Practica Ce Anticipieaza Probele de Absolvire

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL
REPUBLICII MOLDOVA
COLEGIUL NAȚIONAL DE COMERȚ AL ASEM

CATEDRA CONTABILITATE
RAPORT AL STAGIULUI DE PRACTICĂ DE

SPECIALITATE II
PROGRAMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ 41110
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: CONTABIL
UNITATEA ECONOMICĂ: ,,COOPERATIVA DE CONSUM DIN

DRĂSLICENI’’
Conducătorul stagiului de practică

din cadrul unității economice Cooperativa de consum din Drăsliceni
Conducătorul stagiului
de practică din CNC al ASEM Iovu-Carauș Marina
Elevul – stagiar Pantea Marcela
Chișinău, 2021
Cuprins:
Pagina:
Introducere........................................................................................................................
CAPITOLUL I: Caracterizarea generală a structurii organizatorice a întreprinderii
1.1 Caracteristica generală a entitații..................................................................................
1.2 Structura organizatorică a entității................................................................................
CAPITOLUL II: Contabilitatea Imobilizărilor necorporale
2.1 Caracteristica Imobilizărilor necorporale ale entității................................................
2.2 Contabilitatea Imobilizărilor necorporale la entitate......................................................
2.3 Contabilitatea amortizării Imobilizărilor necorporale la entitate..............................
CAPITOLUL III: Contabilitatea Imobilizărilor corporale
3.1 Caracteristica Imobilizărilor corporale ale entității..........................................................
3.2 Contabilitatea intrării Mijloacelor fixe la entitate.......................................................
3.3 Contabilitatea ieșirii Mijloacelor fixe la entitate..............................................
3.4 Contabilitatea casării Mijloacelor fixe la entitate...............................................
3.5 Contabilitatea amortizării Mijloacelor fixe la entitate................................
CAPITOLUL IV: Activelor circulante
4.1 Caracteristica Stocurilor la entitate...........................................................................
4.2 Contabilitatea Materialelor la entitate.......................................................................
4.3 Contabilitatea Obiectelor de mică valoare și scurtă durată la entitate......................
4.4 Contabilitatea uzurii Obiectelor de mică valoare și scurtă durată la entitate............
4.5 Contabilitatea Mărfurilor la entitate.........................................................................
CAPITOLUL V: Contabilitatea Capitalului propriu
5.1 .......................................................................
5.2 .................................................................
CAPITOLUL VI: Contabilitatea datoriilor
6.1
6.2
6.3
CAPITOLUL VII: Contabilitatea Veniturilor și Cheltuielilor
7.1
7.2
7.3
CAPITOLUL VIII: Contabilitatea managerială
8.1
8.2
8.3
CAPITOLUL IX: Perfectarea situațiilor financiare
9.1
9.2
9.3
CAPITOLUL X: Analiza programului de producție și comercializare
10.1
10.2
10.3
CAPITOLUL XI: Analiza factorului de producție și eficiența utilizării acestora
11.1
11.2
11.3
CAPITOLUL XII: Analiza costurilor de producție și a cheltuielilor
12.1
12.2
12.3
CAPITOLUL XIII: Analiza profitului (pierderii) și a rentabilității
13.1
13.2
13.3
CAPITOLUL XIV: Analiza situației patrimoniale și financiare
14.1
14.2
14.3
Încheiere..............................................................................................................................
Bibliografie..........................................................................................................................
Introducere
Practica ce anticipează probele de absolvire constituie o parte integrantă a procesului de
formare profesională. Fiind un element al procesului educațional și principalul pliant dintre
procesul de învățământ și activitatea profesională, asigură formarea competențelor profesionale
și acumularea experienței privitor la organizarea și realizarea activităților în domeniul
profesional.
Practica reprezintă un element esențial și în cadrul socializării profesionale a elevilor.
Succesul absolvenților pe piața muncii va depinde, în bună măsură, de gradul în care aceștia vor
cunoaște specificul activității profesionale.
Pe parcursul efectuării practicii elevii fac cunoștință cu structura entității cu organizarea și
ținerea contabilității în cadrul entității din diferite ramuri a economiei țării, cu atribuțiile de
funcție a contabililor pe fiecare sector în parte. O mare atenție se acordă modului de îndeplinire a
documentelor primare contabile, înregistrării operațiilor economice în registrele.
Importanța practicii ce anticipează probele de absolvire constă în însușirea și dezvoltarea
unor abilități profesionale aplicate, precum munca în echipă sau managementul de practică în
domeniul de lucru ales. În perioada de 19.04.2021 - 18.06.2021, am petrecut stagiul de practică
în entitatea COOPERATIVA DE CONSUM din Drăsliceni, abreviat CONSUMCOOP din
Drăsliceni. Pe parcursul acestei perioade am însușit care este activitatea întreprinderii, cum
gestionează serviciile și în primul rând m-am implicat în cadrul întreprinderii ceea ce și
reprezintă scopului raportului privind rezultatele practicii.
Practica ce anticipează probele de absolvire are menirea de a obține un șir de rezultate
concrete definite în scopurile ei majore și anume:
- Consolidarea și aprofundarea cunoștințelor conceptuale obținute în procesul de studiu
teoretic al obiectelor de profil;
- Formarea deprinderilor practice necesare pentru activarea în cadrul instituțiilor de toate
nivelele și la nivel de unitate economică sau instituție de profil;
- Obținerea atitudinilor de aplicare a legislației și ale altor acte normative cu referință la
contabilitate în practică;
- Obținerea predilecțiilor analitice și de cercetare științifică;
- Studierea posibilităților privind perfecționarea organizării contabilității la locul de
desfășurare a stagiilor de practică.
CAPITOLUL I. Caracterizarea generală a structurii organizatorice a
entității.
1.1 Caracterizarea generală a entității.
Cooperativa de consum din com. Drăsliceni, abreviat CONSUMCOOP din Drăsliceni sau
COOP Drăsliceni, fondată în anul 1992, cu numărul de identificare de stat și cu codul fiscal
1004600000690, a fost înregistrată la camera înregistrării de stat la data de 05.11.1992. Entitatea
își are sediul pe adresa: MD 4820, Republica Moldova, raionul Criuleni, com. Drăsliceni.
Conducătorul și fondatorul întreprinderii este Efros Nicolae. Forma organizatorico-juridică a
CONSUMCOOP din Drăsliceni este cooperativa de consum. Cooperativa de consum din
Drăsliceni este o asociație autonomă și independentă de persoane fizice, creată pe principiul
liberului consimțământ, prin cooperarea de părți sociale ale membrilor săi, care desfășoară
activități economice pentru satisfacerea intereselor acestora și necesității lor de consum.
Cooperativa de consum este o organizație neguvernamentală, apolitică și necomercială.
CONSUMCOOP din Drăsliceni se consideră organizată, dobândește personalitate juridică
și își desfășoară activitatea pe o durată nelimitată de la momentul înregistrării de stat în ordinea
stabilită pe baza actului de constituire și a statutului propriu, elaborat în conformitate cu statutul
– cadru, aprobat de Congresul Cooperației de Consum și de Consiliul de Administrație
MOLDCOOP, în conformitate cu Legea cooperației de consum.
Scopul CONSUCOOP din Drăsliceni este acoperirea intereselor și necesarului de consum
al membrilor cooperatori, îmbunătățirea stării lor economice și sociale din contul surselor
financiare acumulate.
Obiectul de activitate al CONSUMCOOP din Drăsliceni constă, în principal, în
următoarele:
a) Comerț cu amănuntul, cu ridicata și de consignație;
b) Alimentație publică;
c) Achiziționarea produselor agricole, materiilor prime și a produselor de altă natură;
d) Producerea mărfurilor de larg consum;
e) Activitatea de asigurare, activitatea hotelieră, turismul intern și extern, prestarea de alte
servicii;
f) Activitatea investițională;
g) Înființarea de instituții medicale, balneo-climatice și de recuperare a sănătății pentru;
membrii cooperatori și pentru alte categorii de consumatori;
h) Pregătirea de personal pentru cooperativa de consum, perfecționarea lui;
i) Exportul ți importul de mărfuri, de produse și servicii, schimbul de mărfuri cu organizații
cooperatiste, cu persoane fizice și juridice din străinătate etc.

Organele de conducere și de control ale CONSUMCOOP din Drăsliceni sânt:
1. Adunarea Generală a Reprezentanților membrilor cooperatori;
2. Consiliul de Administrație;
3. Biroul executiv;
4. Comisia de cenzori. (Anexa 1)
Capitalul social al Cooperativei de consum din Drăsliceni constituie – 244167 mii lei.
1.2 Structura organizatorică a entității
Organigrama este o structură a unei organizații care se poate reprezenta grafic printr-o
schemă în nodurile căreia sunt posturile iar liniile care unesc nodurile sunt relațiile (de ordonare
sau subordonare) dinte membri. Relațiile dintre posturi apar și în fișa postului. Această diagramă
este valoroasă prin faptul că permite vizualizarea unei organizații complete, prin intermediul
imaginii pe care o prezintă.
Organigrama ,,CONSUMCOOP din Drăsliceni’’
Director general
Efros Nicolae
Personal general-
Contabil-șef
administrativ
Efros Lilia
3
Vânzători Contabil
17 1
Contabilitatea se ține cu utilizarea tehnicii computerizate și programului 1C, asigură

elaborarea și aprobarea:
-planului de conturi contabile de lucru;
-procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune;
-formularelor documentelor primare și registrelor contabile în cazul lipsei formularelor
tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesitățile cooperativei;
-regulilor circulației documentelor și tehnologiei de prelucrare a informației
contabile (Anexa 2).
1C:Contabilitate reprezintă un ajutor în setarea evidenței contabile, inclusiv în pregătirea
raportării de reglementare pentru organizațiile de orice domeniu de activitate, care utilizează
planul de conturi a evidenței contabile, corespunzător Ordinului Ministerului de Finanțe al RM.
,,Cooperativa de consum aplică planul de conturi de lucru, elaborat în baza Planului de
conturi, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.174 din
25.12.1997’’ (Anexa 2).
Funcțiile de serviciu și timpul de muncă a personalului în contabilitate este organizat
rațional, astfel asigurându-se operativitatea evidenței contabile, concretizarea răspunderii
personale față de sectorul încredințat, respectarea termenilor de prezentare a rapoartelor
financiare și statistice. Programul de lucru este de 5 zile în săptămână, începând ziua de lucru de
la orele 09:00 până la 17:00.
1.3 Politica de contabilitate în cadrul entității ,,CONSUMCOOP din Drăsliceni’’
Politica de contabilitate reprezintă totalitatea principiilor, convențiilor, regulilor și
procedurilor, adoptate de către conducerea întreprinderii pentru ținerea contabilității și
întocmirea rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate se elaborează şi se aprobă pentru fiecare an de gestiune de către
un grup de specialiști (contabili, economiști, conducători de subdiviziuni) şi se aprobă de către
consiliul de directori sau de adunarea generală. În calitate de bază pentru elaborarea politicii de
contabilitate servesc actele legislative şi normative ce se referă la contabilitate.
Procedura la elaborare a politicii de contabilitate constă în alegerea unui procedeu din cele
propuse în fiecare standard, fundamentarea procedeului ales, ținând cont de particularitățile
activității întreprinderii şi adoptarea acestuia în calitate de bază pentru ținerea contabilității şi
întocmirea rapoartelor financiare.
Contabilitatea în Cooperativa de consum Drăsliceni se ține de contabilitate ca subdiviziune
interioară, condusă de contabilul-șef Efros Lilia, care se subordonează președintelui cooperative
de consum Efros Nicolae.
Contabilul – şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor
operaţiilor economice efectuate, prezentarea informaţiei operative şi întocmirea rapoartelor
financiare în termenele stabilite,poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice
de organizare a contabilităţii. ,,CONSUMCOOP Drăsliceni’’ foloseşte în evidenţa contabilă o
formă de contabilitate şi anume: Jurnal – order, ceea ce dovedeşte ţinerea contabilităţii în format
manual.
Forma jurnal – order se caracterizează prin înregistrarea succesivă a informaţiilor

contabile, mai întâi cronologic în documente primare şi apoi sistematic în registrele contabile.
Trăsătura esenţială a acestei forme de contabilitate este cea a dezvoltării creditului fiecărui cont
în corespondenţă cu conturile debitoare respective. Acestea se deschid lunar pentru creditul
conturilor şi oglindesc toate operaţiile din cursul lunii în creditul unui sau mai multor conturi, în
corespondenţă cu conturile debitoare respective. Formularele proprii acestei forme de
contabilitate sunt documentele justificative: jurnalele order pentru creditul conturilor; cartea
mare pentru debitul şi creditul conturilor; fişe sau sit uaţii pentru evidenţa analitică; balanţa de
verificare; listele de inventariere; bilanţul contabil şi anexa la bilanţ.
Această formă de contabilitate permite obţinerea fondului de informaţii care să

caracterizeze în expresia valorică starea şi mişcarea patrimoniului. După conţinutul economic şi
modul de reflectare în rapoarte financiare deosebim elemente ale bilanţului contabil şi raportul
privind rezultatele financiare.
Responsabilitatea pentru ținerea contabilității și întocmirea rapoartelor financiare revine

președintelui cooperativei de consum. Cooperativa de consum aplică sistemul contabil complet
în partidă dublă, cu prezentarea rapoartelor financiare complete. Contabilitatea se ține cu
utilizarea tehnicii computerizate și programului 1C. Cooperativa de consum înregistrează
elementele contabile în baza contabilității de casă. Aplica planul de conturi de lucru, elaborate în
baza Planului de conturi, aprobat de Ministerul Finanțelor Republicii Moldova nr.174 din
25.12.1997. Utilizează formularele registrelor contabile, elaborate de sine stătător, pornind de la
necesitățile informaționale proprii, ținându-se cont de normele metodologice.
Registrele contabile se întocmesc pe suport de hârtie sau în formă electronică. Registrele
contabile obligatorii sunt: cartea mare, balanța de verificare, jurnale-order și alte registre
centralizate, care servesc drept bază pentru întocmirea rapoartelor financiare. (Anexa 2 )
Tot conform Politicii de Contabilitate „CONSUMCOOP Drăsliceni” respectă următoarele
principii fundamentale ale contabilităţii ca:
 continuitatea activităţii;
 permanenţei metodelor;
 specializarea exerciţiilor;
 prudenţa;
 prioritatea conţinutului asupra formei etc.
CAPITOLUL II. Contabilitatea Imobilizărilor Necorporale
2.1 Caracteristica Imobilizărilor Necorporale ale entității.
Imobilizări necorporale – imobilizări nemonetare care nu îmbracă o formă materială,
identificabile şi controlabile de entitate, sunt deţinute pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare
de un an în activitatea operațională sau neoperațională a întreprinderii sau sunt destinate
transmiterii în folosinţă persoanelor fizice şi juridice.
Imobilizările necorporale includ:
a) Invenţiile – sunt drepturi exclusive garantate de stat pe o anumită perioadă pentru
fabricarea unui fel de produse, utilizarea sau vânzarea unui produs specific(de exemplu:
drepturile ce rezultă din brevetele ce aparţin întreprinderii, noi soiuri de plante ş.a.);
b) Mărcile – simboluri înregistrate, protejate de stat cu drept exclusiv de utilizare a lor
pentru identificarea mărfurilor, serviciilor unor persoane fizice şi juridice de mărfurile şi
serviciile identice ale altor persoane fizice şi juridice;
c) Licenţele – drepturi întocmite juridic pentru practicarea unui anumit gen de activitate.
Pentru proprietatea intelectuală licenţa este un acord (contract) conform căruia o persoană
(licenţiali) în anumite condiţii (de regulă pentru comision) permite altei persoane (licenţiat) să
folosească dreptul la proprietatea intelectuală;
d) Know-how-urile – cunoştinţele tehnico-ştiinţifice, tehnologice, financiare, comerciale,
organizatorice, de gestiune, biotehnice şi de altă natură acumulate de întreprindere, care
constituie o taină comercială şi aduc avantaj economic (profit);
e) Francizele – dreptul acordat de o întreprindere cu renume unei alte întreprinderi prin
care aceasta din urmă poate să exploateze drepturile de proprietate intelectuală sau industrială ale
francizorului, în schimbul unei contribuții financiare, în scopul producerii sau livrării de bunuri
sau al prestării de servicii;
g) Programele informatice – set de documentaţie tehnică şi de exploatare, precum şi
complexul de programe pentru sistema de prelucrare a informaţiei;
În componenţa imobilizărilor necorporale se mai includ:
• desenele şi modelele industriale,
• website-urile,
• drepturile de autor,
• alte imobilizări necorporale
Evidența sintetică a activelor nemateriale, Cooperativa de consum din Drăsliceni o ține la
contul de active 112 “Imobilizări necorporale”. Imobilizările necorporale la Cooperativa de
consum din Drăsliceni cuprind:
 Licenţa- document, act juridic ce atestă unei persoane juridice dreptul de a practica
un anumit gen de activitate.
 Programele informatice – set de documentaţie tehnică şi de exploatare, precum şi
complexul de programe pentru sistema de prelucrare a informaţiei
Recunoașterea Activelor reprezintă examinarea corespunderii însușirilor, particularităților,
caracteristicilor, proprietăților elementelor respective definiției și criteriilor stabilite. În cazul
cînd drepturile juridice corespund cu principiile, regulile conținute de criteriile de recunoaștere,
acestea se recunosc ca Imobilizări Necorporale. Este foarte important momentul recunoașterii
pentru aceste active.
Imobilizările Necorporale sunt recunoscute la „CONSUMCOOP Drăsliceni” în baza

următoarelor criterii:
 entitatea dispune de o certitudine fermă că în urma utilizării elementului respective va

obține anumite avantaje economice (profit),
 valoarea articolului poate fi determinată.
Evaluarea activelor nemateriale la momentul recunoașterii acestora este efectuată în
conformitate cu S.N.C. “Contabilitatea Imobilizărilor Necorporale”. Imobilizările necorporale
sunt evaluate ca și mijloacele fixe. În cazul creării imobilizărilor necorporale, în afară de suma
cheltuielilor efective legate nemijlocit de crearea acestora, în valoarea de intrare se mai include și
taxa de stat plătită sau care se cuvine de plătit pentru înregistrarea la Agenție. Dacă obiectele
proprietății intelectuale se procură în baza contractului de licență, în valoarea de intrare a
acestora se include și cheltuielile pentru serviciile de evaluare.
Activele nemateriale se reflectă în contabilitatea financiară la preţul de procurare. Preţul

de procurare include:
 valoarea de procurare a imobilizărilor necorporale;

 impozite şi taxe, in conformitate cu legislaţia in vigoare;
 cheltuieli de aducere a imobilizărilor necorporale în stare de lucru pentru
utilizarea acestuia după destinaţie.
2.2 Contabilitatea Imobilizărilor Necorporale la entitate.

