1.Conceptul si structura pietei financiare?

Circuitul activelor financiare se desfasoara intre detinatorii de fonduri(investitorii) si cei ce necesita aceste fonduri(beneficiarii) se desfasoara pe piata financiara.Piata financiara are 3 componente:Piata bancara,monetara si de capital.PB-are loc tranzactii cu active bancare nenegociabile.Absoarbe e cedentul de active monetare ale celor care economisesc,de forma depunerilor la termen.P!-se efectueaza tranzactii monetare in moneda nationala intre rezidentii aceleiasi tari.Adica imprumutul dintre banci pe termen scurt(aparitia de incasari ale unelor banci si surplusul de plati pe care le au alte banci).P! este o componenta a pietii valutare,unde are loc confruntarea cererii cu oferta pentru diferite valute care sunt pentru ofertati si solicitanti- moneda straina.PC-ansamblul relatiilor prin care se realizeaza transferul fondurilor disponibile de la cei care au surplus de capital (investitorii) catre cei care au nevoie de capital cu a"utorul unor instrumente specifice(valori mobiliare) prin intermediul unor operatori specifici(intermediarii(bro#erii.dilerii)).$e pot delimita % moduri:&abordarea europeana-bazata pe sistemul bancarin care bancile sunt prezente pe ambele tipuri de piete,in care piata de capital este compusa din piata monetara,ipotecara si financiara.&abordarea anglosa ona-bazata pe diferite tipuri,in care piata financiara cuprinde piata monetara pe termen scurt si creditara pe termen mediu. 2.Functiile si structura pietei de capital? Principalele functii ale pietii de capital sunt:')emisiunea si vinzarea pentru prima data a titlurilor financiare emitentilor sau debitorilor catre posesorii de capitaluri care doresc sa cumpere valori mobiliare. %)negocierea de valori mobiliare cu conditia ca acestea sa fie vindute si transformate in lic(iditati de primii lor posesori si inainte de scadenta.$)*+C)+*A:Componentele pietii de capital dupa ordinea pietii mobiliare sunt:&a&Piata primara-asigura intilnirea cererii cu oferta de titulari,permitind finantarea activitatii agentilor economici a colectivitatii publice.$e caracterizeaza prin e istenta unui singur vinzator-emitentul val.mobiliare si de regula vinzarea se face la un pret unic. Pia,a primar- asigura emisiunea .i prima v/nzare-cump-rare a titlurilor financiare (spre e emplu, c/nd o societate emite ac,iuni la constituire), permi,/nd finan,area activit-,ii agen,ilor economici prin atragerea capitalurilor financiare disponibile. &b&Piata secundara,are rolul de concentrare cererii si ofertei derivate,este o piata desc(isa,publica.$unt prezenti mai multi participanti,pe ambele parti.Pe piata secundara pretul este stabilit de cererea si oferta. Pia,a secundar- este cea pe care investitorii .i 0ntreprinz-torii cump-r- .i v/nd valorile mobiliare emise, puse 0n circula,ie pe pia,a primar-. 1atorita e istentei acestei pie,e, investitorii care-.i plaseaz- capitalurile pe pia,a primar-, pot ie.i de pe pia,- 0nainte de scadenta titlurilor cump-rate, prin v/nzarea lor. Astfel, pia,a secundar- asigura o e celentmobilitate .i lic(iditate a capitalurilor, e trem de bine venite pentru buna func,ionare a oric-rei economii. 1elimitarea pie,ei de capital 0n primar- .i secundar- este pur teoretic- 0ns- de folos 0n 0n,elegerea mecanismului emisiunii, plas-rii .i tranzac,ion-rii valorilor mobiliare. 4. rolul pietei de capital in economia contemporana? Pia,a de capital reprezint- un ansamblu de rela,ii de naturfinanciar- prin care se realizeaz- transferul de capitaluri de la investitori c-tre utilizatori, prin intermediul unor instrumente, mecanisme .i operatori specifici. Aceste rela,ii dau na.tere universului financiar, component- a universului economic dar .i 0n acela.i timp sistem autonom organizat pe propriile sale pie,e 0n care sc(imb- active financiare .i moned-. 2n orice societate, economiile .i investi,iile au "ucat un rol deosebit de important, at/t la nivel macroeconomic c/t .i la nivelul fiec-rei persoane sau agent economic. $umele depuse la b-ncile comerciale de c-tre persoane fizice sau "uridice sunt folosite pentru acordarea de credite altor persoane fizice .i "uridice, finan,/nd astfel investi,ii 0n diverse sectoare economice .i contribuind la dezvoltarea economiei 0n ansamblul sau. 2n orice economie de piata e ista si functioneaza o piata financiara, mai mult sau mai putin dezvoltata si, aceasta reprezinta locul unde se intalneste oferta cu cererea de fonduri financiare. Bursa este cea mai importanta institutie a pietei de capital, specifica economiei de piata, concentrand cererea si oferta de valori mobiliare negociate in mod desc(is si liber pornind de la reguli cunoscute. Prin te(nici specifice aici se realizeaza vanzari-cumparari de valori mobiliare traditionale (actiuni, obligatiuni, valute, bonuri de tezaur), cat si moderne (optiuni sau contracte futures). rolul principal al pietelor de capital este de finantare a economiei (in speta a agentilor economici) prin mobilizarea capitalurilor pe termen mediu si lung. 1e asemenea, un alt rol important este acela ca aceasta inlesneste circulatia capitalurilor, titlurile financiare putand fi usor transformate in lic(iditati sau sc(imbate in alte titluri, prin vanzarea sau revanzarea lor pe aceasta piata. 5.Valorile mobiliare-instrumente ale pietei de capital? 3alorile mobiliare45instrumente fin-are negociabile emise sub forma materializata(pe suport de (irtie) sau dematerializate (pe suport magnetic) sau sub forma inscriirilor contabile,care genereaza detinatorilor sa-i anumite drepturi in dependenta de tipurile valorilor mobiliare,de legislatia tarii respective si de prevederile emisiunii.3! pot fi:&a&primare-actiuni,obligatiuni. &b&derivate-contractele la termen:futures,for6ard,options,s6ap. &c&sintetice-obtinute prin cale sintetica,prin combinarea diferitor caracteristici ale valorilor primare si daca este acceptat de catre C7P8 drept valoare mobiliara,circula pe piata mobiliara(contractele pe indicii bursieri). 6.Instrumentele financiare primare de proprietate: concept, tipolo ie, caracteristici fundamentale. !articularitati in "epublica #oldo$a?Actiunile-instrumente fin-are de proprietate emise de catre societatile pe actiuni si 45cota parte din capitalul social.8iecare actiune are inscrisa o valoare nominala.Actiunile produc dividende sub forma prelevarile din venitul net realizat,de regula intr-un e ercitiu fin-ar.1ividendele sunt distribuite periodic,de regula o data sau de % ori pe an si marimea acestuia se stabileste de catre A9A.Actiunile apar sub % forme:!aterializat si 7ematerializat:si indiferent de forma actiunii acestea tb sa contina urmatoarele elemente obligatorii:denumirea actiunii,data si locul emiterii.numele si adresa emitentului,marimea capitalului social subscris,nr actiunilor subscrise,seria si nr actiunii,numele si adresa

investitorului(act. nominative),diferite clauze convetionale,semnatura emitentului.Clasificarea actiunilor:2)din pct de vedere al identificarii lor: a)act nominative-contine numele emitentului si actionarului investitor. b)act la purtator-contine numele emitentului,identificarea se face dupa nr si serie.a)se transmite prin cesiune,b)prin simpla traditiune,ca bancnotele 22)din pct de vedere al valorii lor:a)act la pret 4(la paritate)-se vinde la val nominala b)act cu prima-se vinde la o valoare mai mare de val nominala,prima care se plateste se "ustifica de gradul de rentabilitate sporit. 222)din pct de vedere al dreptului pe care le ofera detinatorului: a)act comune;simple;ordinare-dau dreptul detinatorului la un singur vot si sunt generatoare de dividente variabile,in functie de marimea profitului. b)act preferentiale;priveligiate-de regula nu dau dreptul la vot si sunt generatoare de dividente fi e,indiferent de variatia profitului total.Pot fi: & act cumulative-dividentele cumulative neplatite din lipsa de profit,se stabilesc intr-o alta per urmatoare cumulindu-se dividentele din acea per. & act necumulative-dividentele neplatite din lipsa de profit sunt anulate & act participative;participante-care pe linga dividentul fi prestabilit participa intr-o anumita proportie si la dividentul destinat act comune & act cu div variabile-se deosebesc de cele comune prin incasarea prioritara a div & act preferentiale convertibile-au div fi ,se pot converti in act comune & act generatoare de6 div fi e si de voturi multiple-se emit pers care au o contributie importanta la dezv $.A.Pt act acestora li se confera % sau m.multe drepturi de vot. & act reversibile-act pt care $.A. emitenta isi rezerva dreptul de-a retrage din circulatie la un pret restabilit. 3aloarea unei ac,iuni poate fi considerat- sub urm-toarele forme: a) 3aloarea nominal- (37) care este egal- cu suma capitalului social (C$) divizat- la num-rul de ac,iuni emise (7): C$ 37 = 7 3aloarea nominal- este o valoare conven,ional-, pe baza c-reia este 0mp-r,it capitalul 0ntre asocia,i. <n func,ie de aceast- valoare, este prev-zut- prin statut o remunerare a ac,ionarilor. b)3aloarea patrimonial- ce poate fi e primat- prin valoarea contabil- .i prin valoarea intrinsec-. 3aloarea contabilreflect- partea din activul net ce revine pe o ac,iune:

3ct =

An 7

unde: 3ct - valoarea contabil-: An - activul net: 7 - num-rul de ac,iuni: Activul net este reprezentat de partea din activele 0ntreprinderii neafectate de datoriile contractate de aceasta: An = A t 1t unde: An - activul net: At - activul total : 1t - datorii totale. 3aloarea intrinsec-, e prim- activul net corectat cu plusurile sau minusurile de active latente ce revin pe o ac,iune. Activele latente sunt provizioanele pentru riscuri .i c(eltuieli care nu au ap-rut 0n e erci,iul 0nc(eiat .i care nu s-au soldat prin conturile de venituri.

