
c) copia certificatului privind înregistrarea ofertei publice a valorilor mobiliare la
CNPF;
d) extrasul din Registrul de stat, eliberat de CÎSMDI (cu excepţia băncilor
 29

comerciale);
e) copia certificatului de înregistrare de stat - pentru titularii de cont înregistrarea
cărora se face la CÎSMDI, numărul de identificare de stat fiind considerat codul
fiscal, iar Certificatul de înregistrare fiind recunoscut la certificat de atribuire a
codului fiscal;
f) copia certificatului de atribuire a codului fiscal, eliberat de IFS teritorial –
pentru titularii de cont înregistrarea cărora se face la alte organe, exceptând
CÎSMDI;
g) copia actului de identitate a persoanei care are dreptul să prezinte documentele
pentru deschiderea contului;
h) actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă
împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea
contului, în cazul prezentării actelor prin persoană împuternicită).
În scopul conformării prevederilor Codului civil (art.113 alin.(3), care
stabileşte obligativitatea vărsării în numerar a cotei minime a capitalului social,
indicat în actele de constituire ale clienţilor, şi Legii privind înregistrarea de stat a
persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, care include în lista
documentelor pentru înregistrarea de stat a persoane juridice Certificatul privind
disponibilul contului provizoriu, persoana responsabilă va exercita următoarele
acţiuni:
a) verifică după documentul de constituire suma minimă a capitalului social
necesară pentru înregistrare în cont;
b) perfectează în adresa CÎSMDI Certificatul privind disponibilul contului
provizoriu;
c) perfectează în adresa CNPF Certificatul privind disponibilul contului
provizoriu la încheierea emisiei suplimentare.
În contul provizoriu se permite derularea doar a operaţiunilor
caracteristice înscrierii capitalului întreprinderii:
1. în creditul contului - introducerea cotei în capitalul statutar sau încasarea
sumelor de la realizarea acţiunilor din emisia suplimentară;
 30

2. în debitul contului - după finalizarea procedurii de înregistrare a întreprinderii

sau de efectuare a emisiunii publice sau a anulării rezultatelor emisiei
suplimentare - transferul în contul curent al mijloacelor băneşti disponibile.
La finalizarea procedurii înregistrării de stat sau înregistrării emisiunii
publice disponibilul din contul provizoriu se virează la contul curent în baza
Ordinului de plată, tip 1 (Anexa 30), perfectat de titularul contului provizoriu
conform reglementărilor existente la capitolul executării transferului de credit. În
acest scop, semnăturile şi ştampila vor fi aplicate conform Fişei cu specimene de
semnături şi amprenta ştampilei prezentată la contul curent deschis, în cazul în care
contul curent este deschis în aceiaşi filială.
În cazul în care la finalizarea procedurii înregistrării de stat sau înregistrării
emisiunii publice titularul contului provizoriu solicită închiderea şi transferarea
soldului disponibil în contul curent deschis în altă filială sau bancă, transferul de
credit se va efectua în baza Ordinului de plată, tip 1 (Anexa 30), perfectat de
titularul contului provizoriu conform reglementărilor existente la capitolul
executării transferului de credit, cu condiţia prezentării Fişei cu specimene de
semnături şi amprenta ştampilei la contul provizoriu cu setul de documente aferent
deschiderii contului curent.
În cazul în care procedura de înregistrare a titularului de cont provizoriu
este anulată din diverse motive, acesta poate retrage disponibilul în numerar, în
acest scop dreptul legal de a ridica numerarul î-l are în exclusivitate fondatorul
care a depus numerarul sau reprezentantul legal al fondatorilor (prin procură
autentificată notarial).
Banca poate deschide conturi „LORO” în lei moldoveneşti şi valută
străină:
1. băncilor licenţiate din RM;
2. băncilor străine.
Pentru a deschide cont „LORO” banca licenţiată din RM obligatoriu
prezintă următoarele documente:
a) cererea privind deschiderea contului/ cererea de deschidere concomitentă a
 31

conturilor (Anexa 23);

b) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei (Anexa 20);
c) copia licenţei eliberate de BNM de desfăşurare a activităţii financiare;
d) copia licenţei pentru desfăşurarea activităţii pe piaţa valorilor mobiliare,
eliberată de Comisia Naţională a Pieţei Financiare - pentru băncile care
desfăşoară activitate de broker sau dealer, iar BC „Moldindconbank” S.A. este
bancă de decontare a Bursei de Valori a Moldovei şi a Depozitarului Naţional
al Valorilor Mobiliare a Moldovei;
e) copia certificatului de înregistrare de stat-codul fiscal;
f) copia extrasului din Registrul de stat, eliberat de Camera Înregistrării
de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale;
g) copia actului de identitate al persoanei care are dreptul să prezinte
documentele;
h) actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă
împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea
contului; în cazul prezentării actelor prin persoană împuternicită);
i) contractul privind deservirea conturilor bancare semnat de ambele părţi
(individual, după modelul convenit de părţi);
j) decizia organului fiscal teritorial privind luarea la evidenţă a contului curent
– se primeşte ulterior de la organul fiscal teritorial urmare a expedierii
Certificatului privind deschiderea contului „LORO”;
k) Chestionarul pentru clientul persoană juridică (Anexa 24);
l) Chestionarul pentru clientul persoană fizică - pentru beneficiarii efectivi (Anexa
21) cu anexarea copiei xerox după actul de identitate a acestuia.
Pentru a deschide cont „LORO” Banca străină nerezidentă prezintă
următoarele documente:
a) cererea de deschidere a contului/ cererea de deschidere concomitentă a
conturilor (Anexa 23);
b) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei (Anexa 20) , unde
modelul fişei se coordonează de părţi, autentificată notarial, şi va conţine cel
 32

puţin:
a. denumirea completă a titularului de cont;
b. codul fiscal al titularului de cont;
c. adresa titularului de cont;
d. numărul de telefon/fax al titularului de cont;
e. numele şi prenumele persoanelor, care conform legislaţiei în vigoare şi
documentelor de constituire, sunt desemnate să gestioneze conturile şi să
aplice semnături pe documentele de plată şi de casă;
f. specimenele de semnături ale persoanelor menţionate la punctul precedent;
g. termenul de acţiune al dreptului provizoriu al persoanelor împuternicite de a
aplica prima sau a doua semnătură;
h. specimenul amprentei ştampilei titularului de cont care va fi aplicată pe
documentele de plată şi de casă (pentru persoanele care potrivit legislaţiei
dispun de ştampilă);
i. data, luna, anul, ştampila titularului de cont şi semnăturile persoanelor
împuternicite în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) extrasul din Registrul bancar sau documentul ce confirmă existenţa autorizaţiei
pentru desfăşurarea activităţii bancare, emisă de organul de supraveghere
bancară, abilitat prin legislaţie, din ţara de reşedinţă a băncii respective;
d) copia documentelor de constituire (actul constitutiv, statutul, regulamentul
etc.);
e) copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele;
f) actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă
împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea
contului; în cazul prezentării actelor prin persoană împuternicită);
g) contractul privind deservirea conturilor bancare semnat de ambele părţi
(individual, după modelul convenit de părţi);
h) decizia organului fiscal teritorial privind luarea la evidenta a contului LORO
– se primeşte ulterior de la organul fiscal teritorial – numai pentru băncile străine
care au obligaţii fiscale şi/sau obiecte impozabile pe teritoriul RM;
 33

i) chestionarul pentru clientul persoană juridică (Anexa 24);

j) chestionarul pentru clientul persoană fizică - pentru beneficiarii efectivi (Anexa
21), cu anexarea copiei xerox după actul de identitate a acestuia.
La deschiderea altor tipuri de conturi, exceptând conturile LORO,
băncile licenţiate din RM şi băncile nerezidente, prezintă:
a) în cazul în care nu deţin un cont LORO în BC „Moldindconbank” S.A. - setul
de documente corespunzător specificat în punctele precedente, cu excepţia
celor aferente înregistrării fiscale, dacă acestea nu au obligaţii fiscale sau nu
deţin obiecte impozabile pe teritoriul RM;
b) în cazul în care deţin deja un cont LORO în BC „Moldindconbank” S.A.:
i. cererea de deschidere a contului/ cererea de deschidere concomitentă a
conturilor;
ii. copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele;
iii. actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care
confirmă împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru
deschiderea contului.
II. Modificarea conturilor. Banca modifică conturile deschise pe numele titularilor
de cont în următoarele cazuri:
a) modificarea denumirii (datelor personale), formei organizatorico-juridice a
titularului de cont;
b) modificările rezultate din modificarea Planului de conturi al evidenţei contabile în
băncile licenţiate din RM;
c) modificarea codului numeric al valutei în care a fost deschis contul;
d) transferarea conturilor din administrarea unei filiale/ Băncii Centrale în
administrarea altei filiale/ filialelor;
e) alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.
În cazul luării deciziei de sine stătătoare de către conducerea Băncii privitor
la modificarea conturilor în cazul modificării planului de conturi al evidenţei
contabile, structurii interne a conturilor analitice, alte cazuri Banca este obligată să
informeze titularul de cont în termen de 30 de zile până la efectuarea acestora.
 34

Despre modificarea conturilor bancare, înregistrate la IFS teritorial, filiala /

Banca Centrală prezintă Certificatul despre modificarea contului bancar (Anexa
31) în decurs de 5 zile bancare din momentul efectuării acestei proceduri.
Pentru modificarea contului în cazul lichidării persoanei juridice,
reprezentanţei înfiinţate în Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente,
întreprinzătorului individual comisia de lichidare/lichidatorul prezintă la bancă:
a) cererea privind modificarea (deschiderea) contului;
b) hotărârea organului competent privind lichidarea, care trebuie să conţină termenul
de acţiune a comisiei de lichidare/lichidator;
c) copia anunţului publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova referitor la
intenţia de lichidare;
d) copia extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera
Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale;
e) copia certificatului de atribuire a codului fiscal cu înscrierea “În procedura de
lichidare”;
f) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei comisiei de lichidare/
lichidator -2 exemplare (Anexa 20);
g) copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele;
h) actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă
împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru modificarea contului;
i) contractul privind deservirea conturilor bancare semnat de ambele părţi (Anexa
22);
j) chestionarul pentru persoana juridică (Anexa 24);
k) chestionarul pentru clientul persoană fizică - pentru beneficiarii efectivi (Anexa
21).
Înregistrarea contului la IFS şi derularea operaţiunilor se efectuează in condiţii
identice deschiderii conturilor.
III. Închiderea conturilor. Banca / filiala închide conturile bancare în următoarele
cazuri:
a) în baza cererii titularului de cont/ persoanei împuternicite (Anexa 34) şi rezilierea
 35

contractului de prestare a serviciilor financiar – bancare, încheiat cu Banca;

b) în baza cererii titularului de cont la radierea acestuia din Registrul de Stat;
c) în baza hotărârii fondatorilor/ organelor de constituire ale persoanei juridice,
reprezentanţei înfiinţate în RM a persoanei juridice nerezidente, întreprinzătorului
individuali/a organelor care au constituit persoana juridică sau conform
prevederilor documentelor de constituire a acestora;
d) în baza hotărârii instanţei de judecată;
e) achitarea creditului/restituirea depozitului;
f) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.
Nu pot fi închise conturile, la care, în corespundere cu legislaţia în vigoare,
sunt suspendate operaţiunile sau sechestrate mijloacele băneşti.
La închiderea contului curent mijloacele băneşti se transferă/restituie
proprietarilor, succesorilor în drept sau altor persoane îndreptăţite conform
legislaţiei. Se face menţiunea cu privire la închiderea contului curent în Registrul
conturilor analitice deschise la bancă. În termen de 5 zile bancare din data închiderii
contului bancar persoana responsabilă perfectează certificatul privind închiderea
contului (Anexa 33) în 2 exemplare:
a) un exemplar î-l expediază IFS prin poştă sau curier special, cu respectarea
procedurilor aferente circuitului documentar;
b) un exemplar î-l include în Dosarul juridic al contului bancar.
Conturile provizorii se închid conform legislaţiei în vigoare după transferarea
soldului la contul curent sau după restituirea mijloacelor băneşti în cazul în care
emisiunea valorilor mobiliare nu a avut loc sau întreprinderea nu a fost constituită.
Numerele conturilor închise nu se atribuie altor conturi.
La închiderea contului, dosarul juridic privind deschiderea contului se
păstrează în arhiva Băncii / filialei cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulilor
de organizare a lucrărilor de arhivă.
Pentru a executa controlul asupra executării operaţiunilor în conturile clienţilor
e utilizată fişa “Evidenţa operaţiunilor depunătorului”, în care sunt indicate toate
plăţile şi încasările ale clientului.
 36

Organizarea şi evidenţa documentelor de decontare

Orice operaţiune de decontare este efectuată în baza documentelor de
decontare care reprezintă reprezintă dispoziţia sau cererea întreprinderii
întocmită pe suport material (formular de hîrtie sau suport de date) dată băncii cu
scopulexecutării plăţii fără numerar pentru livrarea mărfii sau valorilor, executarea
lucrărilor,prestarea serviciilor, precum şi altor plăţi.
Circulaţia documentelor în bănci şi la BNM se efectuează în corespundere cu
Regulamentul nr. 12003-09 privind decontările interbancare pe teritoriul RM,
precum şi cu alte acte normative ale BNM.
Decontarea fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin intermediul
documentelor de decontare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete de
bancă si moneda metalică).6 În baza HCA al BNM nr. 373, 374, 375 decontările fără
numerar pe teritoriul RM se documentează prin următoarele documente de plată:
1. ordin de plată;
2. cerere de plată;
3. ordin incaso.
Plătitor şi beneficiar al plăţilor poate fi orice persoană juridică şi fizică
rezidentă şi nerezidentă, inclusiv persoana fizică, care nu practică activitate de
antreprenoriat sau alt tip de activitate, dar care deţine cont bancar.
Plăţile ordinare şi trezoreriale se execută prin utilizarea ordinului de plată –
tip unic. Distincţia dintre plăţile trezoreriale şi netrezoreriale se face prin completarea
specifică a rubricilor:
a) “Plătitor” şi “Beneficiar”;
b) “Contul bancar” al plătitorului;
c) “Codul fiscal” al plătitorului;
d) “Destinaţia plăţii”.
Este obligatorie completarea rubrici “Tipul transferului”: “U”- urgent, “N” – normal,
reieşind din suma aferentă documentului de plată emis. Transferul poate fi iniţiat ca

6
Regulamentul privind decontările fără numerar în Republica Moldova al BNM Nr.25/11-02 din 12.07.96
 37

Urgent obligatoriu pentru plăţile în sumă ce depăşeşte 50 000 lei şi opţional pentru
plăţile în sumă de până la 50 000 lei.
În cazul plăţilor trezoreriale (în/din bugetul public naţional) codul fiscal al
plătitorului/beneficiarului, maximum 13 simboluri, se suplimentează prin bară, după
caz, cu codul subdiviziunii (filialei, reprezentanţei, etc.) plătitorului/beneficiarului ,
atribuit de IFPS, maximum 4 simboluri, în total maximum. Se indică Coduri bancare
(BIC), constituite din codul de identificare al băncii şi codul distinctiv al filialei
băncii, compuse din 11 simboluri:
a) primele 4 simboluri “MOLD” - Codul băncii;
b) următoarele 2 simboluri “MD” – Codul RM în Sistemul SWIFT, următoarele 2
simboluri “2X” – locul aflării băncii;
c) ultimele 3 simboluri cifrice – codul de identificare a filialei băncii.
Termenul de valabilitate a documentelor de plată prezentate spre executare
băncii:
a) ordinul de plată – ziua emiterii acestuia;
b) cererea de plată - cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data finalizării plăţii
efective de către banca plătitoare;
c) ordinul incaso – cel mult o zi lucrătoare, imediat următoare zilei, în care acesta a
fost emis.
Ordinul de plată (Anexa 30) este un document de plata în baza caruia se
efectueaza transferul de credit. Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni
care începe prin emiterea de către emitent a ordinului de plată şi executarea de către
banca plătitoare a acestuia în scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume
de mijloace băneşti şi se finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a
sumei respective în contul beneficiarului.7
Ordinul de plată se întocmeşte în limba de stat. La întocmirea ordinului de
plată utilizat pentru efectuarea transferului în valută străină, elementele utilizate în
sistemele de plăţi internaţionale se completează într-o limbă străină, conform
practicii internaţionale. În ordinul de plată nu se admit corectări şi / sau ştersături.