Evidența sintetică a activelor nemateriale, „CONSUMCOOP Drăsliceni” o ține la contul
de active 112“Imobilizări necorporale in exploatare”
Conform regitrului contului 112. Cooperativa de consum din Drăsliceni a achitat o licența
în transport în sumă de 3250,00 lei, fară TVA și a procurat o licență antivirus în sumă de 1157,50
lei (Anexa 4). În contabilitate s-au întocmit următoarele formule contabile:
1. Achitarea licenței din cont current în monedă națională
Debit contul 112 ”Imobilizări necorporale în exploatare” , subcontul 112.1 ,,Concesiuni,
licențe și mărci’’ - 3250,00 lei
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” , subcontul 242.1 ,,Numerar la
conturi nelegat’’ – 3250,00 lei
2. S-a reflectat costul licenței antivirus procurate de la furnizor cu achitare ulterioară
Debit contul 112 ,,Imobilizări necorporale în exploatare’’, subcontul 112.3 ,,Programe
informatice’’ – 1157,50 lei
Credit contul 521 ,,Datorii comerciale curente’’, subcontul 521.1 ,,Datorii comerciale în
țară’’ – 1157,50 lei
3. S-a reflectat casarea amortizării licenței antivirus
Debit contul 113 ,,Amortizarea imobilizărilor necorporale’’, subcontul 113.3
,,Amortizarea programelor informatice’’ – 1157,50 lei
Credit contul 112 ,,Imobilizări necorporale’’ , subcontul 112.5 ,,Programe informatice’’ –
1157,50 lei
4. S-a reflectat reperfectarea licenței în transport
Debit contul 112 ”Imobilizări necorporale” , subcontul 112.1 ,,Concesiuni, licențe și
mărci’’ - 325,00 lei
2.3 Contabilitatea amortizării Imobilizărilor Necorporale la entitate.

Evidența amortizării activelor nemateriale se ține la contul de pasiv 113 „Amortizarea
imobilizărilor necorporale’’. Metoda liniară este cea utilizată la CONSUMCOOP şi prevede
calcularea sumelor de amortizare constatate pe toată durata de exploatare utilă a activului.
Amortizarea calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca consumuri sau
cheltuieli în funcţie de destinaţia utilizării activelor nemateriale corespunzătoare. Calcularea
amortizării activelor nemateriale se face în funcţie de destinaţia utilizării acestora de exemplul
amortizarea licenţelor se include în cheltuelile generale şi administrative. Conform jurnalului
ORDER unde s- calcuat amortizarea (Anexa 5) la sfîrşitul fiecărei luni (de exemplu la data de
31.01.20) se întocmeşte următoarea formulă contabilă:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.2 ,,Cheltuieli privind
amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație comercială’’ – 64,90 lei
Creditul contului 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale’’, subcontul 113.1
,,Amortizarea concesiunilor, licențelor și mărcilor’’ – 64,90 lei.
Evidenţa analitică a amortizării licenţelor se ţine în jurnalul respectiv (Anexa 5) cu total
cumulativ. Concomitent suma amortizării se reflectă în borderoul de evidenţă a cheltuielilor.
După ieşirea din circuit a licenţei, începănd cu luna ulterioară lunii ieşite, va fi exclus din
bordeou.
CAPITOLUL III. Contabilitatea Imobilizărilor
Corporale
3.1 Caracteristica Imobilizărilor Corporale ale entității.

Imobilizările corporale sunt active care:
 sunt deținute de o persoana juridica pentru a fi utilizate în producția proprie de
bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite
în scopuri administrative;
 sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an;
 au valoare mai mare decît limita prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Imobilizările corporale la entitatea Cooperativa de consum din Drăsliceni cuprind:
 imobilizări corporale în curs de execuție
 terenuri
 mijloace fixe
Imobilizări corporale în curs de execuție – imobilizări corporale procurate sau aflate în
procesul de creare și de pregătire pentru utilizare după destinație, până la momentul lor în
exploatare.
Mijloace fixe - active materiale, prețul unitar al cărora depășește plafonul stabilit de
legislație, planificate pentru utilizare mai mult de peste un an în activitatea de producție,
comercială şi în alte activități, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, sau sînt destinate
închirierii sau pentru scopuri administrative.
Mijloacele fixe cuprind:
clădirile;
mașini și utilaje;
mijloace de transport;
instrumente;
inventar de producție.
Obiectele se consideră incluse în componența mijloacelor fixe din momentul punerii lor în
funcțiune în baza documentelor perfectate.
Terenuri – imobilizări corporale su formă de teritorii funciare (de pămînt) deținute de
entitate cu drept de proprietate sau primite în arendă financiară (leasing financiar) pentru a fi
folosite în activitatea entității.
3.2 Contabilitatea intrării Mijloacelor Fixe la entitate.
Entitatea analizată ține evidența mijloacelor fixe în cadrul Jurnalului ORDER de
evidență mijloacelor fixe (Anexa 6) în care sunt înscrise mijloacele fixe existente la entitate și
valoarea acestora.
Conform Facturii fiscale EAA002778711 (Anexa 7) la intrarea Mijloacelor fixe reflectam
procurarea sistemei de monitorizare video 5815,00, TVA – 20%, respective la entitatea
Cooperativa de consum din Drăsliceni s-au întocmit următoarele formule contabile:
1. Procurarea sistemei de monitorizare video
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe’’, subcontul 123.3 ,,Mașini, utilaje și instalații tehnice’’ –
5915,00 lei
Credit contul 521 ,,Datorii comerciale curente’’, subcontul 521.1 ,,Datorii comerciale în țară’’
– 5915,00 lei
2. Se reflectă TVA la procurare
Debit contul 534 „Datorii față de buget’’, subcontul 534.4 ,,Datorii privind taxa pe valoare
adăugată’’ - 1183,00 lei
Credit contul 521 ,,Datorii comerciale curente’’, subcontul 521.1 ,,Datorii comerciale în țară’’
– 1183,00 lei
3.Achitarea sistemei de minitorizare video
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe’’, subcontul 123.3 ,,Mașini, utilaje și instalații tehnice’’-
7098,00 lei
conturi nelegat’’- 7098, 00 lei
3.3 Contabilitatea ieșirii Mijloacelor fixe la entitate
La vînzarea mijloacelor fixe se întocmeşte “Procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor
fixe”. Astfel conform Facturii fiscale AAL 2170212 (Anexa 8) entitatea a vandut o vitrină
frigorifică Nr.1 in valoare de 2500 lei, TVA 20 %, unde s-au reflectat următoarele formule
contabile:
1. Reflectăm venitul din vanzarea vitrinei
Debit contul 234 ,, Alte creanțe curente’’, subcontul 234.2 ,, Creanțe privind ieșirea activelor
circulante’’ – 2500, 00 lei
Credit contul 621 ,,Venituri din operațiuni cu active imobilizate’’ , subcontul 621.2 ,, Venituri
din ie;irea imobilizărilor corporale’’- 2500 lei
2. Reflectăm TVA aferentă Mijlocului fix vandut
Debit contul 234 ,, Alte creanțe curente’’, subcontul 234.2 ,, Creanțe privind ieșirea activelor
circulante’’ – 500 lei
Credit contul 534 ,, Datorii față de buget’’, subcontul 534.4 ,, Datorii privind taxa pe valoare
adaugată’’ – 500 lei
3.4 Contabilitatea casării Mijloacelor Fixe la entitate
Casarea presupune distrugerea fizica a echipamentelor inutilizabile, diferind in acest sens de
scoaterea din evidenta contabila urmata de valorificare . Casarea se refera la acele imobilizari care
exista in gestiunea entității, dar care nu mai sunt utilizabile. La ieșirea Mijloacelor fixe se
întocmește PROCES-VERBAL de casare a mijloacelor fixe și, astfel conform PROCESULUI-
VERBAL (Anexa 9) s-a casat următorul mijloc fix: ladă frigorigfică și s-au întocmit următoarele
formule contabile:
1. Casarea sumei uzurii calculate a mijloacelor fixe ieșite
Debit contul 124 ,,Amortizarea mijloacelor fixe’’, subcontul 124.5 ,,Amortizarea inventarului și
mobilierului’’ – 12768,5 lei
Credit contul 123 ,,Mijloace fixe’’, subcontul 123.5 ,, Inventar și mobilier’’ – 12768,5 lei
3.5 Contabilitatea amortizării Mijloacelor Fixe la entitate.

Amortizarea imobilizărilor – reprezintă repartizarea sistematică a valorii amortizabile a
unor imobilizări pe perioadele de gestiune ale duratei de utilizare.
Amortizarea la Cooperativa de consum din Drăsliceni se va calcula dupa metoda liniară,
ținând cont de valoarea probabilă rămasă, care este stabilită de întreprindere conform
prevederilor din Politica de contabilitate. Conform acestui calcul suma amortizării calculate a
mijloacelor fixe se repartizează și se include în consumuri.
Metoda liniară – prevede repartizarea uniformă a valorii amortizabile pe parcursul duratei
de utilizare a obiectului.
Evidența analitică a amortizării mijloacelor fixe se ține pe feluri de obiecte, iar pentru
evidența sintetică este destinat contul de pasiv 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”. În credit
acestui cont se reflectă sumele amortizării mijloacelor fixe calculate, iar în debit casarea sumei
amortizării calculate a mijloacelor fixe. Soldul creditor reprezintă suma amortizării calculate a
mijloacelor fixe existente la întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Evidența sintetică a amortizării se efectuează de către contabil automatizat unde este
reflectată suma amortizării calculată lunar și repartizarea ei la consumuri în funcție de destinația
acestora.
În perioada analizată sa calculat amortizarea mijlocului fix ,,Frigider raft”, care a fost
procurat în data de 01.06.2018, valoarea de intrare 10845,83 lei, durata de funcționare utilă 10
ani, lunar întreprinderea casează 90,38 lei (Anexa 10) astfel:
Debit contul 712 ,,Cheltuieli de distribuire’’, subcontul 712.2 ,,Cheltuieli privind
amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizate cu destinație comercială’’ – 90,38 lei
Credit contul 124 ,,Amortizarea mijloacelor fixe’’, subcontul 124.3 ,,Amortizarea
mașinilor, utilajelor și instalațiilor de transmisie’’ – 90,38 lei
3.6 Analiza rentabilității activelor la entitate
Rentabilitatea activelor reflectă nivelul profitului obținut de fiecare leu al mijloacelor
investite în circulația întreprinderii CONSUMCOOP Drăsliceni indiferent de sursa de finanțare a
acestora și se calculează astfel:
PPI
Ra = ∗100 %
A
Aprecierea dinamicii rentabilității activelor
Tabelul 3
Indicatori Anul precedent Aanul de gestiune Aabaterea absolută
Profitul până la 1809 10567 +8758
impozitare, mii lei
Valoarea medie a 1869056 1966117,5 +97061,5
activelor, mii lei
Rentabilitatea 0,10 0,54 +0,44
activelor, %
Concluzie: Din datele tabelului 3 rezultă că rentabilitatea activelor la CONSUMCOOP
Drăsliceni are o tendinţă de majorare faţă de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent
rentabilitatea activelor a atins nivelul de 0,10 %, în anul de gestiune, aceasta majorat până la
0,54% sau cu 0,44 puncte procentuale. E de menţionat că nivelul rentabilităţii activelor în anul
de gestiune este înalt, ceea ce înseamnă că la fiecare leu active CONSUMCOOP Drăsliceni, în
medie obţine 0,44 bani profit până la impozitare. Deci, putem menţiona că CONSUMCOOP
Drăsliceni utilizează eficient activele sale.
Nivelul rentabilității activelor crește sau reduce fie prin majorarea sau micșorarea
rentabilității veniturilor din vânzări fie pe seama accelerării ori încetinirii rotației activelor. De
aici rezultă că rentabilitatea activelor depinde de influența următorilor factori:
-majorarea rentabilității venitului din vânzări
-modificarea numărului de rotații a activelor.
Formula factorială a nivelului rentabilității activelor poate fi prezentată astfel:
PPI PPI
∗PPI ∗VV
Ra = A VV
=
VV A
Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor
Tabelul 4
Indicatori Anul Anul de Abaterea Inclusiv modificarea
precedent gestiune absolută Rentabilitate Nr. Rotații a
a VV activelor
VV, mii lei 6071416 7123317 +1051901
PPI, mii lei 1809 10567 +8758
Val. Medie a 1869056 1966117,5 +97061,5
activelor, mii
lei
Rentabilitate 0,03 0,15 +0,12
a VV, %
Nr. De rotații 3,25 3,62 +0,37
a activelor
Rentabilitate 0,10 0,54 +0,44 +0,39 +0,0555
a activelor, %
Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul 4 rezultă că nivelul rentabilităţii activelor în
anul de gestiune, faţă de cel precedent, s-a majorat cu 0,44 puncte procentuale. Această
majorare a fost determinată de influenţa pozitivă a ambilor factori. Majorarea nivelului
rentabilităţii venitului din vânzări cu 0,12 puncte procentuale a determinat creșterea nivelului
rentabilităţii activelor cu 0,39 %. În anul de gestiune faţă de cel precedent, s-a înregistrat o
creștere a rotaţiei activelor cu 0,37 ori, ceea ce a condiţionat majorarea nivelului rentabilităţii
activelor cu 0,0555 puncte procentuale.
Numărului de rotaţii ale activelor este la un nivel mediu, fiind practic, de două ori mai
înalt. Creșterea numărului de rotaţii ale activelor este datorată faptului că ritmul de creştere a
valorii medii a activelor totale (105,19 %) nu depăşeşte ritmul de creştere a veniturilor din
vânzări (117,33%).
E de menţionat faptul că nivelul rentabilităţii activelor este foarte bună în ambele
perioade, ceea ce va permite CONSUMCOOP Drăsliceni să-şi reînnoiască şi să-şi crească
activele sale într-o perioadă de timp cât mai scurtă.
Analiza factorială a rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie poate fi efectuată prin

metoda substituţiilor în lanţ în baza datelor Raportului financiar privind rezultatele
financiare şi Bilanţului contabil.
Vom efectua analiza factorială a rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie ale
CONSUMCOOP Drăsliceni, în comparaţie cu realizările anului precedent. In baza datelor
Raportului privind rezultatele financiare şi Bilanţului contabil vom construi tabelele analitice şi
vom interpreta rezultatele obţinute.
Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității activelor cu destinție de producție
Tabelul 5
Indicatori Anul precedent Aanul curent Abaterea absolută
VV, mii lei 6071416 7123317 +1051901
PPI, mii lei 1809 10567 +8758
Val. Med. MF, mii lei 1262366,5 1329821 +67454,5
Val. Med. SMM, mii 578561 611691 +33130
lei
Înzestrarea VV cu 0,21 0,19 -0,02
MF, mii lei
SMM, mii lei
Rent.VV, % 0,03 0,15 +0,12
Rent. A cu dest.de 0,10 0,54 +0,44
prod, %
Calculul influenţei factorilor la devierea nivelului rentabilităţii activelor cu destinaţie de

