MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „Finanțe și Bănci”

CLIMATUL INVESTIŢIONAL ÎN
CHINA

REFERAT
la disciplina
,,Bazele Activităţii Investiţionale’’

ASEM
Chişinău – 2019
Cuprins
Introducere .......................................................................................................................................................... 3
1. DESCHIDEREA ȘI RESTRICȚIILE ASUPRA INVESTIȚIILOR STRĂINE ............................................. 4
Politici de investiții străine directe .................................................................................................................. 4
Limite privind controlul străin și dreptul la proprietate privată și înființare .................................................. 4
Alte revizuiri privind politica de investiții........................................................................................................ 5
Facilitarea afacerilor ........................................................................................................................................ 5
2. ACORDURILE BILATERALE DE INVESTIȚII ȘI TRATATELE DE IMPOZITARE .............................. 6
Tratatele bilaterale de investiții (BIT) sau acordurile de liber schimb (ALS) ................................................... 6
3. REGIMUL JURIDIC ............................................................................................................................................ 7
Transparența sistemului de reglementare ...................................................................................................... 7
Considerații internaționale de reglementare.................................................................................................. 7
Sistemul juridic și independența judecătorească ........................................................................................... 7
4. POLITICI INDUSTRIALE ............................................................................................................................. 8
Stimulente de investiții ................................................................................................................................... 8
5. PROTECȚIA DREPTURILOR DE PROPRIETATE .................................................................................... 9
Proprietate reală ............................................................................................................................................. 9
Drepturi pentru proprietate intelectuala ........................................................................................................ 9
6. SECTORUL FINANCIAR ........................................................................................................................... 10
Piețele de capital și investițiile în portofoliu ................................................................................................. 10
Schimbul valutar și Remitențele ................................................................................................................... 10
Politici valutare.......................................................................................................................................... 10
Politici de remitențe .................................................................................................................................. 10
7. ÎNTREPRINDERILE DEȚINUTE DE STAT .............................................................................................. 11
8 . CORUPŢIA .................................................................................................................................................. 11
9 . MEDIUL POLITIC ȘI DE SECURITATE .................................................................................................. 11
Bibliografie ....................................................................................................................................................... 13

2
Introducere
China rămâne una dintre primele destinații pentru investițiile străine directe globale; cu toate
acestea, multe sectoare ale economiei Chinei rămân închise investițiilor străine. China a folosit
istoric Catalogul pentru orientarea investițiilor străine în industrii, cunoscut și ca "Catalogul
investițiilor străine" (CIS), pentru segmentarea investițiilor străine în categorii "încurajate",
"restrânse" sau "interzise". În iunie 2017, China a lansat o versiune actualizată a catalogului care a
fost privit ca o "listă negativă" la nivel național. Astfel, domeniile incurajate pentru investitii au
devenit: prelucrarea uleiului comestibil;cultura orezului, producerea de făină si zahăr și prelucrarea
porumbului; producerea de biocombustibili; evaluări de credit și servicii de evaluare; și fabricarea
motocicletelor. Cu toate acestea, industriile importante și cheie au rămas limitate la investițiile
străine, inclusiv serviciile financiare, cultura, mass-media, telecomunicațiile, vehiculele și
echipamentele de transport.
China are un sistem restrictiv de aprobare a investițiilor străine, care protejează întreprinderile
chineze ineficiente și monopoliste din multe industrii - în special întreprinderile de stat și alte
întreprinderi considerate "campioni naționali" - de concurența companiilor private și străine. În plus,
investitorii străini se confruntă cu o lipsă de transparență și o lipsă a statului de drept în sistemele de
judiciare si de control ale Chinei, inclusiv practicile discriminatorii, aplicarea selectivă a
reglementărilor și o justiție supusă intervenției guvernului chinez și Partidului Comunist Chinez.Mai
mult decât atât, politicile industriale ale Chinei, cum ar fi Made in China 2025 (MIC 2025), se
bazează pe aplicarea insuficientă a drepturilor de proprietate intelectuală, pe transferurile de
tehnologie forțată și pe discriminarea în mod frecvent a companiilor și brandurilor străine de catre
produsele locale în industrii cheie din domeniul hi-tech.

