Universitatea de Stat din Republica Moldova

Facultatea Științe Economice

Departamentul Contabilitate și Informatică Economică

Lucrul individual
La disciplina: Analiza gestionară cu tema:
“Analiza programului de producție și comercializare ”

Conducător științific:
Tcaci Natalia Doctor în economie ,
conferențiar universitar

Chișinău 2018

1
 Cuprins:
I. Sistemul indicatorilor valorici privind volumul programului de producție și comercializare.........3
II. Analiza îndeplinirii programului de producție după structură și sortiment……………………….6
III. Analiza calității și competitivității producției……………………………………………………..8
IV. Analiza producţiei prin ritmicitate……………………………………………………………….10
V. Analiza valorii adăugate...............................................................................................................11
VI. Analiza veniturilor din vînzări ...............................................................................................14
Concluzie ..............................................................................................................................16
Bibliografie ...........................................................................................................................18
Anexe.......................................................................................................................................19

2
 I. Sistemul indicatorilor valorici privind volumul programului de producție și
comercializare
Desfașurarea activității de producție și comercializare necesită o examinare a rezultatelor obținute de
întreprindere prin prisma unui sistem de indicatori valorici ce permit comensurarea unor aspecte de
finitorii privind evaluarea potențialului productiv .În practica analitica se utilizează un sistem larg de
indicatori rezultativi ce aderă la programul de producție și comercializare . După conținutul ei reflectă
volumul activitățiilor desfășurate de șntreprindere și din aceste considerente capătă sensul de indicatori
de volum . Cei mai principali indicatori din acest sistem sunt :
1. Valoarea producției globale (VPG)
2. Valoarea producției fabricate (VPF)
3. Valoarea producției vîndute (VPV)
4. Venituri din vînzări (VV)
5. Valoarea adăugată (VA)
Valoarea producției globale – reflectă în expresie volumul total al activității de producție desfășurate
de către unitățile productive unde ciclul de producție este mai mare de 30 zile .De exemplu
întreprinderile agricole unde ciclul de producție durează aproape un an . În întreprinderile agricole acest
indicator poarta denumirea ,, Valoarea producției agricole globale ’’ și include producția vegetală și
animalieră,sporul în valoare a platanțiilor multianuale și sporul producției neterminate .
În întreprinderile industriale producția globală se utilizeză în unitățile cu ciclu lung de fabricație ,unde
producția neterminată ocupă o pondere semnificativă . Astfel producția globală este formată din
valoarea producției fabricate (VPF) și producția neterminată ( Qnt),conform formulei :
VPG =VPF+Qnt (1.1)
Valoarea producției fabricate –reprezintă rezultatul util al activității întreprnderilor industriale (VPF)
și prestatore de servicii (valoare lucrărilor executate și serviciilor prestate )îc cursul unei perioade de
timp (an ,trimestru )
Legătura dintre valoarea producției fabricate și cea a producției globale pentru întreprinderile
industriale poate fi redată prin relația :
VPF=VPG-Qnt (1.2)
Pentru țntreprinderile productive valoarea producției fabricate se consideră cel mai util indicator pentru
estimarea rezultalului activitatii de producție ,deoarece oferă cea mai bună corelare cu indicatorii de
efort .
Valoarea producției vîndute-este acea parte a producției fabricate care a fost vîndută consumatorului
sau expediată organizației comerciale . Se calculează potrivit relației :
VPV=VPF ± Sp (1.3)
Unde Sp –soldul producției în stocuri .
Veniturile din vănzări — exprimă suma veniturilor din vânzarea produselor finite şi a altor venituri
din vânzări care reprezintă pentru întreprindere activitatea operaţională. Corelatia dintre veniturile din
vânzări şi valoarea productici vîndute poate fi exprimată după fomuda:
VV = VP V + VAV (1.4)
unde VAV — veniturile din alte vânzări ce reprezintă pentru întreprindere acti-vitatea operaţională.
Valoarea adăugată — refiectă valoarea nou creată a agentului cconomic, prin valorificarea
resurselor umane, materiale, tehnice şi adăugată la valoarea materi-alelor consumate şi serviciilor
procurate. Se calculează după relatia:
VA = VPF - Ci (1.5)