32 =

A nc 7

unde: 32 - valoarea intrinsec-: Anc - activul nat corectat: 7 - num-rul de ac,iuni. b) 3aloarea de rentabilitate, interpretat- ca valoare financiar- .i valoare de randament. 3aloarea financiare prim- capitalul financiar care s-ar fructifica printr-un dividend, comparabil cu rata medie a dob/nzii pe pia,-: 1 3f = * md unde: 3f - valoarea financiar-: 1 - dividend: *md - rata medie a dob/nzii pe pia,-. c)3aloarea de randament este considerat- o form- de e primare a valorii financiare, fiind calculat- ca raport 0ntre profitul net repartizat ce revine pe o ac,iune .i rata medie a dob/nzii pe pia,-:

Pna * md unde: 3r - valoarea de randament: Pna - profit net pe ac,iune: *md - rata medie a dob/nzii pe pia,-. 3/nzarea ac,iunilor 0n momentul emisiunii sau 0n orice moment pe pia,a de capital, se realizeaz- la pre,ul de emisiune .i respectiv, la pre,ul pie,ei. Astfel se deosebesc: d) 3aloarea negociat- sau pre,ul de emisiune, determinat prin ad-ugarea la valoarea nominal- a primei de emisiune: 3r =

P= = 37 + p e unde: P= - pre,ul de emisiune: 37 - valoarea nominal-: pe - prima de emisiune. e) 3aloarea de pia,- este pre,ul la care se efectueaz- sc(imbul de ac,iuni. Aceast- valoare se prezint- sub forma cursului bursier. Cursul este rezultatul raportului dintre cerere .i ofert-, fiind influen,at de: - situa,ia economic- .i financiar- a emitentului, caracterizat- prin rata de cre.tere a rezultatelor financiare: - evolu,ia pie,ei bursiere na,ionale .i interna,ionale: - fenomene pur bursiere ce influen,eaz- cererea .i oferta. Ac,iunile plasate se 0nregistreaz- 0n mod obligatoriu 0n *egistrul de stat al valorilor mobiliare, ,inut de Comisia 7a,ional- a Pie,ei 8inanciare. $0nt considerate plasate ac,iunile ac(itate 0n 0ntregime de primii lor ac(izitori (subscriitori), 0nregistrate 0n *egistrul de stat al valorilor mobiliare .i 0n registrul ac,ionarilor societ-,ii. Ac,iunile societ-,ii pot avea valoare nominal- care trebuie s- se 0mpart- la un leu. )oate ac,iunile ordinare ale societ-,ii vor avea valoare nominal- egal-. 3aloarea nominal- a ac,iunii se aprob- de adunarea constitutiv- sau de adunarea general- a ac,ionarilor .i se indic- 0n documentele de constituire ale societ-,ii .i 0n alte documente prev-zute de prezenta lege .i de legisla,ia cu privire la valorile mobiliare.<n cazul plas-rii ac,iunilor a c-ror valoare nominal- nu este determinat-, adunarea general- a ac,ionarilor este 0n drept s- fi eze valoarea ac,iunii 0n decizia de emitere a acestora. 3aloarea fi at- a ac,iunii nu se indic- 0n documentele de constituire ale societ-,ii .i se folose.te la determinarea m-rimii capitalului social.3aloarea nominal- (fi at-) a ac,iunii reflect- partea de capital social al societ-,ii ce revine unei ac,iuni plasate. %.!roceduri de emisiune si plasare a actiunilor? =misiunea de actiuni reprezinta o practica dinamica de finantare a unor proiecte de investitii ale unei societati comerciale, prin intermediul pietei de capital. $ocietatea ce emite actiuni va primi in sc(imbul acestora capitalul investitorilor interesati de societatea emitenta. =miterea de actiuni se realizeaza printr-o ofera publica de vanzare. Aceasta oferta se poate realiza doar prin intermediul unei $ocietati de $ervicii de 2nvestitii 8inanciare.=misiunea de ac,iuni se realizeaz- at/t la 0nfiin,are, c/t .i 0n timpul func,ion-rii societ-,ii. >a 0nfiin,are, efectul pentru emitent 0l constituie formarea capitalului social, iar pentru investitor, efectul se manifest- 0n viitor, fiind dat de randamentul investi,iei: capacitatea de a produce dividende, precum .i posibilitatea de a ob,ine un c/.tig din diferen,a de curs. <n timpul func,ion-rii unei societ-,i, emisiunea de ac,iuni realizat- pentru ma"orarea capitalului social produce efecte nedorite pentru vec(ii ac,ionari, cunoscute sub denumirea de efecte de dilu,ie, care afecteaz- valoarea ac,iunii, profitul pe ac,iune .i dreptul la vot al posesorului ac,iunii. Pentru atenuarea acestor efecte, societatea emitent- calculeaz- un drept preferen,ial, denumit drept de subscriere de care beneficiaz- fo.tii ac,ionari. 1reptul de subscriere se determin- ca diferen,- 0ntre valoarea de pia,- a ac,iunilor vec(i .i noi, dup- ma"orarea capitalului social.!-rirea dreptului de subscriere depinde de num-rul ac,iunilor nou emise .i de pre,ul la care se realizeaz- prima v/nzare a ac,iunilor noi. 1ac- v/nzarea noilor ac,iuni se realizeaz- la pre, de emisiune, m-rimea teoretic- a dreptului de subscriere este: n 1$ = (C Pe ) (7 + n) unde: 1$ - dreptul de subscriere: C - cursul ac,iunilor vec(i: Pe - pre,ul de emisiune al noilor ac,iuni. 1reptul de subscriere coteaz- la burs-. Posesorul lui 0l poate vinde, la un pre, de pia,- ce difer- de m-rimea teoretica dreptului de subscriere, 0ncas/nd o sum- 0n numerar prin care este prote"at 0mpotriva efectelor de dilu,ie. $int considerate plasate actiunile ac(itate in intregime de primii lor ac(izitori (subscriitori), inregistrate in *egistrul de stat al valorilor mobiliare si in registrul actionarilor societatii. Plasarea actiunilor va fi succesiva numai in cazul cind emitentul spri"ina cursul actiunilor sale pe piata secundara.Conform legei cu privire la societatile pe actiuni plasarea emisiunilor suplimentare a actiunilor se petrece la pretul de piata si cu cit el este mai inalt, cu atit o diferenta de cursuri mai mare primeste emitentul de"a la etapa plasarii primare a emisiunior suplimentare. Plasind actiunile, emitentul atrage pasivele cele mai ?lungi@, deoarece actiunile sunt (irtii de valoare nelimitate. 2n asa mod, el poate plasa aceste resurse in active ?lungi@ fara un risc oarecare de lic(iditate, iar in acelasi moment costul resurselor plasate depinde de lic(iditatea actiunilor emitentului.

&.'repturi enerate de actiuni detinatorilor sai? Dreptul la vot. $pre deosebire de actiunile ordinare, actiunile preferentiale nu confera detinatorilor dreptul de vot in A9A.8iecare actiune ordinara indreptateste detinatorul la un singur vot. Aceasta regula fiind instituita printr-o norma supletiva, e ista posibilitatea ca prin actul constitutiv sa se stabileasca un alt raport intre numarul actiunilor detinute de o persoana fizica sau "uridica si numarul voturilor .Dreptul la dividend.Principalul drept patrimonial al actionarului ordinar este dreptul de a primi dividende. Actiunile preferentiale pot avea o rata fi a si prestabilita a dividendului.Potrivit normelor legale in vigoare, dividendele se vor plati actionarilor proportional cu cota de participare la capitalul social, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. Arganul care decide, in functie de politica investitionala si actul constitutiv al societatii, daca se vor distribui sau nu dividende, este A9A. Ac,ionarul are dreptul: a) s- participe la adun-rile generale ale ac,ionarilor, s- aleag- .i s- fie ales 0n organele de conducere ale societ-,ii: b) s- ia cuno.tin,- de materialele pentru ordinea de zi a adun-rii generale a ac,ionarilor: c) s- ia cuno.tin,- .i s- fac- copii de pe documentele societ-,ii, accesul la care este prev-zut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societ-,ii: d) s- primeasc- dividendele anun,ate 0n corespundere cu clasele .i propor,ional num-rului de ac,iuni care 0i apar,in: e) s- 0nstr-ineze ac,iunile care 0i apar,in, s- le pun- 0n ga" sau 0n administrare fiduciar-: f) s- cear- r-scump-rarea ac,iunilor care 0i apar,in, 0n cazurile prev-zute de prezenta lege sau de statutul societ-,ii: g) s- primeasc- o parte din bunurile societ-,ii 0n cazul lic(id-rii ei: () s- e ercite alte drepturi prev-zute de prezenta lege sau de statutul societ-,ii. Ac,ionarul este obligat: a) s- informeze persoana care ,ine registrul ac,ionarilor despre toate sc(imb-rile din datele sale, introduse 0n registru: b) s- comunice 0n scris societ-,ii, Comisiei 7a,ionale a Pie,ei 8inanciare .i Agen,iei 7a,ionale pentru Protec,ia Concuren,ei despre ac(izi,ionarea de ac,iuni ale societ-,ii 0n num-r ce dep-.e.te limita stabilit- de prezenta lege, de legisla,ia cu privire la valorile mobiliare sau de alt- legisla,ie: c) s- 0ndeplineasc- alte obliga,ii prev-zute de prezenta lege sau de alte acte legislative. (.Indicatorii de e$aluare a $alorilor mobiliare primare de proprietate? a) profitul net pe ac,iune ce e primcapacitatea emitentului de a crea profit .i se calculeaz- cu rela,ia:

Ppa =

Pn 7

unde: Ppa - profit net pe ac,iune: Pn - profit net: 7- num-rul total de ac,iuni e istente pe pia,-. b) rata de distribuire a dividendului, care reflect- partea din profitul e erci,iului financiar distribuit- ac,ionarilor:

d=

Dn .100 Pn

unde: d - rata de distribuire a dividendului: 1n - dividendele nete, calculate dup- plata impozitului asupra dividendelor: Pn - profitul net. !-rimea acestui indicator depinde de decizia privind distribuirea profitului .i anume: - dac- d tinde c-tre zero, rezult- preocuparea emitentului pentru asigurarea autofinan,-rii prin reinvestirea profitului: - dac- d tinde c-tre 'BBC, rezult- preocuparea pentru men,inerea interesului ac,ionarilor 0n a de,ine ac,iunile societ-,ii care distribuie dividende mari: - dac- d este egal cu 'BBC societatea emitent- nu 0ncorporeaz- 0n rezerv- nici o unitate monetar- din profitul ob,inut: - dac- d este mai mare dec/t 'BBC, se apeleaz- la rezervele acumulate anterior, 0n vederea distribuirii lor ca dividende. c) 1ividendul pe ac,iune, calculat at/t ca dividend brut repartizat, c/t .i dividend net: unde:

DPA =

Pnr .100 N

1PA - dividend pe ac,iune: Pnr - profit net repartizat ac,ionarilor: 7 - num-rul total de ac,iuni e istente pe pia,-. 1ividendul pe ac,iune reprezint-, pentru posesorul ac,iunii, venitul produs de investi,ia sa, deci un flu financiar. $pre deosebire de acesta, profitul pe ac,iune, reprezint- pentru emitent un element important al valoriz-rii unei ac,iuni. d) *andamentul unei ac,iuni este produs at/t de dividende, c/t .i de cre.terea valorii de pia,- a ac,iunii: 1 + C' C B *= 'BB CB unde: * - randamentul unei ac,iuni: 1 - dividendul repartizat:

