UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ŞI TURISM

Marcel Ciocanu

Banca Mondială: funcții și structură

Studiul Individual

Conducătorul științific:

Maria Hămuraru, lector universitar

Chișinău- 2022

1
 Cuprins

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Lista abrevierilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

I: Structura și obiectivele Băncii Mondiale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5-11

II: Impactul Băncii Mondiale asupra dezvoltării economice a Republicii

Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12-15

Concluzii și recomandări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

2
 Introducerea

Actualitatea și importanța temei abordate: Banca Mondială este o bancă ce oferă

asistență și technică țărilor sărace ajutănd ca economia lor să înregistreze succese și
prosperitate în toate domenile economice prin întermediul investiților. În ziua de azi avem
multe țări puternic dezvoltate dar țări slab dezvoltate afectate de diferite crize, sărăcie,
foamete iar toți acești factori afectează în primul rănd populația dar și procesul demografic,
datorită infrastructuri slab dezvoltate în diferite sectoare ale economiei frînănd astfel
economia lor. Prin această temă abordată voi sublinia impactul activități Bănci Mondiale
ce urmărește ridicarea standardului de viață al populații a țărilor slab dezvoltate iar în cazul
RM voi explica impactul Băncii Mondiale asupra economiei dar și să propun recomandării
ca statul nostru să crească volumul investiților, element esențial ce va fortifica economia
națională.
Gradul de cercetare a temei: A fost abordata atît la nivel național cat și la nivel
internațional. La nivel național a fost luat Strategia de dezvoltare natională’’Moldova
2017-2022” privind obiectivele statului ce au scop creșterea economică prin dezvoltarea
infrastructuri în diferite sectoare economice , diferite studii privind analiza sectoarelor ale
economii de cître autorii Dumitru Pîntea, Woldemar Walter. La nivel internațional a fost
analizat Raportul Băncii Mondiale cu privire la cooperarea cu Republica Moldova pe o
perioadă de 20 ani privind rezultatele obținute în diferite sectoare ale economiei naționale.
Scopul cercetării constă în cercetarea impactului Băncii Mondiale asupra dezvoltarii
economice a Republicii Moldovei.
În conformitate cu scopul propus sunt formulate următoarele sarcini
 Definirea misiunii principale a Băncii Mondiale
 Analiza Băncii Mondiale prin prisma obiectivelor, structuri caracteristice dar și a
politicii de înprumut.
 Analiza influenței Băncii Mondiale asupra vieței economice a Republicii Moldova
prin prisma unor proiecte implementate domeniul învățămîntului, medicină,
energetic, agricol, etc ce a avut o semnificație considerabilă la întărirea economiei
naționale.

Obiectul de studiu îl reprezintă Banca Mondială cercetat sub aspect teoretic-

metodologic și practic în baza exemplului Republicii Moldovei.
Referatul a fost elaborat utilizănd următoarele metode de cercetare științifică: metoda
observație, analiza logică sinteza și sinteza. Unele rezultate sunt prezentate sub formă de
figuri.
Cuvinte-cheie: Banca Mondială, Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Directorilor
Executivi, Președintele, Consiliul Consultativ, Comitetele de împrumuturi, resurse,
înprumuturi, obiective, proiecte, investiții, infrastructură, grant, sectorul educației, sectorul
medical, sectorul energetic, sectorul agricol, domeniul justiției.

3
 Lista abrevierilor

(BIRD)- Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare

(AID)- Asociația Internațională de Dezvoltare

(OMGI)- Organismul Multilateral de Garantare a Investițiilor

(CIRDRI)- Centrul Internațional de Realizare a Diferențelor Relative referitoare la
Investiții
FMI- Fondul Monetar Internațional
ISD- investiții private străine
CEDO- Curtea Europeană a Drepturilor Omului

4
 I. Structura și obiectivele Băncii Mondiale

1.1 Istoria Băncii Mondiale

Banca Mondială a fost creată la 27 decembrie 1945 sub denumirea de „ Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare ”, după semnarea Acordului Bretton
Woods , între 1 și 22 iulie 1944 . La 9 mai 1947, el a aprobat primul său împrumut, care a
fost acordat Franței pentru 250 de milioane de dolari (în ceea ce privește valoarea actuală,
acesta este cel mai mare împrumut al Băncii).  Banca Mondială a fost creată în principal
pentru a ajuta Europa și Japonia în reconstrucția lor după cel de- al doilea război mondial ,
dar odată cu mișcarea de decolonizare din anii 1960 , țările care urmează să fie finanțate au
crescut, ocupându-se astfel de dezvoltarea economică a țărilor din Africa , Asia și America
Latină . Inițial, Banca Mondială a finanțat în principal infrastructuri mari (centrale
electrice, autostrăzi, aeroporturi), dar odată cu redresarea economică a Japoniei și a
Europei, Banca Mondială s-a concentrat asupra țărilor în curs de dezvoltare. Din 1990 s-a
ocupat și de țările post-comuniste. Grupul Băncii Mondiale a fost înființat în iunie 2007 și
cuprinde cinci instituții:

 Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), numită Banca

Mondială, a fost creată în martie 1946, indeplinind decizia adoptată la Bretton
Woods în 1944. Principalul său obiectiv în primii ani ai activitații sale a fost
reconstrucția țărilor care au suferit de pe urma războiului, dar mai încolo, în special
din 1961, s-a dedicat exclusiv ajutorării pe termen lung a țărilor intîrziate. Oferă
imprumuturi și ajutoare dezvoltării țărilor cu venituri mijlocii și mici. În aceste țări,
capitalurile atrase de inițiativă privată sunt insuficiente pentru necesitățile de
finanțare ale dezvoltării și capitalurile obținute de către guverne obișnuiesc să fie
atribuite pe criterii politice; de aceea Banca Mondială se oferă ca un mijloc de
finanțare independent care vrea să completeze și nu să le substituie pe cele
anterioare. BIRD își obține fondurile prin intermediul emisiunilor titlurilor de credit
pe piețele financiare internaționale, la dobănzi concurențiale, și incasează dobănzi
foarte apropiate de cele ale pieței.