3
unde Ci — consumurile şi cheltuielile intermediare provenite de la terţi care se calculcează prin
însumarea consumurilor şi cheltuielilor materiale ale întreprinde-rii şi cheltuielilor pentru serviciile
prestate de terţi.
Între indicatorii menţionaţi există legături reciproce care pot fi exprimate sub aspectul inegalităţii
dintre indicii de creştere. Astfel, pot fi intălnite urrnătoarele situații:
a) IVPF> IVPG
Această situaţie reflectă creşterea mai rapidă a producţiei fabricate faţă de creşterea producţiei
globale ceea ce se apreciază pozitiv ca rezultat al reducerii stocurilor producţiei neterminate şi a
consumului intern pănă la un anumit nivel care să nu afecteze desfăşurarea normală a activităţii de
producţie.
b) IVPV ≥ IVPF
Egalitatea dintre indicele producţiei vandute (IVPV) şi indicele producţiei fabri-cate (IVPF )semnfică
menţinerea ponderii imobilizărilor in stocuri de produse fini-te. Inegalitatea este consecinţa tendinţei
ce refiectă reducerea produselor stocate şi respectiv creşterea gradului de valorificare a producţiei
fabricate.
c) IVA > IVPF
Inegalitatea dintre indicele valorii adăugate şi indicele producţiei fabricate re-fiectă reducerea
ponderii consumurilor provenite de la terţi în volumul total al producţiei fabricate, ceea ce semnifică
creşterea gradului de valorificare a resur-selor materiale.
La modul general legătura reciprocă dintre indicatorii de volum poate fi redată cu ajutorul
formulei „Balanţa producţiei" exprimată în două variante:
Si+VPF+Ri(+) = VPV+Sf+Ri(-). (1.6)
Si+VPF = VPV+Sf (1.7)
unde Si şi Sf - soldul producţiei în stocuri, respectiv la începutul anului (Si) şi stărşitul anului (Sf).
Ri - rezultatele inventarierii producţiei finite la depozitul intreprinderii, în care Ri(+) -surplus, Ri(-) -
lipsuri.
În baza relaţiilor 1.6 şi 1.7 poate fi determinat orice indicator. De exemplu:
VPV = Si +VPF +Ri(+)-Sf -Ri (-) (1.8)
VPF=VPV+Ri(-) +Sf-Si-Ri(+) (1.9)
Pentru a aprecia respectarea corelaţiilor dintre indicatorii ce stau la baza balanţei producţiei, vom
analiza o situaţie concretă (tabelul 1.1).
APLICAŢIE. in baza informaţiei din tabehd 1.1 să se aprecieze balanţa producţiei şi influenţa
factorolor respectivi la modificarea valorii producţiei vîndute.
Tabelul 1.1. Analiza balanţei producţiei
Anul Anul de
Indicatori
precedent gestiune Abateri
1.Soldul producției în stocuri la
începutul anului (Si) 285120 292255 +7,2
2.Valoarea producției fabricate
(VPF) 9567,8 13938,2 +4370,4
TOTAL intrări de producție(1+2) 9852,9 14230,5 +4377,6
3.Valoarea producției vîndute
(VPV) 8058,8 11740 +3681,2
4.Soldul producției în stocuri la
finele anului (Sf) 292,2 221,3 -70,9
TOTAL ieșire de produse (3+4) 8351 11961,3 +3610,3

4
 Rezultatele calculeIor (tabelul 1.1) ne permit să constatăm că legătura dintre indicatorii
programului de producţic şi comercializare la întreprindere este respectată, ceea ce înseamnă că
informaţia prezentată este veridică şi poate fi utili-zată în compartimentele ulterioare ale analizei.

În baza datelor din tabelul 1.1 vom calcula influenţa factorilor la modificarea volumului producţiei
vândute (formula 1.8) utilizând metoda balanţieră, deoarece în formulă este prezentă forma aditivă de
legătură:
∆VPVSi =Si(1) –Si(0)=292,3-285,1=+7,2
∆VPVVPF=VPF1 –VPF0=13938,2-9567,8=+4370,4
∆VPVSf=-(Sf(1)-Sf(0) )=221,3-292,2=-70,9
Balanța de verificare

Calculele efectuate ne permit să constatăm că sporirea valorii producţiei vândute cu 81029,1 mii
lei faţă de anul precedent a fost determinată de acţiunea pozitivă a următorilor factori: - majorării
stocului iniţial (AS,) — cu 17553 mii lci; - creşterii valorii producţiei fabricate (AVPF)—cu 56350
mii lei; - reducerii stocului final care a condus la majorarea valorii producţiei vândute cu 16163 mii
lei; - majorării surplusului producţiei ca rezultat al inventarierii cu 523,3 mii lei. Totodată, sub
influenţa majorării lipsurilor producţiei finite depistate ca rezul-tat al inventarierii, se constată
reducerea valorii producţiei vândute cu 9560,2 mii lei, care poate fi considerată ca o rezervă intemă
de creştere pe viitor a indicato-rului rezultativ.
Analiza generală a programului de producţie se efectuează prin comparaţia indicatorilor valorici în
dinamică şi faţă de nivelul programat. Comparaţia rit-murilor de creştere dintre diferiţi indicatori
permite a evidenţia cauzele care au provocat modificările respective. În acest caz se intocmeşte
tabelul analitic 1.2.
Tabelul 1.2. Aprecierea generală a dinamicii programului de producţie şi comercializare
Ritmul
Abaterea de
Anul Anul de absolută creștere
Indicatori precedent gestiune (+,-) %
1 2 3 4 5
1.Valoarea producției
fabricate în prețuri
comparabile,mii lei 9402,3 13697,2 +4294,8 145,7
2.Valoarea producției
fabricate în prețuri curente
ale anului respectiv,mii lei 9567,8 13938,2 +4370,4 145,7
3. Venitul din vînzări ,mii
lei 6576,5 9580,6 +3004,1 145,7
4.Valoarea adăugată,mii lei 28603,2 37317,8 +8714,6 130,5