C' - cursul la rev/nzarea ac,iunii: CB - cursul la cump-rarea ac,iunii. e) Coeficientul DP=*@ reprezint- indicatorul cel mai utilizat pentru a caracteriza eficien,a plasamentului 0n ac,iuni: C PER = Ppa 0n care: P=* - coeficientul multiplicator al capitaliz-rii: C - curs bursier al ac,iunii: Ppa - profitul net pe ac,iune. 1).Instrumente financiare primare de creanta: concept, tipolo ie, caracteristici fundamentale. !articularitati in "epublica #oldo$a?Abligatiunile45instr fin-are primare de creante sub forma (irtiilor de val;sub forma inscriirilor in cont,prin care se materializeaza dreptul de creante al investitorului fata de emitentul imprumutat.8iecare obl are inscrisa pe ea o val nom de baza careia se calculeaza dobinda,pe care o genereaza obl detinatorilor sai.Abl pot fi emise de catre $.A,stat direct;prin intermediul diverselor organismelor subordonate centrale;locale. Principalele caracteristici ale obliga,iunilor sunt: - este un instrument al investi,iei de capital: - e prim- crean,a de,in-torului asupra ansamblului activelor emitentului: - e prim- anga"amentul unui debitor fa,- de creditorul care pune la dispozi,ie primului, fondurile sale. =lemntele obligatorii:denumirea obl,seria si nr,locul si data emiterii,numele si adresa emitentului,val nominala,val totala a imprumutului,nr total de obl emise,numele si adresa investitorului in caz obl nominative,nivelul dobinzii,numele si adresa bancii depozitare,imprimari speciale pt a impiedica falsificarea,scadenta rambursarii;data maturizarii,semnatura emitentului. Principalele elemente te(nice ale obliga,iunilor sunt: a) 3aloarea nominal- reprezent/nd raportul dintre 0mprumutul lansat pe pia,- .i num-rul obliga,iunilor emise: 2 37 = 7 unde: 37 - valoarea nominal-: 2 - m-rimea 0mprumutului, 7 - num-rul obliga,iunilor: b) 3aloarea la subscriere sau pre,ul de emisiune, este determinat- de emitent, de regul-, sub valoarea nominal-, pentru a se asigura atractivitatea investi,iei: P= = 37 p e unde: P= - pre,ul de emisiune: 37 - valoarea nominal-: Pe - prima de emisiune. c) )ermenul de rambursare este intervalul cuprins 0ntre momentul subscrierii .i cel al r-scump-r-rii. d) *ata nominal- a dob/nzii, este acea rat- care aplicat- asupra valorii nominale, permite determinarea cuponului de dob/nd-. 8iecare obl are inscrisa o val nom,la fiecare obl sub forma de (irtie sunt atasate cupoane,nr cupoanelor este 4 cu nr per de plata,pe fiecare cupon este scrisa dobinda de platit,cupoanele sunt detasabile.2n caz obl nematerializate dobinda se inregistreaza periodic in cont si se plateste conform editiei de emisiune.)ipologia: 2)din pct de vedere a identificarii lor:&nominative-este prezent numele emitentului si investitorului,transmiterea se face pe baza de cesiune. &obl de purtator-nu contin numele detinatorului,transmiterea se face ptrin traditiune,se identifica prin serie si nr 22)din pct de vedere al modului in care creantele sunt materializate:&materializate(suport (irtie) &inregistrate;contabile 222)din pct de vedere al gestiunii creantelor:garantate &colaterale-garantate cu un bun material,care tb negrevate de alte datorii &ipotecare-imprumutul este garantat cu ipoteca generala a emitentului pe toate activele,nefiind specificat un activ anume &asigurate-imprumutul este garantat cu val mobiliare asupra tertilor detinute de catre emitent &garantate cu fond de rascumparare-emitentul periodic suplimenteaza un fond pe care il creaza el,astfel incit atunci cind obl a"unge la maturitate sa poata acoperi cu acest fond imprumutul obligatar si dobinda aferenta acestuia &inde ate-intre emitent si investitor la anumite per intr-o anumita proportie se inmulteste val imprumutului si dobinda. negarantate-obl care sunt garantate doar cu semnatura emitentului(obl pe baza de bonitate;onoare) 23)din pct de vedere al clauzelor speciale pe care le contin:

&revocabile;retractabile-pot fi rascumparate de catre emitent inainte de data maturizarii.Acestea contin clauze care prote"eaza interesele emitentului,dar si investitorului. &restrictive-contin clauza prin care emitentul se anga"eaza sa nu contracteze si alte imprumuturi(credite) in acelasi scop. &convertibile-contin clauza referitoare la convertibilitate prin care investitorul isi rezerva dreptul ca la scadenta sa solicite convertirea obl in alte titluri de val a aceluiasi emitent.Pretul de conversiune se stabileste la emisiune,iar raportul dintre val nom si pret de conversiune se numeste rata de conversiune. &obl cu bonuri de subscriptie de act-dau dreptul de subscrie de act a societatii emitente a obl(bonului). Abl pot fi emiseEad pariE,adica sunt vindute la pret egal cu val lor nom sau la pret Esub pariE la un pret m.mic decit val nom,sau Esupra pariEla un pret mai mare. 1e,in-torii de obliga,iuni apar 0n calitate de creditori ai societ-,ii.1e,in-torii de obliga,iuni au dreptul preferen,ial fa,- de ac,ionari la primirea unei p-r,i din profitul societ-,ii sub form- de dob0nd- sau alt profit.3aloarea nominal- a obliga,iunii societ-,ii trebuie s- se 0mpart- la 'BB de lei. )ermenul de circula,ie a obliga,iunilor va fi de cel pu,in un an.$ocietatea este 0n drept s- plaseze numai obliga,iunile asigurate prin ga"area bunurilor ei proprii .i;sau a bunurilor persoanelor ter,e, .i;sau cu garan,ia bancar-, .i;sau prin fide"usiune, .i;sau cu poli,a de asigurare, cu e cep,ia cazurilor prev-zute de >egea cu privire la pia,a valorilor mobiliare.Abliga,iunile se pl-tesc numai cu mi"loace b-ne.ti.3aloarea nominal- a tuturor obliga,iunilor plasate ale societ-,ii nu trebuie s- dep-.eascm-rimea capitalului ei social. 1e,in-torul de obliga,iuni are dreptul s- cear- de la societate r-scump-rarea obliga,iunilor plasate 0nainte de termenul de scaden,- 0n cazul 0n care emitentul nu respect- termenul de ac(itare a dob0nzilor aferente. 11. !roceduri de emisiune si plasare a obli atiunilor? Persoanele doresc sa primeasca imprumuturi pe termen lung, iar creditorii doresc sa acorde credite pe termen scurt. Contradictia aceasta a pietei de credit se manifesta foarte puternic in perioada economiei stabile, cind dinamica dobinzilor nu poate fi previzionata. +na din variante a rezolvarii acestei probleme este emisiunea obligatiunilor ?lic(ide@, care permit emitentului atragerea resurselor pe o perioada mai lunga de un an, iar investitorului - posibilitatea primirii inapoi sumei investite, vinzind obligatiunea pe piata secundara. =mitind obligatiunea, societatea pe actiuni nu risca sa a"unga in dependenta de banca si singura determina marimea, termenii si conditiile rascumpararii obligatiunii, iar detinatorii actiunilor nu se impart cu drepturile de conducere, deoarece obligatiunile n-au drept la vot.+n sir de prioritati la emisiunea obligatiunilor au bancile. =misiunea obligatiunilor le permite:sa evite rezervarea obligatorie:sa micsoreze profitul impozabil.*iscul neplasarii obligatiunii este legat cu termenii circulatiei obligatiunii si cu regulile specifice a emisiunii.2n primul rind, conform legislatiei termenul circulatiei obligatiunii nu poate fi mai putin de ' an si emisiunea acestor instrumente nu sunt foarte populare pe piata bursiera auto(tona. 7ici unul din emitenti nu se va incadra in emisiunea obligatiunilor, daca nu va fi sigur in atragerea cu a"utorul acestei metode unor resurse ?lungi@ considerabile (pe o perioda mai lunga de F luni). 2n conditiile inflatiei inalte cererea interna la (irtii de valoare cu termenul de ac(itare de la F luni a fost si ramine foarte "oasa. 2n al doilea rind, emisiunea obligatiunilor necesita inregistrarea de stat, si din aceasta cauza trebuie de suportat diferite c(eltuieli.2n asa mod, emitentul poate sa (otarasca emisiunea obligatiunilor, daca el real poate atrage un volum considerabil de resurse ?lungi@ - aceasta devine probabil imposibil in legatura cu atractivitatea investitionala a altor sectoare a pietei financiare, de e emplu, (irtiilor de valoare de stat. 12. Indicatorii de e$aluare a $alorilor mobiliare de creanta? 3 indicatori : randamentul cuponului;dobinda,randamentul curent,randamentul la maturitate. *andamentul cupon4(cupon;val nom)&'BBC randamentul curent4(cupon;pret)&'BBC randamentul la maturitate4GHcuponI(agio sau disagio;nr de ani pina scadenta)J;H(val nomIpret);%J&'BBC 1*.+senta si particularitatile contractelor futures? Contractul futures-rezultatul standartizarii conditiilor ale contractului for6ard.1in elemntele contractuale se supun standartizarii natura activului suport,calitatea acestuia,cantitatea tranzactionata,locul de livrare si scadenta contractului.$ingura variabila care nu este standartizata este pretul de tranzactionare.Contract 8utures fiind actualizat zilnic;marcat la piata.2n cazul contract futures pierderea unui operator constituie cistigul celuilalt operator,si invers.>ic(idarea contract se efectueaza atit pe livrarea efectiva a activului suport si ac(itarea contravalorii acestuia,cit si printr-o compesare pe piata.$e inc(eie in cadrul burselor printr-un mecanism specific de derulare a operatiunilor;tranzactiillor si spre deosebire de contract for6ard are o val variabila.fiind zilnic marcat pe piata.8or6ard-acorduri inc(eiate intre % operatori,prin care vinzatorul se obliga sa livreze la o data viitoare un anumit activ suport,iar cumparatorul se obliga sa efectueze plata la momentul inc(eierii contract. Caracteristicile generale ale unui contract futures sunt: a) condi,iile contractului sunt standardizate 0n ceea ce prive.te natura activului-suport .i cantitatea contractat-, numit- .i unitate de tranzac,ie. )oate contractele futures pe acela.i activ standardizat formeaz- un gen de contracte futures: b) fiecare contract futures are un anumit termen de e ecutare, o lun- 0n care urmeaz- s- aib- loc lic(idarea. Contractele pe un anumit activ cu aceea.i scaden,- formeaz- o specie a contractului pe acela.i activ: c) pre,ul contractului futures se stabile.te 0n burs-, prin procedura specific- de negociere .i contractare a acestei pie,e reglementate, fiind e presia raportului dintre cererea .i oferta pentru fiecare contract standardizat, deci valoarea contractului este variabil-:

d) contractul futures este actualizat zilnic sau Dmarcat la pia,-@, astfel 0nc/t pierderile uneia dintre p-r,ile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte p-r,i: e) lic(idarea contractului se poate realiza fie prin 0ncasarea sau plata sumei 0n numerar reprezent/nd mar"a cumulat- a contractului, fie prin lic(idarea pozi,iei printr-o opera,iune de sens contrar, respectiv o compensare, 0n cazul contractelor futures la care e ecutarea nu se poate realiza prin predarea unui activ fizic sau a unui titlu financiar (contractele pe indici de burs-), livrarea se face totdeauna printr-o lic(idare cas(. Aperatorii de pe pia,a futures, 0n func,ie de scopul urm-rit, pot fi: K investitori 0n alte active care se prote"eaz- printr-un contract futures 0mpotriva pierderii generate de fluctua,ia pre,ului activului ini,ial: K arbitra" ori, respectiv v/nz-tori .i cump-r-tori de contracte futures care sper- s- ob,in- c/.tig din diferen,ele de pre, de pe pie,e diferite sau din momente diferite: K speculatori, operatori care 0.i asum- riscuri importante pentru a ob,ine profit din fluctua,ia pre,ului contractelor futures. 3/nz-torul unui contract futures este de,in-torul unei pozi,ii Ds(ort@, iar cump-r-torul are o pozi,ie Dlong@, a.tept/nd ca pre,urile s- creasc-. )ranzac,ionarea unui contract futures presupune 0nc(eierea unui contract pentru desc(iderea contului 0n mar"-. Contractul se 0nc(eie 0ntre client .i agen,ia de bro#era" .i cuprinde condi,iile generale de tranzac,ionare la termen a activelor financiare, monetare sau a m-rfurilor ce constituie suport al contractului futures. 14.Contractele options. ,ipuri si caracteristici? Ap,iunile sunt contracte standardizate av/nd drept suport ac,iuni, obliga,iuni, indici bursieri, rata dob/nzii, valute, m-rfuri. 2ntr-un contract de op,iune, cump-r-torul are dreptul, dar nu .i obliga,ia de a ac(izi,iona sau de a vinde la scaden,- sau oric/nd p/n- la scaden,- o anumit- cantitate din activul-suport, la un pre, prestabilit, denumit pre, de e ercitare, .i 0n sc(imbul unei prime pl-tite 0n momentul 0nc(eierii tranzac,iei sau 0n cadrul lic(id-rii lunii 0n curs. Pentru cump-r-tor, prima reprezint- un cost care se suport- indiferent dac- contractul se e ercit- sau nu. Cump-r-torul poate decide e ecutarea contractului 0n orice moment p/n- la scaden,- (op,iuni de tip american) sau numai la scaden,a contractului (op,iuni de tip european). $e cump-r- o op,iune, se pl-te.te prima .i se sperc- va putea fi v/ndut- mai scump. 2nvers, se vinde o op,iune .i se sper- c- va fi cump-rat- la un pre, mai mic. Pe pia,a op,iunilor sunt cotate at/t op,iuni de cump-rare, c/t .i op,iuni de v/nzare. Ap,iunea de cump-rare (Dcall@) este un contract 0n form- standardizat-, care d- cump-r-torului dreptul ca, 0ntr-o perioaddeterminat-, s- cumpere de la v/nz-torul op,iunii activul de baz- la un pre, prestabilit. 3/nz-torul op,iunii Dcall@ 0.i asum- obliga,ia de a onora solicitarea cump-r-torului prin v/nzarea activului-suport.Ap,iunea de v/nzare (Dput@) este un contract care d- dreptul cump-r-torului op,iunii ca, 0ntr-o anumit- perioad-, s- v/nd- activul-suport partenerului s-u din contractul de op,iune la un pre, prestabilit .i 0n sc(imbul unei prime pl-tite ini,ial. )otodat-, v/nz-torul unui Dput@ 0.i asum- obliga,ia de a cump-ra activul de baz- de la cump-r-torul op,iunii la pre,ul prestabilit, dac- op,iunea este e ercitat0ntr-un anumit interval de timp. 2ni,ierea unei tranzac,ii cu op,iuni se face prin desc(iderea de c-tre client a unui cont la un intermediar, dup- care clientul poate lansa un ordin pe pia,a op,iunilor. <n urma e ecut-rii ordinului, clientul dob/nde.te o pozi,ie pe op,iune, iar aceasta poate fi Dlong@, dac- a cump-rat, sau Ds(ort@, dac- a v/ndut. =lementele definitorii ale unui contract de op,iuni av/nd ca suport valori mobiliare primare sunt: - m-rimea op,iunii. A op,iune se 0nc(eie pentru o cotitate standard de 'BB de titluri-suport sau alt num-r de titluri stabilit prin reglement-rile pie,ei: - durata de via,-, respectiv perioada 0n care poate fi e ercitat- op,iunea. 1ata final- a e ercit-rii op,iunii se nume.te dat- a e pir-rii: - pre,ul de e ercitare - este pre,ul la care se poate vinde .i cump-ra suportul op,iunii. !-rimea lui este determinat- c(iar 0n momentul 0nc(eierii contractului, dup- o procedur- bursier- standardizat-: - pre,ul op,iunii - este reprezentat de prima ce se ac(it- din momentul 0nc(eierii contractului. Prima se descompune 0n valoare intrinsec- .i valoare timp: - valoarea intrinsec- - este diferen,a dintre cursul activului-suport .i pre,ul de e ercitare a op,iunii Dcall@ sau diferen,a dintre pre,ul de e ercitare a op,iunii Dput@ .i cursul activului-suport. C/nd valoarea intrinsec- este pozitiv-, op,iunea este D0n bani@ (Din-t(e-moneL@): c/nd valoarea intrinsec- este negativ-, op,iunea este Df-r- bani@ (Dout-of-moneL@): c/nd valoarea intrinsec- este egal- cu zero, op,iunea este Dla bani@ (Dat-t(e-moneL@). 1ac- valoarea intrinsec- este negativ- sau egal- cu zero, 0ntregul nivel al primei este dat de valoarea timp: - valoarea timp - reprezint- valoarea suplimentar-, peste cea intrinsec-, pe care o op,iune o poate dob/ndi pe pia,- ca urmare a raportului cerere-ofert- de op,iuni. =a rezult- ca diferen,- 0ntre pre,ul op,iunii (respectiv m-rimea primei) .i valoarea intrinsec-. 3aloarea timp arat- c/t este dispus s- pl-teasc- investitorul (cump-r-torul op,iunii) 0n speran,a c-, pe durata de via,-, op,iunea va cunoa.te la un moment dat (anterior e pir-rii) o evolu,ie favorabil- de pre,. 3aloarea timp este cu at/t mai mare cu c/t scaden,a este mai 0ndep-rtat- .i descre.te 0n timp p/n- la scaden,-. Ta Operaii simple cu opiuni i rezultatul acestora opera,iunea Antic anticiparea privind cursul Cons consecin,e '. C cump-rare CA>> Cre cre.terea cursului titlului- *isc limitat supor suport Cistig nelimitat %. 3/ vinzare CA>> stagnarea cursului Cistig limitat scaderea cursului *isc nelimitat

3. Cu cump-rare P+) M. 3/ vinzare P+)

scaderea

cursului

cresterea cursului

Cistig important nelimitat) *isc limitat Cistig limitat *isc important nelimitat)

(nu

(nu

Cumprtorul unei opiuni de cumprare are dreptul, dar nu .i obliga,ia ca la scaden,- sau p/n- la scaden,- s- cumpere 'BB de titluri-suport (ac,iuni) la pre,ul de e ercitare, convenit prin contract. Cump-r-torul 0.i va e ercita acest drept numai dac- cursul titlului-suport este 0n cre.tere. *iscul este limitat la prima pl-tit-, 0n timp ce c/.tigul poate fi considerat nelimitat, fiind cu at/t mai mare cu c/t cursul se 0ndep-rteaz- de Dpunctul mort@. $e nume.te Dpunct mort@ acel nivel al cursului la care nici nu se pierde, nici nu se c/.tig-, 0n cazul op,iunii de cump-rare, Dpunctul mort@ este egal cu pre,ul de e ercitare plus prima pl-tit-. Vnztorul unei opiuni de cumprare consider- c- titlul-suport va avea un curs care stagneaz-, iar apoi 0ncepe s- scad-. =l sper- c- nu va fi situa,ia de a ceda partenerului titlurile respective. 1ecizia privind e ecutarea contractului apar,ine numai cump-r-torului, care, 0n sc(imbul primei pl-tite, are dreptul de a renun,a la contract. Cumprarea unei opiuni de vnzare - 2nvestitorul consider- c- ac,iunea va avea un curs 0n sc-dere. =l ar putea deci s- v/nd- aceste ac,iuni la vedere 0n momentul tB .i s- a.tepte reducerea cursului. <ns-, pentru a limita riscurile, prefers- cumpere o op,iune de v/nzare. Aceasta 0i limiteaz- pierderea la m-rimea primei .i 0i confer- posibilitatea unui c/.tig nelimitat 0n cazul sc-derii cursului. Vnzarea unei opiuni de vnzare- 3/nz-torul prime.te prima .i sper- c- titlurile vor avea un curs care stagneaz- sau care este 0n cre.tere. Astfel cump-r-torul de@put@ nu 0.i va e ercita op,iunea. Aperatorul poate ob,ine c/.tig, care este 0ns- limitat la valoarea primei, pe c/nd m-rimea pierderii este nelimitat-. 15. Contractele -./!. ,ipuri si caracteristici? C$-contractele la termen,prin care un operator sc(imba o datorie avind anumite caracteristici pe o alta datorie,care are alte caracteristici,cele % parti tb sa obtina un cistig din acest sc(imb ca urmare a faptului ca au diferite conditii de acces pe diferite pieti.2n tranzactii s6ap se scimba o dobinda fi a pe una flotanta sau invers.2mprumuturi in diferite valute;sc(imb de o valuta pe alta,sc(imb de indici bursieri(evaluarea in baza lor,daca activul suport este act).Cistigul obtinut la scadenta contractului se imparte intre cei % operatori si intermediari(comision se ac(ita). )ranzac,iile se 0nc(eie la burs- 0ntr-o anumit- zi, dar reglement-rile 0n conturi .i livrarea titlurilor urmeaz- s- se fac- la o dat- viitoare. 1reptul de proprietate asupra titlurilor trece de la v/nz-tor la cump-r-tor 0n momentul 0nc(eierii contractului. 3aloarea tranzac,iei se determin- pe baza cursului la termen prestabilit indiferent de evolu,ia cursului de pia,- la termenul tranzac,iei. Caracteristici aparte prezint- tranzac,iile la termen de o lun-, al c-ror mecanism de derulare permite efectuarea unor opera,iuni specifice, cum ar fi: - reportul: - v/nzarea pe pozi,ie descoperit: opera,iunile cu acoperire.Swap pe piaa de capital : este un acord 0ntre doi operatori, prin care o parte convine spl-teasc- celeilalte p-r,i, un .ir de pl-,i cas( variabile, bazate pe rata venitului unui indice pe pia,a de capital, iar 0n sc(imb, cealalt- parte accept- s- pl-teasc- un .ir de pl-,i constante, bazat pe rata curent- a dob/nzii de pe pia,a monetar-. Acest acord simuleaz- de fapt sc(imbul de active 0ntre cele dou- p-r,i: o parte vinde ac,iuni .i cump-robliga,iuni iar cealalt- parte cump-r- ac,iuni .i vinde obliga,iuni. <n felul acesta, ambele p-r,i reu.esc s--.i restructureze portofoliile, f-r- a pl-ti comisioane .i ta e de tranzac,ionare, ci doar comisioane bancare minime unei b-nci s6ap (de regul- o banc- comercial- sau de investi,ii) care mi"loce.te acest tip de contract. Swap pe rata dobnzii :prin acest contract o parte agreeaz- s- pl-teasc- celeilalte p-r,i un .ir de pl-,i a c-ror m-rime este corelat- permanent cu o rat- de dob/nd- utilizat- pe pia,a monetar- .2n sc(imb, cealalt- parte se anga"eaz- s- ac(ite periodic un .ir de pl-,i fi e care se refer- la o rat- de dob/nd- fi - egal- cu cea din momentul semn-rii contractului. Acest contract simuleaz- un sc(imb, prin care partea A cump-r- obliga,iuni pe termen lung .i vinde obliga,iuni pe termen scurt iar cealalt- parte B vinde obliga,iuni pe termen lung .i cump-r- obliga,iuni pe termen scurt, f-r- costuri de tranzac,ionare, cu e cep,ia comisionului b-ncii s6ap.Swap valutar : constituie un acord de sc(imb valutar 0ntre dou- p-r,i, prin care se fac transferuri de principal .i pl-,i aferente unei rate fi e a dob/nzii aplicat- asupra unui 0mprumut e primat 0ntr-o valut-, 0n sc(imbul unui principal .i pl-,i aferente unei rate fi e a dob/nzii aplicat- asupra unui 0mprumut de aceea.i valoare dar e primat 0ntr-o alt- valut1%. Caracteristica enerala a acti$itatii emitentilor si in$estitorilor pe !V#? =mitentul este o pers "uridica(s.a,banci comerciale,stat).2nvestitorii sunt si per fizice si "uridice care dispun de surse financiar.=mitentii dorind sa-si mareasca capitalul social emit actiuni,investitorii dispunind de surse financiare investesc bani,in sc(imbul obtinerii dividendului. =mitentul poart- r-spundere, conform legisla,iei, pentru necorespunderea datelor din certificatul valorii mobiliare cu datele indicate 0n (ot-r0rea privind emisiunea valorilor mobiliare. =mitentul valorilor mobiliare nominative este obligat s- asigure ,inerea registrului lor din momentul plasamentului valorilor mobiliare men,ionate, iar 0n cazul emisiunii valorilor mobiliare nominative 0n procesul constituirii emitentului N 0n decurs de 'O zile de la data 0nregistr-rii de stat a ac,iunilor plasate la 0nfiin,area societ-,ii pe ac,iuni. =mitentul este obligat s- 0nc(eie plasamentul valorilor mobiliare emise la e pirarea unui an de la data adopt-rii (ot-r0rii privind emisiunea valorilor mobiliare, 0n cazul 0n care legisla,ia, prospectul ofertei publice (pentru emisiunea public-) sau (ot-r0rea privind emisiunea (pentru emisiunea

