CUPRINS:

1. Introducere .....................................................................................................3
2. Conceptul de investiții ...................................................................................4
3. Evoluția fluxului de investiții în Republica Moldova ..................................7
4. Căile de stimulare şi dezvoltare a investițiilor în Republica Moldova
.......12
5. Concluzii ........................................................................................................16
6. Bibliografie ....................................................................................................17
 1. Introducere

Procesul investițional a fost și rămâne un proces complex care înglobează totalitatea

activităților și operatiilor întreprinse pentru plasarea de capitaluri, în vederea realizării și
punerii în funcțiune a unor obiective economice, sociale ori de altă natură. Element esențial al
procesului investițional, este decizia de investiții care cercetează expresia unui act rațional,
coerent, luat pe baza interpretării judicioase a unor date și informații ce se culeg și se
prelucrează, în scopul adoptării unei soluții care să conducă la realizarea obiectivului.
Toate activitățile omului, tot ceea a întreprins și întreprinde pentru a-și depăși condiția,
a prospera înseamnă investiție. Investiția este importantă în constituirea averii și a securității
financiare, asigurând că banii câștigați capătă putere. Dacă investiția este eficientă, atunci
crește și capacitatea productivă a economiei, cum ar fi investițiile în tehnologii noi și capital,
iar prin aceasta sporește productivitatea muncii și se formează noi locuri de muncă.
Investițiile stimulează creșterea cererii și ofertei, respectiv cresc veniturile și
consumul, care la rândul lor, duc la majorarea produsului intern brut pe termen lung, reducând
inflația. Creșterea economică este un proces actual pentru o economie și foarte important, iar
cu ajutorul investițiilor acest proces poate fi atins în timp redus și în valori mai mari.
Un rol decisiv în cadrul creşterii şi dezvoltării economice îl au investiţiile străine. Este
recunoscut şi tratat benefic efectul de antrenare şi multiplicare al acestora. Investiţiile străine
vin să completeze necesarul de resurse interne şi să dezvolte factorii competitivi de producţie.
Acest lucru poate fi asigurat însă numai în cadrul unui climat investiţional adecvat, bazat pe
politici şi reforme transparente, coerente şi competitive de atragere a capitalului străin.
Dezvoltarea economică a Republicii Moldova în secolul XXI a pornit de la un proces
continuu de investiții acestea având un puternic efect de antrenare în sectoarele economiei
naționale. Rolul investițiilor asupra creșterii economice se indentifică prin avantajele de care
poate beneficia din plin Republica Moldova: atragerea investițiilor însoțită de transferul
experienței practice și a artei de gestiune a tehnologiilor know-how; investițiile străine directe
posedă caracteristica efectului de multiplicator, ce pozitiv se reflectă nu doar asupra ramurilor
industriale ci și asupra altor sectoare ale economiei naționale; se acutizează concurența și sunt
favorizate dezvoltarea business-ul mic și mijlociu; în cazul organizării corecte, stimulării și
amplasării raționale a investițiilor străine directe este posibilă accelerarea stabilității social-
economice și diminuarea gradului de corupție economică a tării.

2
 2. Conceptul de investiţii

Noțiunea de investiții a reușit să-și păstreze contemporaneitatea încă din cele mai
vechi timpuri, fiind argumentată prin consecințele pozitive pe care le generează în sectoarele
în care au fost aplicate. În economia unei țări investițiile pot apărea sub mai multe forme și
diferite aspecte, rolul lor fiind studiat în diverse lucrări. În general, investițiile sunt alocate cu
scopul creșterii stabilității social-economice cu condiția ca acestea să fie corect dirijate,
rațional gestionate și eficient organizate.
Cuvântul „investire” este de origine latină (investire = a îmbrăca, a acoperi) şi a apărut
în limbajul economic, cu sensul de a face un efort bănesc iniţial pentru atingerea unor scopuri
ulterioare. S-ar părea că însăşi etimologia cuvântului „investire” ne sugerează semnificaţia
acestui fenomen. Însă, analizând definiţiile existente în literatura clasică şi contemporană, se
constatatează că „investiţiile” sunt tratate în mod diferit.
Conform dicționarului de economie investiția este definită ca „totalitatea cheltuielilor
pentru cumpărarea bunurilor de capital”.
Conform Legii nr. 81-XV din 18.04.2004 cu privire la investiţiile în activitatea de
întreprinzător al Republicii Moldova, investiţia este definită ca „totalitate de bunuri (active)
depuse în activitatea de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe baza
contractului de leasing financiar, precum şi în cadrul parteneriatului public-privat, pentru a se
obţine venit”.
Noțiunea de investiții este sinonimă cu: alocare, plasare, dotare, iar într-un sens mai
restrâns (financiar) reprezintă o cheltuială făcută pentru obținerea de bunuri materiale cu
valoare mare și cu durată de folosință îndelungată, care este privită diferit, în funcție de
politica economică a fiecărei țări.
Investițiile sunt menite să asigure desfășurarea mai bună și dezvoltarea activității
economice, financiare, bancare, culturale; contribuie la relansarea dezvoltării agenților
economici prin diverse modalități, precum sunt retehnologizarea proceselor de producere și
implementarea tehnologiilor avansate și a inovațiilor. Totodată, este influențat și gradul de
ocupare a forței de muncă: sporește cererea de bunuri și servicii fiind influențate de creșterea
numărului de angajați și obținerea salariilor oferite de investitorii străini care sunt superioare
celor oferite de economia națională; efortul de creștere și instruire a tinerei generații constituie
o investiție continuă; construcțiile de bunuri pentru folosință îndelungată, achizițiile de titluri
și active financiare la fel constituie forme concrete, reale de diversificare a investițiilor.