3
1. DESCHIDEREA ȘI RESTRICȚIILE ASUPRA INVESTIȚIILOR
STRĂINE
Politici de investiții străine directe
Istoric, investițiile străine directe au jucat un rol esențial în dezvoltarea economică a Chinei. China
restricționează în continuare investițiile străine în mai multe sectoare prin impunerea unor acorduri
de joint-venture cu companiile chineze, limitând controlul investițiilor străine prin restrângerea
drepturilor acționarilor sau, în unele industrii, interzicerea directă a investițiilor străine. Cu toate
acestea, oficialii guvernamentali continuă să încurajeze investițiile străine pentru a dezvolta în
continuare segmentele economiei Chinei. Datorită creșterii stagnante a investițiilor străine directe în
ultimii ani, împreună cu un decalaj semnificativ în ceea ce privește capacitățile tehnologice și de
forță de muncă, oficialii guvernului chinez au promovat în mod public ISD promițând extinderea
accesului pe piata investitorilor străini, și reglementare juridica pentru a spori concurența pe piață.
În plus față de preocupările privind accesul pe piață, dorința Chinei de a oferi condiții de concurență
echitabilă pentru companiile străine este adesea pusă la îndoială. Investitorii străini își exprimă
îngrijorarea față de climatul investițional actual al Chinei, inclusiv: utilizarea pe scară largă a
politicilor industriale pentru a proteja firmele interne prin subvenții, finanțarea preferențială și
aplicarea selectivă a legislației și reglementărilor; protecțieaslabă și nerespectarea drepturilor de
proprietate intelectuală; corupţie; legi antimonopol discriminatorii și netransparente, care impun
companiilor să acordeconcurenților chinezi licențe tehnologice la prețuri inferioare prețurilor de
piață; și un sistem juridic incorect lipsit de transparență și de supremație a legii. Alte legi și
reglementări, inclusiv Legea antiterorismului din 2015 și Legea privind securitatea informatică,
împiedică firmele chineze locale să achiziționeze tehnologie de origine străină, ridicând îngrijorarea
că China a inapoiat asupra reformelor pentru a deschide în continuare investiții străine.

Limite privind controlul străin și dreptul la proprietate privată și înființare

Catalogul de investiții străine guvernează "faza de investiție străină" sau "accesul pe piață", prin
includerea anumitor sectoare economice ca fiind "încurajate", "restricționate" sau "interzise" atunci
când este vorba de investiții străine. În iunie 2017, guvernul chinez a reînmatriculat CIS-ul ca pe o
"listă neagra la nivel național".
CIS-ul din 2017 a făcut liberalizări minore în industria prelucrătoare (echipamente de transport
feroviar, echipamente pentru automobile, sateliți civili, prelucrarea semințelor și a altor produse
alimentare), servicii (exploatarea transportului pe autostrăzi, transport maritim, evaluarea creditelor,
contabilitate / audit) (explorarea gazelor și a petrolului, a metalelor prețioase și a unor zacaminte
rare). Deși liberalizările modeste au fost salutate de către companiile din SUA, mulți investitori
străini au fost copleșiți și dezamăgiți de lipsa de ambiție în ceea ce privește liberalizarea accesului
pe piață, subliniind că noi liberalizari au fost în principal în industriile pe care deja le domină
companiile chinezești locale.
Restricții de proprietate
În categoria "restricționată" a CIS, anumite ramuri de activitate necesită asociații în participație,
impun cerințe de control care presupun ca o investiție să fie condusă de un cetățean chinez și să
aplice plafoane specifice de capital.
Exemple de domenii care necesită o societate mixtă în participațiune sau un joint-venture cooperativ
pentru investiții străine:

4
  Explorarea și exploatarea petrolului și a gazelor naturale;
 Instituțiile de învățământ preșcolar, de liceu general și de învățământ superior (care trebuie,
de asemenea, să fie conduse de un partener chinez);
 Productie de filme si programe de televiziune si radio;
 Companiile aviatice generale;
 Investigatii de piata;
 Înființarea de instituții medicale; și
 Producerea de vehicule comerciale si de pasageri.
Exemple de investiții străine care necesită controlul chinezesc includ:
 Companii de transport naval (interne);
 Construcția și operarea aeroporturilor civile;
 Construcția și funcționarea centralelor nucleare;
 Înființarea și funcționarea cinematografelor;
 Selectarea și cultivarea de noi soiuri de grâu și semințe de porumb; și
 Companiile publice de transport aerian.
Aceste restricții de investiții obligă adesea investitorii străini să transfere tehnologia partenerilor
chinezi ca o condiție prealabilă pentru accesul pe piață, oferind acestora beneficii
extraordinare. Deși astfel de practici sunt în mod explicit împotriva regulilor OMC, companiile
străine au raportat că în multe sectoare, aceste dictate și decizii se fac în spatele ușilor închise și,
prin urmare, sunt dificil de atribuit ca politici oficiale ale guvernului chinez. În plus, procesul de
aprobare a investițiilor străine rămâne netransparent în ceea ce privește acordarea licențelor și alte
măsuri de aprobare, acordând autorităților chineze o largă putere de a impune condiții specifice
afacerii dincolo de cerințele legale scrise, depunând efort evident pentru a sprijini capacitățile
tehnologice ale concurenților locali.

Alte revizuiri privind politica de investiții

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)
China nu este membră a OCDE. Consiliul OCDE a decis să stabilească un program pentru dialog și
cooperare cu China în octombrie 1995. Cea mai recentă revizuire a politicii de investiții a OCDE
pentru China a fost finalizată în 2008. Revizuirea politicii de investiții a OCDE a remarcat faptul că
schimbările de politică în China între 2006 și 2008 au înăsprit restricțiile privind investițiile directe,
inclusiv fuziunile și achizițiile transfrontaliere.
Organizația Mondială a Comerțului (OMC)
China a devenit membru al OMC în 2001. Aderarea la OMC a sporit creșterea economică a Chinei
și a avansat reformele sale legale și guvernamentale. Cel de-al șaselea și cel mai recenttraport
privind investiţiile din cadrul OMC pentru China a fost finalizat în 2016. Acesta a subliniat
schimbările majore dintre CIS-urile din 2011 și 2015. Analiza comerțului a mai arătat că China
încurajează investițiile străine directe, precum și societățile mixte între companii chineze și străine,
în special în domeniul cercetării și dezvoltării. Raportul a mai menționat că transferul de tehnologie,
deși nu este o cerință pentru aprobarea investițiilor, este o practică larg acceptată de autoritățile
chineze.

Facilitarea afacerilor
Înregistrarea unei afaceri în China poate fi dificilă. Banca Mondială a clasat China pe locul 78 din
190 de economii în ceea ce privește ușurința de a face afaceri și a 93-a pentru a începe o afacere. În

5
Shanghai și Beijing, cel puțin 11 proceduri sunt necesare pentru a iniţia o afacere, cu un calendar
mediu de peste 30 de zile pentru a finaliza procesul de înregistrare. Etapele de înregistrare a unei
afaceri includ aprobarea pentru numele unei companii, o licență de afaceri aprobată de Administrația
de Stat pentru Industrie și Comerț (ASIC), un certificat de cod al organizațieieliberat de Biroul de
Supraveghere a Calității și Tehnologiei, înregistrarea la birourile fiscale provinciale și locale , un
sigiliu al companiei eliberat de departamentul de poliție, înregistrarea la biroul local de statistică, un
cont bancar local, autorizația de tipărire sau cumpărare a facturilor și chitanțelor și înregistrarea la
Ministerul Resurselor Umane și Securității Sociale, la Centrul de asigurări sociale.
Înregistrarea Întreprinderilor Guvernamentale (ÎÎG), o inițiativă a Conferinței Națiunilor Unite
pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), a dat Chinei un punctaj de 1,5 din 10 pe site-ul său pentru
înregistrarea și obținerea unei licențe de afaceri. SAIC este principalul organism guvernamental care
aprobă licențele de afaceri, iar în conformitate cu ÎÎG, site-ul ASIC nu dispune nici de informații de
bază, cum ar fi ce să faci și cum să o faci pentru a inregistra o întreprindere .
Consiliul de Stat din ultimii ani a redus birocrația prin eliminarea a sute de licențe administrative și
prin delegarea puterii de autorizare administrativă într-o serie de sectoare. Numărul de proiecte de
investiții supuse aprobării guvernului central a scăzut cu peste 75%. Consiliul de Stat a creat, de
asemenea, un site web în limba engleză, care este mai ușor de utilizat decât site-ul ASIC, pentru a
ajuta investitorii străini care doresc să facă afaceri în China.
Departamentul de Administrare a Investițiilor Străine din cadrul Ministerului
Comerţului(MOFCOM)este responsabil pentru promovarea investițiilor străine în China, inclusiv
activitățile de promovare, coordonarea cu agențiile de promovare a investițiilor la nivel provincial și
municipal, angajarea în organizațiile economice internaționale și asociațiile de afaceri și efectuarea
de cercetări legate de investițiile străine directe în China.
În ciuda eforturilor recente ale guvernului chinez de a simplifica procedurile de înregistrare a
afacerilor, companiile străine se plâng încă de provocările cu care se confruntă atunci când
înființează o afacere, inclusiv problemele de înregistrare și licențiere. În plus, companiile americane
se plâng că sunt tratate în mod diferit față de companiile naționale atunci când instalează o investiție,
care reprezintă o barieră pentru accesul pe piață pentru companiile americane. Numeroase companii
oferă consultanță, servicii juridice și contabile pentru înființarea în totalitate a întreprinderilor
străine, a întreprinderilor de parteneriat, a asociațiilor în participațiune și a reprezentanțelor.