0nc(is-) nu preconizeaz- un termen mai mic. ac,ionarilor societ-,ilor pe ac,iuni li se acord- dreptul de preem,iune la procurarea valorilor mobiliare ale emisiunii noi 0n num-r propor,ional num-rului de ac,iuni care le apar,in la momentul adopt-rii (ot-r0rii privind emisiunea valorilor mobiliare: legisla,ia sau emitentul stabilesc restric,ii 0n ce prive.te subscrierea valorilor mobiliare:legisla,ia stabile.te restric,ii 0n ce prive.te circula,ia valorilor mobiliare. Pentru func,ionarea eficient- a pie,ei, investitorii trebuie s- posede o informa,ie, ce reflect- con"unctura P3!. <n acela.i timp, investitorii, trebuie s- aib- posibilitatea de a prognoza tendin,ele dezvolt-rii pie,ei. 1&. Intermediarii financiari pe !V#: tipolo ie, succinta caracteristica? 2ntermediarii financiari (fondurile de investi,ii, companiile de trust, registratorii, bro#erii, Bursa de 3alori.)sunt entit-,i publice sau private specializate care ac,ioneaz- pe pie,ele monetar - valutare sau de capital, mobiliz/nd importante resurse financiare de la de,in-torii acestora .i pun/ndu-le la dispozi,ia celor care au nevoie de ele. Participan,ii profesionisti pe P3!. Cei mai activi sunt urm-torii participan,i profesioni.ti:- Bro#erii:-1ealerii:-registratorii independen,i:-Bursa de 3alori: 8irmele de consulting investi,ional:-8ondurile de investi,ii:-Companiile de trust:-1epozitarul 7a,ional .i 1epozitarii fondurilor 8irmele de evaluare a 3!.- Activitatea participan,ilor profesioni.ti este reglementat- .i supraveg(eat- de C73!. Participan,ii profesioni.ti pot activa numai 0n baza licen,ei, eliberate de C73!. Pentru a ob,ine licen,a participantului profesionist trebuie s- se respecte condi,iile, stabilite de C73! referitor la:capitalul minim propriu,fondul de garantie, num-rul de persoane, ce sunt obligate s- de,in- certificat de calificare, 0nc-perile .i utila"ul te(nic a participantului profesionist,$A8)-urile folosite ..a. 2ntermediarii financiari - mobilizeaza fonduri (active fin.) de la detinatorii de bani (ec.), creandu-si datorii (pasive) fata de acestia si emit propriile active catre utilizatorii de fonduri.Categ. de intermed. bancile comerciale, casele de economii si imprumuturi, bancile mutuale de ec., comp. de asig., uniunile de credit, fonduri mutuale. 8ondurile de investitii sunt entitati care acumuleaza bani de la mai multe persoane (investitorii in fonduri) bani pe care administratorul fondului ii investeste, conform politicii de investitii declarate a fondului, in: instrumente ale pietei monetare, obligatiuni municipale si;sau corporatiste, actiuni tranzactionate pe piata bursiera, precum si in alte valori mobiliare permise de autoritatea de reglementare (C73!). Profiturile realizate astfel se redistribuie prin rascumpararea unitatilor de fond, acelorasi investitori.8ondurile de investitii se impart in doua mari categorii astfel:8onduri desc(ise de investitii,8onduri inc(ise de investitii, 1(. !articularitati ale acti$itatii bro0erilor pe !V#? activitate de bro#era" - activitate de vinzare-cumparare a valorilor mobiliare, desfasurata de bro#er in calitate de mandatar sau de comisionar ce activeaza in baza contractului de mandat sau de comision,precum si in baza procurii pentru efectuarea tranzactiilor mentionate,in cazul in care contractul nu stipuleaza imputernicirile mandatarului sau ale comisionarului: Activitatea de bro#era" se desfasoara de bro#er, participant profesionist la piata valorilor mobiliare.1repturile si obligatiile bro#erului si ale clientului acestuia se stabilesc de contractul de servicii de bro#era" inc(eiat de acestia si de dispozitiile date bro#erului de catre client in conformitate cu contractul mentionat.!odelul contractului-tip de servicii de bro#era" se stabileste de catre Comisia 7ationala.Bro#erii sint in drept sa deleg(eze efectuarea tranzactiilor numai bro#erilor2n cazul in care bro#erul are anumite interese ce nu-i permit sa e ecute dispozitia clientului in conditiile cele mai avanta"oase pentru acesta, bro#erul trebuie sa informeze imediat clientul despre e istenta unor asemenea interese.2n cazul in care conflictul de interese dintre bro#er si client, despre care clientul nu a fost informat pina la primirea de catre bro#er a dispozitiei respective, a adus la e ecutarea dispozitiei in detrimentul intereselor clientului, bro#erul este obligat sa recupereze pre"udiciile cauzate clientului din cont propriu, in modul stabilit de legislatie. Bro#erul este obligat sa recupereze pe deplin clientului pre"udiciile cauzate prin nee ecutarea sau e ecutarea neadecvata a obligatiilor stipulate in contractul de servicii de bro#era".2n cazul in care bro#erul este declarat falit, patrimoniul care este detinut de acesta in baza contractelor de servicii de bro#era" si care apartine clientilor sai nu poate fi inclus in masa de concurs. 2). !articularitati ale acti$itatii dealerilor pe !V#? activitate de dealer - activitate de cumparare a valorilor mobiliare, in numele si din cont propriu, pentru vinzarea lor ulterioara in scopul obtinerii de profit: Activitatea de dealer se desfasoara de dealer, participant profesionist la piata valorilor mobiliare.Anuntind pretul, dealerul este obligat sa anunte si alte conditii esentiale ale contractului de vinzare-cumparare a valorilor mobiliare: numarul minimal si ma imal de valori mobiliare ce urmeaza a fi procurate si;sau vindute, precum si termenul in care preturile anuntate sint valabile. 7u se considera dealer persoana care tranzactioneaza valori mobiliare in mod nesistematic si suma incasata din tranzactiile cu valori mobiliare, conform rezultatelor trimestrului de gestiune,constituie mai putin de 3OC din suma totala obtinuta de la desfacerea productiei (lucrarilor, serviciilor) ei. 21. !articularitati ale acti$itatii de administrare fiduciara a in$estitiilor? Activitatea de administrare a investitiilor se desfasoara de manager, participant profesionist la piata valorilor mobiliare.!odul de desfasurare a activitatii de administrare a investitiilor, drepturile si obligatiile managerului si ale clientului sau se stabilesc de legislatie sau de contractul de administrare a investitiilor.!odelul contractului-tip de administrare a investitiilor se stabileste de catre Comisia 7ationala.Conform contractului de administrare a investitiilor, una din parti (fondatorul administrarii) transmite, pe un termen stabilit,patrimoniul respectiv celeilalte parti (managerului), care isi asuma obligatia de a administra patrimoniul dat in interesul fondatorului administrarii sau in interesul persoanei indicate de el (beneficiarului). )ransmiterea in administrarea managerului a valorilor mobiliare nu implica transmiterea catre acesta a dreptului de proprietate asupra lor.Activitatea managerului fondului de investitii se considera activitate de administrare a investitiilor.>a desfasurarea activitatii sale, managerul fondului de investitii este obligat sa

indice ca activeaza in calitate de administrator fiduciar.2n cazul in care apar conflicte de interese intre manager si client sau intre clientii unuia si aceluiasi manager si acesta intreprinde actiuni in detrimentul intereselor clientului, managerul poarta raspundere in conformitate cu legislatia. 22. !articularitati ale acti$itatii de estimare a $alorilor mobiliare si a acti$elor ce se refera la ele? =stimarea valorilor mobiliare .i a activelor ce se refer- la ele se efectueaz- 0n temeiul contractului pentru serviciile de estimare, 0nc(eiat 0ntre estimator .i client. !odelul contractului-tip pentru serviciile de estimare a valorilor mobiliare .i a activelor ce se refer- la ele se stabile.te de c-tre Comisia 7a,ional-. =stimarea valorilor mobiliare .i a activelor ce se refer- la ele poate fi benevol- sau obligatorie. =stimarea benevol- se efectueaz- la ini,iativa beneficiarului (emitent, de,in-tor de valori mobiliare, investitor etc.). =stimarea obligatorie se efectueaz- 0n cazurile stabilite de prezenta lege .i de alte acte legislative, precum .i 0n cazul 0n care valorile mobiliare nu au valoare de pia,-. <n activitatea sa, estimatorul se va baza pe: a) cota,iile valorilor mobiliare pe pia,a bursier-: b) starea financiar- a emitentului dedus- din rapoartele financiare: c) m-rimea activelor nete ale emitentului la valoarea de pia,-:d) informa,ia privind activitatea curent-, opera,iunile .i perspectivele de dezvoltare a activit-,ii emitentului: e) alte cercet-ri .i analize financiare care, 0n opinia estimatorului, pot fi utilizate la 0ntocmirea avizului privind valoarea de pia,- a activelor. Arganiza,ia de estimare sau specialistul acesteia nu poate efectua estimarea valorilor mobiliare .i a activelor ce se refer- la ele 0n cazul 0n care: a) este fondator, ac,ionar sau persoan- cu func,ie de r-spundere a persoanei "uridice titular de drepturi patrimoniale asupra obiectului estim-rii: b) este persoan- fizic- ce se afl- 0n rela,ii de rudenie sau afinitate de gradul 2 .i 22 cu fondatorii, ac,ionarii sau persoanele cu func,ie de r-spundere ale clientului: c) rezultatele estim-rii urmeaz- a fi utilizate de 0nsu.i estimatorul. <n activitatea sa, estimatorul este obligat: a) s- respecte prevederile actelor legislative .i altor acte normative 0n vigoare .i ale contractului pentru serviciile de estimare: b) s- comunice clientului despre imposibilitatea particip-rii sale la efectuarea estim-rii 0n urma apari,iei circumstan,elor care 0mpiedic- efectuarea unei estim-ri obiective: c) sefectueze estimarea 0n mod con.tiincios .i s- prezinte un raport de estimare obiectiv .i argumentat: d) s- nu divulge informa,ia confiden,ial- ob,inut- 0n perioada de estimare. =stimatorul poart- r-spundere civil-, administrativ- .i penalpentru pre"udiciul cauzat ca rezultat al subestim-rii sau supraestim-rii valorilor mobiliare. !odul de aplicare a metodelor de estimare .i structura raportului de estimare a valorilor mobiliare s0nt stabilite 0n actele normative ale Comisiei 7a,ionale. 2*. !articularitati ale acti$itatii de tinere a re istrului.? activitate de tinere a registrului detinatorilor de valori mobiliare nominative-activitate de colectare, inregistrare, prelucrare si pastrare a datelor in vederea constituirii sistemului de tinere a registrului detinatorilor de valori mobiliare nominative: Activitatea de tinere a registrului se desfasoara de detinatorul de registru, participant profesionist la piata valorilor mobiliare.1etinator de registru poate fi emitentul sau registratorul independent care a inc(eiat cu emitentul contractul de tinere a registrului. !odelul contractului-tip de tinere a registrului, precum si preturile ma imale ale serviciilor prestate de detinatorul registrului se stabilesc de catre Comisia 7ationala in conformitate cu legislatia.1etinatorul registrului este obligat: a) sa respecte modalitatea stabilita de tinere a registrului: b) sa desc(ida in registru un cont personal pentru fiecare persoana inregistrata, in modul stabilit de catre Comisia 7ationala: c) sa opereze in registru toate modificarile si completarile necesare: d) sa efectueze, conform dispozitiei persoanelor inregistrate,operatii pe conturile personale ale acestora: e) sa aduca la cunostinta persoanelor inregistrate informatia dezvaluita de emitent - in cazul in care registrul este tinut de registratorul independent: f) sa prezinte persoanelor inregistrate datele din registru despre numele (denumirea) persoanelor inregistrate in registru si despre numarul, clasa si valoarea nominala a valorilor mobiliare care le apartin in conformitate cu prezenta lege:g) sa informeze Comisia 7ationala in cazurile in care in registrul detinatorilor de valori mobiliare ale emitentului dintr-o clasa anumita au fost inregistrate mai mult de OB de persoane: 1etinatorul registrului nu este in drept sa inainteze, la operarea modificarilor si completarilor in registru, alte cerinte decit cele stipulate in prezenta lege. 1etinatorul registrului poarta raspundere, in conformitate cu legislatia, pentru informatia cuprinsa in e trasele din registru eliberate de el. 24. !articularitati ale acti$itatii de depo1itare? activitate de depozitare - activitate de prestare a serviciilor de pastrare a valorilor mobiliare si;sau de evidenta a drepturilor deponentilor asupra valorilor mobiliare: Activitatea de depozitare se desfasoara de depozitar,participant profesionist la piata valorilor mobiliare. 1epozitarul activeaza in baza contractului de prestare a serviciilor de depozitare inc(eiat cu deponentul. !odelul contractului-tip de prestare a serviciilor de depozitare se stabileste de catre Comisia 7ationala.2nc(eierea contractului de depozitare nu implica trecerea drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare de la deponent la depozitar. 1epozitarul este obligat sa tina evidenta valorilor mobiliare,inclusiv a drepturilor conferite de acestea, precum si a grevarilor valorilor mobiliare cu obligatii in conformitate cu prezenta lege si cu contractul inc(eiat cu detinatorul valorilor mobiliare. 1epozitarul este in drept sa se inregistreze, conform contractului de prestare a serviciilor de depozitare, in registru sau la alt depozitar in calitate de detinator nominal. 1epozitarul nu este in drept sa administreze valorile mobiliare ale deponentului in cazul in care legislatia nu prevede acest lucru. 3alorile mobiliare ale deponentilor nu pot fi urmarite pentru obligatiile depozitarului. 1epozitarul poarta raspundere, in conformitate cu legislatia, pentru dezvaluirea informatiei confidentiale care i-a devenit cunoscutain e ercitiul functiunii. 25. !articularitati ale acti$itatii bursiere pe !V#? 2n calitate de activitate de baza a participantului profesionist la piata valorilor mobiliare, poate fi cumulata numai cu activitatea de depozitare si ea de clearing.activitatea bursiera