3
 În general, investiția poate fi determinată ca o plasare financiară, obiectivul principal
fiind obținerea veniturilor sau dobânzilor din cumpărarea activelor pe termen lung. Aceasta
poate fi privită în mai multe sensuri. În sens contabil, investițiile apar sub forma unor active
care vor condiționa conturi curente de profituri și cheltuieli de exploatare. În sens financiar,
investițiile promit obținerea veniturilor mai mari sigure și disponibile în viitor, prin eforturi
bănești existente.
În economia unei întreprinderi sau a unui stat investiţiile pot aparea sub mai multe
forme. Acestea pot să difere din puct de vedere a proprietarului: private sau publice, din punct
de vedere a apartenenţei regionale: interne sau externe şi din punct de vedere a sursei de
finanţare: investiţii autohtone sau investiţii străine directe care urmăresc scopul de a controla
o întreprindere în afara teritoriului naţional.
Nevoia de capital şi de investiţii care se ridică la un nivel mult peste posibilităţile
economice actuale impune ca o condiţie obiectivă apelarea la capitalul străin sub forma
atragerii de investiţii directe de capital, caracteristică comună tuturor statelor ex-comuniste.
În acest sens, există deja un interes de ambele părţi, atât din partea investitorului şi
capitalului străin, cât şi din partea investitorilor interni.
Există o mulţime de definiţii ale investiţiilor străine directe. Potrivit FMI „investiţiile
străine directe sunt investiţii care sunt efectuate pentru a achiziţiona o participare importantă
într-o întreprindere, operînd într-o altă economie decât cea a investitorului, scopul acestuia
fiind acela de a dobândi un rol efectiv în managementul întreprinderii”.
Investițiile au un rol important în dezvoltarea economică, în principal, la următoarele
aspecte:
- susţin creşterea economică, fapt ce se realizează diferenţiat în funcţie de forma pe care
o îmbracă investiţia străină directă;
- contribuie la cresterea economica prin mărirea volumului investiţiilor şi creşterea
eficienţei acestora, în timp ce în cadrul modelului endogen, investiţiile străine directe
asigură creşterea prin dispersarea tehnologiilor dinspre economiile dezvoltate spre
ţările-primitoare;
- au un efect pozitiv atunci când ţara primitoare deţine o categorie de forţă de muncă cu
un nivel înalt de educaţie;
- investiţiile străine oferă finanţe pentru uz local şi naţional prin achitarea impozitelor
directe şi indirecte de către angajați, direct şi indirect şi prin achitarea impozitelor
naţionale, regionale şi locale de cătr companii. Acest venit este apoi disponibil pentru
uzul autorităţilor naţionale şi locale în beneficiul ţării şi poporului ei.

4
 Investiţiile pot oferi o serie de beneficii fiind atît un stimul, cît şi o sursă majoră de
dezvoltare economică şi creare a bogătiei.
Astfel, se poate afirma că, dezvoltarea economică din ultimele secole s-a realizat
pornind de la un proces continuu de investire, în cea mai mare parte în sectorul public, statul
fiind cel căruia i-a revenit sarcina importantă în cadrul procesului investițional prin forța
economică și financiară pe care a deținut-o și o deține, prin pârghiile monetare și fiscale pe
care le-a posedat și le posedă, precum și datorită rolului de modelator în economie.