7
Regulamentul cu privire la transferul de credit al BNM Nr. 373 din 15.12.2005
 38

Responsabilitatea privind veridicitatea şi corectitudinea informaţiei indicate în

ordinul de plată îi revine emitentului.
Ordinul de plată se emite:
a) într-un singur exemplar în cazul emiterii de către banca plătitoare la efectuarea
transferului de credit în nume şi pe cont propriu;
b) în 2 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar, precum şi de
către banca plătitoare la efectuarea transferului în numele titularului de cont
bancar;
c) în 3 exemplare în cazul emiterii de către titularul de cont bancar la efectuarea
transferului de credit în adresa Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, la care se
anexează la necesitate şi 3 exemplare ale listei destinatarilor mijloacelor băneşti.
Ordinul de plată se prezintă spre executare la banca plătitoare de către emitent
sau de către persoana împuternicită a acestuia în ziua în care a fost emis, iar în cazul
emiterii ordinului de plată de către unitatea Trezoreriei de Stat, acesta se prezintă
spre executare la banca plătitoare cu data emiterii în decursul anului bugetar curent.
Emitentul poate revoca ordinul de plată pînă la momentul executării acestuia de către
banca plătitoare.
Banca plătitoare trece la scăderi suma înscrisă în ordinul de plată acceptat spre
executare în ziua prezentării acestuia, şi îl transmite în aceeaşi zi:
a) prin intermediul sistemului automatizat de plăţi interbancare în adresa băncii
beneficiare;
b) prin sistemul intern al băncii în adresa beneficiarului, în cazul în care plătitorul şi
beneficiarul se deservesc în aceeaşi bancă;
c) prin alt sistem utilizat de bancă în cazul transferului în valută străină.
Banca beneficiară, după recepţionarea ordinului de plată de la banca plătitoare
prin intermediul sistemului automatizat de plăţi interbancare, efectuează în aceeaşi zi
lucrătoare controlul corectitudinii indicării contului bancar şi codului fiscal al
beneficiarului. În cazul în care contul bancar şi codul fiscal al beneficiarului din
ordinul de plată sunt indicate corect, transferul de credit se consideră finalizat şi
banca beneficiară efectuează următoarele:
 39

a) înregistrează imediat mijloacele băneşti în contul bancar al beneficiarului;

b) tipăreşte două exemplare ale ordinului de plată, primul exemplar îl remite
beneficiarului, aplicînd menţiunile relevante în conformitate cu procedurile interne
ale băncii, al doilea exemplar îl include în dosar.
Cererea de plată (Anexa 35) reprezintă documentul de plată în baza caruia se
efectuează debitarea directă. Debitarea directă este o modalitate de plată care constă
în debitarea de către banca platitoare a contului bancar al platitorului cu suma plăţii
indicată în cererea de plată emisă de beneficiar şi creditarea corespunzătoare de către
banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului.Debitarea contului bancar al
plătitorului de către banca platitoare se efectuează în conformitate cu mandatul de
debitare directă, iar creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului
bancar al beneficiarului în conformitate cu angajamentul privind debitarea directă.
Mandatul de debitare directă este un act juridic prin care plătitorul acordă o
împuternicire unui anumit beneficiar pentru a emite cereri de plată, precum şi băncii
plătitoare pentru a-i debita contul cu sumele indicate în cererile de plată.8
Cererea de plată se prezintă de către beneficiar la bancă pe suport hârtie sau se
transmite în mod electronic prin intermediul sistemelor de deservire bancară la
distanţă. Data finalizarii executării cererii de plată reprezintă data creditării contului
beneficiarului de către banca beneficiară. Banca beneficiară acceptă spre executare
cererea de plată, dacă sunt respectate următoarele condiţii:
a) beneficiarul are deschis cont bancar în conformitate cu prevederile actelor
legislative şi normative în vigoare;
b) cererea de plată este întocmită în conformitate cu prevederile Regulamentului cu
privire la debitarea directă;
c) banca dispune de angajamentul privind debitarea directă al beneficiarului.
În cazul în care platitorul si beneficiarul sînt clienti ai aceleiasi banci
(debitarea directa intrabancara), banca, în termenele prevazute în cererea de plata,
debiteaza contul bancar al platitorului (platitorilor - în cazul cererii de plata

8
Regulamentul cu privire la debitarea directă al BNM nr. 374 din 15.12.2005
 40

consolidate) si înregistreaza mijloacele banesti în contul beneficiarului, dupa

verificarea urmatoarelor conditii:
a) corectitudinea indicarii contului bancar si codului fiscal al platitorului;
b) corespunderea cererii de plata mandatelor de debitare directa;
c) posibilitatea debitarii contului bancar al platitorului cu suma integrala indicata în
cererea de plata;
d) nu sînt aplicate restrictii din partea organelor abilitate prin lege de a utiliza
mijloacele din contul platitorului.
În cazul efectuării debitării directe interbancare, banca plătitoare, cel tîrziu în
ziua lucrătoare următoare celei în care a fost primită cererea de plată din SAPI,
efectuează controlul posibilităţii executării acesteia verificînd condiţiile prevăzute
mai sus. În cazul în care cererea de plată nu este acceptată spre executare, banca
platitoare transmite în SAPI notificarea privind refuzul executării acesteia. În cazul în
care cererea de plată este acceptată spre executare, banca plătitoare debitează contul
bancar al plătitorului, iar SAPI efectuează compensarea si decontarea cererii de plată.
Notificarea privind refuzul executării cererii de plată, precum şi compensarea şi
decontarea cererii de plată se efectuează în conformitate cu prevederile
Regulamentului cu privire la sistemul automatizat de plati interbancare.
În ziua debitării contului bancar al plătitorului, banca plătitoare prezintă
plătitorului confirmarea efectuării plăţii, în cazul în care acordul (scris) dintre părţi
nu prevede altfel.
Banca întocmeşte zilnic un Registru al plăţilor efectuate în baza cererilor de
plată, care se stabileşte de sine stătător de către bancă şi care urmează să includă, cel
puţin, următoarele elemente obligatorii:
a) numărul cererii de plată;
b) codul tranzacţiei;
c) suma tranzacţiei;
d) data şi ora recepţionării cererii de plată;
e) datele bancare ale plătitorului şi beneficiarului;
f) data şi ora debitării contului bancar al plătitorului;
 41

g) destinaţia plăţii.
Registrul întocmit se legalizează cu amprenta ştampilei şi semnătura persoanelor
împuternicite ale băncii şi se include în dosarul zilei operaţionale al băncii.
Ordinul incaso (tip.doc.2), (Anexa 36) este un document emis de către
persoana abilitată prin lege cu acest drept  pentru perceperea în mod incontestabil a
mijloacelor băneşti din conturile bancare ale contribuabilului/debitorului de către
bancă, cu excepţia perceperii în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile
bancare ale Trezoreriei de Stat.9 Acesta se emite în limba de stat şi se înaintează atît
la contul deschis în lei moldoveneşti cît şi la contul deschis în valută străină, în
dependenţă de contul şi valuta indicată în ordinul incaso. Ordinul incaso se emite:
a) în două exemplare - în cazul în care emitentul ordinului incaso este în calitate de
beneficiar;
b) în trei exemplare - în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu dreptul
de a emite ordin incaso în numele unei terţe persoane.
Primul exemplar al ordinului incaso se legalizează cu semnăturile persoanelor cu
drept de semnătură şi amprenta ştampilei emitentului. În cazul în care ordinul incaso
se emite de către persoana împuternicită de a emite ordin incaso în numele unei terţe
persoane, în acesta se indică rechizitele beneficiarului (terţei persoane).
Ordinul incaso se prezintă nemijlocit de către emitent sau de persoana
împuternicită a acestuia la banca în care se deserveşte emitentul nu mai tîrziu de o zi
lucrătoare după ziua emiterii. În cazul prezentării ordinului incaso emis în baza
documentului executoriu, emitentul este obligat să anexeze originalul acestuia.
Banca plătitoare acceptă spre executare ordinul incaso, dacă sînt respectate
următoarele condiţii:
a) ordinul incaso este emis de către persoana abilitată prin lege;
b) ordinul incaso este întocmit în conformitate cu prevederile regulamentului;
c) ordinul incaso este însoţit de originalul documentului executoriu (în cazul în care
acesta a fost întocmit în baza documentului executoriu);

9
Regulamentul privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti
din conturile bancare al BNM Nr. 375 din 15.12.2005
 42

d) informaţia din documentul executoriu corespunde cu informaţia indicată în

ordinul incaso (în cazul existenţei documentului executoriu);
e) pe ordinul incaso sînt aplicate semnătura şi amprenta ştampilei băncii în care se
deserveşte emitentul;
f) mijloacele băneşti în cont sînt suficiente pentru executarea totală sau parţială a
sumei înscrise în ordinul incaso şi disponibile pentru a fi utilizate (asupra acestora
nu este aplicată procedura de suspendare/sechestrare sau în urma aplicării acesteia
a fost asigurată suma necesară).
Ordinul incaso neacceptat spre executare se restituie de către banca plătitoare
băncii în care se deserveşte emitentul sau nemijlocit emitentului, cu menţiunea
aplicată pe verso despre motivele neexecutării, data, luna, anul, semnătura
funcţionarului responsabil şi ştampila băncii.
Primul exemplar al ordinului incaso împreună cu copia documentului
executoriu (în cazul în care acesta a fost emis în baza documentului executoriu) se
includ de către banca plătitoare în dosar. Al doilea exemplar al ordinului incaso şi
copia documentului executoriu (în cazul în care acesta a fost emis în baza
documentului executoriu) se remit plătitorului (contribuabilului/debitorului) alăturat
la extrasul de cont bancar. Al treilea exemplar al ordinului incaso se remite băncii în
care se deserveşte emitentul împuternicit cu dreptul de a emite ordin incaso în
numele unei terţe persoane, pentru a fi prezentat emitentului.
După executarea ordinului incaso în sumă totală sau parţială, banca plătitoare
aplică pe versoul originalului documentului executoriu suma executată, data
efectuării plăţii, semnătura funcţionarului responsabil şi ştampila băncii şi îl remite
emitentului prin intermediul băncii în care se deserveşte acesta.
Agenţii economici prezintă documentele de decontare de bancă pe parcursul
zilei operaţionale şi se trec la bilanţ în aceeaşi zi. În Banca Comercială
“Moldindconbank” S.A. şi anume în filiala “Centru” a băncii ziua operaţională se
continuă pînă la ora 16.30, dar filiala lucrează pînă la ora 19.00; documentele de
decontare primite după ora 16.30 se trec la bilanţ în ziua următoare.
Organizarea şi evidenţa cardurilor bancare
 43

Banca care activează într-un sistem de plăţi cu carduri bancare poate desfăşura
activitatea de emitere şi acceptare a cardurilor bancare.
Cardul bancar este un suport de informaţie standardizat şi personalizat prin
intermediul căruia deţinătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de
identificare al său şi /sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, are acces la
distanţă la contul bancar în vederea efectuării anumitor operaţiuni prevăzute de banca
emitentă. În funcţie de provenienţa mijloacelor băneşti disponibile în cont se disting
următoarele tipuri de carduri bancare:
a) card de credit, prin intermediul căruia deţinătorul dispune de mijloacele băneşti
oferite de bancă sub forma unei linii de credit;
b) card de debit, prin intermediul căruia deţinătorul dispune de mijloacele băneşti
depozitate la bancă şi care oferă posibilitatea acordării unei facilităţi de overdraft
(descoperit de cont) în cazul insuficienţei mijloacelor băneşti în contul acestuia.10
Operaţiunile efectuate cu cardurile bancare sunt reglementate de Regulamentul
cu privire la cardurile bancare al BNM nr. 62 din 24.02.2005.
Cardul bancar se emite în conformitate cu normele sistemului de plăţi cu
carduri bancare şi trebuie să conţină elemente de siguranţă care să protejeze corpul
material al acestuia, trăsături de personalizare incorporate pe suprafaţa sa,
componente inserate în corpul material al acestuia, inclusiv bandă magnetică şi /sau
microprocesorul (circuit integrat specializat) etc. Numărul personal de identificare a
deţinătorului de card bancar (denumit prescurtat conform uzanţelor internaţionale –
PIN) este un cod personal atribuit de către banca emitentă unui deţinător de card
bancar în vederea identificării acestuia la efectuarea anumitor operaţiuni cu utilizarea
cardului.
Cardurile bancare emise de către bancă se clasifică în funcţie de scopul
utilizării acestora în carduri personale şi carduri de afaceri (business).
Cardul personal se emite din contul de card deschis pe numele unei persoane
fizice care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate.

10
Regulamentul cu privire la cardurile bancare al BNM Nr. 62 din 24.02.2005
 44

Cardul de afaceri se emite din contul de card deschis pe numele unei persoane
juridice, reprezentanţei înfiinţate în Republica Moldova a persoanei juridice
nerezidente, întreprinzătorului individual şi persoanei care practică alt tip de
activitate.
La solicitarea titularului contului de card banca poate emite carduri
persoanelor împuternicite de către acesta de a utiliza mijloacele băneşti din contul de
card.
La emiterea cardului bancar banca deschide cont de card. Contul de card este
un cont curent bancar, în care se ţine evidenţa tuturor operatiunilor financiare
efectuate cu cardul bancar.11 În baza unui cont de card pot fi emise mai multe carduri
bancare. Banca deschide şi închide conturile de card în conformitate cu prevederile
actelor normative în vigoare. Banca este obligată să elibereze cardurile bancare
împreună cu Regulile de utilizare a cardurilor şi tarifele băncii privind emiterea si
utilizarea cardurilor (Anexa 37, 38), şi să pună la dispoziţia deţinătorului de card
numărul personal de identificare al deţinătorului.
Banca ţine evidenţa tuturor cardurilor emise de ea în Registrul cardurilor emise
în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare. Registrul cardurilor
emise trebuie să cuprindă, cel puţin, următoarele date despre fiecare card emis de
bancă:
a) numărul cardului;
b) numărul contului de card;
c) datele despre titularul contului de card (numele, prenumele, patronimicul sau
d) denumirea titularului; rezident /nerezident etc.);
e) datele despre deţinătorul cardului (numele, prenumele, patronimicul; rezident
/nerezident etc.);
f) unde, când şi cui a fost eliberat cardul;
g) statutul actual al cardului (activ, blocat, retras, furat, pierdut, reţinut, restituit etc.);
h) de cine şi în ce bază a fost modificat statutul cardului.

11
Regulamentul cu privire la cardurile bancare al BNM Nr. 62 din 24.02.2005
 45

Pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul cardurilor bancare pot fi

efectuate următoarele operaţiuni:
a) plata mărfurilor achiziţionate de la comercianţi, serviciilor prestate sau a
obligaţiilor faţă de buget (impozite, taxe, alte plăţi obligatorii);
b) retragerea de numerar de la bancomate, de la ghişeele băncilor, în limitele
prevăzute de actele normative în vigoare;
c) alte operaţiuni financiare în conformitate cu prevederile actelor normative în
vigoare (depunere de numerar în contul bancar, transferuri între conturi etc.).
Banca este obligată să asigure deţinătorilor de carduri bancare eliberarea
documentelor care confirmă efectuarea operaţiunilor financiare cu carduri bancare
(chitanţe), pentru orice operaţiune financiară efectuată printr-un dispozitiv special.
Chitanţa unui dispozitiv special amplasat pe teritoriul Republicii Moldova urmează a
fi eliberată inclusiv în limba de stat şi trebuie să conţină, cel puţin, următoarea
informaţie:
a) datele care permit identificarea băncii şi a unităţii acesteia (filială, reprezentanţă)
sau a comerciantului la care s-a efectuat operaţiunea;
b) datele care permit identificarea dispozitivului la care s-a efectuat operaţiunea;
c) datele care permit identificarea cardului cu care s-a efectuat operaţiunea;
d) data şi ora efectuării operaţiunii;
e) tipul operaţiunii (de exemplu, plată fară numerar, retragere de numerar etc.);
f) suma şi valuta operaţiunii.
Conform Regulamentului nr. 58/11-02 privind organizarea de către bănci a
plăţilor cu carduri pe teritoriul Republicii Moldova” Nr. 58/11 - 02 din 22.05.97, de
exemplu, persoanele juridice pot să încheie contractul privind operaţiunile de
decontare şi plată de pe conturile de card, deschise de către Bancă pentru angajaţii
întreprinderilor, a sumelor salariilor, compensaţiilor şi altor plăţi cu caracter similar.
Pentru a primi un card bancar clientul completează următoarele documente:
a) Cerere pentru emiterea cardului şi deschiderea contului de card (Anexa 39);
 46

b) Contractul în vederea emiterii şi asigurării condiţiilor pentru utilizarea cardului

precum şi pentru deschiderea şi administrarea unui cont pentru derularea
operaţiunilor cu carduri emise de BC “Moldindconbank” S.A.;
c) Cerere pentru confecţionarea cardurilor bancare.
După dorinţa clientului, în viitor pot fi completate următoarele documente:
a) Cerere de stabilire a limitei de utilizare a disponibilităţilor din contul de card
(Anexa 40);
b) Cerere pentru acordarea dreptului de utilizare a contului şi de primire a cardului
de către persoana autorizată (Anexa 41);
c) Cerere de eliberare a unui card bancar nou deţinătorului principal;
d) Cerere de modificare a datelor de identificare (Anexa 42);
e) Cerere pentru primirea extrasului de cont prin poşta electronică (Anexa 43).
În cazul pierderii sau furtului unui card bancar, clientul completează:
a) Cerere de pierdere sau furt al unui card bancar;
b) Cerere pentru deblocarea cardului.
Organizarea operaţiunilor de acceptare a depozitelor
Pentru a putea exista ca entitate juridică, orice societate bancară are mai întâi
nevoie de dotarea cu capitaluri de către acţionari şi apoi de atragerea de pe piaţă de
resurse disponibile. Astfel, principalele operaţiuni efectuate de băncile comerciale
sunt de două tipuri :
1. operaţiuni active;
2. operaţiuni pasive.
Volumul operaţiunilor active ale unei bănci (credite, plasamente pe piaţa
interbancaraă, titluri de stat, alte active), structura activelor (lei, valută) şi maturitatea
lor (pe termen scurt, mediu sau lung) sunt determinate de volumul, structura şi
maturitatea resurselor atrase de bancă (operaţiunile pasive).
Operaţiunile pasive reprezintă pentru bănci operaţiunile de atragere şi
constituire a resurselor. Depozitele şi împrumuturile de la clientela nebancară şi de la
instituţiile financiare reprezintă principala componentă a activităţii cu pasive a
băncilor comerciale. Dezvoltarea unei bănci depinde în mod fundamental de modul
 47