 Asociația Internațională de Dezvoltare (AID) a fost creată în 1960, ca raspuns la

criticile criteriilor conservatoare ale BIRD. Oferă credite țărilor celor mai sărace,
fără dobînda și pe termene foarte lungi, 35-40 de ani, cu zece ani de scutire.
Criteriile de concesionare sunt efectul impulsiv al dezvoltării proiectului care se
finanțează. Fondurile se obțin în principal prin intermediul contribuțiilor voluntare
ale țărilor celor mai bogate pentru care cauza rezultă intotdeauna insuficiente.

 Organismul Multilateral de Garantare a Investițiilor (OMGI) creat în 1985,

stimulează investițiile străine în țările în dezvoltare oferind garanții pentru
pierderile generate de riscurile necomerciale. Ofera de asemenea servicii de
consulting pentru guvernele care doresc să atragă investiții private și fac publicitate
oportunităților de investitți din țările în dezvoltare.

 Centrul Internațional de Realizare a Diferențelor Relative referitoare la

Investiții (CIRDRI), creat în 1966, promovează investițiile internaționale oferind
servicii de conciliere și arbitraj pentru discuțiile internaționale dintre investitorii
străini și țările care sunt ajutate.
5
 I.2 Organele de conducere
Organele de conducere ale Băncii Mondiale sunt: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul
Directorilor Executivi, Președintele, Consiliul Consultativ, Comitetele de împrumuturi
Consiliul Guvernatorilor este format dintr-un reprezentat al fiecărei țării membră, care, de
regulă, este ministrul finanțelor și un supleant, care, de obicei, este conducătorul băncii
centrale sau altei băncii din țara membră respectivă. Ei sunt numiți pe o perioadă de 5 anii,
cu posibilitatea de a fi realeși. Supleantul are drept de vot doar în lipsa guvernatorului.
Organul superior de conducere al Băncii Mondiale îl reprezintă Adunarea anuală a
Consiliului Guvernatorilor, care se întrunește o dată pe an cănd are loc și o ședință comună
cu Consiliul Guvernatorilor FMI, analizănd Raportul anual prezentat de administratori și
alte probleme legate de desfășurarea activității viitoare a Băncii Mondiale.
Consiliul Directorilor Executivi, obligat să conducă toate instituțile membre ale Grupului
Băncii Mondiale, cu excepția admiterii de noi membrii și a condițiilor de aderare a
acestora, a hotărării de a proceda la majorări sau micșorări de capital, suspendării
operațiunilor Băncii sau a hotărării de distribuire a venitului net realizat. Consiliul are în
componența 24 de directori executivi, și toți atăția supleanți. Primele 5 țări membre( SUA,
Marea Britanie, Franța, Germania, Japonia) cu cele mai multe cote-părți subscrise numesc
căte un director executiv, iar ceilalți 19 reprezinta căte un grup de țări membre. Drepturile
de vot sunt atribuite proporțional cu capitalul investit, directorii aleși avănd un număr de
voturi rezultat din numărul cotelor-părți subscrise de țările respective. Consiliul
Directorilor Executivi se întrunește de două ori pe săptămăni, luănd hotărări în prezența
unei majorități a directorilor, cu cel puțin o jumătate din totalul voturilor. Membrii acestui
consiliu trebuie să apere interesele Băncii și a ale celor pe care îi reprezintă. În subordinea
Consiliul Directorilor Executivi se găsesc mai multe comitete de specialitate permanente
sau constituite ad-hoc in vederea studieri unei anumite probeleme a Băncii( Comitetul mixt
de control al gestiunii, Comitetul pentru politica de personal, Comitetul pentru studierea
costurilor și eficacității practicilor bugetare, Comitetul special pentru determinarea valorii
capitalului Băncii, Comitetul mixt Banca Mondială-FMI, Comitetul special pentru
studierea atribuirii echitabile a numărului de voturi)
Consiliul Directorilor Executivi este condus de un Președinte, care conduce și întreagă
administrare a Grupului Băncii Mondiale. Președintele Băncii Mondiale este ales pe un
termen de 5 ani și conform tradiției este un cetățean al SUA.
Consiliul Consultativ este format din cel puțin 7 consilieri, desemnați de către Consiliul
Guvernatorilor dintre reprezentanții de seamă ai cercurilor bancare, industriale, comerciale,
ai serviciilor, ai agriculturii cu o reprezentare căt mai largă pe țări, respectiv pe zone
geografice.
Comitetele de împrumuturi sunt formate din experți aparținănd țărilor membre și
technicieni ai Băncii Mondiale. Sarcina lor este de a analiza proiectele propuse de
solicitanți de imprumuturi și de a elabora rapoarte prin care proiectele aprobate sunt
recomendate spre realizare. În cadrul fiecărui comitet guvernatorul care reprezintă țara pe
teritoriul careia urmează să fie realizat proiectul alege expertul în timp ce personalul
technic provine din cadrul BIRD. Comitete de imprumuturi( care au ca obiect de activitate
analiza și elaborarea unor rapoarte în ceea privește recomandarea și eventual respingerea
unor proiecte propuse pentru a fi creditate).