5
 3. Evoluția fluxului de investiții în Republica Moldova

Dezvoltarea statelor lumii depinde, de volumul investițiilor alocate, care, în final, vor
contribui la o creștere economică vertiginoasă. Evident, fenomenul de creștere economică a
unei țări se evidențiază, nemijlocit, într-un spațiu geografic real, iar în ultimă instanță, în
anuarele statistice proprii.
Din cauza insuficienței capitalurilor autohtone, fiecare țară, indiferent de gradul de
dezvoltare a acesteia, dorește să atragă un volum cât mai mare de investiții străine, condiția
principală de atragere fiind creșterea economică.
Pornind de la situaţia economică a Republicii Moldova care este un imperativ al
timpului şi care necesită o intervenţie urgentă în vederea reglementării calităţii vieţii
populaţiei, sesizăm o legitate: atât timp cât potenţialii investori nu utilizează resursele băneşti,
aceste resurse nu se multiplică, ci din contra se diminuează pe cheltuieli curente necesare de
întreţinere.
Se consideră că, cu cât este mai mare nivelul investițiilor de capital într-o economie, cu
atât este mai mare și ritmul acesteia de dezvoltare. Sursele de finanțate ale investițiilor sunt
destul de variate și diversificate, acestea fiind reprezentate de sursele interne și sursele
externe. Acoperirea nevoilor de finanțare a investițiilor se sprijină, în marea majoritate a
cazurilor, pe surse interne (autohtone). Fondurile proprii ale întreprinderii sau autofinanțarea
exprimă capacitatea acesteia de a produce resurse de investiții din activitatea de exploatare și
din alte activități.
Sursele interne de finanțare se bazează pe resursele generate de agentul economic și
anume: o parte din profitul net destinat a fi investit, rezerve formate în urma repartizării
profitului, sume din valorificarea rezultatelor casării mijloacelor fixe, sume din vânzarea și
cesiunea unor imobilizări.
Sursele externe constituie o alternativă pentru investitori, atunci când capacitatea de
autofinanțare este sub nivelul programului de investiții. Aceasta este asigurată de bănci,
instituții de investiții naționale sau internaționale, organe ale sectorului public, cât și a celui
privat.
Dihotomia „investiţii locale – investiţii străine” sub nici o formă nu presupune că unele
ar trebui să fie avantajate în raport cu altele în cadrul politicilor investiţionale, ci doar că
fiecare categorie răspunde unor nevoi diferite, are un potenţial şi un rol diferit în accelerarea
şi în diversificarea creşterii economice. Investiţiile locale au un rol important pentru

6
dezvoltarea capitalului productiv în sectoarele „tradiţionale”, în care Republica Moldova
deţine anumite competenţe tehnologice (industria alimentară, industria băuturilor alcoolice,
confecţiile etc.), sau care sînt mai puţin atractive pentru investitorii străini din cauza accesului
restrîns la factorii-cheie de producţie (agricultura). Cu un sector financiar insuficient de
dezvoltat, volumul resurselor investiţionale interne este unul destul de limitat, iar
întreprinderile autohtone nu dispun de suficiente competenţe tehnologice pentru a investi în
sectoarele „noi”, promiţătoare sub aspectul productivităţii, calităţii, sofisticării şi diversificării
structurale a creşterii economice. Investitorii locali, în mod evident, explorează şi potenţialul
industriilor noi, însă la o scară mult mai mică, inclusiv sub aspectul numărului de locuri de
muncă create, decît companiile internaţionale, care au o experienţă de cîteva decenii, un set
complet de competenţe tehnologice şi canale garantate de desfacere a producţiei.
Actualmente, atragerea investiţiilor, atît în active materiale pe termen lung cît şi străine,
în sectorul real al economiei naţionale depinde direct de stabilitatea dezvoltării acesteia.
Dinamica investiţiilor în active materiale pe termen lung caracterizează starea mediului de
afaceri din ţară şi direct influenţează creşterea produsului intern brut şi crearea locurilor noi
de muncă.
Activitatea în domeniul investiţiilor în active materiale pe termen lung reprezintă un
proces complex de transformare a resurselor materiale, financiare şi de muncă în mijloace
fixe, prin realizarea de noi capacităţi şi obiective în toate activităţile economiei naţionale prin
construcţia nouă, modernizarea, dezvoltarea, reconstrucţia şi reînnoirea mijloacelor fixe
existente. În baza indicatorilor Biroului Național de Statistică am analizat indicatorii privind
investiţiile în active materiale pe termen lung pentru perioada 2014-2016.
Tabelul 2.1.1
Investiții în active materiale pe termen lung pentru perioada 2014-2016
Indicatori 2014 2015 2016
Investiții în active materiale pe termen lung,
21158,5 21123,3 19664,1
mil. lei (prețuri curente)
Ritmul de creștere a investițiilor în active
materiale pe termen lung, în % față de anul 110,6 100,0 93,1
precedent