2. ACORDURILE BILATERALE DE INVESTIȚII ȘI TRATATELE

DE IMPOZITARE
Tratatele bilaterale de investiții (BIT) sau acordurile de liber schimb (ALS)
China are în prezent 109 BIT-uri în vigoare și mai multe acorduri de liber schimb cu un capitol
privind investițiile. Aceste acorduri acoperă exproprierea, tratamentul ,,celei mai favorizate națiuni”
și repatrierea veniturilor din investiții și arbitrajul. Statele Unite și China s-au angajat activ în
negocierile BIT din octombrie 2012 până în ianuarie 2017. China se află în prezent în negocieri cu
Uniunea Europeană (UE) și ambele au anunțat în comun că ofertele de acces pe piață vor fi
schimbate la summitul UE-China din iulie 2018.
În plus față de BIT, China are, de asemenea, 17 acorduri de liber schimb cu partenerii comerciali și
de investiții.Partenerii chinezi ai ALS existenți sunt Maldive, Georgia, ASEAN, Republica Coreea,
Pakistan, Australia, Singapore, Pakistan, Noua Zeelandă, Chile, Peru, Costa Rica, Islanda, Elveția,

6
Hong Kong, Macao și Taiwan. China și-a încheiat acordurile de liber schimb cu Maldive și Georgia
în 2017.

3. REGIMUL JURIDIC

Transparența sistemului de reglementare

Banca Mondială a evaluat guvernarea Chinei prin furnizarea unui scor de 2 din 6 puncte. Banca
Mondială atribuie scorul relativ scăzut, având în vedere instanțele imparțiale, care nu au legi și
reglementări într-un loc accesibil care este actualizat în mod regulat, lipsa evaluărilor de impact
efectuate înainte de emiterea unei noi legi , și alte preocupări privind comentariile publice și
transparența.
Accesul la resursele online străine - inclusiv știrile, serviciile de afaceri bazate pe cloud și rețelele
virtuale private (VPN) - sunt din ce în ce mai restricționate fără recunoaștere oficială sau
explicație. Investitorii din străinătate au raportat, de asemenea, amenințările cu represalii din partea
autorităților de reglementare guvernamentale pentru acțiunile întreprinse de Statele Unite și de alte
guverne străine la OMC sau alte forumuri juridice.
Pentru contabilitate, companiile chineze trebuie să utilizeze standardele chineze de contabilitate
pentru întreprinderi (ASBE) pentru toate rapoartele financiare din China continentală. Companiile
listate în străinătate (inclusiv în Hong Kong) pot alege să utilizeze ASBE, Standardele Internaționale
de Raportare Financiară sau Standardele de Raportare Financiară din Hong Kong.