în care reuşeşte să-şi păstreze şi să majoreze volumul resurselor atrase. O strategie

bancară eficientă implică faptul că instituţia trebuie să dispună de un volum cât mai
mare de depozite, ceea ce facilitează abilitatea intervenţiei pe piaţă datorită masei de
manevră pe care o formează aceste depozite. De asemenea, aceste depozite sunt
garanţia libertăţii de acţiune a fiecărei bănci.
În scopul organizării unei activităţi legale şi corecte specialistul principal care
se ocupă cu atragerea şi plasarea resurselor filialei “Centru” a BC „Moldindconbank”
S.A. activează conform „Regulamentului cu privire la Managementul Resurselor
pentru filialele băncii” aprobat prin procesul-verbal nr.9 al Consiliului băncii din 04
decembrie 2001.
Acest regulament a fost elaborat în baza cerinţelor BNM, prevăzute de
„Regulamentul cu privire la Lichiditatea băncii”, „Regulamentul cu privire la modul
de formare şi menţinere a rezervelor obligatorii”, regulamentelor interne şi Statutului
BC „Moldindconbank” S.A. în scopul managementului eficient al resurselor dintre
Banca Centrală şi filialele băncii.
Managementul resurselor între Centrala şi filiala reprezintă procesul de dirijare
şi utilizare cât mai eficientă a acestora în scopul găsirii soluţiei adecvate pentru
„lichiditate”, „profitabilitate”, „risc”.
Scopul managementului resurselor bancare constă în:
1. Utilizarea eficientă a resurselor libere ale filialei;
2. Respectarea cerinţelor privind rezervele obligatorii;
3. Menţinerea lichidităţii curente în filială.
În calitate de resurse financiare pentru filială servesc mijloacele incluse în
partea pasivă a bilanţului, şi anume:
a) mijloacele atrase (Anexa 4);
b) mijloacele transmise la bilanţul filialei de către Centrală;
c) împrumuturile primite prin intermediul Centralei de la Banca Naţională a
Moldovei şi Organismele Financiare Internaţionale.
Filiala “Centru” îndeplineşte cerinţele stabilite de Regulamentul intern al BC
„Moldindconbank” S.A. cu privire la lichiditatea băncii şi respectă modul de formare
 48

şi menţinere a rezervelor obligatorii, stabilit de BNM. Filiala îşi îndeplineşte

obligaţiunile sale în strictă conformitate cu limita mijloacelor disponibile la conturile
corespondente deschise în Centrală.
În caz de necesitate filiala “Centru” împrumută resurse de la Banca Centrală
şi invers. Surplusul de resurse filiala îl plasează în Banca Centrală conform politicii
procentuale stabilite de BC „Moldindconbank” S.A. Nu se plasează de către filială în
Banca Centrală pentru zilele de odihnă resursele în lei moldoveneşti cu termen, la
vedere.
Costul resurselor împrumutate la termen de la BC se stabileşte în mărimea
ratei efective.
Cererile de vindere/procurare a resurselor pentru ziua curentă se expediază
de către filială în scris Direcţiei Trezorerie şi Titluri prin modem până la ora 15-00.
Rata dobânzii la plasări /împrumuturi de resurse în Centrală se stabileşte
lunar de către Direcţia trezorerie.
Nu se permite acordarea directă a resurselor de către o filială altei filiale sau
altei bănci comerciale.
Resursele primite de la BNM şi Organismele Financiare Internaţionale cu
destinaţie specială se transmit filialei respective cu o dobândă calculată reieşind din
dobânda din contractul de bază dintre Banca Centrală şi aceste părţi plus jumătate din
marja prevăzută pentru client. În ziua expedierii resurselor Centrala informează
filiala prin modem despre suma creditului, rata dobânzii, termenul de rambursare a
creditului şi termenul achitării dobânzii.
La plasamentele retrase înainte de termen dobânda nu se plăteşte. Filiala are
dreptul să efectueze plasamente numai după primirea în scris a confirmării resurselor
de la Direcţia trezorerie şi titluri, conform cererilor înaintate de filială prin modem.
Depozitul bancar reprezintă sume de bani depuse spre păstrare şi
fructificare la Bancă şi care vor fi restituite la solicitarea deponentului. Depozitele
băneşti reprezintă principala sursă de atragere de disponibilităţi, în vederea plasării
ulterioare a acestora de către Bancă.
Dobânda este preţul serviciului făcut de Deponent în folosul Băncii şi plătit
 49

de aceasta din urma, pentru a dobândi dreptul de a folosi o sumă de bani în cursul
unei perioade determinate. Dobînda este o cheltuială pentru Bancă în cazul
depozitelor deschise. Cont de depozit este un cont deschis de Bancă pe numele
deponentului, destinat evidenţei mijloacelor băneşti depuse de acesta în formă de
depozit la termen, de economii sau la vedere.12

Pentru persoanele fizice banca deschide depozite la termen şi la vedere.

La deschiderea conturilor de depozit pe numele deponenţilor şi efectuarea
ulterioară a operaţiunilor prin intermediul conturilor de depozit, se va ţine cont de
prevederile:
a) Regulamentului privind normele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi
finanţării terorismului aprobat de Consiliul Băncii, proces verbal nr.1 din
04.02.05;
b) Programului BC "Moldindconbank" S.A. privind prevenirea şi combaterea
spălării banilor şi finanţării terorismului, aprobat anual de către Consiliul Băncii;
c) Regulamentului privind modalitatea deschiderii, închiderii conturilor bancare
pentru diverse grupe de titulari de cont în BC “Moldindconbank” S.A., aprobat de
Consiliul Băncii proces verbal nr.2 din 10.03.2005;
d) Procedurii interne cu privire la identificarea clienţilor care efectuează tranzacţii
ocazionale şi tranzacţii electronice în filialele BC "Moldindconbank" S.A.,
aprobată de Comitetul de conducere, proces verbal nr. 23 din 16.04.2008.
Pentru efectuarea operaţiunilor de depunere a mijloacelor băneşti,
deponentul/persoana împuternicită poate deschide unul sau mai multe conturi în lei
moldoveneşti şi/sau în valută străină în una sau mai multe subdiviziuni ale Băncii.
Deponentul are dreptul să deschidă conturi de depozit pe numele său personal sau
prin persoana împuternicită şi să le gestioneze atît personal, cît şi prin intermediul
unei persoane împuternicite în baza procurii şi a altor documente legale.
Documentele necesare pentru deschiderea contului de depozit pot fi prezentate
personal de către deponent sau prin persoana împuternicită. Deponentul/persoana

12
 50

împuternicită este obligat să prezinte persoanei responsabile a Băncii actele necesare

pentru deschiderea contului de depozit, separat pentru fiecare cont de depozit
solicitat care includ:
1) în cazul prezentării actelor de către deponent personal:
a) cererea de deschidere a contului de depozit pe numele deponentului (Anexa
44), semnată personal de acesta;
b) actul de identitate al deponentului în original şi copia acestuia;
2) în cazul prezentării actelor prin persoana împuternicită a deponentului:
a) cererea de deschidere a contului de depozit pe numele deponentului (Anexa
44), semnată de persoana împuternicită a deponentului;
b) actul de identitate al persoanei împuternicite în original şi copia;
c) copia autentificată notarial a actului de identitate al deponentului;
d) procura autentificată notarial în original şi copie autentificată de persoana
responsabilă a băncii, după caz;
3) în cazul deschiderii contului de către părinţi sau de tutore (curator) în numele
persoanelor care nu au atins majoratul, persoanelor limitate/lipsite de capacitatea
de exerciţiu:
a) cererea de deschidere a contului de depozit pe numele deponentului (Anexa
44), semnată de părinte, tutore sau curator;
b) actul de identitate al persoanei care prezintă actele deponentului, în original şi
copie;
c) certificatul de naştere al deponentului care nu a atins majoratul, sau
d) copia autentificată notarial a actului de identitate al deponentului;
e) actul autorităţii de tutelă şi curatelă (organul administraţiei publice locale) prin
care este numită persoana fizică cu atribuţii de tutore şi/sau curator - în cazul
cînd deponentul este reprezentat prin tutore (curator);
f) copia hotărîrii instanţei de judecată conform căreia persoana a fost declarată
limitată/lipsită de capacitate de exerciţiu şi necesitatea instituirii tutelei
(curatelei) - în cazul cînd deponentul este reprezentat prin tutore (curator).
 51

Persoana responsabilă a Băncii la adresarea deponentului sau persoanei

împuternicite pune la dispoziţia deponentului sau persoanei împuternicite, sau să facă
posibil accesul acestuia la informaţia referitor la tipurile de depozite (Anexa 45, 46)şi
politica procentuală a depozitelor în vigoare, să se încredinţeze că deponentul a
înţeles condiţiile de plasare. Apoi informează deponentul sau persoana împuternicită
despre condiţiile de garantare a depunerilor de către Fondul de garantare a
depozitelor în sistemul bancar în conformitate cu Legea privind garantarea
depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar nr. 575-XV din 26.12.2003.
Identifică persoana care prezintă documentele cu cea de pe actul de identitate şi să
verifice dacă datele din copia actului de identitate prezentat corespund cu datele din
actul original. Drept confirmare a efectuării identificării, persoana împuternicită a
Băncii aplică ştampila "Copia corespunde originalului", cu aplicarea semnăturii sale
şi a datei curente pe copia actului de identitate a persoanei care prezintă actele. Mai
apoi specialistul identifică clientul în sistemul informaţional, care presupune
următoarele trei situaţii (deponentul se înregistrează în baza de date automatizată a
Băncii o singură dată):
a) client nou – completarea „Fişei clientului”;
b) client existent, dar la care „Fişa clientului” este incompletă şi necesită să fie
modificată;
c) client existent – nu necesită modificare.
Mai apoi, completează în sistemul informaţional, imprimă şi prezintă clientului spre
semnare Chestionarul pentru client – persoană fizică (Anexa 21), în conformitate cu
Regulamentului privind normele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi
finanţării terorismului, după care imprimă şi prezintă clientului spre semnare, la
solicitarea acestuia, „Cererea de emitere a cardului de debit şi de deschidere a
conturilor în BC "Moldindconbank" S.A.”, în conformitate cu Regulamentul cu
privire la emiterea cardurilor bancare BC "Moldindconbank" S.A. aprobat de către
Consiliul Băncii, Proces Verbal nr.3, din 30.03.2007. După aceasta imprimă şi
prezintă deponentului sau persoanei împuternicite spre semnare:
a) cererea de deschidere a contului - 1 exemplar (Anexa 44);
 52

b) ordinul de încasare a numerarului (în cazul depunerii în numerar), semnat de

persoana responsabilă a Băncii – 2 exemplare (Anexa 47);
c) contractul de depozit pentru depozitele la termen – 2 exemplare (Anexa 48).
După ce clientul a depus mijloacele băneşti în contul său de depozit, specialistul de la
bancă eliberează deponentului sau persoanei împuternicite a deponentului carnetul de
economii (formular tipizat) completat şi semnat de către persoana responsabilă a
Băncii, în următoarele două cazuri:
a) la solicitarea deţinătorilor depozitelor la termen, în momentul deschiderii
acestora;
b) la deschiderea depozitului de economii (fără imprimarea contractului pe suport de
hârtie).
Apoi se perfectează dosarul deponentului, în care include toate actele perfectate de
către acesta pentru deschiderea depozitului.
Dobânda pentru depozitele atrase se calculează începînd cu ziua următoare
celei de constituire a depozitului, pînă în ultima zi a termenului de scadenţă inclusiv.
Depozitul se eliberează începînd cu ziua următoare celei de scadenţă, la solicitarea
deponentului. În cazul reducerii ratei dobînzii la depozitele cu rata dobînzii flotantă,
la decizia Comitetului de conducere, Banca va informa deponentul despre aceasta
prin plasarea informaţiei respective pe panourile informative şi la ghişeele sale.
În cazul solicitării de către deponent de a retrage suma depozitului înainte de
expirarea termenului contractului, are loc recalcularea dobînzilor şi reţinerea acestora
din suma dobînzilor sporite şi neachitate şi/sau din suma depozitului, nu mai
devreme de 10 zile din data depunerii cererii scrise a deponentului, dacă această
condiţie este prevăzută în contractul de depozit şi dacă politica procentuală a Băncii
nu prevede altă condiţie. Se admite nerespectarea termenului de preaviz (10 zile)
numai în cazuri excepţionale, la decizia directorului filialei, informînd Direcţia
Depozite.
Prolongarea termenului depozitului se face în sistemul informaţional în mod
automatizat (pentru contractele care prevăd clauza respectivă), la acelaşi tip de
depozit, la acelaşi termen, conform politicii procentuale a depozitelor în vigoare.
 53

La eliberarea integrală a depozitului ca rezultat al expirării termenului de scadenţă

sau închiderii înainte de termen persoana responsabilă a Băncii întreprinde
următoarele acţiuni:
a) solicită deponentului prezentarea contractului de depozit şi/sau a carnetului de
economii, a actului de identitate în original;
b) identifică persoana care prezintă documentele cu cea de pe actul de identitate;
c) identifică în sistemul informaţional contractul de depozit;
d) identifică în contractul de depozit contul de depozit şi de dobânda sporită ale
deponentului;
e) trece contractul de depozit în arhivă în sistemul informaţional (la solicitarea
clientului, operaţiunea de trecere a contractului de depozit în arhivă trebuie să fie
anulată, în cazul în care nu au fost efectuate înscrierile corespunzătoare în extrasul
de cont de depozit, anexa contractului „Date despre încasări şi plăţi” şi nu a fost
imprimat şi semnat ordinul de eliberare a numerarului);
f) în cazul când depozitul a fost deschis/completat prin virament şi se reziliază
înainte de termenul de scadenţă a contractului, Banca va reţine un comision,
conform tarifelor în vigoare;
g) imprimă extrasul de cont de depozit – 1 exemplar;
h) aplică înscrisul „Cont închis la termen/înainte de termen”;
i) solicită deponentului aplicarea semnăturii personale pe extrasul de cont de
depozit;
j) imprimă şi semnează ordinul de eliberare a numerarului în 2 exemplare (Anexa
49), pentru suma aferentă trecerii contractului de depozit în arhivă, pe care le
prezintă spre semnare deponentului/persoanei împuternicite;
k) înscrie în anexa contractului „Date despre încasări şi plăţi” al deponentului şi/sau
în carnetul de economii suma depozitului şi a dobînzii aferente ce urmează să fie
eliberată;
l) aplică în contractul de depozit al deponentului şi/sau în carnetul de economii
înscrierea “Cont închis”, cu aplicarea datei şi semnăturii persoanei responsabile a
Băncii;
 54

m) restituie deponentului exemplarul contractului de depozit;

n) transmite casierului ordinul de eliberare a numerarului. Casierul semnează ordinul
de eliberare a numerarului şi aplică ştanţa;
o) casierul eliberează mijloacele băneşti şi ordinul de eliberare a numerarului
deponentului;
p) coase într-o mapă separată pentru arhivare ulterioară şi păstrare, dosarul
deponentului şi extrasul contului de depozit închis, timp de 7 ani, conform
regulilor de organizare a lucrărilor de arhivă.
 55