6
 1.3 Resursele Băncii Mondiale
Resursele BIRD își formeaza capitalul, în primul rînd , pe baza subscrierilor țărilor
membre Partea de capital social subscrisă de fiecare țara membră este stabilită în corelare
cu participarea financiară a acestei la FMI. Ponderea subscrierilor țărilor membre în
capitalul total este în jurul a 10%. Fondurile BIRD se constituie, în cea mai mare parte prin
emisiunea și vînzarea de obligațiuni și bonuri bancare pe piața financiară internațională. O
alta sursă o constituie dobănzile și comisioanele de la imprumuturile acordate de cître
BIRD. În caz de necesitate BIRD atrage credite pe termen scurt, mediu, și lung care de
asemenea formează resursele băncii precum și venituri nete rezultate din operațiunii
bancare proprii.
Principala destinație a resurselor BIRD este acordarea de imprumutari în valuta pe termen
lung(15-20 ani) pentru realizarea proiectelor de investiții în țările membre cu respectarea
unor condiții riguroase privind utilizarea și garantarea lor. Mărimea imprumutului este în
funcție exclusiv de obiectivul aprobat spre finanțare și de posibilitățile de rambursare dar
nu de mărimea cotei de participare, ca în cazul FMI. Acordarea imprumutului se face prin
achitarea directă a sumelor datorate furnizorilor proiectului de investiții și uneori prin
remiterea unei tranșe direct beneficiarului de imprumut în scopul acoperirii unor plați deja
efectuate. În cea mai mare parte beneficiari ale imprumuturilor BIRD sunt țările în curs de
dezvoltare pentru investiții în agricultură, energetică, industrie, transporturi,
telecomunicații, servicii sociale, etc.
BIRD acordă imprumuturi pe baza de programe de dezvoltare pe termen mediu și lung în
cazul în care dezvoltarea nu are loc pe baza de proiecte( cum ar fi nevoile generate de criza
economică și financiară, de calamității naturale, de modificării structurale ale mediului
inconjurător, etc). BIRD acordă imprumuturi pe baza de programe de co-finanțare prin care
fondurile sale se asociază cu cele furnizate din alte surse( guvernamentale, instituții
financiare particulare etc) pentru finanțarea proiectelor specifice în țările în curs de
dezvoltare. De asemenea, capitalul BIRD se formează prin contribuțiile celor 189 de state
membre și prin acumularea de rezerve, asigurand cheltuielile de funcționare ale Băncii
Mondiale și pot contribui la finanțarea IDA. Resursele IDA se constituie o dată la trei ani
prin contribuțiile a 52 de state donatoare. Fonduri adiționale sunt generate de rambursarea
împrumuturilor (fără dobândă) acordate pe termen de 35-40 de ani.

1.4 Politica de Imprumut a Băncii Mondiale

Banca Mondială este o instituție financiară internațională care desfășoară activități de

creditare prin două instituții, BIRD și IDA, care acționează împreună, dar fiecare dintre ele

joacă un rol deosebit în acest proces. Scopul BIRD este de a reduce sărăcia în țările cu

venituri medii și cu venituri mici solvabile, în timp ce IDA se concentrează asupra celor

mai sărace țări din lume. Împreună, aceste instituții oferă împrumuturi cu rată redusă,

împrumuturi fără dobândă și granturi țărilor în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să-și

facă față provocărilor din diverse domenii precum educație, sănătate, administrație publică,

infrastructură, dezvoltare corporativă și sectorului privat, agricultură, protecția mediului.

7
managementul mediului și al resurselor naturale. Unele dintre aceste proiecte pot fi

cofinanțate de guverne, alte organizații multilaterale, bănci comerciale și investitori privați.

BIRD acordă împrumuturi țărilor cu venituri medii la rate ale dobânzii la nivel de piață, în

timp ce IDA acordă împrumuturi țărilor cu venituri mici la dobânzi minime sau fără

dobânzi. Împrumuturile Băncii Mondiale către cele mai sărace țări sunt fără dobândă și au

scadențe de până la 50 de ani. Țările în curs de dezvoltare și țările cu economii în tranziție

primesc împrumuturi pe o perioadă de 15 până la 20 de ani, iar rata dobânzii la acestea este

mai mică decât ratele practicate de băncile comerciale. Împrumuturile Băncii Mondiale

ajung la zeci de miliarde de dolari SUA pe an. Banca finanțează proiecte specifice de

dezvoltare economică și socială, oferă asistență tehnică și servicii de consultanță și

acționează ca „catalizator” pentru atragerea de investiții și împrumuturi din alte surse.