133481,6 145753,6 160814,6

PIB, mil. lei (prețuri curente)
Investiții în active materiale pe termen lung / 15,9 14,5 12,2
PIB, %
Sursa: elaborat de către autor în baza datelor Biroului Național de Statistică.
http://www.statistica.md/ (citat la 21.01.2019)

7
 Datele tabelului 2.1 reflectă, că investiţiile în activele materiale pe termen lung, se
micşorează. Totodată, respectiv şi cota-parte ale acestora în PIB în perioada anilor 2014-2016
s-a micșorat cu 1,40 puncte procentuale în anul 2015, aceasta constituind 14,5 % și cu 2,3
punte procentuale în anul 2016, aceasta constituind 12,2 %.
Pe parcursul anului 2014 economia Republicii Moldova a cunoscut o dezvoltare în
ascensiune, determinată în mare parte de sporirea consumului final. Sectorul investiţiilor a
înregistrat ritmuri accelerate de creștere, atingând un nivel de 10,6% faţă de anul 2013. În
anul 2016, investițiile în active materiale pe termen lung au înregistrat o scădere
semnificativă, fiind cu 6,90 la sută inferioare celor din anul 2015.
Pentru referinţă, se menționează că conform prevederilor Strategiei de atragere a
investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2016-2020,   aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 511 din 25.04.2016, ne va permite să creştem capacităţile de producere şi
export al economiei naţionale, să impulsionăm activitatea mediului de afaceri autohton, să
atragem in volum mai mare al investiţiilor străine directe (ISD) în Republica Moldova. De
asemenea, va contribui la reducerea decalajului competitiv al ţării, la stimularea potenţialului
productiv şi la modificarea structurii economiei prin reducerea rolului sectoarelor şi
tehnologiilor neproductive, contribuind astfel la atingerea obiectivelor de dezvoltare stabilite
de Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”, aprobată prin Legea nr.166 din 11 iulie
2012.
Investiţiile (în special cele directe) vor fi pilonul principal în această tranziţie, prin
generarea unor bunuri şi servicii orientate în mod direct spre pieţele externe, crearea unor noi
lanţuri tehnologice şi aprofundarea celor existente, precum şi prin difuziunea cunoştinţelor
tehnologice şi a expertizei manageriale avansate inclusiv către sectoarele care nu sînt orientate
spre comerţul extern sau care nu beneficiază de investiţii străine directe.
Principalii factori de producţie și active oferite de Republica Moldova investitorilor
străini, stipulate în Strategie sunt forța de muncă, facilitățile industriale şi costurile utilităților
publice, stimulente fiscale, infrastructura și logistica de transport ș.a.
Potrivit Strategiei, principalele sectoare cu potențial pentru export şi atragere a
investițiilor străine directe sunt industriile prelucrătoare și serviciile. Printre acestea sunt
industria textilă, automotivă, serviciile de consultanță şi IT.  
Strategia şi-a propus ca, în perioada 2016-2020 să fie atrase influxuri nete de investiţii
străine directe (ISD) de circa 380 milioane dolari. Conform estimărilor, efectul proiectelor va
aduce la buget circa 232 milioane dolari SUA sub formă de venituri fiscale (61%). De
asemenea, se urmăreşte crearea a cel puţin 10 mii locuri de muncă, creşterea volumului
exporturilor de bunuri până la 3 miliarde dolari, iar exporturile de servicii până la 1,2 miliarde
8
dolari, reducerea deficitului comercial din PIB cu 4 %, scăderea ratei şomajului cu 1,4%,
creşterea ponderii ISD în PIB până la 3,9 %.
Existenţa unor acorduri de comerţ şi de liber schimb la nivel mondial şi regional,
presiunea fiscală redusă, forţa de muncă relativ ieftină şi calificată, amplasarea geografică
strategică a ţării, solul, clima favorabilă, existenţa tradiţiilor în industria prelucrătoare, în
special în cea a produselor agroalimentare constituie, indiscutabil, elemente definitorii cu o
puternică amprentă pozitivă asupra competitivităţii investiţionale a Republicii Moldova.
Cu referire la criteriul ţării de origine a investiţiilor străine realizate în economia
Republicii Moldova, poate fi menţionat faptul că, conform soldului către finele anului 2018,
în ţara noastră au investit 96 de țări.
Tabelul 2.1.2
Ancheta coordonată a Investițiilor Directe pe țări, Mln. USD
Nr.d/ Investiţii directe în economia naţională, total
Ţara
o 2018 2017 2016 2015 2014
1 Austria 87,62 77,40 40,70 39,24 40,11
2 Cipru 310,31 329,11 226,12 219,07 268,93
3 Elvetia 63,59 55,74 47,14 22,30 42,45
4 Franta 272,78 262,03 218,67 206,31 238,29
5 Germania 220,71 189,28 102,67 132,63 180,44
6 Italia 188,42 193,19 142,46 136,59 152,18
7 Liechtenstein 54,34 46,14 39,02 38,58 48,19
8 Marea Britanie 144,51 72,27 57,44 86,25 103,88
9 Olanda 518,08 438,76 353,95 333,52 393,26
10 Romania 278,21 201,98 139,17 146,69 173,09
11 Rusia 838,62 791,11 716,49 746,52 790,81
12 S.U.A. 70,20 67,82 41,31 42,21 53,06
13 Spania 268,17 272,30 238,53 212,02 223,26
14 Turcia 48,31 41,84 26,53 28,12 25,96
15 Ucraina 42,30 33,93 39,26 38,70 30,67
16 Alte ţări 293,61 260,29 181,84 204,57 274,48
3.333,2 2.633,2
3.699,79 2.611,31 3.039,03
  Total 1 9
Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNM.
http://bnm.md/bdi/pages/reports/dbp/DBP2.xhtml (citat la 21.01.2020)