CAPITOLUL III. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII DE

CREDITARE

Activitatea de creditare a filialei “Centru” a BC „Moldindconbank” S.A. se

efectuează în baza următoarelor acte normative:
a) Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995;
b) Legea RM cu privire la gaj nr. 449-XV din 30.07.2001;
c) Legea cambiei nr. 1527-XII din 22.06.1993;
d) Regulamentul BNM privind modul de efectuare de către bănci a operaţiunilor cu
cambii nr. 156 din 25.12.1997;
e) Regulamentul BNM cu privre la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor
săi nr. 33/09-01 din 18.09.1996;
f) Regulamentul BNM cu privire la expunerile „mari” nr. 3/09 din 01.12.1995;
g) Regulamentul BNM cu privire la creditele expirate nr. 130 din 15.05.1998;
h) Regulamentul BNM cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează
în RM nr. 153 din 25.12.1997;
i) Regulamentul BNM privind încheierea acordurilor cu persoanele afiliate băncilor
comerciale, inclusiv eliberarea creditelor nr. 1/09 din 10.11.1995;
j) Regulamentul BNM cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor
pentru pierderi la credite nr. 164 din 22.06.1998;
k) Statutul BC „Moldindconbank” S.A.;
l) Norme metodologice interne ale BC „Moldindconbank” S.A. care reglementează
activitatea de creditare.
Politica creditară a băncii trebuie să fie orientată spre protejarea activelor,
obţinerii de profit şi îmbunătăţirii stării economico-financiare a împrumutanţilor
concomitent luând în consideraţie securitatea depozitelor clienţilor.13
În activitatea sa de creditare Banca trebuie:
a) să respecte legile şi principiile bancare generale;

13
Regulamentului cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în Republica Moldova al BNM Nr.153
din 25.12.97
 56

b) să asigure garantarea creditelor în măsura maxim posibilă, prin gaj sau alte
garanţii;
c) să atragă o rentabilitate anuală pozitivă, care să asigure atingerea obiectivelor din
planul de afaceri anual.
Unul din scopurile de bază ale activităţii de creditare este obţinerea unui profit
cît mai mare la creditele acordate. Dar, în egală măsură se tinde şi la minimizarea
riscurilor. O atenţie semnificativă se acordă relaţiei „câştiguri-riscuri”. E necesar să
se stabilească o corelaţie optimă între profitul obţinut din credite şi riscul creditor.
În scopul minimizării riscurilor, în politica de creditare, se fixează parametri în
acitivatatea de creditare. Parametrii de creditare reprezintă nişte limite ale anumitor
indicatori sau limite de expunere. Limitele de creditare pot fi externe şi interne.
Limitele externe de creditare sunt cele reglementate de BNM şi acordurile
bilaterale, încheiate între Bancă şi organizaţiile financiare internaţionale. Astfel,
BNM înaintează către bănci următoarele limite:
Tabelul 3.1.
Limitele stabilite de BNM
Nr. Limita Valoarea
Expunerea „mare” – expunerea netă faţă de persoana sau un
1. grup de persoane acţionând în comun
≥ 10% din CNT
Expunerea netă asumată de bancă faţă de o persoană sau un
2. grup de persoane acţionând în comun ≤ 15% din CNT
Suma datoriilor nete la creditele acordate la zece persoane,
inclusiv la grupurile persoanelor acţionând în comun, care
3. constituie primeele datorii nete la credite după mărime minus ≤ 30% din PTC
reducerile pentru pierderi la credite şi provizionalele la
angajamentele condiţionale
4. Suma tuturor expunerilor „mari” ≤ 5 CNT
Expunerea totală a băncii faţă de o persoană afiliată şi/sau un
5. grup de persoane acţionând în comun cu persoana afiliată ≤ 10% din CNT
băncii
Suma totală a expunerilor băncii faţă de persoanle afiliate
6. şi/sau grupurile de persoane acţionând în comun cu ≤ C gr. I
persoanele afiliate băncii
Sursa: elaborată de autor în baza regulamentelor BNM

unde: CNT – capitalul normativ total

PTC – portofoliul total de credite
 57

C gr. I – capitalul de gradul I

Limitele interne sunt stabilite de către Consiliul Băncii, la aprobarea cărora,
Banca trebuie să ţină cont de respectarea limitelor externe.
Creditul bancar reprezintă operaţiunea prin care Banca eliberează resurse
fiananciare, în schimbul unui acord de rambursare viitoare, însoţit de plata unei
dobânzi (comisioane, speze, penalităţi etc.) în favoarea Băncii.14
Pentru oferirea creditului bancar Banca percepe anumite comisioane de
deservire. Mărimea comisioanelor încasate de Bancă în activitatea de creditare se
aprobă de către Comitetul de conducere al Băncii şi fac parte din politica de creditare
a Băncii. Comisioanele, cât şi valoarea lor se revizuiesc periodic.
Banca acordă credite următoarelor categorii de clienţi:
1) Companii (clienţi corporativi) – persoane juridice rezidente ale RM (inclusiv
filialele întreprinderilor străine), care au capacitate juridică şi sunt înregistrate în
conformitate cu legislaţia sub orice formă organizatorico-juridică;
2) Persoane particulare (Retail) – persoane fizice, care sunt rezidenţi ai RM, precum
şi nerezidenţi şi au capacitate juridică deplină.15
În dependenţă de diverşi parametri (destinaţie, acitivtatea de bază a agentului
economic, termen de acordare, statutul solicitantului) Banca acordă următoarele
tipuri de credite prezentate în fig.3.3. de mai jos:

14
15
 58

Tipurile de credite acordate de către BC

„Moldindconbank” S.A.

Pentru persoane
Pentru companii
particulare

Credite investiţionale; Credite de consum;

Credite pentru capital circulant;
Credite documentare;
Finanţarea bazată pe active;
Facilităţi overdraft;
Operaţiuni de leasing;
Credite cambiale;
Credite consorţiale.
Credite pentru procurarea
bunurilor în rate;
Overdrafturi pe cardurile de
debit;
Carduri de credit;
Creditele lombard;
Credite ipotecare.

Fig. 3.3. Tipurile de credite acordate de către BC „Moldindconbank” S.A.

Sursa: elaborată de autor

Procedura de examinare a creditului presupune examinarea setului de

documente, întocmirea dosarului de credit, a concluziei economistului şi a
Autorizaţiei de credit a Filialei care va avea loc în termen de maxim 5 zile lucrătoare
începând cu ziua primirii de la client a ultimului document din setul de documente
standard. În cazul solicitării de la client a unor documente suplimentare, termenul de
examinare se prelungeşte până la prezentarea de către client a documentelor.
Preşedintele Băncii sau alte persoane împuternicite au dreptul să refuze
acceptarea dosarelor în lucru la Centrala Băncii în cazul în care:
a) nu a fost prezentat setul complet de documente necesar pentru solicitarea unui
credit;
b) calitatea documentelor prezentate nu corespunde exigenţelor stipulate în
reglementările interne ale Băncii;
c) analiza efectuată de filială şi concluziile sunt mediocre, ceea ce nu permite luarea
unei decizii;
 59

d) concluzia economistului responsabil de credite este întocmită contrar prevederilor

metodologice şi nu corespunde concluziei-tip;
e) tabelele de analiză şi evaluare a performanţelor financiar-economice a
potenţialului debitor au fost întocmite cu erori;
f) procesul-verbal al Comitetului de creditare a filialei este întocmit contrar
prevederilor metodologice.
Procedura de examinare a creditului presupune parcurgerea următoarelor
etape:

Etapele procedurii de examinare a creditului

1. Etapa preliminară

2. Analiza sursei primare de rambursare

3. Analiza sursei secundare de rambursare

Fig. 3.4. Etapele procedurii de examinare a creditului

Sursa: elaborată de autor

I. Etapa preliminară presupune o informare-documentară reciprocă, Bancă-

agent economic în vederea identificării necesarului de credit, condiţiile de obţinere a
creditului, de rambursare, de cost etc. Putem spune că este etapa “primei impresii”.
Această etapă are ca scop şi eliminarea solicitărilor nedorite. La etapa iniţială
persoana responsabilă din filială în urma discuţiilor purtate cu potenţialul debitor
urmează să aprecieze dacă solicitarea acestuia corespunde exigenţelor generale
stipulate în Politica de creditare şi în regulamentele interne ale Băncii. În baza
dialogului iniţiat ofiţerul de credite prezintă clientului informaţii referitor la
produsele creditare oferite de Bancă şi propune variantele de finanţare posibile
(Anexa 5, 6). Colaboratorul filialei remite clientului lista de documente necesare a fi
prezentate Băncii pentru obţinerea unui credit (Anexa 7). Lista documentelor
urmează a fi corelată cu specificul şi natura activităţii agentului economic, precum şi
reieşind din proiectul ce urmează a fi creditat.
 60

Pentru analiza solicitantului de credit Banca utilizează Modelul Scoring

(Anexa 8) care este prevăzut pentru evaluarea clienţilor din businessul mic şi
mijlociu. La etapa preliminară Banca trebuie să decidă dacă o anumită solicitare de
credit corespunde politicii Băncii. Credit - scoringul este o metodă rapidă de evaluare
a solicitanţilor de credit care poate fi aplicat la creditarea întreprinderilor mici şi
persoanelor fizice. Acest model a îmbinat factorii externi şi interni, atribuindu-le un
scor. Scorul final determină dacă Banca poate aproba creditul sau trebuie să refuze.
(1) Examinarea cererii debitorului. După etapa de negociere şi examinare
preliminară a solicitării de credit, în cazul în care aceasta a fost acceptată în
procedură de lucru, colaboratorul filialei cere clientului să perfecteze cererea de
solicitare a creditului (Anexa 9) şi certificatul de salariu (Anexa 10). Se admite
perfectarea cererii în formă liberă care obligatoriu trebuie să conţină următoarele
elemente: suma solicitată, destinaţia ,termenul, tipul creditului, asigurarea,
semnăturile persoanelor autorizate, data şi ştampila. Cererea se prezintă în filiala
Băncii persoanei împuternicite pentru primirea, verificarea şi înregistrarea cererilor.
Colaboratorul filialei înregistrează cererea în Registrul filialei şi o remite conducerii
băncii pentru a fi vizată, conducerea la rândul său nominalizează persoana
responsabilă de examinarea ulterioară a cererii. Concomitent cu recepţionarea cererii
se întocmeşte lista de documente prezentată la bancă care obligatoriu trebuie să
conţină rubrica unde urmează a fi indicată data de primire a documentelor şi data
restituirii din bancă.
(2) Acumularea şi verificarea actelor prezentate de solicitant. Documentele
juridice urmează a fi prezentate la Bancă în original cu ştampila şi semnătura
persoanelor împuternicite, precum şi copiile acestora. Ulterior originalele
documentelor vor fi înapoiate clientului, iar copiile vor rămâne în dosarul de credit al
Băncii. Documentele ce ţin de asigurarea creditului urmează a fi prezentate în
original şi se păstrează la Bancă până la achitarea completă a creditului, cu excepţia
actelor care sunt necesare pentru asigurarea funcţionalităţii gajului.
La această etapă se verifică:
 61

a) împuternicirile legale ale conducerii potenţialului debitor, dreptul juridic de a

depune cerere de obţinere a creditului, de a semna contractele de credit şi de gaj si
alte documente;
b) înregistrarea potenţialului debitor la Camera Înregistrării de Stat, existenţa codului
fiscal, solicitantul activează în baza Statutului şi a fost constituit în baza
contractului sau a unei hotărâri;
c) restricţiile stipulate în documentele de constituire şi statutul solicitantului;
d) dreptul de proprietate asupra valorilor propuse în gaj;
e) afilierea sau activitatea în comun cu alţi agenţi economici – debitori ai Băncii;
f) afilierea în raport cu Banca;
g) specificul juridic al genului de activitate practicat de solicitant (deţinerea
licenţelor/autorizaţiilor),
h) baza contractuală existentă a potenţialului debitor cu alte persoane terţe.
Agenţii economici trebuie să întocmească şi să prezinte la bancă rapoarte
financiare cu ştampila Departamentului Statistică. Raportul financiar anual include
bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul
capitalului propriu, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, anexele la rapoartele
financiare, nota explicativă la rapoartele financiare. Raportul financiar trimestrial
include bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind
fluxul mijloacelor băneşti.
Agenţii economici sunt obligaţi să prezinte:
a) raportul financiar trimestrial la termen de la data de 15 şi până la 25 ale lunii
următoare, după trimestrul gestionar;
b) raportul financiar anual la termen de la 25 ianuarie până la 15 martie ale anului
următor, după anul gestionar.
II. Analiza sursei primare de rambursare a debitorului potenţial are drept
scop identificarea riscurilor eventuale ce pot apărea în cazul acordării unui credit
solicitantului prin cunoaşterea evoluţiei situaţiei în perioadele precedente şi
prognozarea performanţelor sale în viitor. Realizarea acestui obiectiv presupune
divizarea acestui proces în 2 etape distincte de analiză:
 62

a) analiza activităţii clientului sub aspect financiar;

b) analiza activităţii clientului sub aspect non-financiar16.
Analiza Financiară are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al situaţiei
economico-financiare indispensabil pentru decizia de creditare. Pentru aceasta,
analiza financiară se bazează pe documentele de sinteză contabilă (Bilanţul Contabil,
Raportul privind Rezultatele financiare şi Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti). Astfel, managerul de cont solicită de la client bilanţurile contabile pentru
ultimii trei ani, ultimul bilanţ trimestrial şi bilanţul trimestrial pentru perioada
respectivă a anului trecut.
Din bilanţul contabil se obţin unele informaţii care trebuie să corespundă
necesităţilor de analiză a Băncii: indicatori de structură a Activelor şi Pasivelor;
analiza prin rate, analiza Cash Flow.
Analiza non-financiară vizează credibilitatea clientului, ca element psihologic
esenţial cu privire la formarea de către Bancă a convingerilor referitoare la calităţile
morale şi profesionale ale conducătorilor agenţilor economici solicitanţi de credite, a
principalilor asociaţi şi colaboratori , precum şi a reputaţiei privind calitatea
produselor, serviciilor şi a modului de îndeplinire a obligaţiunilor asumate în relaţiile
cu partenerii de afaceri.
Un accent deosebit în analiza non-financiară trebuie pus pe relaţia client-bancă
şi anume: istoria creditară în MICB şi în alte bănci corectitudinea rambursării
creditelor, lipsa cazurilor de restructurare a creditelor şi a celor de sistare de către
debitor a angajamentelor sale faţă de bancă prin oferirea în schimb a dreptului de
posesiune asupra averii gajate.
La etapa analizei sursei primare o deosebită atenţie ofiţerul de credit urmează
să acorde studiului business-planului sau a argumentării tehnico-economică.
Concluziile ofiţerului de credit de pe urma analizei business planului sau analizei
tehnico-economice trebuie să conţină următoarele aspecte:
a) suma şi termenul creditului solicitat să fie argumentate prin activitatea desfăşurată
de debitor;

16
 63

b) suma creditului solicitat să nu fie determinată de valoarea presupusă a averii

propuse în gaj;
c) scopul pentru care se solicită creditul să fie logic şi să permită achitarea creditului
la scadenţă şi a dobânzilor aferente lunar;
d) în cazul solicitării creditului pentru completarea mijloacelor circulante - veniturile
lunare ale debitorului trebuie să fie suficiente minimum pentru achitarea lunară a
dobânzilor aferente creditului solicitat şi a altor cheltuieli operaţionale;
e) în cazul solicitării creditului pentru investiţii capitale sau procurarea de mijloace
fixe - veniturile lunare ale clientului să fie suficiente minimum pentru achitarea
lunară a dobânzilor, a cheltuielilor operaţionale, precum şi a sumei principalului
divizat pe luni în perioada solicitată.
III. Analiza sursei secundare de rambursare care presupune prezentarea
garanţiilor. Garanţiile la credit trebuie să reprezinte ultima sursă de rambursare a
creditului, dar nici într-un caz nu unica. Principiul de bază al asigurării creditului este
că, asigurarea nu garantează rambursarea creditului, ci reduce riscul.
Garanţiile la creditele acordate trebuie să asigure rambursarea ratelor din credit
şi achitarea dobânzilor aferente calculate pentru 3 luni.
În relaţiile sale cu debitorii, Banca este expusă unor riscuri care impun luarea
unor măsuri pentru garantarea creanţei. În cazul în care în ziua scadenţei debitorul nu
poate să-şi achite datoriile şi nu mai poate să-şi execute obligaţia asumată, Banca are
garanţii constituite în condiţiile legii, pe baze contractuale, le poate executa
îndestulându-şi creanţa.
După natura lor, garanţiile pot fi reale şi personale.
Garanţiile reale sunt mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin afectarea
unui bun al debitorului în vederea asigurării executării obligaţiei asumate. Ele
conferă Băncii:
a) Dreptul de preferinţă în temeiul căruia, în cadrul executării silite, din valoarea
bunului respectiv se va asigura mai întâi satisfacerea integrală a Băncii.
 64

b) Drept de urmărire, în temeiul căruia Banca va putea urmări bunul în mâinile

oricui s-ar afla, în măsura necesară satisfacerii creanţei garantate.17
Cea mai utilizată formă a creditelor asigurate prin garanţii reale sunt creditele
asigurate prin gaj. Gajul ca formă de asigurare a rambursării creditului, este
reglementat de Legea Republicii Moldova cu privire la gaj nr.449-XV din
30.07.2001. Conform Legii, “gajul este o garanţie reală în al cărei temei creditorul
gajist poate urmări bunul gajat având prioritate faţă de alţi creditori, inclusiv faţă de
stat, la satisfacerea creanţei garantate”. Gajul poate fi: gajul bunurilor mobile, gajul
bunurilor imobile şi gajul bunurilor procurate în viitor.
Totodată, gajul se clasifică în două tipuri de bază: gaj înregistrat şi amanetul.
În cazul gajului înregistrat, obiectul gajului rămâne în posesia debitorului gajist sau a
unui terţ care acţionează în numele debitorului gajist, iar în cazul amanetului,
obiectul gajului se transmite în păstrare Băncii sau unui terţ care acţionează în
numele Băncii, sau se lasă la debitorul gajist dacă obiectul gajului este încuiat şi
sigilat de Bancă.
Garanţiile personale reprezintă mijloace juridice de garantare a obligaţiilor
prin care una sau mai multe persoane se angajează printr-un contract accesoriu
încheiat cu Banca, să plătească acestuia datoria debitorului în cazul în care acesta nu
o va plăti el însuşi.18 Formele de garanţii personale aplicabile conform
reglementărilor în legislaţia în vigoare sunt:
a) Fidejusiunea (cauţiunea) (Anexa 11);
b) Garanţiile prezentate sub formă de scrisoare de garanţie emise de bănci,
c) Cesiunea de creanţă – deşi nu face parte din categoria garanţiilor reale sau
personale – întrucât este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor, se
constituie pentru garantarea propriu-zisă a creditelor acordate de Bancă. Prin
rezultatul său, cesiunea de creanţă asigură, ca orice garanţie, recuperarea
creanţelor Băncii.
d) Cesiunea încasărilor în conturile curente.