producţie se efectuează prin metoda substituţiilor în lanţ.
producţie
Tabelul 6
Nr. Sub Factorii Raportul Calcul Rezulta Denumi
Calc st ul tul rea
ul influen influenț Factoril
ței ei or
Înzestra Înzestra Rentabilit
rea rea atea
MF, mii SMM, Vânzărilor
lei mii, lei ,%
(MF/VV (SMM/V (PPI/VV)
) V)
1 0 0,21 0,10 0,03 0,03/ - - -
(0,21+0,10)
= 0,09677
2 1 0,19 0,10 0,03 0,03/ 0,1034 +0,006 mod.
(0,19+0,10) 5- 68 MF/VV
=0,10345 0,0967
7
3 2 0,19 0,09 0,03 0,03/ 0,1071 +0,003 mod.
(0,19+0,09) 4- 69 SMM/V
=0,10714 0,1034 V
5
4 3 0,19 0,09 0,15 0,15/ 0,5357 +0,428 mod.
(0,19+0,09) 1- 57 PPI/VV
=0,53571 0,1071
4
Concluzie: Din datele tabelului 6 rezultă că nivelul rentabilităţii activelor cu destinaţie de
producţie, în anul de gestiune faţă de cel precedent, s-a majorat cu 0,44 puncte procentuale.
Această majorare a fost determinată de influenţa pozitivă a tuturor factorilor. Astfel, în
perioada analizată a scazut înzestrarea veniturilor din vânzări cu mijloace fixe de la 0,21 mii,lei
la 0,10 mii,lei. Utilizarea eeficientă a mijloacelor fixe a condiţionat majorarea rentabilităţi a
activelor cu destinaţie de producţie cu 0,00668 puncte procentuale.
In anul de gestiune, pentru realizarea producţiei în valoare de un leu, au fost folosite
stocuri de mărfuri şi materiale cu 1,10 lei mai puține decât în anul precedent, ceea ce a
determinat majorarea rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie cu 0,00369 puncte
procentuale.
Creșterea nivelului rentabilităţii vânzărilor cu 0,12 puncte procentuale a determinat
majorarea nivelului rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie cu 0,42857 puncte
procentuale. În calitate de rezerve interne privind majorarea nivelului rentabilităţii activelor cu
destinaţie de producţie pe viitor poate servi utilizarea mai eficientă a mijloacelor fixe, a
stocurilor de mărfuri şi materiale şi ridicarea nivelului profitabilităţii vânzărilor.
CAPITOLUL IV. Contabilitatea Activelor Circulante
4.1 Caracteristica generală a stocurilor la entitate.
Stocuri - active circulante care sînt:
1) destinate pentru a fi vîndute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
2) în curs de execuţie în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau
3) sub formă de materii prime, materiale de bază şi alte materiale consumabile, care urmează a fi
folosite în procesul de producţie, pentru prestarea serviciilor şi/sau în alte scopuri gospodăreşti.
Stocurile includ:
1) materiile prime şi materialele de bază - bunuri care participă direct la fabricarea
produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie
transformată;
2) materialele consumabile - bunuri care participă sau contribuie la procesul de producţie
şi/sau de prestări servicii fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit (de exemplu, materiale
auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, anvelope şi acumulatoare
procurate separat de mijloacele de transport);
3) obiectele de mică valoare şi scurtă durată - bunuri valoarea unitară a cărora nu
depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie sau pragul de semnificaţie prevăzut în politicile contabile,
indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de
valoarea unitară (de exemplu, instrumente şi dispozitive cu destinaţie generală şi specială, utilaj
de schimb, ambalaj tehnologic, inventar de producţie, îmbrăcăminte şi încălţăminte specială,
dispozitive de protecţie, lenjerie, construcţii şi dispozitive provizorii, inventar sportiv şi turistic şi
alte obiecte similare);
4) producţia în curs de execuţie - bunuri care nu au trecut toate stadiile de prelucrare
prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor tehnice şi recepţiei sau
necompletate în întregime, precum şi costurile aferente serviciilor şi lucrărilor în curs de
execuţie;
5) produsele - bunuri fabricate în cadrul entităţii care includ:
a) semifabricatele - bunuri al căror proces de producţie a fost finalizat într-o secţie (fază de
fabricaţie) şi care sînt supuse în continuare prelucrării în altă secţie (fază de fabricaţie) sau se
livrează cumpărătorilor;
b) produsele finite - bunuri care au parcurs în întregime stadiile procesului de producţie şi
nu necesită prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, au fost supuse probelor tehnice şi recepţiei,
sînt integral completate şi pot fi depozitate în vederea vînzării sau livrate direct cumpărătorilor;
c) produsele secundare - bunuri care se obţin în procesul de producţie concomitent cu
produsele principale şi au o importanţă secundară şi valoare nesemnificativă faţă de acestea;
6) mărfurile - bunuri procurate de entitate în vederea revînzării sau produse transmise spre
vînzare magazinelor proprii. În categoria mărfurilor, de asemenea, se includ clădirile, terenurile
şi alte bunuri imobiliare deţinute pentru vînzare;
7) ambalajele - bunuri care includ ambalajele de o singură folosinţă sau refolosibile,
achiziţionate sau fabricate, destinate ambalării produselor (mărfurilor) şi/sau altor bunuri.
4.2 Contabilitatea Materialelor la entitate.
La CONSUMCOOP Drăsliceni componența, caracteristica și modul de evaluare și
constatare a stocurilor se face conform prevederilor S.N.C. “Stocurile de mărfuri și materiale”. În
componența stocurilor de mărfuri și materiale a Cooperativei de consum din Drăsliceni se
include:
211 “Materiale”
213 “Obiecte de mică valoare ș i scurtă durată”
217 “Mărfuri”
Recunoașterea mărfurilor ca active are loc în cazul cînd se respectă următoarele cerințe:
 există o certitudine întemeiată că entitatea va obține un avantaj economic (profit)
în urma utilizări (realizării) lor;
 valoarea mărfurilor poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.
Dacă aceste condiții nu pot fi satisfăcute, consumurile aferente procurării stocurilor se
constată ca cheltuieli ale perioadei de gestiune.
Evaluarea inițială a stocurilor (materiale, OMVSD) se face la valoarea de intrare care
cuprinde: prețul de cumpărare, cheltuielile de transport – aprovizionare și alte cheltuieli accesorii
de achiziționare, necesare intrării lor în gestiune.
Activele curente (cu excepţia OMVSD) se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea
mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Procesul de aprovizionare cu stocuri presupune
efectuarea mai multor operații și generează apariția de documente care diferă în funcție de
formele de aprovizionare practicate la entitate. Astfel, CONSUMCOOP Drăsliceni se
aprovizionează cu stocuri de mărfuri și materiale prin următoarea formă: de la furnizori – în
baza “FacturiI fiscale”.
Contabilitatea sintetică a materialelor aflate în proprietatea CONSUMCOOP Drăsliceni se
ține la contul 211 “Materiale’’. Conform facturii fiscale AAH1039483 din 30.01.21 (Anexa 11)
CONSUMCOOP Drăsliceni a procurat de la TITAN-EXIM S.R.L, materiale in valoare de
748,33 lei, T.V.A. 20%, astfel s-au întocmit următoarele formule contabile:
1. Procurarea materialelor
Debit contul 211 ,,Materiale, subcontul 211.1 ,,Materii prime și materiale de bază’’-
748,33 lei
‘țară’’ - 748,33 lei
2. S-a reflectat suma TVA (20%) aferentă valorii de procurare a materialelor:
Debit contul 534 ,,Datorii față de buget’’, subontul 534.4 ,,Datorii privind taxa pe valoare
adăugată’’ – 149,67 lei
țară’’ – 149.67 lei
3.S-a reflectat achitarea materialelor:
Debit contul 521 ,,Datorii comerciale curente’’, subcontul 521.1 ,,Datorii comerciale în
‘țară’’ - 898,00 lei
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională’’, subcontul 242.1 ,,Numerar la
La ieșirea Materialelor se întocmește PROCES-VERBAL de casare a materialelor, astfel
conform PROCESULUI-VERBAL (Anexa 12 ) s-au casat material în valoare de 550, 84 lei,
perfectându-se apoi Actul de trecere a materialelor la pierderi din 31.01.2021 (Anexa 13),
întocmindu-se următoarele operațiuni
Debit contul 211 ,,Materiale’’, subcontul 211.1 ,,Materii prime și materiale de bază’’ –
550,84 lei
Credit contul 713 ,,Cheltuieli asministrative’’, subcontul 713.8 ,,Alte cheltuieli
administrative’’ – 550,84 lei.
În perioada de 31.01.21, conform facturii fiscale IM 2579855 din 31.01.21 (Anexa 10)
CONSUMCOOP Drăsliceni a procurat de la ,,Petrocub & Co SRL’’ benzină AI-95 în sumă de
2777,48 lei, TVA 20%. Astfel la entitate s-au întocmit următoarele formule contabile:
1.S- a reflectat procurarea benzinei de la ,,Petrocub & Co SRL’’ :
Debit contul 211 ,,Materiale’’, subcontul 211.4 ,,Combustibil’’ - 2777,48 lei
‘țară’’ - 2777,48 lei
2. S-a reflectat suma TVA (20%) aferentă valorii de procurare a benzinei:
țară’’ – 555,50 lei
3.S-a reflectat achitarea benzinei de la ,,Petrocub & Co SRL’’ :
‘țară’’ - 3332,98 lei
Conform Actulului pentru foaia de parcurs din 31.03.2021 (Anexa 14) s-au înregistrat
următoarele cheltuieli:
Debit contul 211 ,,Materiale’’, subcontul 211.4 ,,Combustibil’’ – 3906,12 lei
Credit contul 713 ,,Cheltuieli asministrative’’, subcontul 713.8 ,,Alte cheltuieli
administrative’’ – 3906,12 lei.
4.3 Contabilitatea Obiectelor de mica valoare și scurtă durată la entitate.

Pentru evidența OMVSD la CONSUMCOOP Drăsliceni sunt destinate conturile 213
“Obiecte de mică valoare și scurtă durată” și 214 ”Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă
durată”. În anul 2012 intrarea OMVSD în patrimoniul entității CONSUMCOOP Drăslicni a
avut loc doar prin procurare. Astfel conform facturii AAK2199711 din 13.03.2021 (Anexa 15)
CONSUMCOOP Drăsliceni a procurat de la”I.M. Orange Moldova S.A’’ un telefon mobil
,,Samsung Galaxy A12 4/64 în valoare de 1300 lei, TVA 20%, astfel s-au întocmit următoarele
formule contabile:
1.S-a reflectat valoarea de procurare a telefonului:
Debit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată” , subcontul 213.1 ,,Obiecte de
mică valoare și scurtă durată în stoc’’ – 1300,00 lei
țară’’ – 1300,00 lei
2.S-a reflectat suma TVA aferentă procurării OMVSD:
Debit contul 534 ,,Datorii față de buget’’, subcontul 534.4 ,,Datorii privind taxa pe
valoare adăugată’’ – 260,00 lei
țară’’ – 260,00 lei
3.S-a reflectat achitarea OMVSD
‘țară’’ - 1560,00 lei
La 31.03.21 a fost dat în exploatare OMVSD telefon mobil Samsung Galaxy A12 4/64 și
s-a întocmit actul de dare în exploatare a OMVSD (Anexa 16), unde s-a întocmit următoarea
formulă contabilă:
Debit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată” , subcontul 213.1 ,,Obiecte de
mică valoare și scurtă durată în stoc’’
Credit contul 213“Obiecte de mică valoare și scurtă durată” , subcontul 213.2 ,,Obiecte
de mică valoare și scurtă durată în exploatare’’
Entitatea analizată ține evidența OMVSD în cadrul Jurnalului ORDER a OMVSD
(Anexa 17 ) în care sunt înscrise OMVSD existente la entitate și valoarea acestora .
4.4 Contabilitatea uzurii a Obiectelor de mică valoare și scurtă durată.

La CONSUMCOOP Drăsliceni uzura calculată aferentă OMVSD prelungitor dat în
folosinţă se trece la cheltuieli întocmindu-se următoarea formulă contabilă:
Debit contul 713 ,,Cheltuieli administrative’’, subcontul 713.8 ,,Alte cheltuieli
administrative’’ – 327,00lei
Credit contul 214 ,,Uzura obiectelor de mica valoare și scurtă durată’’, subcontul
214.1 ,,Uzura obiectelor de mica valoare și scurtă durată’’ – 327,00 lei
Conform jurnalului order pentru perioada martie-aprilie 2021 (Anexa 18), in urma
iventarierii effectuate au fost depistate OMVSD lipsă și deteriorate, ce urmează a fi decontate
prezente în Actul de trecere a obiectelor de mica valoare la pierderi din 10.04.2021(Anexa 19) la
următoarele valori materiale ca: prelungitor și mănuși în valoare de 327,00 lei întocmindu-se
următoarea formulă contabilă:
Debit contul 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 213.2 ,,Obiecte
de mică valoare și scurtă durată în exploatare’’ – 327,00 lei
Credit contul 713 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’, subcontul 713.8 ,,Obiecte
de mică valoare și scurtă durată în stoc’’ – 327,00 lei
4.5 Contabilitatea Mărfurilor la entitate.
Mărfurile se înregistrează la valoarea de intrare, care include valoarea de cumpărare, taxele
de import şi alte impozite prevăzute de legislaţia in vigoare, precum şi cheltuielile de transport şi
aprovizionare. Rabaturile comerciale, sumele returnării mărfurilor şi alte ajustari nu se includ in
valoarea de intrare. În vederea contabilizării mărfurilor, in cadrul entitătii se înregistrează
urmatoarele formule contabile:
Conform facturii fiscale AAL 2189225 din 25..03.2021 (Anexa 20) CONSUMCOOP
Drăsliceni a procurat de la SRL ,,Sprin Agro’’:
Pâine ,,Albă’’ (pătrată) 0,5 kg ambalată – 2 buc* 3, 98 lei
Pâine ,,Nostalgie’’ (sură) 0,5 kg – 2 buc* 3,98 lei lei
Pâine împletită ,,Ca la mama’’ 1kg feliat – 2 buc* 10,19lei
Pâîne albă din făină de grâu 1kg ambalată, – 1 buc* 7,87lei
Pâine din făină de grîu și secară, ambalat – 1 buc* 7,87 lei
Colac 0,35 kg, ambalat – 10 buc*4,63 lei
Colac 0,75 kg, ambalat – 8buc*11,11 lei
Crestată 0,35 kg, ambalată -60buc*5,56 lei
Crestată ambalată, 0,75 kg – 2 buc*12,04 lei
Ulterior s-au întocmit următoarele formule contabile:
1.S-a reflectat procurarea mărfurilor:
Debit contul 217 ,,Mărfuri’’, subcontul 217.1 ,,Bunuri procurate în vederea revânzării’’ –
544,62 lei
țară’’ – 544,62 lei
2 .S-a reflectat TVA (8%) aferentă procurării mărfurilor:
țară’’ – 43,58 lei
3.S-a reflectat achitarea mărfurilor:
‘țară’’ - 588,20 lei
Pentru transferul mărfii din depozit în magazin am perfectat documentul de transmitere a
mărfii cu amănuntul (Anexa 21) în valoare de 625,00lei
În perioada martie 2021 entitatea CONSUMCOOP Drăsliceni a procurat mărfuri cu cota
TVA-20%, în valoare de 159141,00 lei, ce practica un ados commercial de 20-21%, inclusiv
TVA. Cu cota TVA- 8%, mărfuri în valoare de 9988,73 lei, adaos commercial de 24-46%,
inclusive TVA și mărfuri fără TVA în valoare de 1550,00 lei, calculul adaosului commercial este
reflectat în Anexa 22.
Respectiv pentru calculul adaosului comercial 20-21% (mărfuri procurate cu cota TVA-
20%) am reflectat următoarea formula contabilă:
Debit contul 217 ,,Mărfuri’’, subcontul 217.1 ,,Bunuri procurate în vederea revânzării’’ –
29977,15 lei
Credit contul 831 ,,Adaos comercial’’ -29977,15 lei
Conform dării de seamă din Martie 2021 (Anexa 23), CONSUMCOOP Drăsliceni a
înregistrat următorul venit – 70221,20 lei, iar cheltuieli – 70119,86 lei. Astfel operațiunea
economică pentru calculul Rezultatului Financiar este următoarea:
Debit contul 351 ,,Rezultatul financiar total’’ – 101,34 lei
Credit contul 333 ,,Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune’’ – 101,34 lei
Rezultă că entitatea în luna martie 2021 a obținut profit în mărime de 101,34 lei.
Lunar se deschid Jurnale-order (Anexa 24) pentru creditul conturilor şi oglindesc toate
operaţiile din cursul lunii în creditul unui sau mai multor conturi, în corespondenţă cu conturile
debitoare respective.
4.6 Caracteristica Mijloacelor Bănești la entitate
Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică:
a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate:
 mijloacele băneşti în valută naţională;
 mijloace băneşti în valută străină;
b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:
 mijloace băneşti în numerar;
 mijloace băneşti de cont(fără numerar);
 alte mijloace băneşti(documente băneşti);
c) în funcţie de posibilitate utilizării mijloacelor băneşti:
 mijloacele băneşti legate – reprezintă disponibilităţile băneşti, care aparţin întreprinderii,
dar nu pot fi utilizate de aceasta din anumite cauze (conturi bancare sechestrate, soldul de
compensare a mijloacelor creditare etc.),
 mijloace băneşti nelegate – mijloace care aparţin întreprinderii şi pot fi utilizate de
aceasta.
4.7 Contabilitatea Mijloacelor Bănești în numerar
Mijloacele băneşti în numerar se păstrează la întreprindere în casierie. Operaţiile de casă
sînt efectuate de către casier care poartă responsabilitate materială totală pentru păstrarea,
folosirea mijloacelor băneşti şi documentele băneşti aflate în casierie.
Evidenţă analitică a operaţiunilor de casă se ţine pe surse de încasare şi direcţii de utilizare
a numerarului.
Pentru evidenţă sintetică este destinat contul de activ 241 “Casa”. În debitul acestui cont
se înregistrează întrările de mijloace băneşti în casierie, iar în creditul – ieşirile de
numerar. Soldul este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti la o anumită data.
La primirea mijloacelor băneşti se întocmeşte “ Dispoziţia de încasare de casă” . La
eliberarea banilor se întocmeşte “ Dispoziţia de plată de casă” sau “Borderoul de plată ”. La
sfîrşitul zilei de muncă datele din documentele de casă se înregistrează de către casier
în “Registrul de casă” care poate fi întocmit manual sau la computer.
La intrarea Mijloacelor bănești în cadrul entității CONSUMCOOP Drăsliceni se
întocmește Dispoziția de încasare. Pentru confirmarea primirii numerarului, chitanţa la dispoziţia
de încasare se semnează de contabilul – şef şi de casier şi se certifică prin ştampila casierului.
Exemplu: În conformitate cu dispoziţia de încasare Nr. 374 (Anexa 25), în data de
11.03.2021, a fost încasată o datorie în valoare de 1600,00 lei și s-au reflectat următoarele
formule contabile:
Debit contul 241 ,,Casa’’, subcontul 241.1 ,,Casa în monedă naţională’’ – 1600,00 lei
Credit contul 221 ,,Creanţe comerciale’’, subcontul 221.1 ,,Creanțe comerciale din țară’’
– 1600,00 lei
La eliberarea numerarului din casierie se întocmeşte dispoziţie de plată, care este

semnată de către conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii.
Exemplu: În conformitate cu dispoziţia de plată Nr. 273 (Anexa 26), la data de 11.03.2021
i s-a eliberat 18500,00 lei.
Debit contul 532 ,,Datorii faţă de personal privind alte operaţiuni’’, subcontul 532.1
,,Datorii faţă de titularii de avans’’ – 18500,00 lei;
Credit contul 241 ,,Casa’’, subcontul 241.1 ,,Casa în monedă naţională’’ – 18500,00 lei.
La sfîrşitul fiecărei zi casierul este obligat să înregistreze toate dispoziţiile de plată şi de
încasare în registrul de casă (Anexa 27). În registrul dat se determină soldul de mijloace băneşti
în casierie la începutul zilei, încasările şi ieşirile acestora în cursul zilei, precum şi soldul final la
sfîrşitul zilei.
Registrul de casă se îndeplineşte în două exemplare dintre care primul rămîne în casierie,
iar celde al doilea exemplar se detaşează de la registru şi se prezintă în contabilitate ca raport,
împreună cu documentele anexate. Pentru evidenţa zilnică a încasărilor şi eliberărilor, cît şi a
soldului de numerar restant, casierul entităţii întocmeşte darea de seamă privind situaţia casieriei.
Pentru evidenţa mijloacelor în Contul curent în valuta naţională se utilizează contul 242.
Astfel, una dintre persoanele cu drept de semnătura ce va fi indicată în fişa cu specimente de
semnături, prezintă copiile legalizate notarial a urmatoarele documente: cererea de deschidere a
contului, fişa cu specimente de semnături şi amprenta ştampilei, copia certificatului de atribuire a
codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca atare, copia extrasului din Registrul de stat
al persoanelor juridice, copia actului de indentitate al persoanei care prezintă documentele pentru
deschiderea contului.
Tranzacţiile se efectuează în baza următoarelor documente: dispoziţie de plată, dispoziţie
de plată trezorială, dispoziţie de plată acceptată. După fiecare tranzacţie întreprinderea primeşte
de la bancă extras de cont (Anexa 28) cu anexarea tuturor documentelor în baza cărora a fost
întocmit acest extras.
Respectiv în baza Decontului de avans (Anexa 29)Nr. 00000029 din 31 martie 2021
CONSUMCOOP Drăsliceni a plătit avans furnizorilor în valoare de 10294,22 și s-a reflectat
următoarea formula contabilă:
Debit contul 544 ,,Alte datorii curente’’, subcontul 544.3 ,,Alte datorii calculate curente’’
– 10294,22 lei
Credit contul 226 ,,Creanțe ale personalului’’, subcontul 226.1 ,,Creanțe ale titularilor de
avans’’ – 10294,22 lei
CAPITOLUL V. Contabilitatea Capitalului Propriu
5.1 Caracteristica Capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare a activităţii