Clasamentul investiţiilor străine, privit prin prisma criteriului de origine, indică că

primele 15 ţări cumulează o sumă de 3406,17 mil. USD şi o pondere de 92,07%. Lider în

9
acest sens este Rusia, care depăşeşte ţările imediat următoare luate împreună, Olanda și Cipru,
aproape cu 10 mil. USD. De asemenea soldul investiţiilor ce revin Olandei este mai mare cu
224,47 mil. USD decât soldul investiţiilor realizate de restul 81 de ţări.
O altă abordare în aspectul structurii investiţiilor străine după ţara originară denotă
faptul că din 28 state membre ale Uniunii Europene, investiţii în Republica Moldova au
efectuat toate, acestea însumând o pondere în soldul total al investiţiilor de 53,6%, ceea ce
reprezintă 1981,77 mil. USD.
Din tabelul 2.1.2 se poate afirma că, Rusia rămâne în continuare cel mai mare
investitor în economia Republicii Moldova cu cea mai mare pondere de 22,7% în anul 2018 în
total investiții directe. Asfel, oamenii de afaceri ruși, dar și statul rus controlează sectoare
întregi din economia țării noastre: de la resurse energetice, la mass-media, transport și
industria alimentară. Pe locul doi se află Olanda cu o pondere de 14%. Cipru a revenit pe a
treia poziție datorită unei creșteri cu circa o treime a stocului investițiilor directe până la
310,31 de mil. USD