17
18
 65

Pentru a fi acceptate de Bancă, garanţiile trebuie să îndeplinească cumulativ

următoarele condiţii:
a) Să poată fi transformate rapid în lichidităţi;
b) Să se afle în proprietatea solicitantului sau a girantului şi să nu fie afectate de alte
creanţe;
c) Valorile gajate aflate în proprietate comună pot fi depuse în gaj doar cu acordul
tuturor coproprietarilor;
d) Proprietarul bunurilor să aibă capacitatea de a gaja sau ipoteca;
e) Bunurile trebuie să fie în stare corespunzătoare de exploatare;
f) Existenţa pieţelor de desfacere sau de potenţiali cumpărători pentru bunurile
propuse drept garanţie.
Neîndeplinirea acestor criterii şi neidentificarea altor garanţii conduce la
imposibilitatea acordării creditului solicitat.
La compartimentul analiza sursei secundare de rambursare ofiţerul de credit
trebuie să examineze:
a) documentele ce confirmă proprietatea asupra valorilor propuse in gaj;
b) documentaţia tehnică sau certificatele de calitate ale valorilor propuse în gaj;
c) decizia de depunere a bunurilor în gaj;
d) în cazul gajării unor valori materiale procurate prin import – au fost obţinute
dovezile achitării accizelor, taxelor vamale, TVA la import;
e) dreptul de proprietate asupra terenului de pământ (achitat 100%) pe care este
amplasat bunul gajat (in cazul gajării unor valori imobiliare) sau, în caz contrar –
a fost obţinută permisiunea scrisă a organelor locale de a gaja valorile respective;
f) în cazul gajării unor valori imobiliare situate pe terenurile de pământ aflate în
posesia unor persoane terţe – terenurile respective sunt gajate şi ele de către
persoanele terţe sau acceptă gajarea lor–în cazul proprietăţii publice asupra
terenului dat în folosinţă;
g) şi alte documente prezentate de potenţialul debitor şi/sau persoanele terţe.
Cererile de credite nu pot fi aprobate numai pe baza faptului că bunurile oferite
drept garanţie de solicitanţi pot fi valorificate, dacă din analiza financiară rezultă că
 66

rambursarea împrumutului şi plata dobânzilor aferente nu este asigurată în primul

rând din lichidităţile generate de activitatea economică desfăşurată, aceasta
constituind sursa principală de rambursare, valorificarea garanţiilor fiind o sursă
secundară, de protecţie a Băncii în cazul unor împrejurări neprevăzute.
Preţurile aferente produselor şi serviciilor de creditare, inclusiv operaţiuni
documentare sunt stabilite şi aprobate de către Comitetul de Conducere prin
autorizaţie, extras din proces verbal, scrisoare de aprobare semnate de conducerea
Băncii (Anexa 12).
Volumul creditării este determinat de către bancă reieşind din cerinţele
debitorului aprobat de planul business şi calculul tehnico-economic luând în
considerare solvabilitatea debitorului.
După avizul pozitiv în urma examinării cererii clientul urmează să încheie
contractul de credit (Anexa 13), iar pentru a beneficia de mijloacele băneşti trebuie să
deschidă un cont de împrumut pentru care va scrie o cerere (Anexa 14). La încheierea
contractului clientul mai semnează şi Acordul la primirea raportului de credit (Anexa
15) şi acordul pentru prezentarea informaţiei de către sursa de formare a istoriei de
credit la biroul de credit (Anexa 16).
Rata dobânzii pentru utilizarea creditului se stabileşte în dependenţă de
termenul creditului, suma lui, tipul gajului şi alţi factori. La acordarea creditului se
înregistrează gajul, se iau la conturi extrabilanţiere scrisorile de garanţie, contractele
de credit. Calcularea dobânzii se efectuează lunar.
După eliberarea creditului ofiţerul de credite în baza documentelor prezentate
de către solicitant şi a actelor care confirmă faptul achiziţionării mărfurilor sau
prestării serviciilor este obligat să urmărească dacă creditul este utilizat după
destinaţie.
Monitorizarea situaţiei economico – financiare a debitorului se efectuează la
fel ca şi procedura de analiză a lui la etapa de eliberare a creditului în baza bilanţului
contabil, raportului privind fluxurile băneşti. În baza acestor rapoarte financiare
ofiţerul de credite stabileşte valoarea indicatorilor de bonitate.
 67

Graficul calculului dobânzii aferente creditului acordat se perfectează de către

ofiţerul de credite la momentul eliberării creditului şi se prezintă la “Centru”l de
decontări unde se efectuează sporirea ei. Pe parcursul întregii perioade de utilizare a
creditului trebuie să se urmărească procesul de sporire a dobânzii în vederea
aprecierii corectitudinii ei.
În vederea asigurării rambursării la termen şi integral a creditelor acordate şi a
dobânzilor aferente lor, ofiţerii de credite urmăresc până la rambursarea integrală a
datoriei totale la credit respectarea de către debitor a tuturor clauzelor prevăzute în
contractul de credit.
În cazul când, în urma monitorizării efectuate, este depistată o înrăutăţire a
situaţiei economico-financiare a debitorului sau acesta nu-şi îndeplineşte în măsură
deplină obligaţiunile contractuale, afectând negativ procesul de rambursare a
creditului, ofiţerul de credite urmează să reclasifice creditul în conformitate cu
capitolul IV al Regulamentului BNM cu privire la clasificarea activelor şi
angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi
provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale.
Stingerea creditului din contul fondului de risc se efectuează în cazurile când
creditul în cauză este clasificat ca compromis şi pe parcursul perioadei gestionare n-a
fost reclasificat într-o categorie mai favorabilă.
La cererea debitorului, în cazuri justificate economic, banca poate recurge la
rescadenţarea creditului. La neîndeplinirea de către debitor a obligaţiunilor sale
contractuale se intentează procedura de urmărire a lui prin intermediul instanţei
judecătoreşti.
 68

CAPITOLUL IV. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII

ECONOMICO-FIANCIARE

Activitatea economico-financiară a băncii este legată în principal de dirijarea

lichidităţilor băncii şi a riscurilor cu care se confruntă aceasta,dar şi monitorizarea
lor.
Principiul fundamental al unei gestiuni eficiente îl constituie ideea că
administrarea riscului este serviciul fiecărui angajat al băncii şi că gestiunea
riscurilor nu este limitată numai la nivelul consiliului de directori, sau direcţiei
financiare. Riscul băncii trebuie să devină o parte componentă a culturii instituţiei,
alături de sistemul de valori şi de manierele de comunicare a informaţiilor.
În cadrul analizei riscurilor bancare, o importanță deosebită revine cuantificării
acestora, pe baza unui sistem de indicatori specifici, care permit evaluarea statică și
dinamică a riscurilor, prin raportarea la standardele internaționale sau la propria
experiență istorică a băncii. Măsurarea riscurilor se relaționează în mod direct cu cea
a veniturilor, întrucât, pentru a obține profit, o bancă trebuie să își asume riscuri.19
Controlul asupra riscurilor bancare este unul din cei mai importanți factori de
care depinde profitabilitatea băncii.
Calculul indicatorilor de risc permite o interpretare a lor prin prisma cauzelor,
consecințelor și efectelor în timp asupra profitabilității băncii. Studierea atentă a
structurii în dinamică a activelor și pasivelor băncii conduce la obținerea unor
informații suplimentare referitoare la profitul băncii și expunerea la risc.
Riscurile financiare sunt singurele riscuri care pot fi cuantificate prin
intermediul unui sistem de indicatori. Celelalte categorii de riscuri (comerciale și de
mediu) sunt generate de factori exogeni băncii asupra cărora banca fie are un control
limitat, fie nu are control. Riscurile financiare sunt consecința dezechilibrelor
permanente care apar între activele și pasivele băncii.
Aproape toate băncile, într-o măsură mai mare sau mai mică, își asumă riscul
de credit, ceea ce presupune necesitatea analizei atente a modului în care evoluează
19
 69

în timp calitatea portofoliului de credite, cu impact deosebit asupra profitabilității,

adecvării capitalului și încrederii generale în banca respectivă.
Calitatea portofoliului creditar se stabilește în baza următorilor indicatori:
1) O analiză calitativă a portofoliului de credit presupune divizarea portofoliului în
credite performante constituit din credite standard si supravegheate. Îmbunătățirea
portofoliului de credite este dată de creșterea următorului coeficient:
credite performante
K 1= ∗100 % (4.1.)
portofoliul de credite

O comparare a nivelului creditelor clasificate neperformante (creditele

substandard, dubioase și compromise) pe parcursul unei perioade de analiză va
indica tendințele negative în calitatea portofoliului de credite și aceasta ar putea
avea, ca rezultat, necesitatea majorării defalcărilor la reducerile pentru pierderi la
active și a provizioanelor pentru pierderi la angajamentele condiționale.
credite neperformante
K 2= ∗100 % (4.2.)
portofoliul de credite

100 93.03 89.63

86.61
80
60
K1
40 K2
20 6.93 13.3 10.28
0
2008 2009 2010

Fig. 4.5. Analiza portofoliului de credite al BC „Moldindconbak” S.A.

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a băncii

Din figura de mai sus se observă o diminuare a creditelor performante în

totalul portofoliului de credite în anul 2010 faţă de 2008 şi o creştere a creditelor
neperformante. Pentru a nu permite înrăutăţirea acestor rezultate banca trebuie să-şi
revadă politica de gestiune a riscului de credit.
2) Pentru a obține o imagine mai clară, valoarea creditelor neperformante trebuie
comparată cu Capitalul Normativ Total și cu Activele Totale:
credite neperforman te
K 3= ∗100 % (4.3.)
CNT
 70
credite neperformante
K 4= ∗100 % (4.4.)
TA

În RM o normă curentă la moment este că dacă totalul creditelor clasificate ca

neperformante depășesc 50% din CNT, atunci calitatea activelor este categoric
joasă.

2010 4.85
51.39

2009 7.9
73.66 K4
K3

2008 6.03
45.85
0 10 20 30 40 50 60 70 80

Fig. 4.6. Analiza creditelor neperformante în BC „Moldindconbak” S.A.

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a băncii

După cum vedem din figura de mai sus, creditele neperformante în totalul
CNT în anul 2009 s-au majorat semnificativ faţă de 2008, ceea ce a fost rezultatul
crizei financiare în acest an, după care în 2010 au înregistrat o scădere faţă de 2009,
însă ele totuşi depăşesc limita de 50% stabilită de BNM, ceea ce semnifică o calitate
joasă a activelor, iar banca trebuie să ia măsuri cât mai curând pentru a nu permite
repetarea situaţiei din 2009.
Activitatea de management a riscului de credit constituie o prioritate a
managementului Băncii, fiind acceptată ca o condiţie esenţiala şi obligatorie în
asigurarea stabilităţii si performanţelor acesteia. În cadrul Băncii evaluarea şi
identificarea riscurilor este un proces continuu, care necesită identificarea şi
înţelegerea riscurilor, atât la nivel individual (de tranzacţie/ debitor), cat şi la nivel
global (de portofoliu). Identificarea şi evaluarea riscurilor se realizează pe baza
analizei factorilor interni şi externi care pot afecta negativ sau pot pune în pericol
realizarea obiectivelor strategice ale Băncii.
Pentru a promova un sector financiar competitiv și puternic, dar și pentru a
proteja interesele deponenților și a menține un nivel adecvat de lichiditate de către
instituțiile financiare, BNM a elaborat Regulamentul cu privire la lichiditatea băncii
 71

nr. 256 din 17.12.2009, Monitorul Oficial al RM, nr.27-28 din 19.02.2010 în care
sunt indicate două principii de lichiditate în vederea stabilirii legăturii adecvate dintre
suma fondurilor investite ale băncii (activele) și suma resurselor financiare
(pasivele):
I. Primul principiu prevede ca suma activelor băncii cu termenul de rambursare
mai mult de 2 ani să nu depășească suma resurselor ei financiare. 20 Acesta
identifică lichiditatea absolută și poate sta la baza evaluării riscului de
transformare.

Pr . I =
∑ active pe termen lung ≤ 1 (4.5.)
∑ pasive pe termen lung
II. Al doilea principiu prevede, ca lichiditatea curentă a unei bănci, exprimată ca
coeficient al activelor lichide la activele totale, nu trebuie să fie mai mică decît
rata procentulă stabilită de acest Regulament [1] și permite urmărirea riscului
de lichiditate imediată:
active lic h ide
Pr . II= ∗100 % ≥20 % (4.6.)
total active

40 35.96
35 33
30 28.23
25
20 Pr. I
15 Pr. II
10
5 0.74 0.69 0.83
0
2008 2009 2010
Fig. 4.7. Analiza lichidităţii BC „Moldindconbak” S.A.
Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a băncii

Din figura de mai sus observăm că indicatorii respectivi înregistrează o

creştere în anul 2010 comparativ cu anii precedenţi, banca respectând normativele
BNM în ce priveşte principiile de lichiditate, însă în continuare ea nu trebuie să
admite o majorare a acestor doi indicatori deoarece o lichiditate prea înaltă nu aduce
profit băncii. Această supra lichiditate ea trebuie să o plaseze în hârtii de valoare,

20
 72

depozite overnight la BNM sau ca depozite în alte bănci, sau să investească în

anumite proiecte care-i vor aduce profit băncii.
Însă, literatura de specialitate recomandă băncilor un sistem integru de
indicatori pentru a evalua de sine stătător riscul de lichiditate care se calculează în
dinamică, evaluându-se tendința de modificare a acestora. Acești indicatori pot fi
divizați în două grupe:
a) Indicatori pe active:
1) Poziția monetară (PM) – caracterizează valoarea la un moment dat a activelor
lichide ale unei bănci.
numerar+ cont .∈terb.+ numerar BNM
PM = ∗100 % (4.7.)
total active

Creșterea valorii indicatorului dat semnifică îmbunătățirea poziției de

lichiditate în bancă, însă creșterea excesivă poate indica diminuarea
profitabilității viitoare a activității băncii.

2) Coeficientul fondurilor imobilizate – reprezintă aprecierea ponderii fondurilor

imobilizate în total active și o scădere a acestui indicator va indica creșterea
lichidității, iar o diminuare a lui va însemna o creștere a profitabilității în
defavoarea lichidității.
credite+ alte imobiliz ă ri
Kfi= ∗100 % (4.8.)
total active

120
100 72.6
80 68.56 65.46
60 Kfi
PM
40
20 23.85 21.46
14.18
0
2008 2009 2010
Fig. 4.8. Analiza indicatorilor pe active ai BC „Moldindconbak” S.A.
Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a băncii

În anul 2010 poziţia monetară a băncii s-a diminuat faţă de 2008, însă aceasta
s-a majorat faţă de 2009 ceea ce semnifică o îmbunătăţire a poziţiei lichidităţii în
 73

Bancă, însă dacă va continua majorarea acestui indicator va fi în defavoarea

profitabilităţii băncii, iar coeficientul fondurilor imobilizate s-a redus în 2010 faţă de
anii precedenţi ceea ce înseamnă o creştere a profitabilităţii băncii.
b) Indicatori pe pasive:
1) Ponderea depozitelor de bază, a cărei valoare dacă crește este bine pentru
lichiditatea băncii pentru că scade nivelul minim necesar al băncii în lichidități.
depozit de baz ă
Pond . dep . baz ă= ∗100 % (4.9.)
total active

2) Componența depozitelor - exprimă expunerea băncii, în funcție de depozitele

la vedere și cele la termen și caracterizează stabilitatea resurselor financiare ale
băncii. Scăderea acestui indicator va indica stabilitatea înaltă a depozitelor și,
ca rezultat, se va micșora necesitatea băncii pentru mijloace lichide.
depo zite curente
Componen ț ă depozite= ∗100 % (4.10.)
depozite la termen

3) Poziția investițiilor (investiții sensibile la rata dobânzii):

ASRD
GAP= ≥1 (4.11.)
PSRD

Creșterea acestui indicator denotă că banca are acoperiri din lichidități,

inclusiv și atunci când rata dobânzii este în creștere.