Considerații internaționale de reglementare

China este membră a OMC din 2001. Ca parte a acordului său de aderare, China a fost de acord să
notifice Comitetului OMC privind barierele tehnice în calea comerțului

Sistemul juridic și independența judecătorească

Sistemul juridic chinez se bazează pe un model de drept civil care a împrumutat foarte mult din
sistemele juridice din Germania și Franța, dar păstrează caracteristicile juridice locale
chineze. Regulile care guvernează activitățile comerciale sunt prezente în diverse legi, reglementări
și interpretări judiciare, printre care legea civilă a Chinei, legea contractelor, dreptul întreprinderilor
de parteneriat, legea securității, legea asigurărilor, legea privind falimentul întreprinderilor, dreptul
muncii și Interpretarea Curții Supreme a Poporului privind mai multe aspecte referitoare la aplicarea
legii contractelor.
În timp ce Constituția Chinei și diferitele legi oferă un temei juridic pentru independența instanței
sau exercitarea puterii adjudecante fără intervenția organelor administrative, a organizațiilor publice
și / sau a persoanelor puternice, în practică, instanțele judecătorești sunt puternic influențate de
autoritățile de reglementare din China și de PCC.
Motivele interferenței pot include:
 Curțile se află sub jurisdicția administrațiilor locale
 Judecătorii din China au funcții administrative și sunt trataţi ca funcționari administrativi;
 PCC este responsabilă cu numirea, concedierea, transferul și promovarea funcționarilor
administrativi;
 Constituția Chinei prevede că legiuitorii locali numesc și supraveghează instanțele; și
 Corupția poate, de asemenea, să influențeze deciziile instanțelor locale.

7
Legea concurenței și anti-trust

China folosește un sistem complex de legi, regulamente și orientări specifice, atât la nivel central,
cât și la nivel provincial, care influențează sectorul economic, uneori ca un monopol, semi-monopol
sau un oligopol autorizat. Aceste măsuri sunt deosebit de frecvente în sectoarele cu resurse
intensive, cum ar fi electricitatea și transportul, precum și în sectoarele care doresc o acoperire
națională unificată, cum ar fi telefonia fixă și serviciile poștale. De asemenea, măsurile vizează
sectoare pe care guvernul le consideră vitale pentru securitatea națională și stabilitatea economică,
inclusiv apărarea, energia și sectorul bancar. Exemple de astfel de legi și reglementări includ Legea
privind energia electrică (1996), Legea aviației civile (1995), Regulamentul privind
telecomunicațiile (2000), Legea poștală (modificată în 2009), Legea căilor ferate (1991), şi altele.
Legea anti-monopol

Legea anti-monopol din China (AML) a intrat în vigoare la 1 august 2008. AML deleagă aplicarea
antitrust a trei agenții: MOFCOM pentru a examina concentrațiile; Comisia Natională de Dezvoltare
şi Reforme (CNDR) să revizuiască acordurile de cartel, abuzul de poziție dominantă și abuzul de
competențe administrative centrate pe stabilirea prețurilor produselor; și ASIC pentru a revizui
aceleași tipuri de activități ca și CNDR atunci când aceste activități nu sunt legate direct de
prețuri. În plus, AML a înființat Comisia anti-monopol pentru a asigura supravegherea, expertiza și
coordonarea între diferitele părți interesate și agențiile de aplicare. După ce AML a fost adoptată, a
devenit evidentă necesitatea de a clarifica anumite părți ale legii, determinând MOFCOM, CNDR,
ASIC și alte ministere și agenții guvernamentale chineze să formuleze orientări de implementare,
reguli departamentale și alte măsuri.

Exproprierea și compensarea

Legea chineză interzice naționalizarea întreprinderilor investitorilor străini cu excepția situației

"unor circumstanțe speciale". Oficialii chinezi au afirmat că aceste circumstanțe pot include atunci
când există o componentă de securitate națională sau când o investiție reprezintă un obstacol în calea
realizării unui proiect de inginerie civilă. Cu toate acestea, legea chineză nu definește circumstanțele
speciale care ar conduce la naționalizarea unei investiții străine. Legea chineză, în timp ce cere
compensarea investițiilor străine expropriate, nu indică ce metodă sau formulă să se utilizeze pentru
calcularea valorii investiției străine.