În baza calculelor efectuate in tabelul 4 2, observăm că la intreprindere au intervenit unele

modificări în dinamica indicatorilor valorici ai programului dc producţie.
Pentru a evidenţia modificările respective, vom analiza următoarele corelaţii:
1. Se apreciază pozitiv faptul că ritmul de creştere a volumului producţiei fabricate în preţuri curente
este egal cu ritmul de creştere a VPF în preţuri comparabile 145,7%, ceea ce inseanmă că în anul de
gestiune preţurile la producţia fabricată au rămas constante faţă de anul precedent.

5
 2. Ca aspect pozitiv considerăm depăşirea ritmului de creştere a veniturilor din vânzări faţă dc ritmul
de creştere a volumului producţiei fabricate în preţuri curente (135,4%>117%), ceea ce denotă fantul
că a avilt loc reduce-rea stocurilor producţiei finite;
3. Un factor negativ este majorarea consumurilor şi cheltuielilor intermedia-re. ceea ce se refiectă prin
faptul că ritmul de creştere a valorii adăugate este mai mic decât ritmul de creştere a volumului
producţiei fabricate in preţuri curente (130,5%<145,7,%).
II. Analiza îndeplinirii programului de producție după structură și sortiment
Prin structura productiei se subînţelege ponderea fiecărui fel de produs (sau grup de produse) în
volumul total al producţici fabricate. Apariţia modificărilor structurale in componenţa producţiei
fabricate influenţează asupra consumurilor, cheltuielilor şi a rezultatelor financiare. Pornind de la
aceasta, obiectivul de bază al analizei constă în determinarea gradului de respectare a structurii
programate şi a consecinţelor, care pot apărea în urma nerespectării acesteia. Aprecierea îndeplinirii
programului de producţie după structură se efectuează în baza coeficientului mediu de structură (K.)
care se determină după formula:
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜ț𝐢𝐞𝐢 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 î𝐧 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭𝐞
Kstr= 𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐫𝐞𝐜𝐚𝐥𝐜𝐮𝐥𝐚𝐭ă 𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜ț𝐢𝐞𝐢 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐝𝐮𝐩ă 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫ă x 100% (2.1)
Valoarea recalculată a producţiei fabricate se determină astfel: valoarea programată a
fiecărui produs în parte se înmulţeşte cu procentul de îndeplinire a planului pe volumul total al
producţiei fabricate şi rezultatul obţinut se împărţeşte la 100%.
Valoarea producției fabricate Valoarea Producția
precedent curent recalculculat obținută în
Îndeplinirea ăa limitele
Feluri de produse
Pond Pond programului producției structurii
Suma, e-rea suma, e-rea de fabricate,mii programat
mii lei % mii lei % producție,% lei e ,mii lei
3 𝑇.5∗1
A 1 2 3 4 5=1*100 6= 100 7=min(3,6)
1.Țesuturi din
bumbac și tip
bumbac 136,4 21,1 171,6 25,2 125,8 143,2 143,2
2.Țesuturi din in și
tip in 223,5 34,5 215,4 31,7 96,4 234,7 215,4
3. Tesuturi din lînă
și tip lîna 80,5 12,4 77,9 11,5 96,8 84,5 77,9
4.Țesuturi din
mătase și tip mătase
, inclusiv 103,2 15,9 106,9 15,7 103,6 108,4 106,9
-100% 51,0 7,9 63,1 9,3 123,7 53,6 53,6
-80%x20% 28,0 4,3 28,0 4,1 100,0 29,4 28,0
-50%x50% 25,0 3,9 17,2 2,5 68,8 26,3 17,2
TOTAL 647,6 100 680,1 100 105,02 680,1 642,2
Valoarea producţiei fabricate in limitele structurii programate se determină prin selectarea cifrei
minime dintre valoarea efectivă a producţiei şi valoarea recalculată. Dacă coeficientul mediu de
structură este mai mic decât 100%, atunci se calculează volumul producţici care n-a fost obţinut din
nerespectarea structurii programate ca diferenta dintre numărătorul şi numitorul coeficientului mediu
de structură.
APL1CAŢIe. În baza datelor iniţiale din tabeltd 2.1(coloniţele 1 și 3)să se aprecieze indeplinirea
programului de producţie după structură.
6
 Tabelul 2.1. Aprecierea modificărilor structurale în componenţa producţiei fabricate