10
 4. Căi de stimulare şi dezvoltare a investițiilor în Republica Moldova

Discuţiile legate de investiţiile străine directe, în mediul academic, dar şi în cel politic şi
public, asociază fluxurile de capital cu o serie de rezultate favorabile pentru ţările primitoare.
Astfel, investiţia străină devine motorul esenţial al strategiei de dezvoltare economică şi de
modernizare, de creştere a veniturilor şi a locurilor de muncă, în special pentru ţările în
dezvoltare, economiile emergente şi ţările în tranziţie. Se consideră ISD ca o primă influenţă a
creşterii economice, din punctul de vedere că ISD are influenţă asupra mai multor factori
precum: rata şomajului, comerţul exterior, nivelul de educaţie (prin training-uri, cursuri de
recalificare, învăţare continuă ), progresul tehnologic – know-how şi infrastructură.
Factorii care atenuează avantajele competitive a Republicii Moldova ca şi destinaţie
investiţională şi diminuează eforturile promoţionale pentru atragerea unor investiţii
semnificative în capital fix sunt corupţia, promovarea lentă a reformei judiciare şi
subdezvoltarea infrastructurii generale şi celei de suport în afaceri, dezechilibre structurale şi
calitative a calificărilor forţei de muncă. Toate aceste domenii care necesită intervenţii de
politici se regăsesc pe agenda de activitate a ministerelor de specialitate.
În esenţă, atâta timp cât problemele critice rămân a fi nerezolvate, potenţialul
investiţional al economiei naţionale nu poate fi realizat pe deplin. Or, pentru schimbarea
paradigmei de dezvoltare a ţării, este necesar să fie înlăturate, în mod prioritar, barierele care
împiedică activitatea investiţională.
Pe această cale au fost identificate următoarele probleme actuale privind dezvoltarea
economică şi creșterea economică sub influența investițiilor în Republica Moldova:
 Deficitul forţei de muncă de calificare medie şi înaltă, în special în mediul rural;
 Procentul scăzut al tinerilor cu specializări în domeniile tehnice şi tehnologice;
 Curriculumul depăşit în sectorul educaţiei profesionale, ce nu corespunde cerinţelor de
pe piaţa muncii;
 Politicile inflexibile privind ocuparea forţei de muncă;
 Incertitudinile investitorilor legate de tratamentul fiscal şi vamal;
 Rigiditatea politicii privind imigrarea şi procedurile inadecvate aplicate de autorităţile
imigraţionale;
 Agenţia slabă de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor, cauzată de
finanţarea insuficientă;

11
  Delimitarea neclară a competenţelor instituţionale în atragerea investiţiilor străine
directe şi în promovarea exporturilor;
 Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii fizice, în special a drumurilor regionale;
 Costurile mari ale serviciilor de logistică;
 Insuficienţa platformelor industriale dezvoltate în mod corespunzător, a utilităţilor
comune ale acestora, precum şi costurile înalte pentru dezvoltarea platformelor
industriale;
 Sarcina fiscală totală destul de înaltă în comparaţie cu ţările din regiune;
 Procedurile dificile de obţinere a autorizaţiei pentru construcţii şi a avizului furnizorului
de conectare la reţelele electrice de la autorităţile publice locale;
 Calitatea redusă a actului de guvernare (corupţia, lipsa de transparenţă în procesul
decizional, protejarea incertă a drepturilor de proprietate) generează riscuri mari de
afaceri.
Acest lucru se datorează perioadei de tranziție pe care o parcurge dar și lipsei unei
strategii în ceea ce privește domeniul investițiilor.
Pe parcursul dezvoltării economiei de piaţă în Republica Moldova sectorul investiţiilor
a înregistrat ritmuri accelerate de creștere, dar şi de stagnare şi micşorare, deoarece nu a
existat o analiză aprofundată care ar fi stabilit prioritățile și direcțiile investiționale, pe termen
mediu sau lung, care ar fi dus la dezvoltarea economiei naționale respectiv la îmbunătățirea
nivelului de trai, astfel potețialii investitori au dus lipsă unei imagini clare asupra pieței în
care ar fi putut intra. Nu au fost elaborate nici politici clare care să ierarhizeze prioritățile
investiționale, astfel că investițiile sau făcut de cele mai multe ori speculativ, investitorii
venind aici în perioada privatizărilor pentru a stinge datoriile mari ale unor întreprinderi care
activau în domeniile cheie ale economiei naționale. Iar cele care nu au luat parte la privatizare
au intrat pe piața serviciilor bancare sau a comerțului cu produse  petroliere, acestea fiind și
cele mai profitabile afaceri. O excepție fiind apariția telefoniei mobile care până la intrarea
celor doi operatori mondiali nu a existat.
Ca soluții de remediere a acestor probleme ar fi: îmbunătățirea politicilor economice,
structurarea priorităților pentru atragerea de ISD în funcție de problemele ramurale ale
economiei, necesităților la nivel regional, astfel că ISD pot deveni complementare politicilor
economice prin care se va asigura gestionarea funcționării eficiente a economiei țării;
stimularea investiţiilor prin acordarea investitorilor străini a unor facilităţi fiscale, în special în
scopul simplificării importului utilajului şi echipamentelor, destinate lansării activităţilor de
producere şi prestare a serviciilor; identificarea şi acordarea suportului în realizarea