4. POLITICI INDUSTRIALE
Stimulente de investiții
Diferitele localități proiectează pachete preferențiale cum ar fi impozitele reduse ale veniturilor,
resursele și beneficiile de utilizare a terenurilor, taxele de import / export reduse, tratamentul special
pentru obținerea serviciilor de infrastructură de bază, aprobările guvernamentale raționalizate și
finanțarea pentru lansarea inițială, pentru atragerea investițiilor străine. Adesea, aceste pachete vor
stipula că un investitor străin trebuie să îndeplinească anumite cerințe privind exportul, conținutul
local, transferul de tehnologie și alte cerințe, ca parte a pachetului de investiții preferat. Tratamentul
preferențial apare adesea în zone economice speciale, zone de dezvoltare și parcuri științifice, de
obicei în sectoare specifice pe care guvernul le-a identificat pentru sprijinul politic, cum ar fi
tehnologia și producția avansată.
8
Nu există interdicții exprese împotriva firmelor străine care participă la programe de cercetare și
dezvoltare finanțate de guvernul chinez. De fapt, oficialii chinezi au promis în mod
public investitorilor străini acces egal la politici preferențiale în cadrul inițiativei MIC 2025 pentru a
ajuta China să își transforme economia într-o economie bazată pe inovare. În aceste sectoare de
producție high-tech și avansate, China are nevoie de investiții străine, deoarece nu are capacitatea,
experienţa și know-how-ul tehnologic pentru a efectua cercetări avansate sau pentru a produce
tehnologii avansate în industriile bazate pe inovare. Fișa de parcurs a MIC 2025 din China include
obiective pentru următoarele industrii: tehnologia informației de ultimă generație, mașini-unelte
avansate pentru controlul numeric și robotică, echipamente aerospațiale, echipamente și nave de
inginerie maritimă, vehicule noi, energie electrică, agricultură, biofarmaceutice și echipamente
medicale. Investițiile străine joacă un rol important în a ajuta China să avanseze lanțul valoric al
producției. Cu toate acestea, există un număr mare de sectoare economice pe care China le consideră
sensibile, datorită unor preocupări generale de securitate națională, inclusiv "securitatea economică",
care pot închide efectiv investițiile străine în aceste sectoare.

5. PROTECȚIA DREPTURILOR DE PROPRIETATE

Proprietate reală
Companiile străine s-au plâns de mult timp că sistemul juridic chinez, responsabil pentru medierea
achiziționării și dispoziției de proprietate, a protejat inconsecvent drepturile legale de proprietate
imobiliară ale străinilor.
Terenul este în întregime deținut de stat. Statul poate emite contracte de închiriere pe termen lung
persoanelor fizice și companiilor, inclusiv străinilor, sub rezerva multor restricții. Legea privind
proprietatea Chinei stipulează că drepturile de proprietate rezidențială vor fi reînnoite automat, în
timp ce subvențiile comerciale și industriale vor fi reînnoite dacă reînnoirea nu este în contradicție
cu alte creanțe de interes public. Un număr de investitori străini au raportat că drepturile lor de
utilizare a terenurilor au fost revocate și date dezvoltatorilor pentru a construi cartiere construite de
oficiali guvernamentali. Investitorii se plâng de multe ori că despăgubirea în aceste cazuri a fost
nominală.
Legea privind valori mobiliare din China definește drepturile debitorului și ale garantului, inclusiv
drepturile la ipotecarea anumitor tipuri de proprietăți și alte active corporale, inclusiv închirieri pe
termen lung. Legea chineză nu interzice străinilor să achiziționeze datorii neperformante, care pot fi
achiziționate numai prin intermediul firmelor de administrare a activelor de stat. Cu toate acestea, în
practică, oficialii chinezi utilizează adesea obstacole birocratice care limitează capacitatea străinilor
de a lichida activele, descurajând în continuare achiziția străină a datoriei neperformante.

Drepturi pentru proprietate intelectuala

În urma aderării la OMC, China a actualizat multe dintre legile și reglementările sale pentru a se
conforma Acordului privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț
(TRIPS) și altor acorduri internaționale, însă aplicarea eficientă a legilor și regulamentelor privind
drepturile de proprietate intelectuală din China rămâne o provocare semnificativă.
În general, sancțiunile penale impuse de instanțele chineze pentru încălcarea drepturilor de
proprietate intelectuală nu sunt aplicate pe o bază frecventă și suficient de consistentă pentru a
descuraja în mod semnificativ încălcările în acest sens. În plus, atunci când sunt emise sancțiuni
administrative, baza sancțiunilor este incoerentă și netransparentă, iar sancțiunile aplicate sunt
9
nesemnificative, slăbind în continuare orice efect de descurajare. Extinderea instanțelor din China
specializate în domeniul IP reflectă creșterea gradului de conștientizare a drepturilor de proprietate
intelectuală; totuși, premiile pentru prejudicii rămân scăzute, ceea ce face ca litigiile civile împotriva
încălcării DPI să fie o opțiune cu efect limitat.