a participantilor profesionisti se considera Alt gen de activitate profesionista pe piata valorilor mobiliare.Cerintele fata de activitatea bursiera nu se stabilesc de catre Comisia 7ationala. 26. !articularitati ale acti$itatii under2riter-ului pe piata $alorilor mobiliare. "e lementarea acti$itatii participantilor profesionisi pe piata $alorilor mobiliare a "epublicii #oldo$a? activitate de under6riting (activitate cone a) - activitate de mediere la emisiuni,desfasurata in numele emitentului, in vederea promovarii ofertei publice primare si plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului: Activitatea de under6riting se desfasoara de under6riter,participant profesionist la piata valorilor mobiliare. +nder6riterul activeaza in baza contractului de under6riting inc(eiat cu emitentul. !odelul contractului-tip de under6riter se stabileste de Comisia 7ationala.Activitatea de under6riting include:asistenta acordata emitentului de valori mobiliare la elaboararea si perfectarea prospectului ofertei publice si a altor documente pentru inregistrarea ofertei publice a valorulor mobiliare pe piata primara:promovarea ofertei publice si a plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului pe piata primara:2n contractul de prestare a serviciilor de under6riting se va specifica,in mod obligatoriu,principiul conform caruia se presteaza serviciul de under6riting:Pricipiul responsabilitatii ferme,specificat initial in contractul de prestare a serviciilor de under6riting,dupa inregistrarea prospectului ofertei publice la comisia nationala nu poate fi modificat. 2%. !articularitati ale acti$itatii de clearin si decontare pe !V#? activitate de clearing - activitate desfasurata de participantul profesionist la piata valorilor mobiliare, care consta in efectuarea operatiilor de colectare, de verificare, de corectare a informatiei privind tranzactionarea valorilor mobiliare, in perfectarea documentelor pentru e ecutarea tranzactiilor, in stingerea obligatiilor reciproce ale participantilor profesionisti la piata valorilor mobiliare: Activitatea de clearing se desfasoara de catre organizatiile de clearing, participanti profesionisti la piata valorilor mobiliare. )emei pentru efectuarea de catre organizatiile de clearing a decontarilor aferente tranzactiilor cu valori mobiliare servesc documentele, a caror forma si nomenclator sint stabilite de catre Comisia 7ationala, perfectate in dependenta de conditiile contractelor inc(eiate de organizatiile mentionate cu participantii profesionisti la piata valorilor mobiliare, pentru care se efectueaza decontarile respective. 1econtarile aferente tranzactiilor cu lori mobiliare pot fi efectuate prin transferarea mi"loacelor banesti si;sau transmiterea valorilor mobiliare catre participantii la tranzactii. Arganizatia de clearing si depozitarul care efectueaza decontari aferente tranzactiilor cu valori mobiliare sint obligati sa formeze fonduri speciale pentru reducerea riscului nee ecutarii tranzactiilor cu valori mobiliare. !arimea minima a fondurilor speciale se stabileste de catre Comisia 7ationala. 2&. !articularitati ale acti$itatii de depo1itar central pe !V#? 1epozitarul central emite numai ac,iuni ordinare nominative de o singur- clas-. Ac,ionari ai depozitarului central pot fi numai participan,ii profesioni.ti la pia,a valorilor mobiliare. Ac,ionarii depozitarului central nu pot de,ine mai mult de OC din drepturile de vot, cu e cep,ia bursei de valori care poate de,ine p0n- la POC din drepturile de vot. Arice 0nstr-inare a ac,iunilor depozitarului central va fi comunicat-, 0n termen de 3 zile lucr-toare, Comisiei 7a,ionale. <n cazul 0nc-lc-rii cerin,elor referitor la cota ma imalde voturi ale unui ac,ionar, drepturile de vot aferente ac,iunilor de,inute cu 0nc-lcarea cerin,elor se suspend- .i se aplicprocedura stabilit- la art.FP. 1epozitarul central elaboreaz- .i aprob- regulile .i procedurile de organizare .i desf-.urare a activit-,ii sale, care se supun aprob-rii .i de c-tre Comisia 7a,ional- .<n cazul modific-rii legisla,iei ce reglementeazactivitatea de depozitare 0n partea ce ,ine de eviden,a drepturilor deponen,ilor asupra valorilor mobiliare, de efectuarea opera,iunilor de clearing sau decontare, depozitarul central va modifica regulile .i procedurile de organizare .i desf-.urare a activit-,ii sale. !-rimea comisioanelor .i tarifelor percepute de depozitarul central va fi aprobat- de adunarea general- a ac,ionarilor .i coordonat- cu Comisia 7a,ional-. Pentru a reduce riscul la decont-ri 0n cadrul tranzac,iilor bursiere efectuate de c-tre participan,ii depozitarului, depozitarul central formeaz- fondul de risc al participan,ilor .i 0l administreaz-. Participan,ii depozitarului central vor ac(ita cotiza,ii 0n fondul de risc al participan,ilor 0n modul .i 0n condi,iile stabilite de regulile depozitarului central. Anga"a,ii depozitarului central, so,ii, rudele .i afinii lor p0n- la gradul 22 inclusiv nu s0nt 0n drept s- de,in- mai mult de B,OC din capitalul social .i din alte valori mobiliare ale participan,ilor profesioni.ti la pia,a valorilor mobiliare. 2(. !articularitati ale acti$itatii de consultin in$estitional si de consultin pe !V#? Activitatea de consulting investi,ional include prestarea de c-tre participantul profesionist la pia,a valorilor mobiliare a urm-toarelor servicii: a) consultan,a privind evaluarea .i gestionarea riscului investirii 0n valori mobiliare: b) recomand-ri privind formarea portofoliului de valori mobiliare: c) prezentarea de opinii .i recomand-ri 0n leg-tur- cu v0nzarea .i cump-rarea valorilor mobiliare: d) analiza pie,ei valorilor mobiliare din ini,iativa participantului profesionist la pia,a valorilor mobiliare care desf-.oar- activitate de consulting investi,ional sau la cererea clientului.Activitatea de consulting include serviciile prestate 0n domeniul activit-,ii licen,iate .i consultan,a acordat- participan,ilor la pia,- 0n orice problem- legat- de structura de capital, reorganizarea societ-,ii pe ac,iuni, r-scump-rarea sau ac(izi,ionarea de c-tre aceasta a valorilor sale mobiliare plasate, efectuarea ofertei publice pe pia,a secundar-.Participantul profesionist la pia,a valorilor mobiliare care desf-.oar- activitate de consulting investi,ional: a) va utiliza surse de informa,ii adecvate analizelor .i recomand-rilor elaborate, fiind interzis- folosirea unor informa,ii nereale .i eronate 0n rapoartele sau recomand-rile sale: b) va ,ine eviden,a materialelor, a surselor de informare utilizate: c) va familiariza clientul cu caracteristicile generale ale procesului de investire 0n valori mobiliare, precum .i cu criteriile care au stat la baza cre-rii, analizei .i select-rii unui portofoliu de valori mobiliare Participantul profesionist la pia,a valorilor mobiliare care desf-.oaractivitate de consulting sau consulting investi,ional este obligat s- p-streze confiden,ialitatea informa,iei despre clien,ii s-i.Persoanelor care desf-.oar- activitate de consulting sau de consulting investi,ional le este interzis: a) s- recomande