Împrumuturile pentru implementarea unor proiecte și programe specifice într-o anumită

țară sunt adesea asociate cu anumite cerințe pentru ca împrumutatul să efectueze schimbări

economice și instituționale. La fiecare trei ani, Grupul Băncii Mondiale elaborează un

document-cadru: Strategia Grupului Băncii Mondiale, care este folosit ca bază pentru

cooperarea cu o anumită țară. Strategia ajută la alinierea programelor de creditare, analitice

și de consiliere ale Băncii cu obiectivele de dezvoltare specifice fiecărei țări împrumutate.

Strategia include proiecte și programe care pot avea un impact maxim asupra soluționării

problemei sărăciei și pot contribui la o dezvoltare socio-economică dinamică. Înainte de

prezentarea către Consiliul de administrație al Băncii Mondiale, strategia este discutată cu

guvernul țării împrumutate și cu alte părți interesate.

1.5 Obiectivele Bancii Mondiale

Banca Mondiala este un organism specializat al ONU ce sprijină financiar dezvoltarea

economico-socială a țărilor în curs de dezvoltare prin canalizarea cître acestea a fondurilor
mobilizate de la țările dezvoltate. De asemenea misiunea primordială a Băncii Mondiale
este imbunătățirea standardului de viață al populației din țările slab dezvoltate prin prisma
unor obiective principale în diferite domenii cum ar fi în domeniul sanătații,
invățămîntului, a mediului înconjurător, economic
Principale obiective ale Băncii Mondiale sunt:

8
 1) Sprijinirea reconstrucției și dezvoltării țărilor membre, prin inlesnirea
investițiilor de capitaluri în scopuri productive, inclusiv refacerea
economiilor distruse de război, precum și dezvoltarea aparatului de
producție și a resurselor din țările mai puțin dezvoltate.

2) Incurajarea investițiilor străine private, prin intermediul garanțiilor oferite

sau participării la imprumutarii de capital. În situația în care capitalul privat
nu este disponibil în condiții rezonabile, Banca Mondială urmează să
procure mijloace financiare pentru scopuri productive în condiții mai
avantajoase, fie din capital sau propriu, fie din mijloace financiare atrase
sau din alte surse.

3) Stimularea dezvoltării echilibrate de lungă durată a comerțului internațional

și menținerea unor balanțe de conturi echilibrate, prin inlesnirea investițiilor
internaționale făcute pentru dezvoltarea resurselor productive ale țărilor
membre, contribuind astfel la sporirea productivității, ridicarea standardului
de viață și imbunatățirea condițiilor de muncă.

4) Coordonarea impumuturilor acordate sau garantate de ea, cu imprumuturi

internationale obținute pe alte căi, astfel, încît cele mai urgente și mai
eficiente proiecte sau programe să fie luate în considerare cu prioritate,
indiferent de mărimea lor.

5) Ajutarea țărilor membre în efortul de trecerea la economia de piață.

6) Finanțarea investițiilor de capital în intreprinderi private din țările membre

7) Acordarea de credite sau achiziționarea de participanții în intreprnderii

industriale private, făra a solicita garanții guvernului din respectiva țara
membră.

8) Studierea raportului care exista între rata de schimb, politicile tarifare, cele
fiscale și practicile contigentare, acordarea licențelor, pe de o parte, și
expansiunea industrială, pe de alta parte.

9) Furnizarea de consultanță și de alte servicii conexe, privind crearea și

consolidarea piețelor financiare și a celorlalte instituții existente în
domeniul piețelor financiare.
1.6 Politica de dezvoltare a Băncii Mondiale

Politica de dezvoltare a Băncii Mondiale constă în sprijinirea financiară a

diferitelor proiecte în diferite sfere esențiale ale economiei ( invățămăntul, sănătații,
energetică, industrială, servicii, transport, IT, administrația publică) a țărilor în curs
de dezvoltare sau a țărilor cu o economie slab dezvoltată. Scopul acestor proiecte
este de a duce un impuls pozitiv asupra dezvoltării sferelor esențiale din cadrul unei
economii naționale ce va ridica standardul de viață al populații ( oferirea serviciilor
medicale la cel mai înalt nivel va influenta pozitiv asupra natalității și a procesului
demografic, investiții în infrastructura transportului va duce la dezvoltarea relațiilor
comerciale cu alte state prin mărirea exportului aducănd în bugetul statului
beneficii financiare, iar dezvoltarea invățămăntului la diferite nivele conform
standardelor europene va duce formarea viitorilor specialiștii în diferite sfere ale
9
 economiei ce vor fi motorul dezvoltării economice ale statului) iar ansamblu
scopurilor confirmă că Banca Mondială își urmărește misiunea primordială.

Principale proiecte ale Băncii Mondiale sunt:

1) CHAD Improving Learning Outcomes Project este un proiect esențial pentru acestă țară

deoarece sfera educației este unul foarte slab ducînd o lipsa acută de resurse de muncă

calificata ce afecteaza perspectivele de dezvoltare a țării. Sistemul de învățământ se

caracterizează printr-un nivel scăzut de școlarizare, unul din doi copii de vârstă școlară nu

sunt școlari (la sută sunt fete). Rata analfabetismului în rândul tinerilor este de aproximativ

70 la sută, adică aproximativ 2 milioane de tineri care nu știu să citească sau să scrie.