economico-financiare a întreprinderii şi poate fi determinat ca mărimea rămasă în activele
întreprinderii după scăderea datoriilor. În componenţa capitalului propriu al entității
CONSUMCOOP Drăsliceni se evidenţiază:
Capitalul social.
Capitalul suplimentar.
Rezervele statutare.
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune.
Rezerve din reevaluare.
Conform Situației modificărilor capitalului propriu din Situațiile financiare (Anexa 3),
pentru perioada 2020 mărimea totală a capitalului propriu constituia 822839 mii lei.
Capitalul social este o componenta a capitalurilor proprii care exprima valoarea totala a
aporturilor subscrise de actionari sau asociati la constituirea societatii comerciale. Capitalul
social este egal cu valoarea nominala totala a actiunilor sau a partilor sociale, respectiv cu
valoarea aportului, in numerar sau in natura, a altor elemente de capitaluri proprii incorporate in
capitalul social sau a altor operatiuni care conduc la modificarea acestuia.
Capital de rezervă este definit ca o parte din capitalul neachitat subscris, care nu va fi
invocat până și până când societatea nu intră în lichidare. Cu alte cuvinte, partea de capital social
care este rezervată de companie și care va fi utilizată doar la producerea evenimentului
menționat.
Rezervele statutare se constituie in conditiile prevazute de statutul
societatii comerciale din profitul net. Aceste resurse au menirea de a asigura buna
functionare a societatii sau alte destinatii stabilite prin statutul entitatii.
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune este diferența dintre venituri și
cheltuieli.
Rezerve din reevaluare reprezintă plusurile sau minusurile de valori economice rezultate
din reevaluarea activelor. Ele intervin numai în cazul în care creşterea de valoare față de valoarea
contabilă anterioara este apreciată ca sigură şi durabilă.
În urma reevaluării, valorile contabile mai mici sunt înlocuite în contabilitate cu valori
actuale mai mari care devin astfel noile valori contabile.
Rezervele din reevaluare sunt calculate ca diferență între valoarea justă şi cea contabilă
netă
Elemente care formează
capitalul propriu
Capital Capital Capital de Profit Capital

statutar suplimentar rezervă nerepartizat secundar
Aporturile Diferenţa Rezerve Profit Diferenţe din

proprietarilor dintre stabilite de nerepartizat al reevaluarea
la patrimoniul valoarea legislaţie anilor activelor pe
întreprinderii nominală a Rezerve precedenţi termen lung
acţiunilor şi prevăzute de Profit net al Subvenţii de
preţul de statut anului de stat
vânzare a Alte rezerve gestiune
acestora
Diferenţe de
curs valutar
aferente
decontărilor
cu fondatorii
Datoriile Valoarea Pierderea Dividende
fondatorilor acţiunilor proprii neacoperită a intermediare
aferente (părţilor sociale) anilor precedenţi plătite până la
aporturilor la răscumpă-rate de Pierderea netă a sfârşitul perioadei
capitalul statutar la acţionarii anului de de gestiune etc.
(asociaţii) săi gestiune
Capital Capital Pierdere Profit utilizat al

nevărsat retras neacoperită anului de
gestiune
Elemente care reduc

mărimea capitalului propriu
Schema 1.1 Structura capitalului propriu.
5.1 Contabilitatea capitalului social.
Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fiecare fondator, acţionar.
Pentru evidenţa sintetică a capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311 “Capital
social”. În creditul acestui cont se înregistrează mijloacele alocate în capitalul social, iar
în debit - mijloacele retrase de către fondatori din capitalul social.
Reflectarea constituirii capitalului în contabilitate se efectuează doar după înregistrarea de

stat a întreprinderii. Aporturile în capitalul social pot fi depuse pînă şi după înregistrarea de stat a
întreprinderii. Conform Anexei 30 la suma mijloacelor băneşti depuse de fondatori în capitalul
social până la înregistrarea de stat a întreprinderii CONSUMCOOP Drăsliceni se întocmeşte
formula:
Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională’’, subcontul 242.1 ,,Numerar la
conturi de legat’’ – 244109,15 lei
Credit contul 314 ,, Capital neânregistrat’’, subcontul 314.2 ,,Părți sociale depuse până la
înregistrarea de stat amajorării capitalului social’’- 244109,15 lei
Pentru înregistrarea de stat a capitalului social s-a reflectat formula contabilă:
Debit contul 314 ,,Capital neânregistrat’’, subcontul 314.2 ,,Părți sociale depuse până la
înregistrarea de stat amajorării capitalului social’’- 244109,15 lei
Credit contul 311 ,,Capital social’’ – 244109,15 lei
La suma aporturilor care au fost depuse de fondatori după înregistrarea întreprinderii ,

conform Anexei 31 se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 313 ,,Capital nevărsat’’ – 60,00 lei
Credit contul 311 ,,Capital social’’ – 60,00 lei
5.2 Contabilitatea Rezervelor
Evidenţa analitică a rezervelor se ţine pe categorii de rezerve, surse de formare şi direcţii

de utilizare. Pentru evidenţa sintetică sânt destinate conturile de pasiv 321, 322, 323.
În creditul acestor conturi se reflectă constituirea rezervelor, în debit – utilizarea
lor. Soldurile conturilor sînt creditoare şi reflectă mărimea rezervelor existente la o dată
anumită.
Conform Anexei 32.1, 32.2 la formarea rezervei la întreprinderea CONSUMCOOP

Drăsliceni s-a întocmit următoarea formiulă contabilă:
1. Debit contul 332 ,,Profit nerepartizet (pierdere neacoperită) al anilor precedenți’’-

278,00 lei
Credit contul 321 ,,Capital de rezervă’’ – 278,00 lei
2. Debit contul 332 ,,Profit nerepartizet (pierdere neacoperită) al anilor precedenți’’-

6972,00 lei
Credit contul 322 ,,Rezerve statutare’’ – 6972,00 lei

Pentru utilizarea rezervelor de către entitate s-a întocmit următoarea formula contabilă:
1. Debit contul 321 ,,Capital de rezervă’’ – 278,00 lei
Credit contul 311 ,,Capital social’’-278,00 lei
2. Debit contul 322 ,,Rezerve statutare’’ – 6972,00 lei
Credit contul 311 ,,Capital social’’-6972,00 lei
5.3 Contabilitatea profitului nerepartizat (pierdere neacoperită).
Profitul net (pierderea netă) reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după

impozitare. Profitul net (pierderea netă) se determină în contul 351 “Rezultat financiar total”.
În trimestrul respectiv entitatea a înregistrat profit în sumă de 5060,00 lei (Anexa 33) și s-a
întocmit următoarea formulă contabilă:
Debit contul 351 ,,Rezultat financiar total’’ -5060,00 lei
Credit contul 333 ,,Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune’’-5060,00 lei
La finele anului entitatea a trecut profitul perioadei de gestiune la cea precedentă și s-a
întocmit formula contabilă:
Dedit contul 333 ,,Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune’’-5060,00 lei
Credit contul 332 ,,Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți’’ -5060,
00 lei
CAPITOLUL VI. Contabilitatea Datoriilor
6.1 Caracteristica, component și clasificarea datoriilor.
Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru bunurile
procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă de stat
privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice.
Datoriile se constată şi se evaluează la suma nominală, inclusiv TVA şi alte impozite şi

taxe care urmează a fi achitate.
După constatare datoriile se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării

exerciţiilor – atunci când au fost înregistrate în documentele contabile, fiind incluse în rapoartele
financiare în perioada la care se referă, dar nu atunci când se plătesc mijloacele băneşti sau se
transmit alte active în schimb.
Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare cu regim special care însoţesc

bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de către aceştia. Pentru livrările impozabile
cu TVA se întocmesc facturi fiscale, iar pentru livrările neimpozabile – facturi de expediţie.
Pentru unele bunuri materiale sunt necesare documente suplimentare. Astfel, la livrarea
produselor alimentare se prezintă certificatul de calitate
În componența datoriilor la întreprinderea CONSUMCOOP Drăsliceni intră:
Împrumuturi pe termen scurt;

Avansuri primite curente;
Datorii comerciale curente;
Datorii față de personal privind retribuirea muncii;
Datorii privind asigurările medicale și sociale;
Datorii față de buget.
Împrumuturi pe termen scurt - al căror termen de achitare nu depăşeşte 12 luni calendaristice,

fiind o sursă de formare a mijloacelor circulante
Datorii comerciale curente - cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de

furnizori, antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite şi serviciile de
care întreprinderea a beneficiat.
Avansuri primate curente- include avansurile primate pe termen scurt din țară și
străinătate.
Datorii față de personal privind retribuirea muncii - se concretizează în drepturile
angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între
persoane fizice şi întreprindere şi sunt în raport direct cu cererea şi oferta forţei de muncă pe
piaţa muncii, cantitatea şi calitatea muncii, rezultatele şi condiţiile funcţionării întreprinderii.
Datorii privind asigurările sociale și medicale- reprezintă un sistem de protecţie socială a

persoanelor asigurate, constând în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii, prestaţii pentru
prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi alte prestaţii prevăzute de
legislaţie
Datorii față de buget- includ datoriile privind impozitul pe venit din activitatea de
întreprinzător, salariu, taxa pe valoare adăugată, datorii privind accizele etc.
Criterii de clasificare a datoriilor
În funcţie de conţinutul În funcţie de termenul În funcţie de modul de

economic de achitare achitare
Datorii Datorii Datorii Datorii pe Datorii pe Datorii Datorii

financiare comerciale calculate termen lung termen convertibile, neconver-
cu termenul scurt cu achitarea tibile, achi-
de achitare termenul de cărora tarea cărora
mai mare de achitare nu poate fi se
un an mai mare efectuată efectuează
de un an prin prin alte
cedarea mijloace şi
unei părţi nu prevede
din capitalul cedarea
statutar unei părţi
Schema 1.2 Structura datoriilor (acţiuni sau din capitalul
datoriilor
cote de statutar
participaţie)
6.2 Contabilitatea datoriilor financiare curente.
Evidenţa analitică a creditelor bancare şi împrumuturilor se ţine pe feluri de credite şi

împrumuturi, pe termene de rambursare, pe creditori şi pe băncile care le-au acordat.
Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sunt destinate respectiv
conturile:
 511 „Credite bancare pe termen scurt”

 411 „Credite bancare pe termen lung”
Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate respectiv conturile:
 512 „Împrumuturi pe termen scurt”

 412 „Împrumuturi pe termen lung”.
Aceste conturi sunt conturi de pasiv. În creditul lor se reflectă sumele creditelor bancare
şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung primite, iar în debit – suma creditelor şi
împrumuturilor rambursate. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente
creditelor bancare şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung nerambursate la finele perioadei de
gestiune.
Conform Anexei 34 în luna aprilie entitatea analizată a încasat un împrumut pe termen

scurt și sa reflectat formula contabilă:
Debit contul 241 ,,Casa’’, subcontul 241.1 ,, Casa în monedă națională’’ – 391661,37 lei
Credit contul 512 ,, Împrumuturi pe termen scurt’’, subcontul 512.1 ,, Împrumuturi de la

părți afiliate’’ – 391661,37 lei
6.3 Contabilitatea Datoriilor comerciale curente.
Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor,

pe termene de apariţie şi de stingere a datoriilor.
Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale şi a avansurilor primite pe termen scurt

sunt destinate conturile de pasiv:
 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”
 523 „Avansuri pe termen scurt primite”.
În creditul acestor conturi se înregistrează creşterea datoriilor comerciale şi încasarea

avansurilor de la cumpărători (creşterea datoriei faţă de aceştia), iar în debit – achitarea
datoriilor şi utilizarea avansurilor (stingerea creanţelor comerciale). Soldul conturilor
nominalizate este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o anumită dată.
Conform Anexei 35 întreprinderea analizată a avut următoarele înregistrări:
1. Refelectarea valorii materiale intrate de la furnizori (fără TVA)
Debit contul 217 ,,Mărfuri’’, subcontul 217.1 ,,Bunuri procurate în vederea revânzării’’-
929,16 lei
țară’’-929,16 lei
Și s-au reflectat următoarele operațiuni:

2. Încasarea creanței din contul datoriei comerciale
Debit contul 221 ,,Creanțe comerciale’’, subcontul 221.1 ,,Creanțe comerciale în țară’’-
1994,40 lei
țară’’-1994,40 lei
3. Procurarea mărfurilor prin intermediul titularului de avans fără acordarea avansului
Debit contul 226 ,,Creanțe ale personalului’’, subcontul 226.1 ,,Creanțe ale titularului de
avans’’- 27320,39 lei
țară’’-27320,39 lei
4. Încasarea datoriei comerciale în casierie
Debit contul 241 ,,Casa’’, subcontul 241.1 ,,Casa în monedă națională’’- 24955,00 lei
țară’’-24955,00 lei
5. Încasarea datoriei comerciale ăn cont curent în monedă națională
Debit contul 242 ,,Cont curent în monedă națională’’, subcontul 241.2 ,,Numerar la
conturi nelegat’’- 437568,00 lei
țară’’- 437568,00 lei
6. Suma TVA aferentă procurărilor
Debit contul 534 ,,Datorii față de buget’’, subcontul 534.1 ,, Datorii privind impozitul pe
venit din activitatea de întreprinzător și profesională’’- 190,08 lei
țară’’-190,08 lei
7. Ahitarea datoriei față de furnizor din contul mărfurilor procurate
țară’’-541488,96 lei
Credit contul 217 ,,Mărfuri’’, subcontul 217.1 ,,Bunuri procurate în vederea revânzării’’-
541488,96 lei
8. Suma impozitului pe venit reținută la sursa de plată

țară’’- 97750,05 lei
Credit contul 534 ,,Datorii față de buget’’, subcontul 534.1 ,, Datorii privind impozitul pe
Conform Anexei 36 în luna aprilie entitatea a încasat un avans curent în sumă de 400,00 lei
și s-a întocmit următoarea formulă contabilă:
Debit contul 242 ,,Cont curent în monedă națională’’, subcontul 242.1 ,, Numerar la
Credit contul 523 ,,Avansuri primite curente’’, subcontul 523.1 ,,Avansuri primite în
țară’’ – 400,00 lei
6.4 Contabilitatea datoriilor față de personal privind retribuirea muncii
Evidenţa analitică a retribuţiilor la întreprindere se ţine după numărul de pontaj (pentru

fiecare salariat în parte); pe secţiile întreprinderii (pe brigăzi); pe categorii de salariaţi; pe feluri
de retribuţii şi reţineri. Evidenţa analitică a sumelor calculate şi achitate salariaţilor poate fi
organizată prin întocmirea situaţiei de calcul – plată, a situaţiei de calcul a retribuţiilor şi listei de
plată a retribuţiilor sau a conturilor personale de decontare cu personalul.
Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu personalul întreprinderii aferente

retribuţiilor şi sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”. În creditul acestui cont se reflectă retribuţiile calculate, iar în debit –
sumele achitate şi reţinute. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii
faţă de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune
Conform Anexei 37 la calculul a salariului angajaților entitatea CONSUMCOOP

Drăsliceni are în componența sa 21 de angajați, pentru calculul salariului s-au reflectat
următoarele operațiuni:
1. Reținerea CAS/PAM din salariul angajaților
Debit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul
531.1 ,,Datorii salariale’’ – 6485,94 lei
Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale’’, subcontul 531.1
,,Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat’’ - 6485,94 lei
2. Reținerea impozitului pe venit din salariu

531.1 ,,Datorii salariale’’ -3097,02 lei
venit din activitatea de întreprinzător și profesională’’-3097,02 lei
3. Calculul salariului personalului din sfera de distribuție
Debit contul 712 ,,Cheltuieli de distribuire’’, subcontul 712.1 ,,Cheltuieli cu personalul

commercial’’ -48254,90 lei
Credit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul
4. Calculul salariului personalului din sfera administrative
Debit contul 713 ,,Cheltuieli administrative’’, subcontul 713.1 ,,Cheltuieli cu personalul

administrative’’ -24480,90 lei
5. Achitarea salariului din casierie
Credit contul 241 ,,Casa’’, subcontul 241.1 ,,Casa în monedă națională’’- 109530,19 lei
6.5 Contabilitatea datoriilor asigurările sociale și medicale
Evidenţa analitică a datoriilor privind asigurările se ţine astfel, încât asigură obţinerea

informaţiei privind existenţa şi destinaţia mijloacelor asigurării.
Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor la asigurările

sociale în Fondul Asigurărilor Sociale, datoriilor privind asigurarea medicală, asigurarea
bunurilor şi personalului întreprinderii este destinat contul de pasiv 533 “Datorii privind
asigurările sociale și medicale”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind
asigurările, iar în debit - mijloacele achitate, virate şi cheltuite. Soldul acestui cont este creditor
şi reprezintă datoriile întreprinderii privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.
Conform Anexei 38 perioada lunei aprilie întreprinderea a înregistrat următoarele

operațiuni:
1. Plata efectuată de întreprindere în favoarea anagajaților

Debit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale’’, subcontul 531.1
,,Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat’’ – 6485,94 lei
2. Calculul CAS/PAM angajaților din sfera secției de distribuire