investi,ii care ar determina realizarea de profituri personale sau pentru persoanele sale afiliate:b) s- ac,ioneze 0n calitate de contraparte la tranzac,iile efectuate 0n urma recomand-rilor date. *). !articularitati ale acti$itatii de fond de in$estitii pe !V#? Activitatea managerului fondului de investitii se considera activitate de administrare a investitiilor. Activitatea de administrare a investitiilor se desfasoara de manager, participant profesionist la piata valorilor mobiliare. drepturile si obligatiile managerului si ale clientului sau se stabilesc de legislatie si de contractul de administrare a investitiilor. Conform contractului de administrare a investitiilor, una din parti (fondatorul administrarii) transmite, pe un termen stabilit, patrimoniul respectiv celeilalte parti (managerului), care isi asuma obligatia de a administra patrimoniul dat in interesul fondatorului administrarii sau in interesul persoanei indicate de el (beneficiarului). >a desfasurarea activitatii sale, managerul fondului de investitii este obligat sa indice ca activeaza in calitate de administrator fiduciar. 2n cazul in care apar conflicte de interese intre manager si client sau intre clientii unuia si aceluiasi manager si acesta intreprinde actiuni in detrimentul intereselor clientului, managerul poarta raspundere in conformitate cu legislatia. *1. "e lementarea acti$itatii participantilor profesionisti pe !V# a "epublicii #oldo$a? Participantul profesionist la pia,a valorilor mobiliare este 0n drept s- desf-.oare activitatea profesionist- dup- ob,inerea licen,ei eliberate de Comisia 7a,ional-. <n licen,a pentru desf-.urarea activit-,ii profesioniste pe pia,a valorilor mobiliare se vor specifica e pres activit-,ile de baz- .i cone e.Pe pia,a valorilor mobiliare pot fi desf-.urate urm-toarele activit-,i de baz-: a) de bro#era": b) de dealer: c) de administrare fiduciar- a investi,iilor: d) de ,inere a registrului: e) de depozitare: f) bursier- pe pia,a valorilor mobiliare: g) de depozitar central: () de estimare a valorilor mobiliare .i a activelor ce se refer- la ele: i) de consulting investi,ional: ") de fond de investi,ii. <n func,ie de activitatea de baz- desf-.urat- conform licen,ei ob,inute, titularului de licen,- i se acorddreptul de a desf-.ura urm-toarele activit-,i cone e: a) de under6riting: b) de clearing .i decontare: c) de consulting. Activit-,ile de bro#era", de ,inere a registrului .i de consulting investi,ional pot fi desf-.urate .i ca activit-,i cone e, iar activitatea de clearing .i decontare ca activitate de baz-. >icen,a pentru activitatea de bro#era" ca activitate de baz- acord- titularului ei dreptul de a desf-.ura consultingul investi,ional ca activitate cone -. >icen,a pentru activitatea de dealer ca activitate de baz- acord- titularului ei dreptul de a desf-.ura activit-,ile de bro#era", de under6riting .i de consulting investi,ional ca activit-,i cone e.>icen,a pentru activitatea de administrare fiduciar- a investi,iilor ca activitate de baz- acord- titularului ei dreptul de a desf-.ura consultingul investi,ional ca activitate cone -. >icen,a pentru activitatea de ,inere a registrului ca activitate de baz- acord- titularului ei dreptul de a desf-.ura activitatea de consulting ca activitate cone -.>icen,a pentru activitatea de depozitare ca activitate de bazacord- titularului ei dreptul de a desf-.ura activitatea de consulting ca activitate cone -.>icen,a pentru activitatea bursier- pe pia,a valorilor mobiliare ca activitate de baz- acord- titularului ei dreptul de a desf-.ura activitatea de clearing .i decontare .i activitatea de consulting ca activit-,i cone e. >icen,a pentru activitatea depozitarului central de valori mobiliare acord- titularului ei dreptul de a desf-.ura activit-,ile de depozitare, de clearing .i decontare, de ,inere a registrului ca activit-,i de baz- .i activitatea de consulting ca activitate cone -.>icen,a pentru activitatea de estimare a valorilor mobiliare .i a activelor ce se refer- la ele ca activitate de baz- acord- titularului ei dreptul de a desf-.ura activitatea de consulting ca activitate cone -.8ondurile de investi,ii desf-.oar- activitatea profesionist- pe pia,a valorilor mobiliare 0n conformitate cu >egea cu privire la fondurile de investi,ii, cu prezenta lege .i cu actele normative ale Comisiei 7a,ionale. A persoan- "uridic- poate s- de,in- o singur- licen,- pentru activitate profesionist- pe pia,a valorilor mobiliare. *2. 3ursa de Valori: concept, clasificare, functii? B34o piata specializata,organizata ce reprezinta un segment al piatei fin-are,fiind o piata secundara,transparenta si supraveg(eata de catre stat,pe care se inc(eie tranzactii referitoare la val mobiliare,derivatele acestora si banilor.=ste o instirutie organizata si functioneaza sub controlul si supraveg(erea statului,prin organismele special abilitate.Clasificarea: 2)dupa obiectul de tranzactionare:&burse de actiuni &burse mi te-se tranzactioneaza orice tip de valori mobiliare 22)dupa nr de membrii:&burse inc(ise-nr de membri este limitat la nr de membri fondatori &burse desc(ise-nr de membri este suplimentat intr-o anumita proportie

222)din pct de vedere "uridice:&burse publice;stat-cu caracter nelucrativ(nu platesc div membrilor sai fondatori pt capitalul investit,ei isi obtin profitul doar din buna organizare al activitatii agentilor de bro#era" care le apartin)lucrativ-membrii acestora obtin profitdin activitatea agentiilor de bro#era",platesc div la capital investit &burse private-functioneaza sub forma unor societati pe actiuni. 23)din pct de vedere al modalitatii fizice de inc(eiere a tranzactiilor:&burse traditionale;clasice-negocierile pot avea loc prin strigare,in zone speciale ale cladirii bursei,prin scriere pe tabla,prin afisa" electronic &burse moderne-burse de marfuri;val cu un sistem functional,bazat pe sistemul de comunitatii informational computerizat &burse mi te-se negociaza dupa ambele metode 8unctiile: - concentrarea cererii .i ofertei de valori mobiliare pe o anumit- pia,- la un moment dat: - efectuarea tranzac,iilor cu valori mobiliare 0n conformitate cu ordinele adresate de clien,i: - urm-rirea sistematic- a cursului valorilor mobiliare 0nregistrate la cota bursei: - reflectarea con"uncturii economice, 0ntr-o anumit- perspectiv-, determinat- at/t de factori specifici pie,ei 0n cauz-, c/t .i de factori e terni. -asiguarea unui cadru regulatoriu specializat si crearea posibilitatii tranzactiilor cu valori mobiliare,in conformitate cu ordinile clientilor si in conditii de transparenta. **. -tructura or ani1atorica a 3ursei de Valori?2nclude:a)Baza "uridica: $tatutul bursei-actul fundamental de organizare si functionare al oricarei burse prin care se stabilesc drepturile si obligatiile membrilor bursei,forma de organizare si functionare,modul de solutionare a litigiilor.1e asemenea 0n statut se reglementeaz- activitatea economic- a bursei, procedure privind arbitra"ul, modalitatea de "udecare .i de solu,ionare a litigiilor 0ntre v/nz-tori .i cump-r-tori, reglementarea tranzac,iilor,respectiv c/nd, cum .i unde, au loc negocierile, orarul de func,ionare bursei.*egulamentul bursei Nactul prin care se dezvolta principiile stabilite in statut,in special se precizeaza obiectul tranzactiilor,mecanismele de functionare,structura organelor principale si au iliare,procedura efectuarii platilor si stabilirii preturilor.!embrii bursei.Persoanele fizice sau "uridice care se asociaz- 0n vederea form-rii capitalului social.7r de membrilor este determinat de tipul obiectului de tranzactionare,de tipul pietii si de legislatia nationala.2n cazul burselor de tip desc(is nr memb nu ste limitat,iar membrii acestor burse pot fi:membri fondatori si asociati.2n cazul burselor de tip inc(is,nr membr este limitat,in sensul ca un tert nu poate dobindi un loc in bursa,decit doar substitui un membru titular prin cumparare,mostenire,inc(iriere.b)Administrarea bursei:Arganul supreme de conducere-A9A-de regula se intruneste o data pe an in sesiune ordinara si ori de cite ori e;e necesar in sesiune e traordinara.>a prima adunare in sesiune ordinara se aproba statutul,in sesiunile anuale se e amineazaactiv bursei pt e ercitiul fin-ar din anul precedent si programul de activitate pt e ercitiul fin-ar urmator.2n cadrul sedintelor e traordinare se e amineaza:suplimentarea fondurilor banesti,sc(imbarile structurale si organizatorice,atragerea noilor membri,fuzionari,lic(idari.Conducerea e ecutivealcatuita din membrii mursei,in nr impar.>a cele m.multe burse e;e pina la 'O pers,selectate conform capacitatii profesionale.Aparatul e ecutivalcatuit din specialisti cu functii de conducere si specialisti operative.Conducatorul de regula e;e presedintele bursei,in calitate si de sef al consiliului bursei.=l nu poate fi membru al bursei. 1epartamentele operative-Departamentul pt cotatii-se ocupa de fi area cotatiilor si avizeaza cererea de admitere a unei societati de cotare.Departamentul de supraveg ere a pietii-se ocupa de controlul modului de negociere. D.de clearing-tine legatura cu casa de compesatie si care indruma si supraveg(eaza modul de e ecutare a contractului. D.pt sistemul electronic de dateasigura automatizarea tranzactiilor. D.pt cercetare si dezvoltare-elaboreaza strategia bursei in strategie. D.pt membrii bursei-asigura relatiile intre burse si membrii ei. D.pt relatii- care stabileste relatiile intre aceasta bursa si alte burse interesate.Comitetele consultative-functioneaza independent substituind unele departamente;se regasesc in cadrul unor departamente.Comisia de arbitra"-solutioneaza litigiile,rezultate din neindeplinirea obligatiilo asumate prin contractile inc(eiate la bursa.Arganele de control-alcatuita din cenzori si revizori contabili(companie de audit). *4. -tructura functionala a 3ursei de Valori? Conducerea .i administrarea bursei:Arganele de decizie ale institu,iei bursei sunt adunarea general- . i consiliul de administra,ie. Arganul suprem poate fi adunarea general-, sau asocia,ia bursei. Acestea se 0nt/lnesc de obicei o dat- pe an .i iau decizii cu referire la strategia institu,iei, respectarea cadrului normativ, elaboreaz- sau modific- regulamentul, desemneaz- organelle deconducere permanent-,aprob- e erci,iul financiar precedent. Administra,ia institu,iei bursei se realizeaz- printr-un consiliu de administra,ie sau comitet de administra,ie, sau purt/nd diverse alte denumiri .i care este format dintr-un num-r impar de persoane (O,P,Q) care se 0nt/lnesc de obicei o dat- pe lun- . i iau decizii operative legate de activitatea institu,iei.Arganele de e ecu,ie asigur- desf-.urarea curent- a activit-,ii bursei .i sunt alc-tuite din cadrele de conducere .i func,ionarii superiori, directori e ecutivi.i de asemenea lucr-tori operativi, 0n general personalul de e ecu,ie.Principalele departamente ale unei burse sunt:Departamentul pentru cotaii urm-re.te desf-.urarea tranzac,iilor, asigur/nd condi,iile desf-.ur-rii lor, colect/nd informa,iile .i stabilind cota,ia:Departamentul in!ormativ sau pentru sisteme electronice ce are rolul s- realizeze informarea asupra cotelor, volumului tranzac,iilor .i a altor date ce compun informa,ia bursier-:Departamentul de cercetare " dezvoltare N elaboreaz- strategia de viitor a institu,iei 0n urma analizelor de pia,- sau prin lansarea unor produse noi bursiere:Departamentul pentru membri N stabile.te rela,ia 0ntre burs- . i membri s-i precum .i admiterea de noi membri la bursele unde statutul permite aceasta: Departamentul de relaii internaionale N realizeaz- rela,ia bursei cu alte institu,ii similare din lume:Departamentul de lic idare compensareN se ocup- de e ecutarea contractelor, realizarea compens-rii.i lic(id-rii lor:Serviciile cone#e (administra,ia, te(nic, func,ional).Arganele consultative denumite de