Nivelul academic al profesorilor este în general scăzut. Aproximativ trei din patru elevi

sunt supravegheați de profesori al căror nivel cel mai înalt de educație nu depășește studiile

secundare. Datorita acestui proiect va duce la reducerea inechităților(construirea

infrastructurii educaționale, cum ar fi săli de clasă dotate, puncte de apă, băi separate,

terenuri de sport cu iluminare solară; și plata subvențiilor contractuale către profesori prin

telefonul mobil pentru a reduce costurile asupra comunităților și modernizarea școlilor

coranice precum si sprijinirea in îmbunătățirea calității educației și promovarea eficienței

în managementul resurselor. Aceasta se realizează prin achiziționarea și distribuirea de

material școlar, didactic și pedagogic; consolidarea capacităților cadrelor didactice;

încurajarea monitorizării pedagogice stricte a cadrelor didactice de către inspectori;

elaborarea și utilizarea cardurilor de punctaj în școli și inspecții pedagogice.

2) Benin covid-19 emergency preparedness and response project third additional financing

este un proiect realizat in Republica Benin cu scopul prevenirii,detectări și răspunsului la

creșterea cazurilor la COVID-19 și consolidarea sistemelor naționale de pregătire pentru

situații de urgență de sănătate publică în Benin. Planul național se concentrează pe

îmbunătățirea infrastructurilor și echipamentelor sanitare, a comunicării, a furnizării de

asistență medicală și a dezvoltării capacităților pentru profesioniștii din domeniul sănătății,

jurnaliștii și membrii comunității. Guvernul a pus în aplicare un set de măsuri de prevenire

10
inclusiv închiderea siturilor religioase și culturale, crearea unui cordon sanitar în jurul

municipiilor din sud.