6. SECTORUL FINANCIAR
Piețele de capital și investițiile în portofoliu
Conducerea Chinei a declarat că urmărește să construiască o piață de capital modernă, foarte
dezvoltată și pe mai multe niveluri. Împrumuturile bancare continuă să furnizeze majoritatea
opțiunilor de creditare (aproximativ 70%) pentru companiile chineze, deși alte surse de capital, cum
ar fi obligațiunile corporative, împrumuturile de încredere, finanțarea de capital și capitalul privat,
își extind rapid domeniul de aplicare, . Autoritățile de reglementare din China utilizează în mod
regulat metode administrative pentru controlul creșterii creditului, deși instrumentele bazate pe
piață, cum ar fi politica privind rata dobânzii, joacă un rol din ce în ce mai important.

Schimbul valutar și Remitențele

Politici valutare
Deși poziția oficială a băncii centrale este că societățile cu documentație adecvată ar trebui să poată
desfășura în mod liber o afacere, în practică, companiile au raportat provocări și întârzieri în
obținerea de tranzacții valutare aprobate de sucursalele de reglementare subnaționale. Astfel de
incidente au loc pe fondul anunțurilor că Administrația de Stat pentru Schimb Valutar (SAFE) a
emis îndrumări pentru a întări controlul asupra ieșirilor din valută datorită schimbului valutar al
Chinei în scădere rapidă
Regulile chineze de schimb valutar plasează limita maximă de convertire în alte valute pentru
persoanelor fizice la aproximativ 50.000 USD în fiecare an și să le restricționeze transferul direct al
RMB în străinătate fără aprobarea prealabilă din partea SAFE. În 2017, autoritățile au restricționat
în continuare retragerile de valută în străinătate prin interzicerea vânzărilor de produse de asigurare
de viață și prin limitarea retragerilor de carduri de credit la 5 000 USD pe tranzacție. SAFE nu a
redus această cotă, dar în perioadele de ieșiri de capital mai mari decât cele normale băncile sunt
informate de SAFE că ar trebui să sporească controlul cererilor persoanelor fizice asupra valutei
străine și să solicite documente suplimentare care să clarifice utilizarea intenționată a fondurilor, de
încetinire a ieșirilor de capital.
Politici de remitențe
Următoarele operațiuni nu necesită aprobarea SAFE: cumpărarea și remiterea valutei străine ca
urmare a reducerii capitalului, a lichidării sau a repatrierii anticipate a unei investiții într-o
întreprindere deținută în străinătate sau ca rezultat al transferului de capitaluri proprii într-un FIE o
entitate internă chineză sau o persoană fizică în care venitul legal obținut în China este reinvestit.
Remiterea profiturilor și a dividendelor de către FIE nu este supusă unor limitări de timp, însă FIE
trebuie să prezinte o serie de documente băncilor desemnate pentru revizuire și aprobare. Perioada
de revizuire nu este fixă și se finalizează frecvent în decurs de una sau două zile lucrătoare de la
depunerea documentelor complete. În ultimul an, această perioadă sa prelungit în perioadele de ieșiri
de capital mai mari decât cele normale, când guvernul consolidează controalele de capital.

10
Politicile privind remitențele nu s-au modificat substanțial, deoarece SAFE a simplificat unele
reglementări în ianuarie 2014, transferând multe proceduri de revizuire și aprobare către
bănci. Firmele care transferă profituri la sau sub 50 000 dolari SUA pot face acest lucru fără a
trimite documente băncilor spre examinare. Pentru remitențele care depășesc 50.000 USD, firma
trebuie să prezinte documente fiscale, precum și decizia oficială din partea conducerii sale de a
distribui profiturile.