1.06
2010 10.61
83.9
0.99 GAP
2009 9.47 Comp.Dep.
76.67
Pdb
1.09
2008 7.19
80.35
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Fig. 4.9. Analiza indicatorilor pe active ai BC „Moldindconbak” S.A.

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare a băncii

În anul 2010 se observă o majorare a indicatorilor analizaţi mai sus ceea ce

denotă o lichiditate înaltă a băncii.
 74

Evaluând riscul de lichiditate putem menționa că în cadrul gestionării riscului

de lichiditate, banca şi-a asigurat un portofoliu diversificat a activelor, deţinând
active cu un grad înalt de lichiditate. Sistemul de gestionare a riscului de lichiditate
prevede controlul respectării tuturor normativelor, limitelor şi parametrilor privind
riscul de lichiditate stabilite de către BNM, creditorii externi ai băncii şi a celor
aprobate in cadrul Directivelor Anuale cu privire la limitele şi parametrii de risc,
raportarea periodică cu privire la nivelul de expunere a băncii riscului de lichiditate,
cu înaintarea recomandărilor şi propunerilor de rigoare, monitorizarea sistematică şi
analiza factorilor de risc cu privire la lichiditate curentă şi pe termen lung a băncii,
modelarea scenariilor cu privire la nivelul de lichiditate curenta si pe termen lung a
băncii în perspectivă în cadrul pronosticării fluxurilor băneşti şi elaborarea stress
testărilor, în vederea preîntâmpinării eventualelor cazuri de criza de lichidităţi.
 75

CAPITOLUL V. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII

VALUTARE

În activitatea sa cu operaţiunile valutare Banca ţine cont de următoarele

regulamente:
a) Regulamentul BNM privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor
valutare nr.8 din 28.01.2010;
b) Regulamentul privind autorizarea unor operaţiuni valutare de către BNM nr. 51
din 05.03.2009;
c) Instrucţiunea cu privire la raportarea unor operaţiuni valutare de către băncile
licenţiate nr. 11 din 22.01.2009;
d) Regulamente interne.
Operaţiunile valutare ale băncii sunt toate tipurile de tranzacţii efectuate de
bancăîn altă valută decât moneda naţională. Banca poate efectua operaţiuni valutare
în două moduri:
1) din contul şi numele clientului:
a) gestiunea de operaţiuni import - export ale clientului;
b) efectuarea transferurilor internaţionale;
c) acordarea de credite în valută;
d) cumpărarea/vînzatrea valutei;
e) emisiunea de documente necesare pentru efectuarea plăţilor internaţionale şi
garantarea lor;
f) acceptarea de depozite în valută;
g) servicii de consultanţă pe piaţa valutară;
h) serviciul de dealing.
2) din cont şi nume propriu:
a) procurarea şi vînzarea de valută pe piaţa interbancară şi de la BNM inclusiv
scopurile speculative;
b) efectuarea de tranzacţii interbancare şi internaţionale;
c) operaţii de acoperirea riscurilor (hedging valutar).
 76

BC „Moldindconbank” S.A., este unul dintre cei mai activi operatori pe piaţa
valutară interbancară şi oferă clienţilor săi cele mai favorabile condiţii pentru
efectuarea operaţiunilor de convertire a valutei străine:
a) Cumpărarea valutei străine prin virament contra lei moldoveneşti din numele
clientului;
b) Vînzarea valutei străine prin virament contra lei moldoveneşti din numele
clientului;
c) Convertirea valutei străine prin virament din numele clientului.
BC „Moldindconbank” S.A. efectuează operaţiuni de convertire a diferitor
valute străine. Pentru efectuarea operaţiilor de convertire, Banca zilnic cotează
următoarele tipuri de valute străine:
a) Dolari SUA, EUR, ruble ruseşti, hrivne ucraineşti contra leului moldovenesc;
b) Dolari australieni, dolari canadieni, franci elveţieni, crone daneze, lire sterline,
yeni japonezi, crone norvegiene, crone suedeze contra dolarului SUA.
c) Dolari SUA, dolari australieni, dolari canadieni, franci elveţieni, crone daneze,
lire sterline, yeni japonezi, crone norvegiene, crone suedeze contra EUR.
BC „Moldindconbank” S.A. efectuează operaţiuni de convertire din numele
persoanelor juridice, care au deschise conturi în BC „Moldindconbank” S.A. şi în
alte bănci. Valuta străină cumpărată sau lei moldoveneşti obţinute din vînzarea
valutei străine, Banca îi poate transfera pe contul clientului deschis în altă bancă.
Convertirea valutei din numele clienţilor băncii se efectuează în baza cererii de
vînzare/cumpărare a valutei străine.
BC „Moldindconbank” S.А. permite clienţilor săi să efectueze operaţiuni de
convertire forward. Cursul pentru operaţiunile forward se stabileşte individual în
funcţie de condiţiile tranzacţiei.
Convertirea mijloacelor băneşti se efectuează la cursul stabilit de Bancă, fără
perceperea comisioanelor.
Cursul Băncii de convertire a valutei străine se stabileşte în dependenţă de
gradul de volatilitate a ratelor de schimb cît mai aproape de cotaţiile intrabancare
curente.
 77

Cecul este un ordin scris prin care trăgătorul cecului cere băncii plătitoare
(trasului) să plătească suma de bani indicată unei terţe persoane (beneficiarului).
Cecul trebuie să conţină următoarele elemente obligatorii (Anexa nr.50):
a) Denumirea trăgătorului;
b) Suma şi valuta cecului;
c) Data şi locul emiterii cecului;
d) Numele sau denumirea beneficiarului;
e) Denumirea trasului, respectiv denumirea băncii plătitoare;
f) Semnătura trăgătorului;
g) Numărul contului bancar al trăgătorului.
Lipsa cel puţin a unui element obligatoriu, lipseşte cecul de dreptul de a fi
plătit .
Pentru a călători în siguranţă peste hotare BC "Moldindconbank" S.A. oferă
cumpărarea şi comercializarea cecurilor de călătorie care reprezintă obligaţiunea
companiei, emitentă a cecului, de a plăti suma indicată în cec posesorului,
specimenul semnăturii căruia este indicat în cec la momentul emiterii lui. Cecurile de
călătorie Thomas Cook, Visa, American Express ş.a. (Anexa 51) se consideră fără
termen şi pot fi încasate oricând.
“Moldindconbank” S.A. comercializează cecuri de călătorie persoanelor fizice
şi juridice.
La comercializarea cecurilor de călătorie, casierul filialei BC
“Moldindconbank” S.A. efectuează următoarele operaţiuni:
a) selectează cecurile de călătorie pentru suma, în limita căreia doreşte să cumpere
clientul;
b) completează chitanţa de vânzare în conformitate cu cerinţele emitentului;
c) încasează de la client plata pentru cecuri, care corespunde sumei costului cecurilor
şi comisionul băncii;
d) cere clientului să depună prima semnătură pe cec;
e) transmite clientului cecurile şi chitanţa privind procurarea acestora.
 78

Pentru încasarea cecului de călătorie beneficiarul prezintă casierului casei

valutare BC “Moldindconbank” S.A. cecul şi buletinul de identitate (sau paşaportul).
Casierul este obligat să verifice autenticitatea cecului. În caz dacă casierul nu este
sigur de autenticitatea cecului el va compara datele din buletinul de identitate cu cele
indicate în chitanţa de vindere a cecului (care urmează a fi solicitată de către casier
de la beneficiar). După confirmarea autenticităţii cecului de călătorie, clientul trebuie
să aplice asupra cecului semnătura de confirmare cu cerneală de neşters în secţiunea
semnăturii de verificare. Beneficiarul trebuie să aplice semnătura de confirmare
numai în prezenţa casierului.
Există cecuri de călătorie eliberate la doi beneficiari, respectiv cu două
semnături. La încasarea cecului respectiv este necesară prezenţa numai unuia dintre
beneficiari. În caz dacă beneficiarul a semnat deja cecul sau casierul are dubii privind
autenticitatea semnăturii, acesta va ruga beneficiarul să semneze încă o dată cecul pe
verso în prezenţa sa.
Fiecare operaţiune de încasare a cecurilor de călătorie se reflectă în sistemul
RS-bank în registrul achitării cecurilor de călătorie. Registrul achitării cecurilor de
călătorie este întocmit la computer sub forma aprobată prin Regulamentul în vigoare
cu privire la organizarea şi funcţionarea pe teritoriul Republicii Moldova a caselor de
schimb valutar nr.10018-20 din 06.05.94. Primul exemplar al registrului se anexează
la documentele zilei ale filialei, următoarele două exemplare ale registrului cu
cecurile de călătorie încasate se remit către managerul de cecuri la Banca centrală.
Pentru operaţiunile cu cecurile de călătorie Banca percepe următoarele
comisioane:
a) 1% min 3 USD/EUR – comision pentru comercializarea cecurilor de călătorie, se
încasează în momentul efectuării operaţiunii
b) 1,5% min 5 USD/EUR – comision pentru încasarea cecurilor de călătorie, se
reţine în momentul încasării cecului.
Deasemenea, BC “Moldindconbank” S.A. comercializează cecuri nominative
persoanelor fizice şi juridice în conformitate cu Procedurile interne privind aplicarea
în subdiviziunile BC „Moldindconbank” S.A. a prevederilor Regulamentului Băncii
 79

Naţionale privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova. Cecul

nominative este un ordin scris, necondiţionat, prin care emitentul cecului (trăgătorul)
cere băncii plătitoare (trasul) să plătească în favoarea unei persoane fizice sau
juridice (beneficiarul) o anumită sumă de bani. Poate fi utilizat numai în străinătate în
scopurile pentru care acesta a fost emis (Anexa 55).
La procurarea cecului, clientul completează formularul cererii CHQ-2 în trei
exemplare sub indigo (Anexa 52). Din numele persoanei juridice cererea trebuie să
fie semnată de către persoanele împuternicite, în conformitate cu cartela
specimenelor semnăturilor. Identitatea persoanei fizice este verificată cu ajutorul
paşaportului. Primul exemplar al cererii se anexează la documentele zilei ale filialei,
al doilea exemplar se transmite către managerul de cecuri la Banca centrală, al
treilea exemplar este remis clientului împreună cu cecul.
Managerul de cecuri aplică asupra cererii însemnări privind numerele cecurilor
comercializate, suma totală a cecurilor, comisionul încasat, indică data şi
contrasemnează cererea. Managerul de cecuri, în baza cererii clientului, indică în cec
toate datele necesare. Cecul este semnat de persoanele împuternicite ale BC
“Moldindconbank” S.A., una din persoane fiind în mod obligatoriu de categoria “A”.
După acesta cecul se transmite la filiala şi se scoate din evidenţa extrabilanţieră.
La eliberarea cecului, clientul înscrie pe primul exemplar al cererii: “Am
primit cecul personal”.
Filiala „Centru” încasează cecurile de la clienţii şi le transmite la Banca
centrală în adresă managerului de cecuri pentru prelucrarea ulterioară. Achitarea
definitivă a cecului primit pentru plată se efectuează într-un termen stabilit, necesar
pentru procedura încasării cecului de către banca corespondentă.
Încasarea cecurilor poate fi efectuată prin două modalităţi:
1) Creditarea imediată sub condiţia rezervei obişnuite (se supune achitării
ulterioare). În aceste condiţii banca corespondentă creditează contul nostru
corespondent în timp de 2-7 zile după primirea cecului şi prezintă cecul
plătitorului către plată. În caz dacă cecul va fi remis înapoi băncii-corespondente
fără a fi plătit, contul nostru corespondent va fi debitat în mărimea cecului, plus
 80

comisionul pentru prelucrare. Această modalitate se aplică la cecurile valoarea

cărora este mai mică decît 50.000 USD sau echivalentul acesteia în altă valută,
precum şi la cecurile persoanelor juridice - clienţilor “Moldindconbank” S.A.
2) Incasso. Cecurile remise ca dispoziţii incasso la banca corespondentă se transmit
de către aceasta trasului pentru plată. Numai după primirea acoperirii cecului,
contul nostru corespondent va fi creditat cu suma cecului. Această modalitate se
aplică la cecurile valoarea cărora este mai mare decît 50.000 USD sau
echivalentul acesteia în altă valută, precum şi la cecurile suspecte.
La prezentarea cecului de către beneficiar pentru încasare, responsabilul filialei
este obligat să verifice corespunderea deţinătorului cecului cu persoana, numele
căreia este indicat în cec, şi se examinează elementele obligatorii ale cecului.
Beneficiarul trebuie să completeze formularul CHQ-1 a cererii pentru încasarea
cecului în trei exemplare (Anexa 53), sub indigo şi să semneze fiecare exemplar.
Responsabilul verifică corespunderea datelor din cerere cu cele din cec şi paşaportul
clientului, indică data, suma comisionului băncii, contrasemnează şi aplică ştampila
personală pe cerere.
În caz că beneficiarul este o persoană juridică cererea trebuie să fie semnată de
către conducător şi contabilul-şef şi să se aplice ştampila întreprinderii.
Autenticitatea semnăturilor şi a ştampilei se verifică cu ajutorul cartelei cu
specimenele de semnături şi ştampilă de către contabilul-şef al filialei.
Dacă beneficiarul cecului este o persoană juridică şi nu este client al BC
„Moldindconbank” S.A., responsabilul filialei va primi cecul spre încasare doar după
ce beneficiarul va deschide cont valutar în BC „Moldindconbank” S.A. sau va
prezenta împreună cu cererea fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei şi
extrasul din Registrul de Stat al întreprinderilor şi organizaţiilor, autentificate notarial
sau copia fişei cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei autentificată de
banca unde deja are conturi valutare deschise.
Primul exemplar al cererii se anexează la documentele zilei ale filialei, al
doilea exemplar se transmite împreună cu cecul semnat de client către managerul de
cecuri Băncii centrale, al treilea exemplar este remis clientului şi constituie
 81

confirmarea primirii cecului pentru încasare. Managerul de cecuri notează pe

exemplarul 2 al cererii clientului data eliberării mijloacelor băneşti beneficiarului,
aplică semnătura şi ştampila personală, şi restituie cererea filialei.
Evidenţa extrabilanţieră a cecului se duce de către filială la contul 7311
“Documente de plată la corespondenţii străini”.
Pe verso-ul cecului, în zonă “C”, responsabilul filialei aplică primul
andosament – de la client către bancă (Anexa 54) care trebuie să conţină următorul
text:
Plătiţi la ordin Pay to the order of
“Moldindconbank” S.A. “Moldindconbank” S.A.
Data Date
Semnătura (ile) beneficiarului Signature (s)

Prin intermediul acestui andosament beneficiarul transmite BC

“Moldindconbank” S.A. dreptul de a primi mijloacele băneşti în baza cecului
respectiv. Data andosamentului trebuie să corespundă cu data cererii beneficiarului.
Persoanele fizice aplică doar semnătura lor asupra andosamentului.
Andosamentul persoanelor juridice trebuie să conţină semnăturile conducătorului şi
contabilului-şef al întreprinderii, similare cu cele aplicate asupra cererii de încasare a
cecului.
Al doilea andosament este efectuat de către managerul de cecuri în zona A.
Data andosamentului trebuie să corespundă cu data remiterii cecului. Asupra
andosamentului se aplică semnătură persoanei împuternicite a BC
“Moldindconbank” S.A. Andosamentul trebuie să conţină următorul text:
Plătiţi oricărei bănci, Please pay to any bank,
companii bancare sau de trust banker or trust company
Data Date
Semnăturile autorizate Autorized signature

Managerul de cecuri remite cecurile încasate cu o scrisoare de însoţire la banca

corespondentă prin scrisoare recomandată sau prin curier. Fiecare cec înainte de
remitere trebuie să fie fotocopiat pe ambele părţi. Copiile cecurilor se păstrează în
dosarul cu cecuri împreună cu exemplarul 2 al scrisorii de însoţire.
 82