11
 II: Impactul Băncii Mondiale asupra dezvoltării economice a Republicii
Moldova
II: Rolul Bănci Mondiale asupra economiei Republicii Moldova
După obţinerea independenţei în 1991, Republica Moldova a suferit una din cele mai mari
şi îndelungate pierderi a capacităţii de producţie dintre ţările cu economie în tranziţie.
Criza, asociată cu un declin drastic în industrie şi agricultură, a durat pe parcursul anilor
1990 şi a avut drept consecinţă exodul populaţiei de vârstă activă. La începutul anilor 2000
a avut loc o redresare a economiei, care s-a menţinut de-a lungul deceniului, fiind
alimentată, în mare parte, de remitenţele şi serviciile migranţilor. Economia ţării s-a
dovedit a fi rezistentă de-a lungul independenței, deşi volumul producţiei rămâne sub
nivelul atestat în perioada de până la independenţă. Pentru a îmbunătății situația economică
a Republicii Moldova guvernul doreşte să orienteze economia în direcţia activităţilor de
producţie destinate exportului şi să valorifice mai eficient potenţialul ţării în calitate de
punct natural de tranzit între Est şi Vest. Pentru realizarea acestui scop este nevoie de
injectarea unui volum mare de investiţii în infrastructura ţării, dezvoltarea competenţelor şi
a economiei, volum care depăşeşte capacitatea de finanţare a sectorului public sau privat la
nivel local. În acest scop, Republica Moldova doreşte să sporească atractivitatea ţării
pentru investiţiile străine directe (ISD) prin intermediul Băncii Mondiale ce demonstrează
că impactul este unul esențial pentru dezvoltarea economică a RM si ajută la depășirea
unor obstacole ce influențează negativ situația economică a țării noastre. ISD ar putea fi un
factor major în schimbarea paradigmei de dezvoltare spre investiţii în sectorul productiv şi
exporturi, potrivit prevederilor Strategiei „Moldova 2020”. Acestea pot contribui la
creşterea competitivităţii prin dezvoltarea competenţelor şi a infrastructurii, precum şi prin
deschiderea noilor pieţe pentru bunurile şi serviciile moldoveneşti. Pentru cooperarea sa fie
mai profundă Republica Moldova trebuie să depășească unele obstacole,unde Banca
Mondială este un organism internațional ce prin investițiile sale sub formă de granturi
poate să influențeze pozitiv unele domenii esențiale ale economiei naționale. Unul din
acestea este dezvoltarea slabă a capitalului uman, atestată de nivelul indicelui dezvoltării
umane( a se vedea Figura2.1) al Republicii Moldova, care este cel mai mic în rândul ţărilor
europene. Sunt invocate mai multe motive pentru a explica această situaţie, inclusiv
înrăutăţirea situaţiei în învăţământul superior în timp, în ciuda cheltuielilor relativ ridicate
şi preocupările legate de calitatea formării profesionale. În plus, faptul că mulţi moldoveni
îşi părăsesc ţara în căutarea unor oportunităţi de muncă mai bune, de asemenea, agravează
problema. Calitatea infrastructurilor în Republica Moldova este mult mai diferenţiată. În
timp ce infrastructura de telecomunicaţii este relativ bine dezvoltată, sunt necesare
investiţii importante pentru transportul rutier, precum şi în sectorul energetic. Guvernul
investeşte în infrastructură, dar nu poate face faţă tuturor necesităţilor legate de obiectivele
sale de dezvoltare, în special în ceea ce priveşte crearea unei platforme de export. Pentru a
încuraja eforturile guvernului în dezvoltarea infrastructuri in diferite domenii ale vieții
economice , Banca Mondială a venit cu niste măsuri ce a avut un impact pozitiv asupra
economiei, astfel Banca Mondială este alături de Republica Moldova în eforturile sale de a
avea o economie stabilă, puternică față de crizele din mediu internațional. O primă măsură
din partea Băncii Mondiale a fost că peste 50 de companii exportatoare au beneficiat de
acces la finanțare accesibilă pe termen lung pentru investiții și capital circulant, prin
intermediul unei linii de creditare menite să atenueze impactul recentei crize economice.
Susținerea reformei cadrului de reglementare a contribuit la reducerea cu 35 procente a
costurilor aferente conformării întreprinderilor cu normele legale,prin susținerea
12
dezvoltării rurale s-a contribuit la crearea a peste 1,700 de noi afaceri în agricultura de
valoare înaltă, vitărit și industria mică și din 2007 au fost create 7,000 de locuri noi de
muncă. Peste 400,000 fermieri beneficiază de servicii de calitate prestate de Agenția de
Dezvoltare Rurală (AXA) prin proiectul „Investiții și Servicii Rurale”. Un sprijin esențial
al Băncii Mondiale a fost implementat în domeniul educației, domeniu ce formează in
viitor resursele de muncă calificată, ce în cazul RM duce o lipsă acută de aceste resurse din
cauza calității reduse a invățămăntului național. 65 instituții preșcolare au fost renovate,
600 au recepționat materiale didactice și 6.000 manageri și cadre didactice au beneficiat de
formare în cadrul Parteneriatului global pentru educație, cunoscut înainte ca Inițiativa de
Acțiune Rapidă – Educație pentru Toți, care se axează pe dezvoltarea timpurie a copiilor,
implementată de Banca Mondială și UNICEF. O altă măsură în acest domeniu a fost
îmbunătățirea calității și a eficienței educației în țară prin oferirea granturilor de echitate
pentru elevii din peste 1176 de școli și a granturilor de calitate pentru elevii din 300 de
școli rurale sărace. Activitățile din domeniul educației, de asemenea, s-au soldat cu
introducerea finanțării per-elev în școli, un sistem în care banii urmează copilul și care va
asigura o autonomie sporită pentru școli și comunități, transparență și predictibilitate în
alocarea resurselor. Sunt și alte realizări precum revizuirea curriculum-ului liceal, formarea
a 8000 de cadre didactice, susținerea participării în evaluările internaționale ale
cunoștințelor elevilor și promovarea planificării și monitorizării procesului educațional. De
asemenea, Banca Mondială a oferit sprijin și în domeniul sănătății, unde peste 40 de centre
de asistență medicală primară au fost reabilitate în întreaga țară, oferind locuitorilor
comunităților rurale acces îmbunătățit la servicii de sănătate , și sprijin în derulare este
oferit pentru construcția unui bloc chirurgical al Spitalului Republican. Ministerul Sănătății
utilizează în prezent politici ameliorate, bazate pe evidențe prin instituționalizarea
Conturilor Naționale de Sănătate, elaborarea studiilor de politici și a unui studiu de
fezabilitate pentru Institutul de Oncologie. Un alt sector unde sprijinul Băncii Mondiale a
fost salvator este sectorul energetic deorece acest sector avea o infrastructura de producere
a energiei termice și electrice era învechită și uzată, făcând-o mai puțin fiabilă și mai
costisitoare, iar instalațiile principalele de cogenerare a energiei termice și electrice erau la
finele ciclului lor operațional reprezetănd un obstacol major pentru creșterea economică.
De la începutul anilor 2000, cu sprijinul Băncii, Moldova și-a reformat semnificativ
sectorul energetic pentru a permite stabilirea prețurilor care reflectă costurile,
reglementarea independentă și promovarea operațiunilor și investițiilor eficiente. Banca a
sprijinit comercializarea de energie electrică competitivă și bazată pe reguli prin
introducerea României ca o nouă sursă de aprovizionare și sprijinirea participării sectorului
privat la distribuția de energie electrică. De asemenea, Banca a lucrat îndeaproape cu
“Termoelectrica’ pentru a-și moderniza termoficarea, îmbunătățind astfel fiabilitatea și
calitatea serviciilor de termoficare pentru consumatorii finali și contribuind la
îmbunătățirea eficienței operaționale și a viabilității financiare a companiei de termoficare
din Chișinău, Termoelectrica.  Întreprinderea a îmbunătățit calitatea și fiabilitatea
serviciilor de alimentare centralizată cu energie termică și a reușit să inverseze tendința de
debranșare de la încălzirea centralizată și pierderea  bazei sale de consumatori, devenind
astfel furnizorul preferat de servicii de termoficare. Un alt domeniu unde RM a beneficiat
de asistență a fost domeniul justiției, un domeniu unde țara noastră întimpină cele mai mari
dificultății din punct de vedere al transparenței, corectitudinii, deciziile pronunțate în
cadrul instanțelor judecătorești în majoritatea cazurilor sunt luate în favoarea unei persoane
sau a unui grup de persoane, acest fenomen negativ este dovedit de numărul cazurilor
pierdute la CEDO de cître statul nostru( a se vedea Figura 2.2). În anul 2016 s-a
impementat un proiect un proiect în acest domeniu ce a acordat o susținere considerabilă în
domeniul reformelor justiției penale, în special, cea a procuraturii din Republica Moldova