Rezolvare: Conform datelor prezentate in tabelul 2.1, vom demonstra consecutivitatea calculelor
1. Valoarea recalculată pentru produsul „Țesături din bumbac și tip bumbac" constituie:
136,4∗105,02
=143,2 mii lei
100
2. Producția obținută în limitele structurii programate pentru ,,Țesături din bumbac și tip bumbac “
constituie 143,2 mii lei deoarece ea reprezintă cifra minima dintre valoarea efectivă și cea
recalculată.
642,2
3. Coeficientul mediu de structură:Kst=680,1 ∗ 100=94,4%

4. Volumul producţiei fabricate care n-a fost obţinut din cauza nerespectării structurii programate
(deoarece Kst<100%):
∆VPF=642,2-680,2=-38 mii lei
Calculele efectuate ne demonstrează faptul că la întreprindere planul după structura producţiei
fabricate n-a fost îndeplinit. Neîndeplinirea constituie 5,6% (94,4-100%). Aceasta a cauzat reducerea
volumului producţiei fabricate cu 38 mii lei. Cifra obţinută (38 mii lci) poate fi considerată ca rezervă
inter-nă de majorare a volumului producţiei fabricate pe viitor.

Prin sortiment se subinţelege varietatea produselor fabricate care se deosebesc după fel,
categorie de calitate şi se exprimă in unităţi naturale. Aprecierea indeplinirii programului dc producţie
pc sortimentc se efectueaz.ă în baza coeficientului mediu pe sortimente:
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜ț𝐢𝐞𝐢 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 î𝐧 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐨𝐫𝐭𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭
Ks = 𝐱𝟏𝟎𝟎 (2.2)
𝐕𝐨𝐥𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭 𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜ț𝐢𝐞𝐢 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞
Valoarea producţiei fabricate în limitele sortimentului programat se determină prin selectarea
cifrei minime dintre valoarea efectivă şi cea programată a productiei fabricate. Dacă Ks este mai mic
de 100%, atunci se deteemină valoarea producţiei care n-a fost obţinută din nerespectarea
sortimentului programat - ca diferenţa dintre numărătorul şi numitorul formulei 2.2.
În baza datelor inițiale din tabelul 2.2 vom aprecia îndeplinirea programului de producţie pe
sortimente.
Tabelul 2.2. Aprecierea îndeplinirii programului de productie pe sortituente
Cantitatea productiei Valoarea producției Obținut în
fabricate,mii lei fabricate , lei limitele
Feluri de produse Preț sortimentului
Anul Anul de unitar, Anul Anul de anului precedent
precedent gestiune lei precedent gestiune , lei
A 1 2 3 4=1*3 5=2*3 6=min(4,5)
1.Țesuturi din bumbac și tip
bumbac 255 312 550 140250 171600 140250
2.Țesuturi din in și tip in 302 295 730 220460 215350 215350
3. Tesuturi din lînă și tip
lîna 185 175 445 82325 77875 77875
4.Țesuturi din mătase și tip
mătase , inclusiv 215 225 475 102125 106875 102125
-100% 103 125 505 52015 63125 52015
-80%x20% 58 63 445 25810 28035 25810
-50%x50% 54 37 465 25110 17205 17205
TOTAL X X X 648095 680065 630630

7
 Utilizînd informația din tabelul 2.2, calculăm:
630630
1. Coeficientul mediu pe sortimene: Ks=648095 ∗ 100=97,3%

2. Volumul producţiei fabricate care n-a fost obţinut din cauza nerespectării sortimentului
programat (deoarece Ks<100%):
∆VPF=630630-648095=-17465 lei sau -17,5 mii lei
Calculele efectuate ne demonstrează faptul că la întreprinderea analizată programul de
producție pe sortimente n-a fost îndeplinit. Neîndeplinirea constituie 2,7% (97,3-100%). Aceasta
a cauzat reducerea volumului producţiei fabricate cu 17,5 mii lei. Cifra obţinută (17,5 mii lei)
poate fi considerată ca rezervă internă de majorare a volumului producţiei fabricate pe viitor.