Cecurile nominative încasate de către filiala pe parcursul anului gestionar se

înregistrează în registrul cecurilor nominative. Concomitent, managerul de cecuri
duce evidenţa în registru pe toate cecurile încasate de către filialele băncii.
Comisioanele Băncii pentru operaţiuni cu cecuri nominative sunt:
a) 0,5% - comision pentru eliberarea numerarului contra cecurilor încasate;
b) 1% min 10 USD/EUR – comision pentru operaţiunea de încasare a cecurilor
nominative;
c) 10 USD/10 EUR + comisionul băncii străine – comision pentru returnarea
cecului clientului trimis la colectare şi neplătit (stop payment);
d) 15 USD/EUR – comision pentru comercializarea cecului nominative în
USD/EUR;
e) 10 USD/EUR – comision pentru anularea cecului neutilizat.
 83

CAPITOLUL VI. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CU VALORI MOBILIARE

Valorile mobiliare reprezintă instrumente financiare negociabile transmise

prin tradiţiune sau prin înscriere în cont, care conferă drepturi egale pe categorie,
dând deţinătorilor dreptul la o fracţiune din capitalul social al emitentului sau un
drept de creanţă general asupra patrimoniului emitentului, şi sunt susceptibile de
tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
BC „Moldindconbank” S.A. oferă următoarele servicii legate de activitatea cu
valori mobiliare:
a) Gestionarea activelor;
b) Gestionarea operaţiunilor de brokeraj;
c) Investiţii directe.
Operaţiunile cu valori mobiliare corporative oferite de BC „Moldindconbank”
S.A. sunt :
a) deservirea de brokeraj;
b) cumpărarea-vânzarea oricăror pachete de acţiuni ale întreprinderilor din contul şi
la dispoziţia clientului;
c) operaţiuni REPO;
d) cumpărarea-vânzarea instrumentelor financiare de plată (cambii);
e) underwriting, consulting;
BC “Moldindconbank” S.A. este dealerul primar pe piaţa valorilor mobiliare
de stat, care oferă investitorilor:
a) accesul pe piata valorilor mobiliare de stat;
b) deservirea de brokeraj pe piata valorilor mobiliare de stat.
Folosind metode moderne de analiză tehnică şi statistică financiară, Banca
elaborează strategii eficiente de comercialezare pe piaţa valorilor mobiliare.
Modul de activitate a băncii privind atragerea mijloacelor temporar libere ale
investitorilor pentru procurarea Valorilor Mobiliare de Stat(VMS) este următorul:
Banca-dealer primar aduce la cunoştinţa investitorilor potenţiali informaţia despre
 84

piaţa VMS prin afişarea Comunicatelor oficiale de plasare a VMS şi despre

rezultatele licitaţiilor recente.
Banca primeşte cererile investitorilor de cumpărare a VMS din momentul
comunicării condiţiilor de desfăşurare a licitaţiei ordinare (Anexa 57). Funcţionarul
băncii - dealerul înscrie cererea investitorului în registrul evidenţei cererilor primite
şi îi eliberează un aviz de înregistrare.
Dealerul are dreptul să respingă cererea de cumpărare a VMS, dacă ea este
perfectată cu abateri de la normele stabilite. Dealerul nu va accepta cereri
necompetitive depuse de către investitor în volum mai mare de 300 mii lei pentru
VMS cu acelaşi număr de înregistrare (ISIN). Agenţii Dealerului (filialele) primesc
cererile investitorilor pentru procurarea VMS şi încheie cu acestea contracte privind
prestarea serviciilor de dealing. Conform contractului privind prestarea serviciilor de
dealing, clienţii filialelor trebuie să asigure nu mai târziu de ziua în ajunul
desfăşurării licitaţiei, pe conturile lor mijloacele necesare pentru procurarea
VMS precum şi comisionul băncii pentru procurarea VMS.
Cererile se primesc până la ora 14:00 în ajunul zilei desfăşurării licitaţiei. Până
la ora 16:00 a aceleiaşi zi, agenţii dealerului transmit în Secţia valori mobiliare
cererilor primite de la clienţi. Banca centrală generalizează cererile primite de la
investitorii săi şi ai filialelor şi în ziua desfăşurării licitaţiei prezintă cererea
cumulativă la Banca Naţională (Anexa 58).
Pînă în ziua desfăşurării licitaţiei, banca încasează mijloacele băneşti ale
investitorilor care au prezentat cereri de participare la licitaţie. Conform înţelegerilor
dintre dealer şi investitori asupra încasărilor mijloacelor sus-menţionate, dealerul este
în drept:
a) să rezerveze mijloacele depuse de investitori în suma cererilor;
b) să perceapă în mod incontestabil suma cererilor satisfăcute de pe conturile curente
ale investitorilor conform rezultatelor licitaţiei, conform contractelor încheiate.
Mijloacele investitorilor rezervate la cererile nesatisfăcute se rambursează de
către bancă timp de o zi după primirea de la Banca Naţională a Moldovei a avizului
despre cererile satisfăcute. Banca este responsabilă pentru distribuirea proporţională
 85

a cererilor depuse la licitaţii pentru clienţii săi la procentul anunţat de Banca

Naţională.
Banca ţine evidenţa VMS procurate din contul mijloacelor investitorilor
în nivelul II al Sistemului de înscrieri în conturi ale valorilor mobiliare în
conformitate cu Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei nr. 9/08 din 2 februarie
1996. Banca va trece la conturile investitorilor sumele VMS răscumpărate la valoarea
nominală şi dobînzile la obligaţiunile de stat, cel mai tîrziu în termen de o zi
lucrătoare după scadenţă. Dealerul băncii ţine registrul clienţilor săi, care au procurat
VMS, indicând următorii parametri:
a) Numele, prenumele (denumirea);
b) Adresa, telefoanele de contact;
c) Datele paşaportului (persoane fizice), data şi numărul certificatului de
înregistrare, codul fiscal (persoane juridice);
d) Cantitatea şi descrierea VMS deţinute, ISIN, preţul şi data procurării, suma la
nominal;
e) Comisionul plătit pentru procurarea VMS.
Dealerul băncii eliberează investitorilor, cererile cărora au fost satisfăcute la
licitaţia primară , avize de cumpărare (Anexa 59). Banca-dealer primar nu va accepta
cereri de la investitori pe piaţa primară şi nu va efectua tranzacţii pe piaţa secundară,
în cazul în care ea dispune de informaţia că operaţiunea dată va duce la deţinerea de
către un investitor a unui volum ce depăşeşte limita stabilita din prezentul
Regulament.
Banca este obligată la prima solicitare a altui dealer primar şi a clienţilor să
organizeze tranzacţionarea VMS pe piaţa secundară la ratele dobînzii de piaţă, în
funcţie de nivelul riscului care este disponibil să si-l asume.
Banca poate să efectueze tranzacţii cu VMS în numele şi din contul clientului
numai la dispoziţia confirmată prin semnătura în scris sau semnătura digitală a
acestuia. În cazul în care dispoziţia clientului a fost executată sau nu a putut fi
îndeplinită, banca înştiinţeză clientul despre aceasta în termen de o zi, în scris, prin
fax sau prin alte metode.
 86

Dealerul primar asigura clientului o bună execuţie a tranzacţiei în condiţiile

existente ale pieţei. Contactul cu clienţii se fac prin toate filialele şi alte subdiviziuni
ale bancii de către persoanele respectiv pregătite –agenţii de vînzări (trader-ii).
Evidenţa contabilă a operaţiunilor cu VMS se efectuează conform
Regulamentului BNM nr.11-01010/237 din 26 decembrie 1997 “Procedurile
evidenţei contabile a operaţiunilor cu hârtii de valoare”. Contabilitatea Centralei
deschide în numele filialelor câte un cont în bilanţul Băncii Centrale, destinate
acumulării mijloacelor pentru procurarea VMS de la clienţii filialelor. Totodată
filialele deschid în bilanţurile sale conturile destinate primirii mijloacelor la scadenţa
VMS pentru clienţi.
 87

CAPITOLUL VII. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA CONTABILITĂŢII

Banca ţine contabilitatea conform Standardelor Naţionale de Contabilitate

(SNC) şi întocmeşte rapoartele financiare în conformitate cu SNC şi Standardele
Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), utilizând sistemul contabil complet în
partidă dublă, cu prezentarea raporatelor financiare complete.
Politica de contabilitate a Băncii se bazează pe următoarele convenţii
fundamentale ale contabilităţii:
a) Continuitatea activităţii Băncii;
b) Permanenţa metodelor;
c) Specializarea exerciţiilor (metoda calculării), astfel că veniturile şi cheltuielile se
constată şi se reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare în perioada în care
acestea s-au produs, indiferent de momentul efectiv al încasării sau plăţii
mijloacelor băneşti.
Contabilitatea se ţine cu utilzarea tehnicii computerizate şi programelor
specializate bancare, inclusiv QsystemsBol, Qsystems Retail, F-Line Tehnologie.
Evidenţa contabilă se ţine în limba de stat şi în monedă naţională.
Contablitatea operaţiunilor efectuate în valută străină se ţine atât în monedă
naţională, cât şi în valută straăină.
Bilanţul contabil (Anexa 60) este perfectat pentru fiecare zi operaţională şi
pentru zilele de odihnă şi sărbătoare, inclusiv. Imprimarea acestuia în formă restrânsă
se face numai în Banca Centrală, filialele verificând varianta electronică fără a-l
imprima.
Balanţa de verificare, inclusiv conturile condiţionale şi de memorandum se
ţine în variantă electronică şi se imprimă în subdiviziunile băncii la necesitate, fiind
semnate de persoanele cu drept de prima şi a doua semnătură, fiind incluse în dosar
separat.
Evidenţa sintetică şi analitică este ţinută în conformitate cu normele stabilite
de BNM prin Planul de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii
 88

financiare din RM şi Regulamentul privind organizarea contabilităţii în băncile

comerciale.
Conturile bancare ale clienţilor sunt deschise şi administrate în conformitate cu
prevederile art.167 al Codului Fiscal şi Regulamentului BNM privind deschiderea,
modificarea şi închiderea conturilor bancare la băncile autirzate din RM nr. 297 din
25.11.2004, şi reglementările interne ale Băncii.
Pentru documentarea operaţiunilor financiar-economice sunt utilzate forme-tip
de documente justificative şi registre contabile, aprobate de organele abiitate şi
formularele elaborate de sine stătăttor de Bancă, incluse în Nomenclatorul tipurilor
de documente de plată, de casă şi contabile şi de registre contabile, aprobat de
managementul Băncii.
Documentele primare se întocmesc pe suport hârtie cu excepţia celor
prezentate prin sistemele de plăţi electronice care se perfectează numai în format
electronic, fără imprimarea acestora pe suport hârtie, cu includrea în Registrul
tranzacţiilor electronice transmise/ primite prin intermediul sistemelor de deservire la
distanţă.
Documentele de plată, de casă şi contabile interne sunt semnate după cum
urmează:
a) De plată – de persoanele desemnate prin ordin cu dreptul primei şi a doua
semnătură;
b) De casă – de către persoanele responsabile;
c) Contabile interne – de către şefii subidiviziunilor/ contabilii şefi ai filialei/
persoanelor responsabile.
Documentele bancare şi de decontare, datoriile financiare, comerciale şi
calculate aferente activităţii proprii a Băncii sunt semnate de două persoane cu drept
de semnătură: prima semnătură aparţine preşedintelui/ vicepreşedintelui Comitetului
de conducere/ directorului filialei şi a doua semnătură – conatbilului şef/ persoanei
responsabile.
 89

BC „Moldindconbank” S.A. potrivit statutului său de organizare şi funcţionare,

şi a prevederilor Legii cu privire la instituţiile financiare nr. 550-XIII-1995, este în
drept să efectueze operaţiuni de casă pentru clienţii săi (persoane juridice şi fizice).
Operaţiuni de casă sunt operaţiuni de intermediere a băncii şi servesc drept
bază pentru gestionarea fluxurilor monetare ale băncii ce sunt primite de bancă şi
fluxurile monetare ce sunt eliberate din bancă.
Activitatea operaţiunilor de casă funcţionează în baza următoarelor acte
normative:
a) Regulamentul cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din RM, HCA al
BNM nr.200 din 27.07.2006, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Regulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar în subdiviziunile
BC „Moldindconbank” S.A., proces – verbal nr. 4 din 27.04.06 al Consiliului
Băncii;
c) Procedura internă cu privire la modalitatea formării dosarului documentelor
justificative, registrelor de casă şi rapoartelor aferente activităţii casei de schimb
valutar, proces – verbal nr.26 din 29.05.2006 al Comitetului de conducere;
d) Procedurile interne privind modalitatea formării Dosarului documentelor şi
registrelor justificative de casă aferente activităţii caselor operaţionale ale BC
„Moldindconbank” S.A., proces – verbal nr.33 din 18.07.2006 al Comitetului de
conducere al Băncii.
Casieria bancară are următoarele funcţii principale: primirea, verificarea,
păstrarea şi eliberarea numerarului şi a altor valori ale băncii sau ale clienţilor ei.
Conducătorii, contabili-şefi şi şefii de casierie din bănci răspund de
organizarea, funcţionarea şi controlul activităţii de casierie în conformitate cu
prevederile actelor legislative şi normative.
În filiala „Centru”, unde am petrecut practica casieriile bancare sunt gestionate
de şeful secţiei, contabilul-şef şi casierul principal.
În filiala “Centru” a BC “Moldindconbank” S.A. erau organizate următoarele
casierii bancare:
1) Casa operativă (operaţională);
 90

2) Casa serală (de încasări).

Casa operativă efectuează următoarele tipuri de operaţiuni: încasări, plăţi în
lei, operaţiuni de încasări şi plăţi în valută, schimb de bancnote cu monede metalice,
schimb de bancnote deteriorate, vînzarea formularelor cu regim special, a
certificatelor de depozit, acţiunilor şi a altor hârtii de valoare (în filiala dată casa
operativă nu efectuează ultimă operaţiune);
Casa serală e ca o parte casei operaţionale , care începe activitatea de la orele
16.30. Operaţiunile efectuate în timpul de lucru al casei serale se înregistrează în
formularul N 8 cu inscripţie “Casa serală”. Ştampila cu inscripţie “Casa serală” se
pune pe documente corespunzătoare, care se înregistrează în ziua următoare.
În filiala nu există casa de program prelungit.
Secţia operaţiuni de casă funcţionează în încăperi special amenajate, separate
de locul de muncă al celorlalte compartimente şi va corespunde cerinţelor tehnice de
proiectare şi organizare a compartimentelor de casă şi de tezaur.
Fiecare casier de ghişeu va avea locul de muncă în cabina separată, prevăzută
cu ghişeu care se închide. În filiala personalul casieriei nu trebuie să aibă bani
personali la sine în casă. Banii persoanali împreună cu hainele rămîn într-o încăpere
specială. Se interzice personalului casieriei ca în cazurile de părăsire a locului de
muncă să lase banii şi celelalte valori pe mese sau să lase deschise ori cu cheia în
broască casele de fier si dulapurile metalice în care se păstrează valorile. Este interzis
personalului casieriei să păstreze asupra sa la locul de muncă serviete, sacoşe, poşete
sau alte asemenea obiecte. Pe masă de lucru nu trebuie să fie nimic în afară de
obiectele de lucru.
În cazul neconcordanţei dintre valoarea numerarului numărat de casier şi
valoarea pretinsă de client casierul e obligat să nu părăsească casa operativă, să
cheme contabil-şef sau directorul-adjunct pentru a efectua revizia casei.
Toate sumele încasate şi plătite în timpul unei zile de lucru a casieriei se
înregistrează în casa operaţională a băncii. Încasările din ultima zi lucrătoare a
anului, inclusiv a celor din genţile sigilate, adesea după finisarea programului de
 91

ghişeu, se înregistrează în evidenţa contabilă, în conturile titularilor şi în casa

operaţională cu data ultimei zile lucrătoare a anului.
Evidenţa numerarului existent în casa operaţională se ţine zilnic pe categorii şi
cupiuri în „Registrul – Situaţia casei de operaţiuni”.
Primirea numerarului se face numai după înregistrarea sumei în jurnalul de
casă, iar operaţiunea de înregistrare în contul clienţilor respectivi se efectuează în
aceiaşi zi, după verificarea numerarului de către casieri. În cazul depunerii
numerarului după finisarea programului operativ de lucru prin genţi sigilate sau cu
foaie de vărsământ înregistrarea în contul clienţilor se va face cu data următoarei zile
lucrătoare.
Operaţiunile de primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează pe
baza următoarelor documente de casă:
a) foaie de vărsămînt (pentru alimentarea contului curent, de exemplu);
b) ordin de încasare (pentru transferarea banilor în interiorul băncii, de ex.);
c) borderou însoţitor ( pentru încasarea banilor prin genţi sigilate);
d) aviz de plată în numerar (pentru plăţile în buget şi fondurile extrabugetare).
Foaia de vărsământ se utilizează pentru depunerea numerarului de către clienţi
în timpul programului operativ sau prelungit de lucru. Foaia de vărsământ este
compusă din 3 părţi: foaie de vărsământ, chitanţă şi ordin. Se completează de către
client la computer cu respectarea normelor tehnice sau de mână cu pix.
Foaia de vărsământ se prezintă de către client operaţionistului din Direcţia
Operaţiuni Bancar, ce ţine contul clientului. Acesta verifică corectitudinea şi
plenitudinea întocmirii documentului, înregistrează suma documentului în jurnalul de
casă, semnează foaia de vărsământ şi o transmite pentru verificare controlorului cu
drept de semnătură. Acesta verifică foaia şi înregistrarea în jurnalul de casă,
semnează şi transmite la caserie pe cale internă. Casierul verifică, primeşte banii,
numără banii, dacă corespunde semnează foaia, chitanţa, ordinul şi pune ştanţa
băncii, eliberează depunătorului chitanţa. Foaia de vărsământ rămâne în casă ca
document de casă şi se arhivează, ordinul se transmite contabilităţii pentru înscrierea
 92