13
Acest proiect a contribuit  la adoptarea noii legi cu privire la Procuratură,  dar și a cadrelor
de reglementare și legislative relevante. Noua lege cu privire la Procuratură și modificările
constituționale relevante oferă o bază solidă pentru implementarea reformelor în
conformitate cu standardele Europene, reflectând majoritatea din recomandările făcute la
proiectul de lege de către Comisia de la Veneția și alți experți în domeniu. Principale
rezultate ce s-au obținut în cadrul acestui proiect sunt:

1) Au fost evaluate riscurile de corupție în cadrul Procuraturii și au fost făcute

recomandări pentru a spori independența instituției astfel populația va avea o mai
mare încredere în organele de drept și va impulse climatul invesțional un element
primordial pentru economia noastră.
2) Abilitățile, cunoștințele și capacitățile procurorilor, judecătorilor și avocaților au
fost perfecționate prin diferite activități de consolidare ale capacităților (instruiri,
ateliere de lucru, seminare de conștientizare) atât în domeniul aplicării standardelor
CEDO în justiția penală, cât și cu privire la noutățile introduse de reforma
Procuraturii odată cu noua legislație.
3) Verificarea periodică subdiviziunilor subordonate, cu privire la nivelul de
respectare a obligațiunilor ce le revin în domeniul examinării cererilor /
informațiilor cu privire la pretinse acte de tortură
4) Asigurarea funcționării liniei fierbinți (tel. nr.63-69-68) pentru înregistrarea
sesizărilor cu referire la admiterea de către angajații sistemului penitenciar a
abaterilor în exercitarea executării atribuțiilor de serviciu cu referire la acte de
tortură, încălcarea drepturilor şi libertăţilor legitime, atitudini şi tratamente
discriminatorii.

În concluzie, noua lege a Procuraturii a permis ca domeniul justiției din Republica

Moldova să fie unul mai transparent, mai corect cu mai puține cazuri de corupție ce
va permite ca mediul de afaceri să se dezvolte prin crearea și dezvolarea afacerilor
atît cu capital autohton cît și cu capital străin ce vor fi motorul creșteri econmice.
Un al doilea moment pozitiv este că numărul cazurilor depuse la CEDO de cître
cetățenii împotriva statului nostru a înregistrat 630 de cazuri, o descreștere cu 209
cazuri ce demostrează că populația are o incredere mai mare în organele juridice ale
statului ce va permite atragerea de noi investiții străine prin intermediul Băncii
Mondiale ce vor fi investite în dezvoltarea infrastructuri în diferite sectoare ale
economiei. Un alt sector al economiei ce a fost susținut enorm de Banca Mondială
jucînd un rol primordial în economia noastră este sectorul agricol, ce este strategic
pentru Republica Moldova avînd un potențial incontestabil și numeroase evaluări
sectoriale explică potențialul agronomic sporit în baza unor caracteristici geografice
favorabile: soluri bogate, climă moderată, topografie și tradiție agricolă

14
Finanțarea venită din partea Băncii Mondiale în sectorul agricol prin dezvoltarea
infrastructuri va contribui la sporirea competitivității sectorului agro-alimentar, prin
susținerea modernizării sistemului de management al siguranței alimentare, facilitarea
accesului fermierilor la piețe și raționalizarea practicilor agro-ecologice și durabile de
management al terenurilor și va contribui la revenirea înceată a economiei la pozițiile
pierdute în ultimile două decenii. La 7 iulie 2016 Banca Mondială a aprobat un credit AID
în sumă de 10 milioane dolari SUA acordat Republicii Moldova în cadrul celei de-a doua
finanțări adiționale pentru proiectului Agricultura competitivă, ce a oferit fermierilor
suport în direcția modernizării lor, a infrastructure, a technologiilor de producție ce va
permite extinderea produselor moldovenești pe piețele internaționale. Alte rezultate
positive ce s-au înregistrat în cadrul proiectului au fost; că granturile investiționale au
condus la o extindere substanțială a volumului de infrastructuri post-recoltare deținute de
grupurile de producători, inclusiv 39 de depozite frigorifice pentru o capacitate cumulată
de peste 36.000 de tone, 16 linii de sortare și calibrare, cinci linii de uscare și 24 de
stivuitoare. Infrastructura înființată a generat o serie de efecte pozitive asupra activităților
de producție și vânzare ale grupurilor de beneficiari, inclusiv, în special, reducerea
pierderilor de produse, posibilitatea de a accesa prețuri de vânzare mai mari prin vânzarea
produselor în afara sezonului după depozitarea produselor în depozite frigorifice, și
creșterea calității produselor, datorită disponibilității liniilor de sortare și prelucrare. ,
infrastructurile post-recoltare construite au sporit capacitatea beneficiarilor de a accesa
piețe noi, inclusiv segmente noi pe piața internă, precum și pe cea international
înregistrănd efecte pozitive în termeni de exporturi directe – ¼ dintre beneficiarii de
granturi au început să exporte în perioada examinată, iar alți 1/3 și-au sporit substanțial
ponderea vânzărilor pe piețele internaționale, în majoritatea cazurilor la scurt timp după ce
au început să utilizeze echipamentul finanțat prin grant.Ca rezultat, valoarea exporturilor
directe a crescut cu aproximativ 4 milioane USD între anul înregistrării și 2020. Toți
beneficiarii în cadrul sectorului agricol au menționat faptul că grantul investițional a fost
esențial în obținerea finanțării, fie pentru că infrastructura este utilizată ca garanție, fie
datorită consolidării capacității și experienței de colaborare și comunicare cu sistemul
bancar