III. Analiza calității și competitivității producției

Prin calitatea producției se subînţeleg proprietăţile particulare ale fiecărui produs fabricat care
corespund unor cerinţe strict deteminate de piaţa de desfacere sau satisfac anumite necesităţi ale
consumatorului.
Prin competitivitate se subînţelege corespunderea produsului fabricat cerinţelor pieţei de desfacere.
Calitatea produselor depinde de particularităţile ramurale. De exemplu, calitatea laptelui conform
cerinţelor standardului SM-104 se caracterizează după categorii:
- categoria superioară (grăsimea de bază 3,5%);
- categoria întâi (grăsimea de bază 3,5%);
- categoria doi (grăsimea de bază 3,5%).
Calitatea tutunului se apreciază după clasele de calitate: superioară, I, II, III, IV. Analiza calităţii
producţiei se efectuează în mai multe etape:
La prima etapă se apreciază ponderea produselor care deţin certificate de calitate în volumul total
al producţiei fabricate sau producţiei văndute. Dacă în dinamică creşte ponderea produselor ce deţin
certificat de calitate, aceasta semnifică că la întreprindere s-a îmbunătăţit calitatea producţiei.
La etapa e doua se apreciază îndeplinirea programului de producţie după calitate în baza prețului
mediu ponderat ca indicator de calitate.

Prețul mediu ponderat se calculează după formula :

𝐐𝟏𝐏𝟏+𝐐𝟐𝐏𝟐+⋯+𝐐𝐧𝐏𝐧
P= (3.1)
∑𝑸
Unde Q1 , Q2, …. Qn –cantitatea produsului vîndut de calitatea respectivă;
∑Q-Volumul total al produsului vîndut în unități fizice ;
P1 , P2 ,....Pn –prețul pe unitate de produs alcalității respective.
În acest caz aprecierea îndeplinirii planului după calitate se va efectua :
𝑷𝒆𝒇
%calitate= 𝑷𝒑𝒍 x100 (3.2)

Unde Pef – prețul mediu ponderat efectiv;

Ppl - prețul mediu ponderat după plan .
Prețul mediu ponderat se va calcula în baza datelor tabelului 3.1

8
APLICAȚIE. În baza datelor din tabelul 3.1 să se aprecieze îndeplinirea programului vizînd calitatea
tesături din mătase și tip mătase .
Programat Efectiv
Prețul
Feluri de cantitate
unitar
produse după cantitatea suma,mii a,mii suma,mi
,lei
calitate ,mii buc lei buc i lei
A 1 2 3 4 5
Țesături din
mătase și tip
mătase
100% 505 103 52015 125 63125
80%x20% 445 58 25810 63 28035
50%x50% 465 54 25110 37 17205
TOTAL X 215 102935 225 108365

Rezolvare:
1. Calculăm prețul mediu ponderat și efectiv :
102935 108365
P0 = =478,8 lei P1= =481,6 lei
215 225

2. Calculăm procentul mediu de îndeplinire a planului după calitate:

P1 481,6
%calitate = P0 *100=478,8 *100=100,6%

Deci planul după calitatea țesăturilor din mătase și tip mătase și tip mătase cu 100,6 %.
Supraîndeplinirea constituie 0,6%.
În cazul când procentul dc calitate este mai mic decât 100%, e necesar a calcuta volumul productiei
care nu a fost obtinut din nerespectarea calitălii programate. În exemplul nostru acesta depăseşte
100%, fapt ce semnifică că întreprinderea nu dis-pune de rezerve interne privind majorarea productiei
pe seama calitălii ţigărilor.
La etapa a treia de analiză se calculează influenta factorilor, în primul rând al calitălii, prin
intermediul prețului mediu ponderat la modificarea venitului din vânzarea produsului (D).
În acest caz formula dependentei factoriale se va exprima:
D=Q x P (3.3)
Utilizând informatia din tabelul 3.1 şi calculcle de mai sus, determinăm influenţa factorilor la
modificarea venitului aplicând metoda diferenlelor absolute după fonnulele:
3.3.1= ∆ DQ=(Q1-Q0)x ̅̅̅̅ 𝑷𝟎
Q
∆ D =(225-215)x478,8= +4788mii lei
3.3.2= ∆ 𝑫𝑷̅ =(Q1)x (𝑷̅̅̅̅𝟏 − ̅̅̅̅
𝑷𝟎 )
∆ DP=225x(481,6 - 478,8 )= 630mii lei
Balanța de verificare 5430=4778+630
Calculele efectuate ne permit să constatăm că venitul din vănzarea ţesăturilor din mătase și tip
mătase au crescut cu 5430 mii lei. Creșterea a fost determinate de influenţa pozitivă a cantitătii
vândute, care a cauzat diminuarea indicatorului rezultativ cu 4788 mii lei. Paralel, sub influenta
pozitivă a pretului mediu ponderat (factor calitativ), venitul din vănzarea țesăturilor a inregistrat o
creştere de 630 mii lei.
9
La etapa a patra de analiză se apreciază calitatea produsclor după coeficientul mediu al categoriei de
calitate. La această etapă se determină infiuenţa categoriei de calitate după formula:
∆ 𝑫̅̅̅̅
𝐊𝐜 ̅̅̅̅̅̅̅
=(𝑲𝒄(𝟏) − ̅̅̅̅̅̅̅
𝑲𝒄(𝟎) ×(∑ Q1 x Pc.s. ) ( 3.4)
unde : ̅̅̅̅̅̅̅
𝑲𝒄(𝟏) − ̅̅̅̅̅̅̅
𝑲𝒄(𝟎) – coeficientul mediu al categorie de calitate efectiv și planificat;
∑Q1 – volumul total al producției vîndute efectiv;
Pc.s.-prețul unitar al produsului la categoria superioară.
Coeficientul mediu al categoriei de calitate se calculează:
𝑸 𝑷 +𝑸𝟐 𝑷𝟐 +⋯+𝑸𝒏 𝑷𝒏
̅̅̅̅
𝑲𝒄 = 𝟏 𝟏 ∑𝑸𝒙𝑷 (3.5)
𝒄.𝒔.