obicei comitete:Acestea sunt formate din speciali.ti 0n diferite domenii care consult- bursa 0n probleme de specialitate. Cele mai 0nt/lnite domenii 0n care sunt numite astfel de comitete sunt: Comitet de supraveg ere N au rolul de a veg(ea la respectarea normelor .i procedurilor legale:Comitet pentru membri N urm-re.te respectarea criteriilor pentru calitatea de membru, analizeaz- dac- se admit noi membri sau care 0.i pierd aceast- calitate:Comitetul de etic bursier N care face investiga,ii asupra eticii afacerilor din burs- .i a rezolv-rii litigiilor:Comitetul pentru operaiuni cu noi produse bursiere se ocup- cu introducerea de noi produse sau admiterea unor noi tipuri de titluri financiare 0n tranzac,ia bursier-:Organele de control realizeaz- controlul activit-,ii financiare .i sunt alc-tuite din cenzori si;sau auditori care analizeaz- opera,iile interne ale institu,iei bursei .i nu a tranzac,iilor din ring. *5. Caracteristica enerala si structura 3ursei de Valori a #oldo$ei? Bursa de valori se creeaz- .i func,ioneaz- 0n form- de societate pe ac,iuni cu capital social de cel pu,in OBB mii de lei. Comisia 7a,ional- este 0n drept s- cear- bursei de valori ma"orarea capitalului social. Ac,ionar al bursei de valori poate fi orice persoan- fizic- sau "uridic-, cu respectarea prevederilor art.O3 alin.(''). Arice ac,ionar al bursei de valori, 0mpreun- cu persoanele sale afiliate, direct sau indirect, este 0n drept s- de,in- cel mult %OC din num-rul ac,iunilor plasate, cu condi,ia ob,inerii obligatorii a permisiunii Comisiei 7a,ionale pentru de,inerea unei cote substan,iale. Bursa de valori func,ioneaz- 0n baza statutului adoptat de c-tre adunarea general- a ac,ionarilor ei, coordonat cu Comisia 7a,ional-. Bro#erii .i dealerii vor de,ine cel pu,in OBC din ac,iunile cu drept de vot emise de bursa de valori.Arganele de conducere ale bursei de valori s0nt: a) adunarea general- a ac,ionarilor bursei: b) consiliul bursei: c) organul e ecutiv: d) comisia de cenzori. !embri ai consiliului bursei nu pot fi persoanele care nu au ob,inut atestatul de calificare al Comisiei 7a,ionale, .i nici conduc-torii .i speciali.tii autorit-,ilor publice.>a .edin,ele consiliului bursei au dreptul s- participe membrii Comisiei 7a,ionale.Activitatea bursei de valori este supus- controlului de audit obligatoriu, al c-rui obiect este e erci,iul economico-financiar.Anga"a,ii bursei de valori .i rudele lor apropiate nu s0nt 0n drept s- de,in- mai mult de B,OC din capitalul social .i din valorile mobiliare ale participan,ilor profesioni.ti la pia,a valorilor mobiliare. Structura $ursei de Valori a %oldovei. Arganul suprem al Bursei este Adunarea generala a !embrilor. 0n perioada dintre adun-rile !embrilor administrarea reglementat- .i eficient- a Bursei este efectuat- de Consiliul Bursei constituit din 'F persoane alese pe un termen de un an. *ealizarea eficient- a obiectivelor Bursei este asigurat- de Pre.edintele Bursei. 1in anul 'QQP func,ia de Pre.edinte al Bursei de 3alori a !oldovei o de,ine dl Corneliu 1odu. Activitatea Bursei este realizat- nemi"locit de 1epartamentele acesteia, ele efectu0nd func,ii clar determinate 0n baza propriilor regulamente privind organizarea .i func,ionarea, aprobate de Pre.edintele Bursei. 0n prezent 0n cadrul Bursei i.i desf-.oara activitatea urmatoarele subdiviziuni .i departamente: ') 1epartamentul >isting, !ar#eting si Cotare - se ocupa de 0nregistrarea valorilor mobiliare la burs-, cercetarea .i 0nscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei. >isting-ul este un sistem de sus,inere a pie,ei care creeaza condi,ii favorabile pentru pia,a organizat-, permite a depista cele mai sigure .i calitative valori mobiliare .i contribuie la sporirea lic(idit-,ii lor. 0n departamentul respectiv sunt realizate urmatoarele obiective: politica de ac,ionariat, politica valorilor mobiliare .i politica dividendelor. Ca surs- de informare .i piat- organizat- Bursei 0i este atribuit un rol deosebit 0n r-spindirea oric-rei informa,ii referitoare la valorile mobiliare. 1epartamentul nominalizat public- lunar 0n Buletinul informativ EBursa de 3alori a !oldoveiE informa,ia privind valorile mobiliare admise spre circula,ie la Burs-, prezint- statistica .i analiza negocierilor bursiere, precum .i alt- informa,ie. )oat- informa,ia privind statistica tranzac,iilor bursiere este o proprietate a Bursei. %) 1epartamentul Clearing .i 1econt-ri reprezint- totalitatea ac,iunilor intreprinse de 1epartamentul specializat al Bursei 0n vederea colect-rii, verific-rii, corect-rii .i confirm-rii informa,iei referitoare la tranzac,ionarea valorilor mobiliare la Burs-, perfectarea documentelor pentru e ecutarea tranzac,iilor, precum .i stingerea obliga,iunilor de plat- reciproce 0ntre !embrii Bursei. 3) 1epartamentul pentru $upraveg(erea Pie,ei realizeaz- urmatoarele func,ii: - respectarea corespunderii normelor .i cerintelor legisla,iei la realizarea activit-,ii Bursei .i a !embrilor ei: - supraveg(erea - urmarirea permanent- a activit-,ii !embrilor Bursei .i a activit-,ii cu valorile mobiliare la Burs0n scopul asigur-rii comportamentului respectiv al !embrilor pe pia,a valorilor mobiliare, sus,inerea gradului 0nalt de profesionalism, precum .i 0n scopul evit-rii oricaror manipul-ri pe pia,-: - solu,ionarea problemelor "uridice. M) 1epartamentul $istemul =lectronic. 8unc,iile 1epartamentului respectiv sunt supraveg(erea .i sus,inerea sistemului electronic pentru tranzac,ionare la Burs-. *6. Indicii bursieri: definire, rol, clasificare? 2ndicele bursiers este un indicator statistic care reflect- evolu,ia 0n timp a pie,elor de valori mobiliare. 2ntroducerea indicilor bursieri deriv- din necesitatea urm-ririi evolu,iei 0n ansamblu a pie,ei respective. Cre.terea indicelui bursier reflect- faptul c- cererea de valori mobiliare, este superioar- ofertei, acest lucru indic/nd o activitate pozitiv-, a societ-,ilor cotate la burs-. 2ndicii bursieri pot fi grupa,i dup- urm-toarele criterii: a) <n func,ie de tipul pie,ei de capital 0n care sunt calcula,i, e ist-: - indici specifici pie,ei bursiere: - indici specifici pie,ei e trabursiere.

b) 1up- valorile mobiliare 0n raport cu care se calculeaz-: - indici pentru ac,iuni: - indici pentru obliga,iuni: - indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale .i alte institu,ii ale pie,ei de capital. c) 1up- gradul de cuprindere: - indici generali ai pie,ei ce cuprind ac,iuni apar,in/nd mai multor domenii de activitate: - indici sectoriali ce reflect- evolu,ia unui singur sector al economiei: d) 1up- intervalul de timpul la care sunt calcula,i: - indici calcula,i 0n timp real de obicei la intervale de timp cuprinse 0ntre 'O secunde .i un minut: - indici calcula,i la sf/r.itul zilei de tranzac,ionare: e) <n func,ie de institu,ia care calculeaz- indicele: - indici oficiali calcula,i de institu,iile sau organismele abilitate prin reglement-rile pie,ei de capital respective: - indici calcula,i de institu,ii ale pie,ei de capital 0n colaborare cu publica,ii financiare: - indici calcula,i de publica,ii financiare: - indici calcula,i de c-tre societ-,i de valori mobiliare, societ-,i de consultan,- .i alte institu,ii financiare: f) 1up- evolu,ia 0n timp: - indici din prima genera,ie calcula,i sub forma unei medii aritmetice: - indici din genera,ia a doua ale c-ror caracteristici principale sunt: num-r mare de societ-,i cuprinse din domenii de activitate diferite, ponderate cu capitalizarea bursier- sau cursul bursier. *(. #embrii si a entii 3ursei de Valori? !embrii bursei de valori trebuie s- de,in- licen,- pentru activitate de bro#er sau de dealer .i s- corespund- cerin,elor de calificare stabilite de burs- 0n ce prive.te solvabilitatea .i organizarea activit-,ii lor. Persoanelor care corespund prevederilor .i care accept- s- respecte regulile bursiere nu li se poate refuza acordarea calit-,ii de membru al bursei de valori. <n activitatea sa, bursa de valori este 0nvestit- cu dreptul de a supraveg(ea .i controla respectarea de c-tre membrii s-i a regulilor bursiere.Persoanele care se asociaza in vederea constituirii unei burse de valori sau, in cazul burselor de stat, cele autorizate in mod e pres, dobindesc calitatea de membri ai bursei, calitate din care deriva o serie de drepturi si obligatii. Principalul avanta" de care acestea dispun este posibilitatea de a efectua direct tranzactii cu titluri pe pieta respectiva: in general, acest drept are un caracter de e clusivitate, numai membrii bursei putind efectua operatiuni cu titlurile cotate pe pieta. $unt si cazuri in care pot participa la bursa si nemembri ai institutiei, dar numai membrii bursei beneficiaza de toate avanta"ele pe care le ofera piata respectiva. 2n ceea ce priveste posibilitatile de acces la calitatea de membru, e ista doua categorii de burse. 2n cazul celor inc ise, numarul de locuri este limitat si un tert nu poate dobindi calitatea de membru decit daca obtine un loc din partea unui titular. 2n cazul burselor desc ise& numarul de locuri nu este limitat prin actele constitutive, iar memrii se impart, de regula, in membri fondatori (cei care au participat la crearea institutiei) si membri asociati (cooptati ulterior. >a bursele de stat au calitatea de membri ai bursei persoanele fizice autorizate, de regula, ca agenti oficiali. 1intr-un alt punct de vedere, accesul la piata bursiera poate fi desc(is in egala masura societatilor financiare si bancilor sau limitat e clusiv la societatile financiare sau de bursa . 1in calitatea de membru izvorasc o serie de drepturi& a caror intindere este diferita de la o bursa la alta, dar care, in pricipal, constau in urmatoarele: && dreptul membrului bursei de a fi prezent - direct sau prin reprezentanti - in incinta si de a efectua operatiuni bursiere, in cont propriu sau;si pentru terti: && dreptul de a participa la elaborarea sau;si modificarea statutului si regulamentului bursei:&& dreptul de a participa la administrarea institutiei bursei, inclusiv de a alege si de a fi ales in organele de conducere. 4). #embrii si a entii 3ursei de Valori a #oldo$ei? !embrii bursei de valori trebuie s- de,in- licen,- pentru activitate de bro#er sau de dealer .i s- corespund- cerin,elor de calificare stabilite de burs- 0n ce prive.te solvabilitatea .i organizarea activit-,ii lor.Persoanelor care corespund prevederilor .i care accept- s- respecte regulile bursiere nu li se poate refuza acordarea calit-,ii de membru al bursei de valori. <n activitatea sa, bursa de valori este 0nvestit- cu dreptul de a supraveg(ea .i controla respectarea de c-tre membrii s-i a regulilor bursiere.Calitatea de membru al bursei de valori 0nceteaz- 0n cazul 0n care: a) membrul bursei renun,- benevol la calitatea sa de membru: b) Comisia 7a,ional- retrage membrului bursei licen,a eliberat- pentru activitate de bro#er sau de dealer: c) este anulat- conform deciziei consiliului bursei 0n cazul necorespunderii cerin,elor de calificare stabilite de burs- sau 0n cazul 0nc-lc-rii grave a regulilor bursiere:d) bursa de valori se lic(ideaz-.!odul de acordare, de renun,are .i de anulare a calit-,ii de membru al bursei de valori se stabile.te 0n statutul bursei. !embri ai consiliului bursei nu pot fi persoanele care nu au ob,inut atestatul de calificare al Comisiei 7a,ionale, .i nici conduc-torii .i speciali.tii autorit-,ilor publice.>a .edin,ele consiliului bursei au dreptul s- participe membrii Comisiei 7a,ionale.Activitatea bursei de valori este supus- controlului de audit obligatoriu, al c-rui obiect este e erci,iul economico-financiar.Anga"a,ii bursei de valori .i rudele lor apropiate nu s0nt 0n drept s- de,in- mai mult de B,OC din capitalul social .i din valorile mobiliare ale participan,ilor profesioni.ti la pia,a valorilor mobiliare.