Debit contul 712 ,,Cheltuieli de distribuire’’, subcontul 712.1 ,,Cheltuieli cu personalul
commercial’’ -11420,64 lei
Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale’’, subcontul 531.1
3. Calculul CAS/PAM angajaților din sfera secției administrative
Debit contul 713 ,,Cheltuieli administrative’’, subcontul 713.1 ,,Cheltuieli cu personalul
administrative’’ – 5875,20 lei
Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale, subcontul 531.1
4. Achitarea CAS/PAM din cont current în monedă națională
Debit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale’’, subcontul 531.1
Credit contul 242 ,,Cont curent în monedă națională, subcontul ,,Numerar la conturi
nelegat’’ – 28818,79 lei
6.6 Contabilitatea datoriilor față de buget
Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor,

taxelor şi sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv 534 „Datorii privind decontările cu
bugetul”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate faţă de buget privind impozitele şi
taxele, iar în debit – plăţile virate efectiv sau trecute în cont. Soldul este creditor şi reprezintă
suma datoriilor întreprinderii privind plăţile datorate bugetului la sfârşitul perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi

taxe. De aceea în cadrul conturilor sintetice destinate evidenţei decontărilor cu bugetul pot fi
deschise diferite subconturi şi conturi analitice pentru evidenţa şi efectuarea corectă a trecerilor în
cont pe tipuri de impozite şi taxe
Conform Anexei 39 la întreprinderea analizată s-au reflectat următoarele tranzacții:
1. Calculul TVA aferent procurării de mărfuri
Debit contul 534 ,,Datorii față de buget’’, subcontul 534.1 ,, Datorii privind impozitul pe
țară’’ – 97750,05 lei
2. Calculul TVA la vânzare de mărfuri
Debit contul 221 ,,Creanțe comerciale’’, subcontul 221.1 ,,Creanțe comerciale în țară’’-
1501,69 lei
3. Calculul și reținerea din salariu a impozitului pe venit al angajaților
Debit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 531.1
,,Datorii salariale’’ – 3097,01 lei
4. Achitarea TVA la buget
Debit contul 242 ,,Cont curent în monedă națională’’, subcontul 242.1 ,,Numerar la
conturi nelegat’’- 15053,36
venit din activitatea de întreprinzător și profesională’’-15053,36
CAOITOLUL VII. Contabilitatea Veniturilor și Cheltuielilor
CAPITOLUL VIII. Contabilitatea managerială
CAPITOLUL IX. Întocmirea situațiilor financiare
CAPITOLUL X. Analiza programului de producție și comercializare
CAPITOLUL XI. Analiza factorilor de producției și eficienței utilizării
acestora
CAPITOLUL XII. Analiza costurilor de producție și a cheltuielilor
CAPITOLUL XIII. Analiza profitului (pierderii) și rentabilității
13.1 Analiza dinamicii și structurii profitului până la impozitare.
Analiza în dinamică a profitului (pierderii) până la impozitare permite evaluarea mărimii

acestuia în comparaţie cu realizările anilor precedenţi şi/sau cu datele stabilite în Planul de
afaceri şi studierea modificărilor survenite în mărimea profitului (pierderii) contabil în ultimii
ani.
Analiza structurală a profitului (pierderii) până la impozitare permite aprecierea aportului

fiecărui tip de activitate în obţinerea profitului contabil.
Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderii) până la impozitare este efectuată în

baza datelor Situațiilor financiare (Anexa 3).
Vom examina evoluţia şi structura profitului (pierderii) până la impozitare al

CONSUMCOOP Drăsliceni în comparaţie cu realizările anului precedent. În baza datelor
Situațiilor financiare (Anexa 3) vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele
obţinute.
Tabelul 13.1
Aprecierea dinamicii și structurii profitului (pierderii) până la impozitare.
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea în

Sumă, mii Cota, % Sumă, mii Cota, % Sumă, mii Cota, %
lei lei lei
1.Rezultatul 1809 100 10567 100 +8758 0
din
activitatea
operațională
: profit
(pierdere)
2.Rezultatul - - - - -
din
activitatea de
investiții:
profit
(pierdere)
3.Rezultatul - - - -
din
activitatea
financiară:
profit
(pierdere)
4.Rezultatul - - - -
exceptional:
profit
(pierdere)
5.Profitul 1809 100 10567 100 +8758 X
(pierderea)
până la
impozitare
Concluzie: Din datele prezentate în tabelul 13.1 rezultă că CONSUMCOOP Drăsliceni a
obţinut un rezultat financiar pozitiv atât în anul de gestiune, cât şi în cel precedent. În anul de
gestiune mărimea profitului până la impozitare a constituit 10567 lei, ceea ce reprezintă o
majorare cu 8758 lei faţă de mărimea perioadei precedente. Creșterea profitului până la
impozitare a fost determinată de majorarea mărimii profitului câştigat doar din activitatea
operaţională ce a condus la creșterea mărimii profitului contabil cu 10567 lei. Respectiv putem
menţiona că ponderea cea mai mare, în suma totală a profitului contabil, deţine profitul obţinut
din activitatea operaţională, ceea ce este apreciat pozitiv, deoarece reflectă desfăşurarea
normală a activităţii de bază a întreprinderii.
13.2 Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operațională.
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională presupune stabilirea şi

calculul influenţei factorilor, care au contribuit la modificarea în dinamică a părţilor componente
ale profitului (pierderii) din activitatea operaţională. Din punct de vedere factorial, profitul
(pierderea) din activitatea operaţională poate fi determinat conform formulei:
Profitul (pierderea) din Act. Oper. = Pb + Alte Venit. Oper. – Ch. De Distrib.-Ch.
Admin. – Alte Ch. Oper.
În calitate de sursă de informaţie pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din

activitatea operaţională, serveşte Raportul privind rezultatele financiare. Având în vedere
legătura aditivă dintre factorii influenţei şi indicatorul rezultativ, în calitate de metodă cea mai
convenabilă pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională se aplică
metoda balanţieră.
Vom efectua analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională în

comparaţie cu datele anului precedent. În baza datelor Situațiilor financiare (Anexa 3)ale
CONSUMCOOP Drăsliceni vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 13.2
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operațională (în mii lei).
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Rezultatul

absolută influenței
1.Profit brut 1377282 1635060 +257778 +257778
2.Alte venituri 18197 5823 -12374 -12374
operaționale
3.Cheltuieli de 878633 999444 +120811 -120811
distribuire
4.Cheltuieli 420689 520450 +99761 -99761
administrative
5.Alte cheltuieli 94348 110422 +16074 -16074
operaționale
6.Profit 1809 10567 +8758 X
(pierderea) din
activitatea
operațională
Concluzie: În baza datelor prezentate In tabelului 13.2 putem afirma că profitul obţinut de
CONSUMCOOP Drăsliceni din activitatea operaţională în anul de gestiune s-a majorat cu
8758 lei faţă de cel precedent. Această majorare a fost condiţionată de creșterea mărimii
profitului brut şi cheltuielilor administrative, care au contribuit la majorarea profitului din
activitatea operaţională cu 257778 lei şi respectiv 99761 lei. Totodată, diminuarea valorii altor
venituri operaţionale, majorarea valorii cheltuielilor de distribuire şi a altor cheltuieli
operaţionale în anul de gestiune fată de cel precedent a condiţionat majorarea profitului din
activitatea operaţională cu 12374lei, 120811 lei şi respectiv 16074 lei.
13.3 Analiza rentabilității Venitului din vânzări.
În procesul analizei economico-financiare a întreprinderii CONSUMCOOP Drăsliceni, o

mare importanţă i se acordă studierii rentabilităţii veniturilor din vânzări, deoarece ea reprezintă
indicatorul principal de apreciere a performanţelor activităţii operaţionale a unei întreprinderi.
Rentabilitatea venitului din vânzări din punct de vedere al conținutului economic
reflectă eficacitatea activității de desfacere a întreprinderilor de producție și se calculează prin
următoarea relație:
Pb
Rvv = ∗100 %
VV
Vom examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări în comparaţie cu
realizările anului precedent. În baza datelor din Situațiile financiare ale entității (Anexa 3)
Tabelul 13.3
Aprecierea dinamicii rentabiltății veniturilor din vânzări.
Indicatorii Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută
1.Venitul din vânzări, 6071416 7123317 +1051901
mii lei
2.Profitul brut, mii lei 1377282 1635060 +257778
3.Profitul din 1809 10567 +8758
activitatea
operațională, mii lei
4.Profitul până la 1809 10567 +8758
impozitare, mii lei
5.Profitul net, mii lei 560 5061 4501
6.Rentabilitatea
veniturilor din
vânzări(%), calculată
în baza:
6.1 Profitul brut 22,68 22,95 +0,27
6.2 Profitul din 0,03 0,15 +0,12
acrivitatea
operațională
6.3 Profitul până la 0,03 0,15 +0,12
impozitare
6.4 Profitul până la 0,009 0,071 +0,062
impozitare
Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul 13.3 putem constata la întreprinderea
CONUMCOOP Drăsliceni o majorare a tuturor indicatorilor față de anul precedent. Astfel,
nivelul rentabilității venitului din vânzări, calculate în baza profitului brut, în anul precedent a
constituit 22,68%, adică la fiecare leu venituri din vânzări întreprinderea a câștigat 22,68 bani
profit brut, dar în anul de gestiune 22, 95 bani, astfel a înregistrat o majorare de 0,27 puncte
procentuale fată de anul precedent. Deci putem concluziona că la întreprinderea
CONSUMCOOP Drăsliceni s-a creat o situație favorabilă, constatată în urma majorării tuturor
indicatorilor.
13.4 Analiza rentabilității activelor.
Rentabilitatea activelor reflectă nivelul profitului obținut de fiecare leu al mijloacelor
investite în circulația întreprinderii CONSUMCOOP Drăsliceni indiferent de sursa de finanțare a
acestora și se calculează astfel:
PPI
Ra = ∗100 %
A
Vom examina evoluţia nivelului rentabilităţii activelor la CONSUMCOOP Drăsliceni în
comparaţie cu realizările anului precedent. În baza datelor Situațiilor financiare vom construi
tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 13.4.1
Aprecierea dinamicii rentabilității activelor
Indicatori Anul precedent Aanul de gestiune Aabaterea absolută
1.Profitul până la 1809 10567 +8758
impozitare, mii lei
2.Valoarea medie a 1869056 1966117,5 +97061,5
activelor, mii lei
3.Rentabilitatea 0,10 0,54 +0,44
activelor, %
Concluzie: Din datele tabelului 3 rezultă că rentabilitatea activelor la CONSUMCOOP
Drăsliceni are o tendinţă de majorare faţă de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent
rentabilitatea activelor a atins nivelul de 0,10 %, în anul de gestiune, aceasta majorat până la
0,54% sau cu 0,44 puncte procentuale. E de menţionat că nivelul rentabilităţii activelor în anul
de gestiune este înalt, ceea ce înseamnă că la fiecare leu active CONSUMCOOP Drăsliceni, în
medie obţine 0,44 bani profit până la impozitare. Deci, putem menţiona că CONSUMCOOP
Drăsliceni utilizează eficient activele sale.
Nivelul rentabilității activelor crește sau reduce fie prin majorarea sau micșorarea
rentabilității veniturilor din vânzări fie pe seama accelerării ori încetinirii rotației activelor. De
aici rezultă că rentabilitatea activelor depinde de influența următorilor factori:
-majorarea rentabilității venitului din vânzări
-modificarea numărului de rotații a activelor.
Formula factorială a nivelului rentabilității activelor poate fi prezentată astfel:
PPI PPI
∗PPI ∗VV
Ra = A VV
=
VV A
Vom efectua analiza factorială a nivelului rentabilităţii activelor în comparaţie cu datele
anului precedent, utilizând pentru aceasta metoda diferenţelor absolute. În baza datelor Situațiilor
financiare ale CONSUMCOOP Drăsliceni vom construi tabelul analitic şi vom interpreta
rezultatele obţinute.
Tabelul 13.4.2
Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor.
Indicatori Anul Anul de Abaterea Inclusiv modificarea
precedent gestiune absolută Rentabilitate Nr. Rotații a
a VV activelor
VV, mii lei 6071416 7123317 +1051901
PPI, mii lei 1809 10567 +8758
Val. Medie a 1869056 1966117,5 +97061,5
activelor, mii
lei
Rentabilitate 0,03 0,15 +0,12
a VV, %
Nr. De rotații 3,25 3,62 +0,37
a activelor
Rentabilitate 0,10 0,54 +0,44 +0,39 +0,0555
a activelor, %
Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul 4 rezultă că nivelul rentabilităţii activelor în
anul de gestiune, faţă de cel precedent, s-a majorat cu 0,44 puncte procentuale. Această
majorare a fost determinată de influenţa pozitivă a ambilor factori. Majorarea nivelului
rentabilităţii venitului din vânzări cu 0,12 puncte procentuale a determinat creșterea nivelului
rentabilităţii activelor cu 0,39 %. În anul de gestiune faţă de cel precedent, s-a înregistrat o
creștere a rotaţiei activelor cu 0,37 ori, ceea ce a condiţionat majorarea nivelului rentabilităţii
activelor cu 0,0555 puncte procentuale.
Numărului de rotaţii ale activelor este la un nivel mediu, fiind practic, de două ori mai
înalt. Creșterea numărului de rotaţii ale activelor este datorată faptului că ritmul de creştere a
valorii medii a activelor totale (105,19 %) nu depăşeşte ritmul de creştere a veniturilor din
vânzări (117,33%).
E de menţionat faptul că nivelul rentabilităţii activelor este foarte bună în ambele
perioade, ceea ce va permite CONSUMCOOP Drăsliceni să-şi reînnoiască şi să-şi crească
activele sale într-o perioadă de timp cât mai scurtă.
Analiza factorială a rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie poate fi efectuată prin

metoda substituţiilor în lanţ în baza datelor Raportului financiar privind rezultatele
financiare şi Bilanţului contabil.
CONSUMCOOP Drăsliceni, în comparaţie cu realizările anului precedent. In baza datelor
Raportului privind rezultatele financiare şi Bilanţului contabil vom construi tabelele analitice şi
CONSUMCOOP Drăsliceni în comparaţie cu realizările anului precedent. In baza datelor
Situațiilor financiare vom construi tabelele analitice şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 13.4.3
Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității activelor cu destinție de producție
Indicatori Anul precedent Aanul curent Abaterea absolută
VV, mii lei 6071416 7123317 +1051901
PPI, mii lei 1809 10567 +8758
Val. Med. MF, mii lei 1262366,5 1329821 +67454,5
Val. Med. SMM, mii 578561 611691 +33130
lei
MF, mii lei
SMM, mii lei
Rent.VV, % 0,03 0,15 +0,12
Rent. A cu dest.de 0,10 0,54 +0,44
prod, %

producţie se efectuează prin metoda substituţiilor în lanţ.
Tabelul 13.4.4
producţie
Nr. Sub Factorii Raportul Calcul Rezulta Denumi
Calc st ul tul rea
ul influen Influen Factoril
ței ței or
Înzestra Înzestra Rentabilit
rea rea atea
MF, mii SMM, Vânzărilor
lei mii, lei ,%
(MF/VV (SMM/V (PPI/VV)
) V)
1 0 0,21 0,10 0,03 0,03/ - - -
(0,21+0,10)
= 0,09677
2 1 0,19 0,10 0,03 0,03/ 0,1034 +0,006 mod.
(0,19+0,10) 5- 68 MF/VV
=0,10345 0,0967
7
3 2 0,19 0,09 0,03 0,03/ 0,1071 +0,003 mod.
(0,19+0,09) 4- 69 SMM/V
=0,10714 0,1034 V
5
4 3 0,19 0,09 0,15 0,15/ 0,5357 +0,428 mod.
(0,19+0,09) 1- 57 PPI/VV
=0,53571 0,1071
4
Concluzie: Din datele tabelului 6 rezultă că nivelul rentabilităţii activelor cu destinaţie de
producţie, în anul de gestiune faţă de cel precedent, s-a majorat cu 0,44 puncte procentuale.
Această majorare a fost determinată de influenţa pozitivă a tuturor factorilor. Astfel, în
perioada analizată a scazut înzestrarea veniturilor din vânzări cu mijloace fixe de la 0,21 mii,lei
la 0,10 mii,lei. Utilizarea eeficientă a mijloacelor fixe a condiţionat majorarea rentabilităţi a
activelor cu destinaţie de producţie cu 0,00668 puncte procentuale.
In anul de gestiune, pentru realizarea producţiei în valoare de un leu, au fost folosite
stocuri de mărfuri şi materiale cu 1,10 lei mai puține decât în anul precedent, ceea ce a
determinat majorarea rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie cu 0,00369 puncte
procentuale.
Creșterea nivelului rentabilităţii vânzărilor cu 0,12 puncte procentuale a determinat
majorarea nivelului rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie cu 0,42857 puncte
procentuale. În calitate de rezerve interne privind majorarea nivelului rentabilităţii activelor cu
destinaţie de producţie pe viitor poate servi utilizarea mai eficientă a mijloacelor fixe, a
stocurilor de mărfuri şi materiale şi ridicarea nivelului profitabilităţii vânzărilor.
13.5 Rentabilitatea Capitalului Propriu.
Rentabilitatea capitalului propriu caracterizează eficiența utilizării capitalului propriu în
procesul activității economice ale întreprinderii, adică măsoară randamentul capitalului propriu,
al plasamentului financiar pe care acționarii le-au făcut prin cumpărarea acțiunilor întreprinderii.
Formula de calcul a rentabilității capitalului propriu este:
Profit p ână la impozitare
Rentabilitatea CP = ∗100 %
Valoarea medie a capitalului propriu
Vom examina nivelul rentabilităţii capitalului propriu al COONSUMCOP Drăsliceni în
ultimii doi ani. În baza datelor Situațiilor financiare vom construi table analitic şi interpreta
Tabelul 13.5.1
Analiza dinamicii rentabilității capitalului propriu
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută

1.PPI, mii lei 1809 10567 +8758
2.PN, mii lei 560 5061 +4501
3.Valoarea medie a 817468 820308,5 +2840,5
CP, mii lei
4.Rentabilitatea CP 0,22 1,29 +1.07
calculată în baza
PPI, %
5.Rentabilitatea CP 0,07 0,62 +0,55
calculată în baza PN,
%
817158+817778
Valoarea medie a CP0 = =8174 68
2
817778+822839
Valoarea medie a CP1 = =820308,5
2
Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul 13.5.1 rezultă că la CONSUMCOOP