La etapa a cincea se apreciază calitatea produselor în baza reclamaţiilor.

Prin reclamaţii se subînţeleg obiecţiile consumatorilor referitoare la calitatea productiei livrate. În
accst caz calitatea se apreciază după ponderea produselor reclamate in volumul total al producţiei
vândute. Creşterea în dinamică a acestui indicator ne atestă despre reducerea calităţii producţici la
întreprinderca analizată

Tabelul 3.2. Analiza producției după ponderea reclamațiilor

Abaterea
Anul de absolută
Indicatori Anul precedent gestiune (+/-)
A 1 2 3=2-1
1. Valoarea producției
fabricate ,mii lei
2.Valoarea producției
vîndute,mii lei
3.Valoarea producției
reclamate ,mii lei
4. Ponderea produselor
reclamate în valoarea
produselor
vîndute(3/4x100)%
Deoarece la întreprindere nu avem datele pentru analiză nu putem efectua calculele.

IV. Analiza producţiei prin ritmicitate

Prin ritmicitate se subînţelege îndeplinirea programului de producţie conform graficului stabilit.

Analiza se efectuează pe decade, luni şi trimestre. Pentru aprecierea programului de producţie după
ritmicitate se utilizează mai multe metode.
După prima metodă se calculează procentul îndeplinirii graficului stabilit (% ritmicităţii) pe fiecare
lună conform formulei .
𝒁
%ritmicității=𝒁𝒇 (4.1)
𝒑

unde Zf –număr efectiv de zile în cae graficul de producție a fost îndeplinit ;

Zp-numărul de zile calendaristice de lucru pe lună.
10
A doua metodă prevede estimarea coeficintului mediu de ritmicitate, care se calculează după formula:
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜ț𝐢𝐞𝐢 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 î𝐧 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐫𝐢𝐭𝐦𝐢𝐜𝐢𝐭ăț𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭𝐞
𝑲𝒓𝒊𝒕𝒎 = x 100% (4.2)
𝐕𝐨𝐥𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐚𝐭 𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜ț𝐢𝐢 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞

Valoarea producției fabricate în limitele ritmicitățiiprogramate se determină prin selectarea cifrei

minime dintre valoarea programată și cea efectivă a producției .
Dacă coeficientul mediu de ritmicitate este mai mic decît 1000 atunci se calculează valoarea
producției care nu a fost obținuta din cauza nerespectari ritmicități programate .
Această metodă se aplică la aprecierea ritmicității pe trimestre .
APLICAȚIE .Să se aprecieze îndeplinirea programului de producție după ritmicitate,utilizînd
informația din tabelul 4.1.
Tabelul 4.1. Aprecierea ritmicității producției fabricate pe semestre
Valoarea producției fabricate
Anul precedent Anul de gestiune Obținut în limitele ritmicității
Trimestru programate
suma ponderea suma ponderea ponderea
,lei % ,mii lei % suma,mii lei ,%
A 1 2 3 4 5=min(1,3) 6
Semestru 1 181115 50,65 185430 47,8 181115 50,8
Semestru 2 175453 49,06 202470 52,19 175453 49,2
Total 356569 100 387900 100 356568 100

În baza datelor din tabel 4.1 calculăm:

- Coeficientul mediu de ritmicitate
356568
Kritm=383103x100%=93,07
-Valoarea producției care n-a fost obținută din nerespectarea ritmicității programate
∆𝑉𝑃𝐹=356568-383103=-26535 mii lei
Din calculele efectuate rezultă că la întreprindere programul de producție privind ritmicitatea n-a fost
îndeplinit . Realiazea planului a constituit 93,07%. Această situație a cauzat reducerea volumului
producției fabricate cu 26535 mii lei sau cu 6,93%,ccea ce se consideră ca rezervă internă de
majorare a producției fabricate pe viitor .
V. Analiza valorii adăugate
Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată a agentului economic care a fost adăugată la
valoarea mărfurilor ,materialelor și servicilor procurate . Calculul valorii adăugate se efectuează după
2 metode .
1. Sintetică;
2. Analitică.
Conforma metodei sintetice, valoarea adăugată se calculează aferent producţiei fabricate şi aferent
producţiei văndute.
În acest caz se aplică formulele:
• VAVPF = VPF - Ci (5.1)
11
• VAVPV = VPV — Ci (5.2) unde:
Ci — consumurile şi cheltuielile intermediare ale întreprinderii. Această metodă se mai numeşte
substractivă. Potrivit metodei subsuactive, valoarea adăugată se modifică sub acţiunea a 2 factori: al
valorii producţiei fabricate (sau vândute); al consumurilor şi cheltuiclilor intermediare.
Calculul influenţei factorilor se efectuează după metoda balanţieră:
5.1.1 ∆𝑉𝐴𝑉𝑃𝐹 =VPF1—VPF0
5.1.2 ∆𝑉𝐴𝐶𝑖 . = (Ci(1) –Ci(0))
Conform metodei analitice (aditive), calculul valorii adăugate se efectuează prin insumarea
elementelor componente ale acesteia după formula:
VA=Crm+Umf+Ac+Rn (5.3) unde:
Crm — consumuri şi cheltuieli privind retribuirea mtmcii, inclusiv cu contribuţii pentru asigurările
sociale şi medicale obligatorii;
Umf — uzura mijloacelor fixe;
Ac — alte consumuri şi cheltuieli;
Rn — rezultatul net din producţia fabricată (profit sau pierdere), care se calcu-lează ca diferenţa
dintre valoarea productiei fabricate si suma consumurilor şi a cheltuielilor de producţie. Deoarece în
forrnula (5.3) factorii sunt legaţi prin senmul algebric calculul influenţei acestora la modificarea
valorii adăugate se va efectua după metoda balanţieră:
5.3.1 ∆𝑉𝐴Crm=Crm(1) –Crm(0) ;
5.3.2 ∆𝑉𝐴Umf=Umf(1) –Umf(0) ;
5.3.3 ∆𝑉𝐴Ac=Ac(1) –Ac(0) ;
5.3.4 ∆𝑉𝐴Rn=Rn(1) –Rn(0).
La prima etapă de analiză se apreciază structura în dinamică a valorii adăugate după următorul
tabel (tabelul 5.1).
Tabelul 5.1. Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate
Anul precedent Anul de gestiune Abaterii (+/-)
Indicatori suma,mii pondere suma,mii pondere
lei % lei % mii lei p.p
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
Crm 1904,8 6,7 2584,4 6,9 +679,6 +0,2
Umf 18465,2 64,8 23312 62,5 +4846,8 -2,3
Ac 6155,1 21,6 7770,7 20,8 +1615,6 -0,8
Rn 1967,7 6,9 3620,2 9,7 +1652,5 +2,8
VA-total 28603,2 100 37317,8 100 +8714,6 X
VA în calcul la 1
leu de producție
fabricată ,bani
𝑉𝐴
× 100 297,8 X 267,5 X -30,3 X
𝑉𝑃𝐹

Conform calculelor efectuate în tabelul 5.1 se constată că la întreprindere valoarea adăugată a

înregidtrat o creștere de 8794,5 mii lei. Însă la un calcul la un leu de producție fabricată ,
valoarea adăugată are o tendintă de reducere cu 30,3 bani . Aceasta îmseamnă creșterea ponderii
consumatorilor de la terți în volumul activității totale .Examinînd structura valorii adăugate
,observăm că cota preponderentă revine uzurii mijloacelor fixe care în anul de gestiune

12
 constituie 62,5%.Alte consumuri și cheltuieli consituie 20,8% în anul de gestiune. Analizînd
influența elementelor componente ,observăm p acțiune pozitivă a uzurii MF și a altor consumuri
și cheltuieli .Sub acțiunea Uzurii MF, valoarea adăugată a sporit cu 4846,8 mii lei . Creșterea
altor consumuri și cheltuieli a contribuit la creșterea valorii adăugate cu 1615,6 mii lei

Uzura mijloacelor fixe și a altor consumuri și cheltuieli componente au cauzat reducerea

indicatorului reultativ respectiv
La etapa a doua de analiză se apreciază modificarea valorii adăugate în baza metodei ratelor . În
acest scop se calculează următoarele rate :
1. Rata de creștere a efortului propriu al întreprinderii la îndeplinirea programului de
producție
𝐕𝐀𝟏 −𝐕𝐀𝟎
Re.pr.= ×100% (5.4)
𝐕𝐀𝟎