sumei numerarului primit în contul clientului. Mai târziu ordinul se anexează la

extrasul din cont.
Pentru depunerile de numerar în operaţiile interne ale băncii (restituire de
avansuri spre decontare neutilizate , salarii neplătite , depunerea numerarului rezultat
din vânzarea formularelor de strictă evidenţă, încasărilor zilei precedente în timpul
programului prelungit de lucru, alte hârtii de valoare) se întocmeşte ordinul de
încasare (Anexa 47) în trei exemplare, din care un exemplar rămâne la operaţionist
pentru înregistrarea contabilă, al doilea exemplar se pune în documentele zilei la
casier, iar al treilea se restituie clientului. În cazul alimentării cu numerar de la BNM
ordinul se întocmeşte în 2 exemplare, unul dintre care rămâne la operaţionist, iar
celălalt se îndosariază în mapa zilei. Ordinul de încasare se întocmeşte de către
operaţionist şi se înregistrează în jurnalul de casă. Dacă depunătorul doreşte chitanţă,
atunci se utilizează foaia de vărsământ cu chitanţă.
Pentru depunerile de numerar în buget (plăţile taxelor, impozitelor ş.a.) se
foloseşte avizul de plată în numerar ,care se completează de către depunător.
Operaţionistul controlează dacă elementele trecute pe aceste documente corespund,
controlează suma înscrisă în cifre, transmite avizul, chitanţa şi ordinul casierului.
Casierul verifică prezenţa şi caracterul identic al semnăturilor operaţionistului,
controlează suma înscrisă în litere cu suma înscrisă cu cifre, primeşte banii în
numerar de la client se iscăleşte pe aviz, chitanţă şi ordin, aplică ştampilă pe chitanţă.
Ordinul se coase în darea de seamă a zilei, întoarce avizul operaţionistului şi chitanţa
clientului, înscrie în “Registru de casă” suma încasată şi denumirea clientului.
Borderoul însoţitor (Anexa 58) se utilizează pentru depunerea de numerar
prin genţi sigilate de către clienţii cu un volum mare de încasări. Genţile se primesc
de la încasatori la sfârşitul zilei operaţionale sau a doua zi dimineaţa. De regulă
genţile se primesc fără a fi controlate pe loc. În acest caz se face înregistrare în
Registrul de predare-primire a genţilor cu numerar şi goale în care se înscrie numărul
genţilor şi suma înscrisă în borderou. Pe al treilea exemplar destinat clientului se
pune ştampila şi semnătura, se transmite la verificator, iar după ce se verifică, acesta
semnează în registrul de predare-primire a genţilor cu numerar şi goale. Când se trece
 93

la verificarea genţilor primite de la încasatorii de la Banca Socială se verifică

conţinutul genţilor cu sumele scrise în borderouri şi se fac înregistrările respective în
Registrul de evidenţă a numerarului manipulat de către personalul casieriei, în care se
înregistrează sumele pe fiecare client pe cupiuri şi valoare. În acest registru se conţin
aşa date ca: data, de la cine s-a primit (numele casierului), numărul documentelor,
suma în cifre, cui s-a predat (numele casierului), numărul de documente, suma în
cifre, suma în litere, semnătura de primire.
În cazul depistării unor divergenţe între numerar şi suma arătată în document,
a banilor falşi sau neplătibili, depunătorului i se propune să copie documentul, cel
iniţial fiind anulat.
La sfârşitul zilei operative de lucru, casierul controlează sumele încasate, pe
grupe sau executori responsabili după care totalurile rezultative sunt trecute în
situaţia încasărilor şi apoi confruntate cu totalul.La închiderea casei, casierul
încasator va preda casierului-şef situaţia încasărilor împreună cu documentele de
casă, precum şi registrul de evidenţă a numerarului manipulat de către personalul
casierii.
Eliberarea numerarului din casieria băncii se efectuează:
a) unităţilor economice, instituţiilor - în baza carnetelor de cecuri de numerar;
b) debitorilor individuali, care primesc împrumut în banca, deponenţilor şi
pensionarilor - pe ordine de plată (Anexa 30), de asemenea din casă se fac
decontări cu personalul băncii care apar la plata salariului, decontări cu titularii de
avans, plata avansului la salariu şi altele. În cazurile în care eliberarea pensiilor şi
a îndemnizaţiilor se efectuează în baza dispoziţiei organului care a stabilit pensia,
plata se efectuează în baza acestei dispoziţii.
Pentru efectuarea operaţiilor de plată şeful casieriei eliberează casierului
plătitor un avans contra unei recipise în registrul de evidenţă a numerarului
manipulat, apoi este obligat să verifice prezenţa numerarului rămas în casa de
circulaţie pentru a se convinge de corespunderea soldului, cu scontarea sumelor
 94

eliberate, datelor din registrul evidenţei numerarului şi altor valori pe contul 1001
"Casa" la începutul zilei.21
În scopul primirii carnetului de cecuri de numerar titularul de cont bancar
prezintă la bancă o cerere. Cererea de primire a carnetului de cecuri de numerar se
întocmeşte într-un exemplar. După verificarea autenticităţii şi corectitudinii
întocmirii cererii de obţinere a carnetului de cecuri de numerar, funcţionarul
responsabil al băncii:
a) controlează corespunderea şi prezenţa numărului de formulare de cecuri;
b) verifică succesiunea numerelor formularelor de cecuri;
c) completează pe coperta carnetului de cecuri de numerar datele: “seria” ‘de la nr...’
‘până la nr...’ , “ nr. contului bancar al emitentului”;
d) înscrie denumirea persoanei juridice titular de cont bancar pe fiecare cec în parte;
e) aplică ştampila dreptunghiulară a băncii pe coperta carnetului de cecuri şi pe
fiecare cec;
f) înregistrează carnetul de cecuri de numerar în fişa cu specimene de semnături şi
amprenta ştampilei.
Cecul se completează în strictă conformitate cu prevederile “Regulamentului
privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar”.
Evidenţă carnetelor de cecuri este ţinută în bănci pe contul extrabilanţier 7611
"Formulare de evidenţă stricta". Cecul trebuie scris de la mină cu stilou sau pix. La
perfectarea nu sunt admise corectări, etc. La eliberarea carnetului de cecuri se
întocmeşte un Ordin de ieşire în afara bilanţului, la rambursarea acestuia se
întocmeşte respectiv Ordin de intrare în afara bilanţului.
Primind documentul de plată (cecul de numerar, ordinul de plată) casierul este
obligat:
a) să verifice prezenţa semnăturilor executorilor responsabili autorizaţi să permită
eliberarea de numerar şi caracterul identic al acestor semnături cu specimenele;
b) să confrunte suma arătată în document în cifre cu suma arătată în litere;
c) să verifice prezenţa pe document a semnăturii de primire a numerarului;

21
 95

d) să verifice prezenţa datelor din paşaport sau alt document de legitimare a

persoanei beneficiare;
e) să cheme beneficiarul pe numărul documentului de plată şi să-l întrebe suma de
primit;
f) să pregătească suma, să o elibereze beneficiarului şi să semneze documentul de
plată.
La sfârşitul zilei operative casierul plătitor verifică, dacă sumele primite în
baza documentelor de plată împreună cu numerarul, corespund sumei primite ca
avans, după care întocmeşte situaţia casierului plătitor , o semnează şi o confruntă cu
totalul jurnalelor de casă privind plăţile din casă. În baza documentelor de plată sunt
alcătuite următoarele înregistrări contabile care reflectă operaţiunile de plată a
numerarului din casa:
Dt cont de decontare, 1804
Ct 1001 "Casa".
Soldul format în modul stabilit şi documentele de plată pe zi, împreună cu
situaţia, se predă de către casier contra recipisă în registrul de evidenţă a numerarului
manipulat şefului casieriei care, verificând situaţia o semnează şi o expediază în
documentele zilei.
Pachetele de bilete, rămase casierului la sfârşitul zilei operative, împachetate
de alţi casieri trebuiesc renumărate, înainte de a fi transmise casierului şi împachetate
în modul stabilit.
Pentru fiecare încasare şi plată din casă casierul îndeplineşte documente
speciale: pentru încasare - ordin de venituri şi pentru plăţi - ordin de cheltuieli.
Aceste documente sunt înregistrate la sfârşitul zilei operaţionale într-un extras de
casă ce se întocmeşte la calculator. Toate extrasele de casă sunt înregistrate cu
semnătura casierului şi sunt cusute.
Verificarea asupra integrităţii valorilor băneşti se face prin intermediul dărilor
de seama zilnice transmise în contabilitate.
Una din mai multe operaţiunile, cu care se preocupă casa operativă e eliberarea
numerarului la carduri, care se face în fel următor:
 96

a) Clientul dă cardul casierului;

b) casierul trece cardul printr-un POS terminal special, alegând moneda eliberată la
dorinţa clientului;
c) ca dovada efectuării operaţiunii se eliberează bonul de plată în 2 exemplare:
primul rămîne la casier, al doilea – clientului.
d) Casierul eliberează banii.
De asemenea, banii pot fi eliberaţi din bancomate.
Pentru controlul efectuării operaţiunilor cu numerar toate operaţiunile de
încasare-eliberare a banilor sunt reflectate în Registru N8 “Evidenţa primirii şi
transmiterii numerarului”. Fiecare seară se completează Formularul N1 “Situaţia
casei operative” (Formular N2 şi Formular N3 sunt completate la casa valutară). De
asemenea se completează şi registrul extrabilanţier “Registru evidenţei formularelor
de strictă evidenţă” – formularul N 19:
Data Denumirea formularului Intrări Ieşiri Sold Semnăturile
gestionarilor
21.04.11 carnet de cecuri băneşti 39 - 39

Dările de seamă se fac numai în casa valutară pe compartimente , de ex. “Plăţi

comunale”, “Poşta rapidă” ş.a.
Numerarul neutralizat, situaţia plăţilor precum şi documentele de plată se
predau astfel: numerarul şi documentele de plăţi se predau casierului-şef, care
semnează de primire în Registrul evidenţei numerarului gestionat şi manipulat de
personalul casieriei ţinut de casierul plătitor.
Casierul-şef va verifica dacă numărul documentelor de plăţi corespunde cu
numărul documentelor trecute în situaţia de plăţi. Apoi va verifica dacă sumele
trecute şi situaţia plăţilor pe grupe contabile, corespund cu sumele din documentele
de plăţi, după care va semna această situaţie.
Seara, după ce se numără toţi banii, se leagă în saci şi se pun în tezaur. La
închiderea tezaurului participă casierul-şef, contaşilul-şef, directorul filialei, fiecare
având cheia şi ştampila sa.
 97

Revizia casieriei şi tezaurului poate fi efectuată inopinat atît din interior, cît şi
din exterior. În cazul controlului intern revizia se efectuează prin ordinul directorului
filialei. Cînd una din cele trei persoane – deţinători de cheia de la tezaur – pleacă în
concediu, se face revizia tezaurului.
Spectrul formulelor contabile utilizate la reflectarea operaţiunilor cu numerar
şi diverse valori de importanţă bancară sunt reflectate în Anexa 61.
 98

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Activitatea BC „Moldindconbank” S.A. pe parcursul ultimilor ani a fost

îndreptată primordial spre consolidarea parteneriatului pe termen lung cu clienţii săi
corporativi, prin întărirea relaţiilor deja definite cu clienţii existenţi şi stabilirea
relaţiilor durabile şi reciproc avantajoase cu clienţii noi, preocuparea permanentă
pentru satisfacerea deplină a necesităţilor clientului, profesionalismul, competenţa şi
eficienţa devenind elementele centrale ale strategiei sale.
BC „Moldindconbank” S.A. manifestă o tendinţă de dezvoltare cu consecvenţă
a relaţiilor sale de afaceri cu clienţii săi, de aceea amplifică şi perfecţionează
continuu gama de produse şi servicii adecvate necesităţilor şi dorinţelor clienţilor.
În urma petrecerii practicii la filiala “Centru” a BC „Moldindconbank” S.A.
am analizat organizarea evidenţei şi petrecerii operaţiunilor de atragere a resurselor
Băncii şi de plasare a acestora, valutare, de decontare, de casă.
Fiecare secţie îşi are conducătorul său şi are împărţite volumul lucrului
conform locurilor de muncă.
Activitatea bancară în filiala “Centru” a BC „Moldindconbank” S.A. se
manifestă prin atragerea cât mai cantitativă a clienţilor avându-se în vedere şi
capacitatea acestora, stăruinţa de a îndeplini cerinţele financiare ale clientului, după
măsura accesibilă acordarea în mai multe cazuri a creditelor, facilitarea acestora în
caz de necesitate.
Fiecare secţie a filialei se conduce de acte legislative, interne bancare, de cărţi
tehnologice precum şi de codul de etică a angajaţilor.
Pentru creşterea eficienţei operaţiunilor acestei filiale aş recomanda micşorarea
în unele cazuri a comisioanelor, care sunt uneori exagerate, acordarea facilităţilor
clienţilor mai mici, implementarea cât mai eficientă a produselor bancare noi,
obţinerea unei limite de păstrare a numerarului în casa filialei mai mari,
corespunzătoare cerinţelor clienţilor, sporirea numărului de clienţi care vor lucra prin
sistema client-bancă.
 99

Totuşi, BC „Moldindconbank” S.A. desfăşoară o activitate intensivă cu

clienţii, orientată spre abordarea individuală, oferirea condiţiilor şi produselor
adecvate şi avantajoase.
 100

BIBLIOGRAFIE

1. Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995;

2. Legea Republicii Moldova cu privire la gaj nr. 449-XV din 30.07.2001;
3. Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova
din 13.01.1994;
4. Regulamentul BNM cu privire la organizarea şi funcţionarea pe teritoriul
Republicii Moldova a caselor de schimb valutar nr. 10018-20 din 06.05.1994;
5. Regulamentul BNM nr. 12003-09 privind decontările interbancare pe teritoriul
RM din 05.05.1995;
6. Regulamentul BNM privind decontările fără numerar în RM nr. 25/11-02 din
12.07.1996;
7. Regulamentul BNM cu privire la acordarea creditelor de către bănci
funcţionarilor săi nr. 33/09-01 din 18.09.1996;
8. Regulamentul BNM privind organizarea de către bănci a plăţilor cu carduri pe
teritoriul RM nr. 58/11-02 din 22.05.1997;
9. Regulamentul BNM cu privire la activitatea de creditare a băncilor care
operează în Republica Moldova nr. 153 din 25.12.1997;
10.Regulamentul BNM cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor
pentru pierderi la credite nr. 164 din 22.06.1998;
11.Regulamentul BNM privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor
la băncile licenţiate din RM nr. 297 din 25.11.2004;
12.Regulamentul BNM cu privire la transferul de credit nr. 373 din 15.12.2005;
13.Regulamentul BNM cu privire la debitarea directă nr. 374 din 15.12.2005;
14.Regulamentul BNM privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi
perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare nr.
375 din 15.12.2005;
15.Regulamentul BNM cu privire la cardurile bancarenr. 62 din 24.02.2005;
16.Regulamentul BNM cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din RM
nr. 200 din 27.07.2006;
 101

17.Regulamentul BNM cu privire la lichiditatea băncii Nr. 28 din 08.08.1997;

18.Regulamentul BNM cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor
condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor
pentru pierderi la angajamente condiţionale nr. 224 din 30.08.2007;
19.Regulamentul privind modalitatea deschiderii, modificării şi închiderii
conturilor bancare pentru diverse grupe de titulari de cont;
20.Regulamentul cu privire la lichiditatea băncii nr. 9 din 04.12.2001;
21.Regulamentul cu privire la Managementul Resurselor pentru filialele băncii nr.
9 din 04.12.2001;
22.Regulamentul privind normele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi
finanţării terorismului nr. 1 din 04.02.2005;
23.Regulamentul privind operaţiuni cu cecuri în valută străină nr. 12-03/4 din
27.01.2006;
24.Regulamentul cu privire la emiterea cardurilor bancare nr. 3 din 30.03.2007;
25.Regulamentul privind modul de efectuare, evidenţă şi monitorizare a
operaţiunilor de depozit cu persoane fizice nr. 11 din 31.07.2008;
26.www.bnm.md;
27.www.moldindconbank.md.
 102

ANEXE