Drăsliceni rentabilitatea capitalului propriu a înregistrat o majorare faţă de anul precedent.
Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza profitului până la impozitare în anul
precedent, a constituit 0,22%, adică, la fiecare leu de mijloace proprii CONSUMCOOP
Drăsliceni a câştigat câte 0,22 bani profit până la impozitare, iar în anul de gestiune 1,29 bani,
astfel înregistrând omajoraree faţă de anul precedent cu 1,07 puncte procentuale. De asemenea,
la CONSUMCOOP Drăsliceni, rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza profitului net
s-amajorat cu 0,55 puncte procentuale. Dacă, în anul precedent, la fiecare leu capital propriu
CONSUMCOOP Drăsliceni obţinea câte 0,07bani pierdere neăt, atunci în anul de gestiune a
fost obţinut 0,62 bani profit net. Deci, observăm că CONSUMCOOP Drăsliceni utilizează
eficient mijloacele proprii, ceea ce nu cere o analiză mai detailată a factorilor de influenţă
asupra rentabilităţii capitalului propriu.
Analiza rentabilităţii capitalului propriu reprezintă un studiu complex, cu ajutorul căruia se

poate determina multitudinea influenţei factorilor, care contribuie la modificarea acestui
indicator pe parcursul unei perioade de gestiune. În baza acestui studiu, pot fi elaborate decizii
necesare, în domeniul economico-financiar, pentru ameliorarea situaţiei nefavorabile şi crearea
unor noi decizii pentru activitatea de întreprinzător.
În teorie şi practică, sunt utilizate mai multe modele de interpretare a sistemelor factoriale
de analiză a rentabilităţii capitalului propriu.
În cazul când rentabilitatea capitalului propriu este calculată în baza profitului până la
impozitare, înmulţind şi numitorul şi numărătorul cu valoarea medie a activelor, căpătăm
influenţa a doi factori:
• rentabilitatea activelor, (Ra);
• rata pârghiei financiare, (Pf).
Rentabilitatea activelor reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza activele totale în

vederea obţinerii profitului. Acest indicator caracterizează mărimea profitului obţinut pentru
fiecare leu investit în active.
Rata pârghiei financiare reflectă structura de finanţare a activelor, adică gradul în care
utilizarea resurselor împrumutate în circuitul economic al întreprinderii contribuie la majorarea
rentabilităţii capitalului propriu. Dacă unitatea economică nu atrage surse împrumutate, atunci
pârghia financiară se situează la nivelul minim 100 % (sau 1), nivelul maxim nu există.
Vom colecta datele iniţiale pentru analiza rentabilităţii capitalului propriu al

CONSUMCOOP Drăsliceni. În baza datelor Situațiilor financiare pentru ultimii doi ani vom
construi şi vom completa tabelul corespunzător.
Tabelul 13.5.2
Calculul influeenței factorilor asupra rentabilității capitalului propriu.
Indicatori Anul Anul de Abaterea Inclusiv din modificarea

precedent gestiune absolută Rentabilității Pârghiei
activelor financiare
1.PPI, mii lei 1809 10567 +8758
2.Valoarea 1869056 1966117,5 +97061,5
medie a
activelor, mii
lei
3.Valoarea 817468 820308,5 +2840,5
medie a
capitalului
propriu, mii lei
4.Rentabilitate 0,10 0,05 -0,05
a activelor, %
5.Pârghia 2,29 2,40 +0,11
financiară
6.Rentabilitate 0,22 0,13 -0,09 -0,1125 +0,0055
a capitalului
propriu, %
Concluzie: În baza calculelor efectuate se poate menționa că micșorarea cu 0,1125 puncte
procentuale a rentabilității capitalului propriu a fost condiționată în primul rând de scăderea
Rentabilității activelor cu 0,05 puncte procentuale, ceea cea contribuit la micșorarea
Rentabilității capitalului propriu cu 0,1125 puncte procentuale. Deasemenea putem observa o
majorare a pârghiei financiare cu 0,0055 puncte procentuale.
La ultima etapă de analiză se analizează Rentabilitatea capitalului propriu în baza

Profitului Net. Anume de acest indicator ține cont acționarul potențial atunci când alege pe piața
valorii mobiliare cele mai atrăgătoare variante de procurare a acțiunilor.
Vom efectua analiza influenţei a trei factori asupra rentabilităţii capitalului propriu
(calculate în baza profitului net) al CONSUMCOOP Drăsliceni în comparaţie cu anul precedent
utilizând metoda substituţiilor în lanţ. In baza datelor tabelului 13.5.3 vom construi tabelul
analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 13.5.3
Date inițiale pentru analiză
Indicatori Anul precedent Anul curent

1.PPI, mii lei 1809 10567
2.PN, mii lei 560 5061
3.Valoarea medie a activelor, 1869056 1966117,5
mii lei
4.Valoarea medie a 817468 820308,5
capitalului propriu, mii lei
5.Ra, % 0,10 0,05
6.Pârghia financiară 2,29 2,40
7.PN/PPI 0,31 0,48
8.Rcp,% 0,22 0,13
Tabelul 13.5.4
Calculul influenței factorilor la devierea rentabilității capitalului propriu.
Substituția Factorii corelați Rcp, % Rezultatul Denumirea

Ra PF PN/PPI influenței factorului
1-0 0,10 2,29 0,31 0,071 - -
2-1 0,05 2,29 0,31 0,035 -0,036 modRa
3-2 0,05 2,40 0,31 0,037 +0,002 modPF
4-3 0,05 2,40 0,48 0,058 +0,021 modPN/PP
I
Concluzie: Din calculele effectuate în tabelul 13.5.4, rezultă că la întreprinderea
CONSUMCOOP Drăsliceni, rentabilitatea capitalului propriu, în anul precedent a constituit
0,22 %, adică la fiecare leu de mijloace permanente de finanțare, întreprinderea a câștigat 0,22
bani profit net, astfel înregistrându-seo reducere față e anul precedent cu 0,09 puncte
procentuale. Micșorarea capitalului propriu a fost influențată de scăderea rentabilității
activelor, care a determinat indicatorul analizat cu 0,036 puncte procentuale, de modificarea
presiunii fiscale, care a crescut în anul de gestiune și a majorat indicatorul analizat cu 0,021
puncte procentuale și de asemenea influența pârghiei financiare care la rândul ei a majorat
indicatorul respectiv cu 0,002 puncte procentuale. Din datele obținute putem concluziona că
întreprinderea a înregitrat pierderi nete și a fost nevoie să apeleze laîmprumuturi și credite
bancare.
CAPITOLUL XIV. Analiza situației patrimoniale și financiare

14.1 Analiza dinamicii și structurii patrimoniului întreprinderii.
Analiza activelor sau patrimoniului întreprinderii permite de astudia patrimonial de care
dispune întreprinderea pentru desfășurarea activității sale. Analiza începe cu aprecierea generală
a mărimii și evoluției activelor întreprinderii reflectate în bilanțul contabil. La această etapă de
analiză se determină atât abaterea absolută, cât și ritmul de creștere sau de sporire a activelor. În
mod normal în urma desfășurării reușite a activității întreprinderii crește și mărimea activelor.
La următoarea etapă de analiză a activelor se apreciază evoluția acestora în comparative cu

dinamica volumului activității întreprinderii. Această analiză permite de a aprecia cât de eficient
întreprinderea gestionează și utilizează patrimonial sau. Pozitiv este apreciată situația în care
ritmul de creștere a veniturilor depășește ritmul de creștere a activelor.
Vom efectua aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei patrimoniului la CONSUMCOOP

Drăsliceni în comparaţie cu dinamica veniturilor. În baza datelor Situațiilor financiare pentru
ultimii doi ani vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 14.1.1
Analiza mărimii și evoluției activelor întreprinderii.
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Ritmul de

absolută creștere
1.Total active, 1868399 2063836 +195437 110,46
miii lei
2.Venituri din 6071416 7123317 +1051901 117,33
vânzări, mii lei
3.Venituri din 6073225 7133884 +1060659 117,46
toate tipurilede
activități, mii lei
Concluzie: Din datele tabelului 14.1.1 rezultă că în dinamică se evidenţiază o tendinţă
pozitivă de creştere a patrimoniul aflat la dispoziţia CONSUMCOOP Drăsliceni. Dacă la
începutul anului de gestiune activele controlate de întreprindere au constituit 1868399 mii lei,
atunci la sfârşitul anului acestea au crescut cu 10,46 % şi au alcătuit 2063836 mii lei. Printre
canalele de intrare a patrimoniului în administrarea întreprinderii prevalează procurarea şi
crearea activelor (în particular, a celor materiale în curs de execuţie) pe seama surselor
împrumutate. Datele tabelului 14.1.1 atestă utilizarea eficientă a patrimoniului disponibil.
Ultima concluzie reiese din faptul că o dată cu creşterea activelor controlate de întreprindere,
are loc o majorare considerabilă a veniturilor obţinute în urma utilizării acestora în activitate
de întreprinzător.
În cadrul analizei structurale a patrimoniului se examinează corelaţiile existente între

diferite elemente patrimoniale reflectate în activul Bilanţului contabil. Pentru studierea structurii
patrimoniului întreprinderii pe larg se foloseşte o astfel de metodă de examinare a informaţiei din
Situațiile financiare ca analiza pe verticală. Această metodă cuprinde calcularea ponderii (cotei)
fiecărui element component în totalul activelor. În acest caz, în calitate de criteriu de grupare a
activelor serveşte de obicei natura, adică conţinutul economic al componentelor patrimoniului
reflectate pe posturile din activ al Bilanţului contabil.
Vom studia structura patrimoniului la CONSUMCOOP Drăsliceni prin metoda de analiză

pe verticală. În baza datelor Bilanţului contabil vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta
Tabelul 14.1.2
Analiza structuriii activelor întreprinderii.
Indicatori La începutul perioadei La sfârșitul perioadei Abaterea

Suma, mii Cota, % Suma, mii Cota, % Sumă, mii Cota,%
lei lei lei
1.Imobilizări - - - -
necorporale
2.Imobilizări - - - -
corporale în
curs de
execuție
3.Terenuri 8811 0,47 8811 0,43 0 -0,04
4.Mijloace 1264343 67,67 1395299 67,61 +130956 -0,06
fixe
5.Alte active - - - -
imobilizate
6.Stocuri de 569744 30,49 653638 31,67 +83894 +1,18
mărfuri și
material
7.Creanțe 3521 0,19 5063 0,25 +1542 +0,06
curente
8.Numerar 21980 1,18 1025 0,05 -20955 -1,13
9.Alte active - - - -
circulante
10.Total 1868399 100 2063836 100 +195437 X
active
Concluzie: Informaţia conţinută în tabelul 14.1.2 atestă faptul că în structura
patrimoniului CONSUMCOOP Drăsliceni prevalează mijloacele fixe. Totodată, se observă
reducerea absolută şi relativă a acestei grupe de active. Dacă la începutul perioadei de gestiune
mijloacele fixe au constituit 67,67 la sută din totalul patrimoniului disponibil, atunci la sfârşit
cota mijloacelor fixe a alcătuit numai 67,61 %, adică cu 0,06 % mai puţin. Considerabil a
crescut cota stocurilor de mărfuri şi materiale care la sfârşitul anului de raportare au alcătuit
31,67% din totalul activelor, ceea ce este cu 1,18 % mai mult decât la începutul. Se observă
majorarea absolută şi relativă a resurselor economice sustrase în decontările cu debitorii. Cota
creanţelor s-a majorat pe parcursul anului cu 0,06 % (de la 0,19 % la începutul perioadei la
0,25 % la sfârşitul). Restul modificărilor survenite în structura patrimoniului CONSUMCOOP
Drăsliceni nu au fost atât de însemnate.
Analiza structurii activelor poate fi efectuată și în baza metodei ratelor, care presupune
calculul unor coeficienți cu ajutorul cărora se apreciază structura activelor după diferite criterii.
Astfel în funcție de durata de funcționare utilă activele se divizează în: ATL și AC. Din acest
punct de vedere pot fi calculate următoarele rate:
Active pe TL
Rata imobilizării =
Total active
Active curente
Rata AC =
Total active
După destinație activele se divizează în active cudestinație de producție și active care nu

participă direct în activitatea operațională. Din acest punct de vedere se calculează:
MF la valoare de bilanț + SMM

Rata patrimoniului cu destinație de producție =
Total active
Pentru caracterizarea mai detaliată a activelor productive se apreciază:
MF la valoarea de bilanț
Rata compoziției tehnice =
Active curente
Din punct de vedere al gradului de lichiditate se calculează:
Mijloacebănești
Rata activelor perfect lichide =
Total active
Vom studia structura patrimoniului la CONSUMCOOP Drăsliceni prin metoda ratelor. În

baza datelor Bilanţului contabil şi Anexei la Bilanţ vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta
Tabelul 14.1.3
Analiza coeficienților structurii activelor.
Indicatori Metoda de calcul La începutul anului La sfârșitul anului

Rata imobilizării Active pe TL 1273154 1404110
=0,6814 =0,6803
Total active 1868399 2063836
Rata patrimoniului MF +SMM 1264343+ 569744 1395299+ 653638
=0,98 =0,99
cu destinație de Total active 1868399 2063836
producție
Rata compoziției MF 1264343 1395299
=2,12 =2,11
tehnice Active curente 595245 659726
Rata activelor perfect MB 21980 1025
=0,01 =0,0005
lichide Total active 1868399 2063836
Concluzie: Structura patrimoniului se caracterizează prin rata puțin scăzută a imobilizării
care la sfârțitul anului de gestiune a alcătuit 0,6803%. Rata patrimoniului cu destinație de
producție se caracterizează pozitiv cu o ușoară creștere a structurii activelor întreprinderii. Din
totalul activelor controlate de întreprindere la sfârșitul anului 0,99% pot fi folosite direct pentru
desfășurarea activității operaționale. De asemeneade observă și o ușoară scădere a ratei
compoziției tehnice. La nivel foarte scăzut, cu tendință negatiă de diminuare, se situează rata
activelor perfect lichide. În anul de gestiune cota mijloacelor bănești în sumă totală a
patrimoniului s-a micșorat de la 0,01% la 0,0005%. Acest fapt poate condiționa dificultăți
privind achitarea datoriei curente.
14.2 Calculul și analiza patrimoniului net.
Patrimoniul net reflect mărimea activelor caresunt formate pe seama surselor proprii sau a
capitalului permanent. În practica international sunt 2 variante de calcul a PN:
1.PN = TA-Total datorii
2.PN = TA-DTS
În practica autohtonă se utilizează și aplică prima variantă de calcul a patrimoniului net.

Mărimea patrimoniului net poate să crească în dinamică ca rezultat al desfășurării reușite a
activității economice și poate să scadă ca rezultat a unor aspecte dificile în dezvoltarea
întreprinderii.
Apariția valorii negative a patrimoniului net confirmă o stare de criză când ăntreprinderea
nu dispune de active formate pe seama capitalului propriu și activitatea ăntreprinderii pe eplin se
finanțează datorită surselor împrumutate.
În procesul de analiză de mai departe sunt examinate cauzele care au determinat creșterea
sau scăderea patrimoniului.
Vom efectua calculul patrimoniului net al CONSUMCOOP Drăsliceni şi vom studia

influenţa factorilor asupra modificării acestui indicator. în baza datelor Bilanţului contabil vom
alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 14.2.1
Calculul și analiza factorială a patrimoniului net, mii lei.
Indicatori La începutul La sfârșitul Abaterea Rezultatul

perioadei perioadei absolută influenței
1.TA 1868399 2063836 +195437 +195437
2.DTL 26077 - -26077 +26077
3.DTS 1024544 1240997 +216453 -216453
4.PN 817778 822839 +5061 X
Concluzie: Din calculele efectuate In tabelul 14.2.1 rezultă că la sfârşitul perioadei de
gestiune CONSUMCOOP Drăsliceni dispune de patrimoniul net în suma totală de 822839 mii
lei. Totodată, în dinamică se observă tendinţa pozitivă de creștere a activelor nete, care s-au
majorat în cursul anului cu 5061 lei. Majorarea menţionată s-a produs din cauza creşterii
considerabile a datoriilor pe termen scurt. Sub influenţa acestui factor patrimoniul net a scăzut
cu 216453 mii lei. Totodată, majorarea valorii activelor controlate de întreprindere şi
micşorarea datoriilor pe termen lung a diminuat cu 195437şi 26077mii lei respectiv influenţa
negativă a creşterii datoriilor pe termen scurt.
Suma totală a PN poate camufla în sine existent componentelor negative. De aceea se

efectuează analiza mai detaliată a PN din punctual de vedere structural. La această etapă de
analiză se determină:
 ATLN ca diferența dintre ATL și DTL

 CAN ca diferența dintre AC și DTS
Dacă în urma calculelor se obține mărimea negative a ATL se constată că la întreprindere a
fost călcat principiul de finanțare: creditele și împrumuturile pe TL au fost folosite pentru
finanțarea AC. Ca urmare apare pericolul de învechire a potențialului tehnic. Dacă ACN sunt
negative înseamna că creditele și împrumuturile au fost plasate în ATL.
Vom studia modificări în structura patrimoniului net la CONSUMCOOP Drăsliceni
survenite în cursul anului de gestiune. În baza datelor Bilanţului contabil vom alcătui tabelul
analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 14.2.2
Analiza structurii patrimoniului net.
Activ Suma, mii lei Dator Suma, mii lei Patrimoniul net
e La La ii La La
început sfârșitul început sfârșitul Suma, Cota, Suma, Cota,
ul perioad ul perioad mii lei % mii lei %
perioad ei perioad ei
ei ei
1.AT 127315 140411 1.DT 26077 - 124707 152,5 140411 170,6
L 4 0 L 7 0 0 4
2.AC 595245 659726 2.DT 102454 124099 - -52,50 - -
S 4 7 429299 581271 70,64
3.TA 186839 206383 3.TD 105062 124099 817778 100 822839 100
9 6 1 7
Concluzie: Informaţiile prezentate în tabelul 14.2.2 atestă faptul că conducerea
CONSUMCOOP Drăsliceni urmează principiul echilibrului financiar privind formarea
activelor pe termen lung pe seama surselor de finanţare permanente. Această concluzie se
deduce din faptul că la sfârşitul perioadei de gestiune, ca şi la începutul ei, atât activele pe
termen lung nete, cât şi activele curente nete la această întreprindere au valori pozitive. De
menţionat că partea preponderentă (mai mare de 100 %) a patrimoniului net o reprezintă
activele cu durata de funcţionare mai îndelungată decât un an. În dinamică se observă creşterea
cotei acestei componente în totalul patrimoniului net.
14.3 Analiza fondului de rulment net.
O parte componentă a patrimoniului net al întreprinderii reprezintă activele curente nete
sau fondul de rulment net, mijloacele circulare proprii. În baza datelor bilanțului contabil fondul
de rulment poate fi determinat ca:
 O depășire a activelor curente peste DTS
Fondul de rulment net = Active curente –DTS
 O parte a capitalului permanent folosită pentru finanțarea activelor curente
Fondul de rulment net =Capital permanent – Active pe TL
Analiza începe cu aprecierea în dinamică a fondului de rulment net. Pentru aceasta
marimea fondului de rulment din anul trecut se compară cu datele din anul precedent. În procesul
analizei de mai departe se determină cauzele care au determinat devierea fondului de rulment
net.
Fondul de rulment net = CP+DTL-DTS
Vom efectua calculul mărimii reale a fondului de rulment net al CONSUMCOOP