12
proiectelor investiţionale industriale în sectoarele strategice pentru economia naţională
,oferind potenţialul zonelor economice libere şi parcurilor industriale.
O altă soluție ar fi încurajarea proiectele mari, capabile să schimbe radical situaţia
social-economică în unele regiuni subdezvoltate ale ţării. Această abordare va permite
desconcentrarea excesivă a economiei în mun. Chişinău şi consolidarea centrelor regionale
industriale.
În concluzia celor menţionate mai sus, mediul de afaceri din Republica Moldova este
caracterizat prin costuri financiare şi de timp nejustificate, care depăşesc esenţial nivelul celor
din ţările dezvoltate. În consecinţă, ritmul de dezvoltare economică a ţării este afectat negativ,
iar potenţialul investiţional şi cel de export al producţiei cu valoare adăugată sporită nu este
valorificat pe deplin. Povara administrativă excesivă creează bariere în lansarea, derularea şi
lichidarea afacerilor, fiind un factor demotivant în promovarea concurenţei loiale orientate
spre productivitate şi inovaţii.
Pentru Republica Moldova o soluție de modificare a modelului de creștere economică,
şi anume: necesitatea înlocuirii modelului iniţial de creştere, bazat pe consumul alimentat de
remitenţe, în favoarea unui model dinamic, bazat pe atragerea de investiţii, fiindcă doar
plasarea accentului pe rivitalizarea procesului investițional va contribui la eficientizarea
acțiunilor de stopare a proceselor economice negative.
În acest scop a fost lansat brandul de țară pentru atragerea investițiilor, cu sloganul
“Grow in Moldova” – InvestMoldova – și un mesaj-îndemn de a „crește” afaceri în țara
noastră.
Conceptul „Descoperă Moldova” capătă o nouă dimensiune: antreprenorii străini sunt
îndemnați să exploreze țara noastră, investind în ea. Inițiativa aparține autorității care se ocupă
nemijlocit de acest domeniu: Agenția de Investiții din Republica Moldova.
Potrivit conceptului componenta vizuală a programului reprezintă o evoluție firească a
brandului turistic național „Pomul Vieții”. Imaginea grafică a căpătat un plus de simbolism,
pentru a susține abordarea complexă în promovarea brandului de țară. Moldova, dintr-o
destinație turistică atractivă, cu o economie preponderent agrară, vine cu o invitație
actualizată, extinsă sub aspect sectorial, care corespunde reformelor economice implementate.
Conceptul lansat face o analogie între fertilitatea pământului moldovenesc și climatul
investițional prielnic din țara noastră. Identitatea vizuală va fi însoțită de mesajul #Grow in
Moldova – un îndemn pentru investitorii străini de a-și dezvolta afacerile la noi.
Tot în acest scop Agenția de Investiții îşi propune să înființeze Consilii sectoriale de
cooperare cu societatea civilă. Consiliile urmează a fi instituite în trei sectoare:
1. Promovarea turismului;
13
 2. Promovarea exportului;
3. Atragerea investițiilor.
Totodată, şi afacerile lansate de tinerii antreprenori sunt susținute de stat, în acest scop
Guvernul a aprobat Programul „Start pentru tineri: O аfасеrе durаbilă la tine acasă". Acest
program urmează să fie realizat până în 2020, în scopul facilitării inițierii afacerilor și
motivării tinerilor pentru desfășurarea activităților de antreprenoriat.
Pe lângă sprijinul financiar, în cadrul programului tinerii vor beneficia de suport
consultativ și informațional pentru afacerile care vor crea locuri de muncă în zonele rurale,
dar și pentru cele axate pe domenii prioritare, precum: IT, industria agro-alimentară,
reconstrucţia sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, turism, prestări servicii, sănătate şi
bunăstare.
În prima etapă a programului, prin activități desfășurate în toată țara vor fi identificate
ideile de afaceri, iar la etapa a doua, participanții vor putea beneficia de „Business Voucher",
în valoare maximă de 10 mii lei pe care îl vor utiliza pentru testarea ideilor, instruiri în
domenii specifice, precum și elaborarea planului investițional. 
Etapa finală presupune selectarea pentru ulterioara finanţare a celor mai viabile şi
inovatoare proiecte investiţionale. Finanţarea va constitui 80% din suma proiectului
investiţional dar nu mai mult de 180 mii lei, iar întreprinderea beneficiară va veni cu o
contribuţie financiară proprie de minim 20% din suma proiectului investiţional. În total, vor fi
finanțate cel puțin 250 de afaceri.
Pe durata implementării programului se planifica promovarea şi informarea a circa 1000
tineri privind oportunităţile de participare la program, înrolarea a 600 de tineri în procesul de
generare de idei inovatoare de afaceri, instruirea şi asistarea în dezvoltarea afacerilor a cel
puţin 540 de tineri.
Urmărind rezultatele realizării reformelor și problemele implementării relațiilor de
piață, atingerea unei creșteri continue cere un mediu economic care favorizează ratele înalte
de economii și investiții, încurajează investitorii străini și care conduc la investiții profitabile
și înalt productive. Republica Moldova la moment nu prea îi reușeşte să mențină ratele înalte
ale creșterii de investiții și economisiri naționale. Investițiile mari sunt, mai degrabă, o
condiție necesară decât suficientă pentru creștere: pentru a atinge creșterea dorită, investițiile
ce urmează a fi întreprinse trebuie să fie eficiente atât în afara sectoarelor, cât și în cadrul lor,
iar trăsăturile importante ale mediului politic trebuie să sprijine încrederea investitorului și să
faciliteze investițiile. Fără aceste condiții perspectivele pentru economiile în tranziție pot
deveni o lungă perioadă de stagnare.