15
 Concluzii și recomandări

După obținerea independenței în anul 1991, Republica Moldova a suferit una dintre cele
mai mari crize afectînd toate sectoarele în special sectorul agricol, industrial dar în anul
2000 economia s-a redresat datorită remitențelor și migrației serviciilor. Acest fapt deți a
salvat economia demostrează că economia este destulă de slab dezvoltată și sensibilă la
diferite crize ce va pune amprenta negativă asupra bunăstări sociale, economice a
populației. Pentru a construi o economie puternică guvernul a atras investiții străine prin
granturi oferite de cître Banca Mondială prin modernizarea infrastructuri în sectoarele ce
joacă un rol esențial în economia noastră. Sectorul agricol a obținut un șir de avantaje în
urma investiților cum ar fi: creșterea calității produselor moldovenești datorită
technologiilor de producție moderne ce a permis accesarea noilor segmente de piețe la
nivel local și internațional astfel volumul de export a produselor autohtone a crescut dar și
a descrescut dependența de piața rusă. În sectorul educațional datorită acestor granturi s-a
imbunătățit infrastructura creănd condiții de muncă mai bune pentru elevi precum și
ridicarea competențelor profesionale a cadrelor didactice ce va influența pozitiv asupra
formării viitorilor specialiști, accea resursă de muncă calificată de care are nevoie
Republica Moldova iar lipsa ei este determinată de infrastructura slab dezvoltată din cauza
condițiilor economic existente. Aceste rezulate formidabile obținute cu ajutorul Băncii
Mondiale demostrează că aceste rezultate au schimabat structura economiei naționale
facînd mai stabilă decît era după independență deși este încă necesar de investiții enorme
pentru ca economia să asigure o bunăstare socială, economică satisfăcătoare pentru
populație ce va determina descreșterea exodului de populație activă iar cooperarea dintre
Banca Mondială și Republica Moldova este una esențială pentru acest stat.
Pentru a mări volumul de investiții din partea Băncii Mondiale Republica Moldova trebuie
sa lucreze la capitolul justiției prin faptul că conform organizației “ Transparency
International” Reepublica Moldova ocupă locul al treilea în clasamentul celor mai corupte
state din Europa astfel imaginea internațională a țării impiedică obținerea mai multor
granturi. De asemenea acest fapt este întărit și de faătul că reformele în domeniul justiției
întărzie ce determină o credibiltate joasă din partea partenerilor noștri externi. O soluție ar
fi chemarea unor experți internaționali din acest domeniu ce va ajuta cu privire la
elaborarea unor legii conform standardele europene ce se vor sprijini pe niște principii cum
ar fi; transparență, corectitudine, egalitatea în fața legii. Existența unor legii transparente va
determina ca Banca Mondială să ofere un volum mai mare de investiții ce va permite ca
economia națională să crească iar mediul antreprenorial va dori să deschidă mai multe
afaceri, un avantaj pentru bugetul țării. O altă măsură ar fi creșterea nivelului de investiții
din partea statului prin faptul că dezvoltarea economică vine în primul rînd de la stat,
numai un stat ce pune interesele, probleme și nevoile populații ca obiectiv primordial va
putea conta pe acestă bancă ce are ca scop: creșterea standardului de viață al populații dar
ăn cazul Republicii Moldova situația este inversă, eforturile statului de a dezvolta
infrastructura este la un nivel scăzut, majoritatea reformelor în justiție nu sunt realizate
afectănd cooperarea cu Bancă Mondială

16
 Bibliografie

1) Boincean Boris ,Raportul de evaluarie a sectorului agrar din Moldova , Editura

Chișinău, 2014, 90 de pagini.
2) Iurie Mocanu, Mihail Paiu, Studiul privind sectorul educației și perspectivele sale de
dezvoltare în Republica Moldova, Editura Chișinău, 2009, 100 de pagini.
3) https://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/document/World-Bank-Moldova-
20-Years.pdf( vizitat la 02.05.2022) .
4) https://www.worldbank.org/ro/country/moldova/overview#1( vizitat la 02.05.2022)
5) https://unctad.org/system/files/official-document/diaepcb2013d5_romanian.pdf( vizitat
la 02.05.2022).
6) https://www.worldbank.org/ro/news/press-release/2020/06/18/world-bank-support-to-
help-increase-district-heating-efficiency-in-chisinau( vizitat la 02.05.2022).
7) https://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/document/Moldova-Snapshot-
rom.pdf( vizitat la 02.05.2022).
8) https://www.bnm.md/files/Raport_Anual_2020%20(1).pdf ( vizitat la 02.05.2022).
9) https://www.bnm.md/ro/content/relatia-republicii-moldova-cu-banca-europeana-pentru-
reconstructie-si-dezvoltare-berd ( vizitat la 02.05.2022).

17
 Anexe

Indicele dezvoltări umane în

depedență de țară
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
Norvegia Tarile de Jos Irlanda Germania Suedia Republica
Moldova

Fig 2.1- Indicele dezvoltări umane în depedență de țară.

Numărul de cazuri depuse la CEDO împotriva statului

Republica Moldova
Nr de cazuri
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
2001 2006 2011 2016 2021

Anii

Fig 2.2 – Numărul de cazuri depuse la CEDO împotriva statului Republica Moldova

18