Drăsliceni. În baza datelor Bilanţului contabil vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta
Tabelul 14.3
Calculul influenței factorilor asupra modificării fondului de rulment net, mii lei
Indicatori La începutul La sfârșitul Abaterea Rezultatul
perioadei perioadei absolută influenței
1.modCP 817778 822839 +5061 +5061
2.modDTL 26077 - -26077 -26077
3.modATL 1273154 1404110 +130956 -130956
4.FRN -429299 -581271 -151972 -151972
Concluzie: Din datele tabelului 14.3 se observă că micşorarea fondului de rulment net al
CONSUMCOOP Drăsliceni a avut loc, în primul rând, din cauza majorării capitalului propriu
al întreprinderii cu 5061 lei. De asemenea, spre scăderea indicatorului rezultativ a influenţat
reducerea surselor împrumutate de finanţare pe termen lung. Din această cauză fondul de
rulment net s-a micşorat cu 26077 mii lei. Influenţa factorilor nominalizaţi mai sus a fost parţial
diminuată datorită majorării investiţiilor în activele pe termen lung, ceea ce a permis
diminuarea finanţării activelor curente cu 130956 mii lei.
14.4 Analiza rotației activelor.
Ratele de rotaţie a activelor măsoară viteza de transformare a activelor întreprinderii în

lichidităţi. Viteza de rotaţie a activelor în diferite ramuri şi întreprinderi este diversă: în unele
sectoare ale economiei, activele se rotesc mai repede, în altele - mai încet.
Ratele de rotaţie a activelor pot fi grupate în:
• rate generalizatoare de rotaţie a activelor;
• rate de rotaţie a părţilor componente ale activelor totale ;
• indicatori particulari ai rotaţiei activelor curente.
În grupa ratelor generalizatoare de rotație a activelor se includ următoarele rate:
Venitul din vânzări

Numărul de rotație a activelor =
Valoarea medie a activelor
Valoarea medie a activelor

Rata de înzestrare a VV cu Active =
Venitul din vânzări
Valoarea medie a activelor∗Nr .de zile

Durata de rotație a activelor =
Venitul dinvânzări
Analiza indicatorilor generalizatori de rotaţie a activelor poate fi efectuată prin compararea

ratelor de rotaţie a activelor în anul de gestiune cu cele din perioadele precedente şi/sau
prevăzute în Situațiile financiare. În mod normal, numărul de rotaţii trebuie să crească, iar durata
de rotaţie să se micşoreze.
Vom aprecia evoluţia ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor in comparaţie cu
realizările anului precedent. În baza datelor Bilanţului contabil şi Situațiile financiare ale
Tabelul 14.4
Aprecierea generală a ratelor de rotație a activelor totale.
Indicatori La începutul La sfârșitul perioadei Abaterea absolută

perioadei
Numărul de rotație a 6071416 7123317 +0,37
=3,25 3,62
activelor 1869056 1966117,5
Rata de înzestrare a 1869056 1966117,5 -0,03
0,31 =0,28
VV cu Active 60714 16 7123317
Durata de rotație a 1869056∗360 1966117,5∗360 -11,46
=110,82 =99,36
activelor 6071416 7123317
Concluzie: Datele tabelului 14.4 arată că la CONSUMCOOP Drăsliceni, în anul de
gestiune, s-a majorat numărul de rotaţii ale activelor cu 0,37 ori faţă de cel precedent,
corespunzător s-a micșorat rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active de la 0,31lei la 0,28
lei, ceea ce înseamnă că pentru a genera venituri din vânzări în valoare de un leu întreprinderea
a avut nevoie cu 0,03 lei de active mai multe decât în anul precedent. De menţionat că, în
perioada analizată, s-a încetinit rotaţia activelor cu 11 zile. Astfel, putem constata că, la
CONSUMCOOP Drăsliceni a scăzut eficienţa utilizării activelor totale, ceea ce cere o analiză
mai detaliată a ratelor de rotaţie a părţilor componente ale acestora.
14.5 Analiza creanțelor și datoriilor pe termen scurt.
Creanțele întreprinderii reprezintă sustragerea surselor proprii din circulația și folosirea lor
de către alte unități economice.
Datoriile pe termen scurt reprezintă atragerea surselor altor unități economice în circuitul
economic dat.
Analiza începe cu determinarea abaterii absolute a CTS și DTS, care se determină ca

diferența dintre mărimea lor la sfârșitul și începutul perioadei analizate. Apoi se apreciază ritmul
de creștere sau scădere a creanțelor și datoriilor pe termen scurt ca raportul între mărimea
acestora la finele anului current și anului precedent. Deseori ritmul creșterii a creanțelor și
datoriilor comerciale se compară cu ritmul creșterii al VV. În mod normal ritmul de creștere a
VV trebuie să depășească ritmul de creștere a creanțelor și datoriilor.
Vom efectua analiza expresă a creanţelor în baza informaţiilor din Situațiile financiare ale
întreprinderii CONSUMCOOP Drăsliceni.
Tabelul 14.5.1
Evoluția generală a dinamicii creanțelor și datoriilor pe termen scurt.
Indicatori La începutul La finele Abaterea Ritmul creșterii

perioadei perioadei absolută
CTS, mii lei 3521 5063 +1542 143,79
DTS, mii lei 1024544 1240997 +216453 121,13
Concluzie: Potrivit informaţiilor din Bilanţul contabil şi calculelor prezentate în tabelul
14.5.1, în perioada analizată creanţele și datoriile întreprinderii CONSUMCOOP Drăsliceni
erau constituite numai din creanţe și datorii pe termen scurt. Valoarea absolută a creanţelor în
anul de gestiune s-a majorat cu 11542 lei sau cu 43,79% (100%- 143,79%) în expresie relativă.
Respectiv se observă și o creștere a datoriilor pe termen scurt majorându-se cu 216453 mii lei
sau cu 21,13%(100%-121,13%). Astfel putem concluziona prezența unei situații positive din
punctde vedere economic la entitate.
La următoarea etapă se determină ponderea creanțelor și datoriilor pe termen scurt în

activele și pasivelle întreprinderii. La această etapă se determină cota creanțelor în sumă totală a
activelor și activelor curente și ponderea datoriilor în sumă totală a surselor și datoriilor totale.
Tabelul 14.5.2
Analiza ponderii creanțelor și datoriilor pe termen scurt în activele și pasivele

întreprinderii.
Indicatori La începutul La finele perioadei Abaterea absolută

perioadei
1.Total active, mii lei 1868399 2063836 +195437
2.Active curente, mii 595245 659726 +64481
lei
3.CTS, mii lei 3521 5063 +1542
4.Total datorii, mii 1050621 1240997 190376
lei
5.DTS, mii lei 1024544 1240997 +216453
6.Ponderea
creanțelor în,%
-în sumă totală a 0,19 0,25 +0,06
activelor
-suma AC 0,59 0,77 +0,18
7.Ponderea datoriilor
în,%
-suma surselor de 54,84 60,13 +5,29
finanțare
-suma datoriilor 97,52 100 +2,48
totale
Concluzie: Din datele obținute în tabelul 14.5.2 rezultă că în cursul anului de gestiune
ponderea creanțelor atât în totalul activelor cât și în activele curente s-a majorat considerabil.
În condițiile creșterii valutei bilanțului cu 10,46%(+195437/1868399*100%), valoarea
creanțelor în expresie absolută s-a majorat cu 1542 lei sau cu 43,79%(+1542/3521*100%), fapt
care a condiționat majorarea ponderii creanțelor în valoare totală a patrimoniului
întreprinderii de la 0,19% la începutul anului până la o,25% la sfârșitul anului. Ponderea
creanțelor în activele curente ale întreprinderii s-a majorat de la 0,59% până la 0,77%.
Ponderea DTS în sumă totală de finanțare s-a majorat de la 54,84% până la 60,13%. Din punct
de vedere al capacității de plată curente și lichidității, această dinamică este favorabilă pentru
întreprindere, iar întreprinderea poate să nu apeleze pentru obținerea unui împrumut bancar.
14.6 Analiza lichidității bilanțului contabil
Clasarea activelor în funcţie de capacitatea acestora de a se transforma în mijloacele

băneşti şi gruparea surselor de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele
scadentei permite calcularea coeficienţilor de lichiditate.
Mijloacele de plată disponibile

Lichiditatea =
Obligațiile de plată pe termen scurt
Vom examina nivelul şi evoluţia coeficienţilor lichidităţii CONSUMCOOP Drăsliceni sub

aspectul static prin aplicarea analizei exprese. În baza datelor din Bilanţ contabil vom alcătui
tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 14.6.1
Calculul ratelor lichidității în cadrul analizei exprese.
Denumirea coeficientului La începutul anului La sfârșitul anului

Lichiditatea curentă 595245 659726
=0,58 =0,53
1024544 1240997
Lichiditatea intermediară 21980+3521 1025+5063
=0,025 =0,005
1024544 1240997
Lichiditatea absolută 21980 1025
0,021 =0,0008
1024544 1240997
Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul 14.6.1 rezultă că la CONSUMCOOP
Drăsliceni în decursul anului de gestiune s-a evit tendinţa negativă de scădere a coeficienţilor
lichidităţii. în particular, lichiditatea curentă (active curente /datorii pe termen scurt) care nu
se încadrează în intervalul optim (2-2,5) spre finele anului de gestiune a scăzut până la 0,53.
Acest fenomen negative se explică prin faptul că ritmul creşterii datoriilor pe termen scurt
depăşeşte considerabil ritmul creşterii activelor curente. Din cauza micşorării sumei
mijloacelor băneşti şi creanţelor în condiţiile creşterii datoriilor pe termen scurt a scăzut
esenţial şi lichiditatea intermediară [(mijloace băneşti + investiţii pe termen scurt + creanţe pe
termen scurt)/datorii pe termen scurt]. Acest coeficient nu se încadrează în intervalul optim
(0,7-0,8), iar în decursul anului lichiditatea intermediară s-a micşorat până la 0,005. La cel mai
scăzut nivel, în comparaţie cu interval optim (0,2-0,25), se situează coeficientul lichidităţii
absolute (mijloace băneşti /datorii pe termen scurt). Este de menţionat că acest coeficient nu
corespunde cerinţelor atât la începutul (0,021), cât şi la sfârşitul anului de gestiune (0,0008)
demonstrând evoluţia negativă în urma reducerii sumei mijloacelor băneşti disponibile în
condiţiile creşterii datoriilor pe termen scurt.
Necorespunderea coeficienţilor de lichiditate parametrilor recomandaţi, existenţa

tendinţelor negative în evoluţia acestor coeficienţi impune depistarea cauzelor ce au condiţionat
modificarea lichidităţii. În acest scop se efectuează analiza de tip factorial.
Vom examina metodica corespunzătoare în baza coeficientului lichidităţii curente.

Modificarea lichidităţii curente poate fi provocată de creşterea (scăderea) activelor curente şi/sau
datoriilor pe termen scurt.
Vom efectua analiza influenţei factorilor de gradul I asupra lichidităţii curente a

CONSUMCOOP Drăsliceni. În baza datelor Bilanţului contabil vom alcătui tabelul analitic şi
Tabelul 14.6.2
Calculul influenței factorilor asupra modificării lichidității absolute.
Nr. Factorii Lichiditatea Calculul Rezultatul Denumirea

substituției MB DTS absolută influenței influenței factorilor
1-0 21980 1024544 0,02145 - - -
2-1 1025 1024544 0,00100 0,00100- -0,02045 modMB
0,02145
3-2 1025 1240997 0,00083 0,00083- -0,00017 ModDTS
0,00100
Concluzie Calculele efectuate în tabelul 14.6.2 arată că, în urma creşterii activelor
curente, nivelul lichidităţii curente la sfârşitul anului de gestiune s-a diminiuat cu 0,02045
puncte în comparaţie cu începutul. Totodată, creşterea considerabilă a datoriilor pe termen
scurt a condiţionat reducerea indicatorului rezultativ cu 0,00017. Concluzia generală constă în
următoarele: din cauza depăşirii esenţiale a ritmului creşterii datoriilor pe termen scurt asupra
ritmului creşterii activelor curente s-a format tendinţa negativă de scădere a lichidităţii curente.
Neajunsurile considerabile ale metodei de apreciere a lichidităţii în cadrul analizei exprese

au condiţionat apariţia altor metode care sunt menite să înlăture unele din aceste neajunsuri.
În particular, rezultatele mai veridice cu privire la nivelul lichidităţii pot fi obţinute prin
metoda cu aplicarea normativelor de reduceri. Esenţa metodei constă în recunoaşterea
imposibilităţii transformării unor elemente patrimoniale în forma bănească, ca de exemplu:
creanţele consumatorilor insolvabili (faliţi), materiale deteriorate şi inutile, comenzi anulate,
produse finite şi mărfuri fără cerere, hârtii de valoare nerealizabile, mijloacele băneşti la
conturile băncilor falite etc.
Această metodă de analiză a lichidităţii Bilanţului contabil şi-a găsit aplicare practică în
sistemul bancar autohton pentru aprecierea credibilităţii (bonităţii) solicitantului de credit.
Vom examina nivelul şi evoluţia coeficienţilor lichidităţii CONSUMCOOP Drăsliceni în
scopul aprecierii credibilităţii întreprinderii la cererea creditului bancar. În baza datelor din
Bilanţul contabil vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 14.6.3
Calculul coeficienților lichidității în cadrul aprecierii credibilității clientului bancar.
Denumirea coeficientului La începutul anului La sfârșitul anului

Coeficientului de acoperire 480239,9 527479,5
=0,47 =0,43
1024544 1240997
Coeficientului lichidității 368425,5 417505,1
=0,36 =0,34
1024544 1240997
gr.II
Coeficientul lichidității 21980 1025
=0,021 =0,0008
1024544 1240997
absolute
Concluzie Din calculele efectuate în tabelul 14.6.3 rezultă că, din punctul de vedere al
creditorului, coeficienţii de lichiditate la CONSUMCOOP Drăsliceni nu corespund nivelului de
siguranţă şi demonstrează în dinamică o tendinţă-negativă de scădere. Această situaţie reflectă
creşterea riscului de creditare din care, în mod firesc, rezultă în aplicarea condiţiilor mai dure
(gaj, leasing, garanţie etc.) la acordarea creditelor.
14.7 Analiza fluxului mijloacelor bănești.

Analiza începe cu studierea modificărilor survenite în mărimile absolute ale fluxurilor
mijloacelor bănești în comparație cu perioada precedentă. Aprecierea informaţiilor obţinute se
efectuează pornind de la următoarele considerente:
• Desfăşurarea reuşită a activităţii operaţionale trebuie să genereze fluxul net pozitiv.
• Menţinerea şi dezvoltarea potenţialului economic al întreprinderii condiţionează fluxul
net negativ din activitatea de investiţii.
• Fluxurile pozitive din activitatea operaţională şi cea financiară (în caz de necesitate)
trebuie să compenseze fluxul negativ din activitatea de investiţii.
Nerespectarea primei şi ultimei condiţii provoacă scăderea soldului mijloacelor băneşti şi
insolvabilitatea întreprinderii. Neglijarea celui de-al doilea aspect determină reducerea
potenţialului întreprinderii în perspectivă.
Vom efectua aprecierea generală a fluxurilor mijloacelor băneşti la CONSUMCOOP
Drăsliceni în baza datelor din Situația fluxului de numerar pentru ultimii doi ani vom alcătui
concluzia analitică.
Tabelul 14.7.1
Evoluția fluxurilor mijloacelor bănești, mii lei.
Fluxurile de mijloace bănești Anul precedent Anul de gestiune

pe tipuri de activități
1.Fluxul net din activitatea (35034) (103514)
operațională
2.Fluxul net din activitatea - -
de investiții
3.Fluxul net din activitatea 45763 82559
financiară
4.Încasări și plăți - -
excepționale
5.Fluxul net total 21980 1025
Concluzie: Informaţiile din tabelul 14.7.1 afirmă existenţa tendinţelor negative în situaţia
cu fluxurile mijloacelor băneşti. În primul rând, atrage atenţia apariţia fluxului net pozitiv din
activitatea operaţională. Dacă în perioada precedentă CONSUMCOOP Drăsliceni în urma
activităţii operaţionale a reuşit să genereze fluxul net negativ în sumă de 35034mii lei, atunci în
perioada de gestiune plăţile operaţionale au depăşit încasările de acest tip cu 103514 mii lei.
Din datele tabelului 14.7.1 rezultă, de asemenea, că întreprinderea nu îndreaptă mijloacele
băneşti încasate pentru procurarea mijloacelor fixe, ceea ce s-a reflectat prin lipsa unui flux net
negativ sau pozitiv din activitatea de investiţii. Lipsa de atenţie cuvenită faţă de acest aspect
poate crea dificultăţi în procesul desfăşurării activităţii operaţionale din insuficienţa
potenţialului tehnic. Fluxul net pozitiv provenit din activitatea financiară în sumă de 36796 mii
lei(82559-45763) nu a compensat pe deplin efectul negativ din activitatea operaţională. În
consecinţă, la CONSUMCOOP Drăsliceni în perioada de gestiune s-a constatat depăşirea
plăţilor băneşti asupra încasărilor în sumă totală de 20955 mii lei(1025-21980). Incapacitatea
întreprinderii de a forma fluxul net pozitiv din activitatea operațională impune dezvăluirea
cauzelor respective prin efectuarea analizei structurale şi factoriale.
În cadrul analizei capacității de plată a întreprinderii în baza informației despre fluxul
mijloacelor bănești pot fi calculate următorii coeficienți:
Fluxul net dinactivitatea operațională
Rata suficienței fluxului MB =
Procurarea ATL+ Sporirea SMM + Plata dividendelor
Fluxul net din activitatea operațională
Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul MB =
DTL+ DTS
Mijloace bănești disponibile
Rata suficienței activelor perfect lichide =
Plăți bănești operaționale medii pe zi
Fluxul net dinactivitatea operațională−Plata dividendelor
Rata reinvestirii MB =
Total active−DTS
Vom studia situaţia cu fluxurile mijloacelor băneşti la CONSUMCOOP Drăsliceni prin
metoda ratelor. În baza datelor din Situațiile financiare vom efectua calculele necesare şi vom
interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 14.7.2
Analiza ratelor fluxului mijloacelor bănești.
Denumirea ratelor Anul precedent Anul de gestiune