14
 5. Concluzii

În rezultatul cercetării căilor de stimulare şi dezvoltare a investițiilor în Republica

Moldova, se poate de concluzionat următoarele:
1. Atât investiţiile autohtone, cât şi investiţiile străine directe în cadrul economiilor
naţionale, contribuie la creşterea economică a Republicii Moldova, la oferirea de
locuri de muncă, la sprijinirea bugetului naţional, precum şi la furnizarea unor servicii
importante pe teritoriul ţării.
2. Actualmente, atragerea investiţiilor, atât în active materiale pe termen lung cât şi
străine, în sectorul real al economiei naţionale depinde direct de stabilitatea dezvoltării
acesteia.
3. Dezvoltarea politicilor, programelor și serviciilor inovative care facilitează
direcţionarea remitențelor în investiții, prin dezvoltarea instrumentelor financiare de
economisire și a programelor care încurajează investirea remitențelor în sectoarele
productive ale economiei;
4. În urma analizelor efectuate pe parcursul ultimilor ani sectorul investiţiilor a
înregistrat ritmuri de descreştere, influenţate în mare măsură de aspectul politic. Deci
pentru consolidarea eforturilor în ameliorarea mediului investiţional şi stimularea
investiţiilor în active materiale rămâne a fi o prioritate în agenda de acţiuni a
Guvernului.
5. Mediul de afaceri din Republica Moldova este caracterizat prin costuri financiare şi de
timp nejustificate, care depăşesc esenţial nivelul celor din ţările dezvoltate. În
consecinţă, ritmul de dezvoltare economică a ţării este afectat negativ, iar potenţialul
investiţional şi cel de export al producţiei cu valoare adăugată sporită nu este
valorificat pe deplin. Povara administrativă excesivă creează bariere în lansarea,
derularea şi lichidarea afacerilor, fiind un factor demotivant în promovarea
concurenţei loiale orientate spre productivitate şi inovaţii.
6. Pentru Republica Moldova o soluție de modificare a modelului de creștere economică,
şi anume: necesitatea înlocuirii modelului iniţial de creştere, bazat pe consumul
alimentat de remitenţe, în favoarea unui model dinamic, bazat pe atragerea de
15
 investiţii, fiindcă doar plasarea accentului pe rivitalizarea procesului investițional va
contribui la eficientizarea acțiunilor de stopare a proceselor economice negative.
7. Investițiile străine directe sunt necesare pentru Republica Moldova, deoarece acestea
susțin creșterea economică, stimulează investițiile interne, sprijină restructurarea și
privatizarea, susțin creșterea investițiilor de capital și nu în ultimul rând generează
efecte pozitive asupra balanței comerciale și asupra veniturilor bugetului de stat.

6. Bibliografia

1. Legea Republicii Moldova cu privire la investişii în activitatea de întreprinzător nr. 81-

XV din 18.04.2004. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.64-66 din
23.04.2004.
2. Strategia naţională de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii
2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 511 din 25.04.2016. În Monitorul
Oficial nr.114-122/565 din 29.04.2016.
3. Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului
nr.1083 fin 08.11.2018. În Monitorul Ofician nr.424-429, art.1161, din 16.11.2018.
4. DOBROTĂ, N., Dicționar de economie. București: Editura economică, 1999, 542p.
5. Casetă tehnică: Investițiile străine directe – competitivitatea regională a RM, 2015.
Disponibil: https://www.bnm.md/.
6. Glosar al Fondului Monetar Internaţional, 2014. Disponibil:
http://www.imf.org/external.
7. Biroul Național de Statistică http://www.statistica.md/

16