7. ÎNTREPRINDERILE DEȚINUTE DE STAT

China are aproximativ 150 000 de companii de stat, dintre care aproximativ 50 000 (33%) sunt
deținute de guvernul central, iar restul de guvernele locale. Administrația centrală controlează și
administrează în mod direct 97 de firme de stat strategice prin intermediul Comisiei de supraveghere
și administrare a activelor de stat (SASAC), dintre care circa 60 sunt cotate la bursă la nivel național
și / sau internațional. Întreprinderile de stat, atât centrale, cât și locale, reprezintă 30-40% din PIB
total și aproximativ 20% din totalul ocupării forței de muncă din China. Procentul veniturilor din ÎS
cheltuite pentru cercetare și dezvoltare nu este cunoscut.ÎS se regăsesc în toate sectoarele economiei,
de la turism până la industria grea.
Cele mai importante companii de stat din China beneficiază de politici guvernamentale preferențiale
care vizează dezvoltarea unor "campioni naționali" mai mari și mai puternici. ÎS-urile beneficiază de
un acces favorabil la resursele economice esențiale (terenuri, hidrocarburi, finanțe, telecomunicații și
electricitate) și exercită puteri considerabile pe piețe precum oțelul și mineralele. Societățile
comerciale participante au beneficiat de mult timp de un acces preferențial la credite și capacitatea
de a emite acțiuni și datorii tranzacționate public. De asemenea, întreprinderile de stat nu fac
obiectul acelorași sarcini fiscale ca și concurenții din sectorul privat. Potrivit unor academicieni
chinezi, guvernele provinciale și-au folosit puterea de a manipula politicile industriale și de a refuza
licențele de exploatare investitorilor interni și străini, pentru a convinge proprietarii reticenți să-și
vândă suitorii mai mari.

8 . CORUPŢIA
Corupția rămâne endemică în China. Lipsa unei prese independente, împreună cu lipsa de
independență a anchetatorilor de corupție, care răspund și sunt administrați de PCC, toate împiedică
aplicarea transparentă și consecventă a eforturilor anticorupție.
Legile anti-corupție chineze au sancțiuni stricte pentru mită, inclusiv acceptarea mitei, care este o
infracțiune penală pedepsită până la închisoare pe viață sau moarte în circumstanțe "deosebit de
grave". Oferirea de mită presupune o pedeapsă maximă de până la cinci ani în închisoare, cu
excepția cazurilor cu circumstanțe "deosebit de grave", când pedeapsa se poate extinde până la
închisoare pe viața.

9 . MEDIUL POLITIC ȘI DE SECURITATE

Riscul violenței politice îndreptate împotriva companiilor străine care operează în China rămâne
scăzut. În fiecare an, organizațiile guvernamentale de supraveghere raportează zeci de mii de
proteste în întreaga China. Guvernul este capabil să facă față protestelor fără violență, dar având în
vedere volumul de proteste anual, potențialul de apariție a violențelor este real. Protestele violente,
deși rare, au implicat, în general, tensiuni etnice, rezidenții locali care protestează oficialitățile
11
corupte, preocupările legate de protecția mediului și siguranța alimentară, proprietățile confiscate și
disputele privind salariile neplătite.
În ultimii ani, numărul tot mai mare de proteste corporative a crescut, adesea pentru că muncitorii
lipsiți de drept și managerii de nivel mediu consideră că nu au fost incluși în procesul decizional. Au
existat, de asemenea, unele cazuri de oameni de afaceri străini cărora li sa refuzat permisiunea de a
părăsi China în legătură cu disputele comerciale în curs de desfășurare. Autoritățile chineze au
autoritatea largă de a interzice călătorilor să părăsească China (cunoscută sub numele de "interdicția
de ieșire") și au impus interdicții de ieșire pentru a obliga cetățenii americani să soluționeze litigiile
de afaceri, să soluționeze ordinele instanțelor sau să faciliteze anchetele guvernamentale. Persoanele
care nu sunt direct implicate în proceduri judiciare sau sunt suspectate de a fi îndreptățite au fost, de
asemenea, supuse unor interdicții de ieșire lungi pentru a obliga membrii familiei sau colegii lor să
coopereze cu instanțele chineze sau cu investigații.Interdicțiile de ieșire sunt adesea emise fără
notificarea cetățeanului străin sau fără recursul juridic clar de a contesta decizia de interzicere a
ieșirii.

12
Bibliografie
1. Harry Harding:The Investment Climate in China

2. US DEPARTMENT OF STATE: BUREAU OF ECONOMIC AND BUSINESS AFFAIRS

2018 Investment Climate Statements Report

3. Ян Шэнлун ОСОБЕННОСТИ ФОРМИРОВАНИЯ СОВРЕМЕННОЙ КИТАЙСКОЙ

МОДЕЛИ ИНВЕСТИЦИОННОГО КЛИМАТА

13