1.Rata suficienții MB, coef. −35034 −103514
=0 =0
0 0
2.Rata de acoperire a −35034 −103514
=−0,033 =−0,083
datoriilor cu fluxul MB,coef 26077+1024544 1240997
3.Rata suficienței activelor 21980 1025
=1,09 =0,04
perfect lichide, zile 7244737/360 8516577/360
4.Rata reinvestirii MB, % −35034 −103514
=−4,15 =−12,58
1868399−1024544 2063836−1240997
Concluzie: Rezultatele analizei atestă faptul că la CONSUMCOOP Drăsliceni rata
suficienţei mijloacelor băneştieste nulă din cauza lipsei Plăților aferente intrărilor de AI,
Sporirii SMM și lipsei Plății dividendelor. Calculul ratei de acoperire a datoriilor cu fluxul
mijloacelor băneşti arată că în cursul anului precedent șicel de gestiune întreprinderea prin
disponibilul bănesc obţinut în urma activităţii operaţionale nu a recuperat din sumele datorate
la sfârşitul anului din cauza ratei negative. Astfel situaţia în anul de gestiune se caracterizează
prin incapacitatea absolută de recuperare a datoriilor fără finanţare din exterior. La un nivel
foarte scăzut se situează rata suficienţei activelor perfect lichide şi în dinamică se observă
diminuarea acestui coeficient. La sfârşitul anului de gestiune întreprinderea dispune de active
perfect lichide ce ar permite întreprinderii efectuarea plăţilor băneşti operaţionale în decurs de
0,04 de zi. Din calculele efectuate în tabelul 14.7.2 rezultă că coeficientul de reinvestire a
mijloacelor bănești nu a avut loc din cauza formării fluxului net negativ din activitatea
operaţională. Examinarea fluxului mijloacelor băneşti prin metoda ratelor permite formularea
unei concluzii generale despre agravarea situaţiei în comparaţie cu perioada precedentă.
Analiza structurală oferă utilizatorilor Situațiilor financiare informaţii detaliate cu privire la
provenienţa încasărilor şi utilizarea mijloacelor băneşti încasate. În cadrul analizei se examinează
corelaţia dintre diferite canale de încasare şi direcţii (scopuri) de plată a mijloacelor băneşti.
Analiza structurală permite aprecierea contribuţiei fiecărui element component al plăţilor şi
încasărilor la formarea fluxului net al mijloacelor băneşti. În teoria şi practica economică se
aplică două modalităţi tehnice de efectuare a analizei structurale a fluxului mijloacelor băneşti.
Esenţa primei modalităţi constă în analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor cu
calcularea ponderii fiecărui element component în suma totală a încasărilor sau respectiv a
plăţilor.
Vom efectua analiza structurală a fluxurilor mijloacelor băneşti la CONSUMCOOP
Drăsliceni prin examinarea separată a încasărilor şi plăţilor. În baza datelor Situațiilor financiare
privind fluxul mijloacelor băneşti pentru ultimii doi ani vom alcătui tabelul analitic și vom
interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 14.7.3
Analiza separată a structurii încasărilor și plăților mijloacelor bănești.
Fluxurile Perioada precedentă Perioada curentă

mijloacelor Suma, mii lei Cota,% Suma, mii lei Cota,%
bănești
Încasări bănești
Încasări bănești 7131137 96,31 8360144 96,38
din vânzări
Alte încasări 78566 1,06 52919 0,61
operaționale
Dividende - -
încasate
Încasări sub 194912 2,63 260822 3,01
formă de credite
și împ.
Total încasări 7404615 100 8673885 100
bănești
Plăți bănești
Plăți bănești 6027933 81,60 6556341 75,40
furnizorilor
Plăți bănești 885095 11,98 1121334 12,90
salariaților
Plata dobânzilor - -
Plata - -
impozitului pe
venit
Alte plăți 331709 4.49 838902 9,65
operaționale
Plăți bănești 142565 1,93 178263 2,05
privind creditele
Plata - -
dividendelor
Total plăți 7387302 100 8694840 100
bănești
Concluzie: Din datele tabelului 14.7.3 rezultă că elemental formator principal al fluxului
mijloacelor băneşti la CONSUMCOOP Drăsliceni îl reprezintă încasările băneşti din vânzări.
Pe seama acestui canal au fost obţinute 96,31% de încasări realizate în perioada precedentă şi
96,38% în perioada de raportare. Ca o componentă stabilă a fluxului mijloacelor băneşti la
CONSUMCOOP Drăsliceni pot fi appreciate și alte încasări operaționale cu toate că
contribuţia acestui canal de intrare a mijloacelor băneşti la formarea sumei totale a încasărilor
nu este însemnată (0,61% în perioada de raportare). Variaţia structurii încasărilor se
caracterizează prin apariţia încasărilor sub formă de credite și împrumuturi care au alcătuit
3,01 % din afluxul anului raportat. Componenţa plăţilor băneşti la CONSUMCOOP Drăsliceni
are un caracter comparativ stabil cu predominarea plăţilor furnizorilor, salariaţilor şi altor
plăţi operaţionale. Cota direcţiilor menţionate de ieşire a mijloacelor băneşti alcătuieşte în
perioada de raportare 75,40%, 12,90% şi 9,65% respectiv din totalul plăţilor băneşti. Printre
modificările structurale se evidenţiază apariţia plăţilor bănești privind crediteler în anul de
gestiune (din profitul anului de gestiune) cota cărora constituie 2,05 % din totalul retragerilor
băneşti.
Vom efectua analiza îmbinată a structurii fluxurilor mijloacelor băneşti la
CONSUMCOOP Drăsliceni În baza datelor Situațiilor privind fluxul mijloacelor băneşti pentru
ultimii doi ani vom alcătui tabel analitic, şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 14.7.4
Analiza îmbinată a structurii încasărilor și plăților mijloacelor bănești.
Fluxurile Perioada precedentă Perioada curentă

mijloacelor Suma, mii lei Cota,% Suma, mii lei Cota,%
bănești
Încasări bănești
Încasări bănești 7131137 96,31 8360144 96,15
din vânzări
Alte încasări 78566 1,06 52919 0,61
operaționale
Dividende - -
încasate
Încasări sub 194912 2,63 260822 3,00
formă de credite
și împ.
Total încasări 7404615 100 8673885 99,78
bănești
Flux net total - - 20955 0,24
negativ
Plăți bănești
Plăți bănești 6027933 81,41 6556341 75,40
furnizorilor
Plăți bănești 885095 11,95 1121334 12,90
salariaților
Plata dobânzilor - -
Plata - -
impozitului pe
venit
Alte plăți 331709 4,48 838902 9,65
operaționale
Plăți bănești 142565 1,93 178263 2,05
privind creditele
Plata - -
dividendelor
Total plăți 7387302 99,78 8694840 100
bănești
Flux net total 17313 0,23 - -
pozitiv
Concluzie: Din datele tabelului 14.7.4 se observă că CONSUMCOOP Drăsliceni în cursul
anului precedent a obţinut din vânzarea produselor, mărfurilor şi serviciilor mijloace băneşti,
care au alcătuit 96,31 % de la suma totală a încasărilor, încasări sub formă de credite și
împrumuturi (2,63%) şi alte încasări operaţionale (1,06%). Pe parcursul acestei perioade
întreprinderea a cheltuit 99,78% din suma totală a încasărilor. Direcţiile principale de ieşire a
mijloacelor băneşti le-au constituit plăţile furnizorilor (în acest scop întreprinderea a îndreptat
81,41% din sume încasate), plăţi băneşti salariaţilor (11,95%) şi alte plăţi operaţionale
(4,48%). Dacă în perioada precedent CONSUMCOOP Drăsliceni a generat fluxul net pozitiv,
care a alcătuit 0,23 % de la suma totală a încasărilor, atunci în anul de raportare, situaţia este
mai bună. Suma totală a ieşirilor mijloacelor băneşti, care pe 75,40 % este constituită din plăţi
furnizorilor, pe 12,90% - din plăţi salariaţilor, pe 2,05% - din plăţi creditorilor şi pe 9,65% -
din alte plăţi operaţionale, nu este pe deplin acoperită prin încasări. În particular, cu încasările
provenite din vânzări întreprinderea îşi asigură plăţile pe 96,15%, cu încasările sub formă de
credite - pe 3,00 %, cu alte încasări operaţionale -pe 0,61 %. În consecinţă numai 99,78 % din
suma totală a plăţilor este compensată prin încasări şi 0,24 % constituie fluxul net negativ.
Principalii indicatori ai entității
Entitatea dispune de independență economică, financiară și organizațională, bilanț
autonom, conturi bancare în monedă națională și străină, are ștampila în care se conține
denumirea entității și imaginea emblemei ei. În continuare vom efectua caracteristica
principalilor indicatori economico-financiari ai entității CONSUMCOOP Drăsliceni în baza
Situațiilor financiare, perioada 2019-2020(Anexa 3):
Tabelul 1
Analiza indicatorilor de bază la entitatea ,,CONSUMCOOP Drăsliceni’’
Indicatorii rentabilității Perioada Perioada Abaterea

precedentă curentă
Rentabilitatea Rvv = 22,68 22,95 +0,27

veniturilor din vânzări (Pb/VV)*100%
Rentabilitatea activelor Ra = (PPI/A)*100% 0,10 0,54 +0,44
Rentabilitatea Rcp = (PN/CP) 0,09 0,62 +0,53

capitalului propriu *100%
Rentabilitatea R cper = ((PN 0,22 1,28 +1,06

capitalului permanent sau PPI)/Cper)
*100%
Coeficienții situației patrimoniale și financiare
Rata imobilizărilor AI/TA 0,68141 0,68034 +0,0017
Rata activelor AC/TA 0,31859 0,31966 +0,00107

Circulante
Rata compoziției MF/AC 2,12407 2,11497 -0,0091

Tehnice
Numărul de rotații a VV/A 3,24484 3,62304 +0,3782

activelor
Durata de rotație a (A*360)/VV 0,30790 0,27606 -0,03184

Activelor
Coeficientul de CP/TP 0,43769 0,39869 -0,039

Autonomie
Rata solvabilității TP/(DTL+DC) 1,77838 1,66305 -0,11533

Generale
Rata stabilității (CP+DTL)/ TP 0,45165 0,39869 -0,05296

Financiare
Rata de autofinanțare a CP/(CP+DTL) 0,96910 1 +0,0309

CPer
Coeficienții de lichiditate
Lichiditatea curentă AC/DC 0,58 0,53 -0,05
Lichiditatea (N+InvC+CreC)/DC 0,025 0,005 -0,02

Intermediară
Lichiditatea absolută N/DC 0,18 0,008 -0,172

Sursa: Calculele efectuate în baza Anexei 3
Concluzie:
Indicatorii analizați în tabelul 1 prezintă situația aferentă derulării activității economico-
financiare în cadrul Cooperativei de consum din Drăsliceni. Scopul primordial al entității îl
constituie majorarea volumului vânzărilor în vederea majorării profitului obținut.
În baza datelor prezente în Situațiile financiare am efectuat o analiză a Rentabilității
veniturilor din vănzări, a activelor, capitalului propriu cât și a celui permanent. Ulterior am
calculate coeficieții situațiilor patrimoniale și financiare cât și coeficienții de lichiditate.
Astfel, analizănd datele obținute putem afirma că entitatea analizată înregistrează
rezultate bune față de anul precedent.
Spre exemplu Rentabilitatea venitului din vânzări în anul precedent este de 22,68 %, iar în
perioada de gestiune 22,95%, majorându-se astfel cu 0,27 puncte procentuale. Respectiv
observăm majorări a Rentabilității activelor cu 0,44 puncte procentuale, a Rentabilității
capitalului propriu –0, 53 puncte procentuale și a Rrentabilității capitalului permanent cu 1, 06
puncte procentuale. Respectiv putem afirmaca entitatea utilizează corect activele sale și are
capacitate suficienta de aobține profit din activitatea sa.
În cazul calculului coeficienților situațiilor patrimoniale și financiare putem observa o
creștere față de anul precedent a Ratei imobilizorilor cu 0,0017, a Ratei activelor circulante –
0,00107, a Numărului de rotații a activelor – 0,3782 și a Ratei de autofinanțare a capitalului
permanent – 0,0309. În schimb o diminuare a Duratei de rotație aactivelor – 0,03184, a
coeficientului de autonomie – 0,039, a Ratei solvabilității generale – 0,11533 și respective a
Ratei stabilității financiare – 0,05296 unități.
În ceea ce privește lichiditatea entității, din calculele efectuate în tabel rezultă că în
decursul anului de gestiune s-a ivit tendinţa negativă de scădere a coeficienţilor lichidităţii. În
particular, lichiditatea Curentă care la începutul anului curent se încadra în intervalul optim (2-
2,5) spre finele anului de gestiune a scăzut până la 0,05.
Acest fenomen negativ se explică prin faptul că ritmul creşterii datoriilor pe termen scurt
depăşeşte considerabil ritmul creşterii activelor curente. Din cauza micşorării sumei
mijloacelor băneşti şi creanţelor în condiţiile creşterii datoriilor pe termen scurt a scăzut
esenţial şi lichiditatea Intermediară. Dacă la începutul anului de gestiune acest coeficient se
încadra în intervalul optim (0,7-0,8), atunci în decursul anului lichiditatea Intermediară s-a
micşorat până la 0,02 fiind și cel mai scăzut nivel.
Coeficientul lichidităţii Absolute scade și el cu 0, 172 unități. Deci putem concluziona că
la întreprinderea CONSUMCOOP Drăsliceni s-a creat o situație favorabilă, constatată în urma
majorării anumitor indicatori.

Practica Ce Anticipieaza Probele de Absolvire

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Practica Ce Anticipieaza Probele de Absolvire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

COLEGIUL NAȚIONAL DE COMERȚ AL ASEM

RAPORT AL STAGIULUI DE PRACTICĂ DE

PROGRAMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ 41110

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: CONTABIL

UNITATEA ECONOMICĂ: ,,COOPERATIVA DE CONSUM DIN

Conducătorul stagiului de practică

Elevul – stagiar Pantea Marcela

Contabilitatea se ține cu utilizarea tehnicii computerizate și programului 1C, asigură

Forma jurnal – order se caracterizează prin înregistrarea succesivă a informaţiilor

Această formă de contabilitate permite obţinerea fondului de informaţii care să

Responsabilitatea pentru ținerea contabilității și întocmirea rapoartelor financiare revine

Imobilizările Necorporale sunt recunoscute la „CONSUMCOOP Drăsliceni” în baza

 entitatea dispune de o certitudine fermă că în urma utilizării elementului respective va

Activele nemateriale se reflectă în contabilitatea financiară la preţul de procurare. Preţul

 valoarea de procurare a imobilizărilor necorporale;

2.2 Contabilitatea Imobilizărilor Necorporale la entitate.

2.3 Contabilitatea amortizării Imobilizărilor Necorporale la entitate.

3.1 Caracteristica Imobilizărilor Corporale ale entității.

3.5 Contabilitatea amortizării Mijloacelor Fixe la entitate.

Analiza factorială a rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie poate fi efectuată prin

Calculul influenţei factorilor la devierea nivelului rentabilităţii activelor cu destinaţie de

4.3 Contabilitatea Obiectelor de mica valoare și scurtă durată la entitate.

4.4 Contabilitatea uzurii a Obiectelor de mică valoare și scurtă durată.

La eliberarea numerarului din casierie se întocmeşte dispoziţie de plată, care este

Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare a activităţii

Capital Capital Capital de Profit Capital

Aporturile Diferenţa Rezerve Profit Diferenţe din

Capital Capital Pierdere Profit utilizat al

Elemente care reduc

Schema 1.1 Structura capitalului propriu.

5.1 Contabilitatea capitalului social.

Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fiecare fondator, acţionar.

Reflectarea constituirii capitalului în contabilitate se efectuează doar după înregistrarea de

Pentru înregistrarea de stat a capitalului social s-a reflectat formula contabilă:

Credit contul 311 ,,Capital social’’ – 244109,15 lei

La suma aporturilor care au fost depuse de fondatori după înregistrarea întreprinderii ,

Debit contul 313 ,,Capital nevărsat’’ – 60,00 lei

Credit contul 311 ,,Capital social’’ – 60,00 lei

5.2 Contabilitatea Rezervelor

Evidenţa analitică a rezervelor se ţine pe categorii de rezerve, surse de formare şi direcţii

Conform Anexei 32.1, 32.2 la formarea rezervei la întreprinderea CONSUMCOOP

1. Debit contul 332 ,,Profit nerepartizet (pierdere neacoperită) al anilor precedenți’’-

Credit contul 321 ,,Capital de rezervă’’ – 278,00 lei

2. Debit contul 332 ,,Profit nerepartizet (pierdere neacoperită) al anilor precedenți’’-

Credit contul 322 ,,Rezerve statutare’’ – 6972,00 lei

1. Debit contul 321 ,,Capital de rezervă’’ – 278,00 lei

Credit contul 311 ,,Capital social’’-278,00 lei

2. Debit contul 322 ,,Rezerve statutare’’ – 6972,00 lei

Credit contul 311 ,,Capital social’’-6972,00 lei

5.3 Contabilitatea profitului nerepartizat (pierdere neacoperită).

Profitul net (pierderea netă) reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după

Debit contul 351 ,,Rezultat financiar total’’ -5060,00 lei

Datoriile se constată şi se evaluează la suma nominală, inclusiv TVA şi alte impozite şi

După constatare datoriile se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare cu regim special care însoţesc

În componența datoriilor la întreprinderea CONSUMCOOP Drăsliceni intră:

Împrumuturi pe termen scurt;

Împrumuturi pe termen scurt - al căror termen de achitare nu depăşeşte 12 luni calendaristice,

Datorii comerciale curente - cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de

Datorii privind asigurările sociale și medicale- reprezintă un sistem de protecţie socială a

Criterii de clasificare a datoriilor

În funcţie de conţinutul În funcţie de termenul În funcţie de modul de