Creșterea în dinamcă se apreciază pozitiv ,ccea ce semnifică majorarea efortului întreprinderii în

creșterea valorii adăugate .
2. Ponderea valorii adăugate în componența veniturilor din vînzări :
𝐕𝐀
RVA/VV= × 𝟏𝟎𝟎% (5.5)
𝐕𝐕

Această rată exprimă cîți bani ai valorii adăugate revin la fiecare leu al veniturilor di vînzări.
3. Rata aportului forței de muncă la formarea valorii adăugate :
𝐂
𝐫𝐦
Rcrm= 𝐕𝐀 × 𝟏𝟎𝟎% (5.6)
4. Rata aportului sumei uzurii mijloacelor fixe la formarea VA :
𝐔
𝐦𝐟
RUmf= 𝐕𝐀 × 𝟏𝟎𝟎% (5.7)
A treia și a patra rate caracterizează ponderea consumatorilor de muncă și a uzurii mijloacelor fixe
în componența valorii adăugate ,sau cotribuția resurselor umane și a capitalului la formarea valorii
adăugate .
La etapa a treia de analiză se calculează influența factorilor asupra modificării valorii adăugate .
Acești factori sunt :
-modificarea valorii producției fabricate ;
-modificare valorii adăugate la un leu de producție fabricată.
Legătura indicatorului rezultativ cu acești factori se exprimă după formula :

𝐕𝐀
VA=VPF× 𝐕𝐏𝐅 (5.8)

calculul influenței factorilor se efectuează după relațiile :

𝐕𝐀
5.8.1∆𝑽𝑨𝑽𝑷𝑭 = (𝐕𝐏𝐅𝟏 − 𝐕𝐏𝐅𝟎 ) × 𝐕𝐏𝐅
𝑽𝑨
𝑽𝑨 𝑽𝑨
5.8.2∆𝑽𝑨𝑽𝑷𝑭 = 𝑽𝑷𝑭𝟏 × (𝑽𝑷𝑭 (𝟏) − 𝑽𝑷𝑭 (𝟎))

13
 VI. Analiza veniturilor din vînzări

Din punct de vedere al conținutului economic , veniturile din vînzări (VV) reflectă suma totală a
veniturilor din vînzărea produselor finite ,mărfurilor ,serviciilor prestate și a alor vînzări ce reprezintă
activitatea de bază a întreprinderii.
În mod analitic formula de calcul a veniturilor din vînzări poate fi exprimată:
VV=VPV+VMV+VSP+VCC+VAC (6.1)
Unde: VPV- venituri din vînzarea produselor finite;
VMV-venituri din vînzarea mărfurilor ;
VSP- venituri din prestare de servicii;
VCC- venituri din contracte de construcții ;
VAV – venituri din alte vînzări ce constituie pentru întreprindere activitatea operațională .

La prima etapă de analiză se apreciază modificările în componența și structura veniturilor din

vînzări după următorul tabel(tabelul 6.1)
Tabelul 6.1. Analiza componenței și structurii veniturilor din vînzări în dinamică
Anul precedent Anul de gestiune Abateri(+/-)
suma,mii ponderea suma,mii ponderea suma,mii ponderea
Indicatori lei % lei % lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1.Venituri din
vînzarea
produselor 8058,82 91,34 11740,01 91,35 3681,19 +0,01
2.Venituri din
vînzarea
mărfurilor 696,86 7,89 1015,18 7,89 318,32 -
3.Venituri din
prestarea
serviciilor 27,3 0,3 39,78 0,3 12,48 -
4.Venituri din
executarea
lucrărilor 39,47 0,44 57,5 0,44 18,03 -
Total 8822,45 100 12852,47 100 + 4030,02 X
Conform calculelor efectuate în tabelul 6.2, rezultă că la întreprindere veniturile di vînzări au
Înregistran o creștere de 4030,02 mii lei. Creștere VV se datorează majorării VPV cu 3681,19
mii lei .
La etapa a doua de analiză se calculează influența factorilor la modificarea VPV . Acești
factori sunt :
-modificarea VPF –factor cu acțiune directă;
-modificarea stocurilor produselor finite –factor cu acțiune indirectă ;
-modificarea prețurilor la produse finite –factor cu acțiune directă .
Calculul influenței acestor factori se efectuează după metoda balanțieră conform tabelului 6.2

14
Tabelul 6.2.Calculul influenței factorilor la modificarea veniturilor din vînzarea
produselor finite ,mii lei

Rezultatul
Abaterea
Anul Anul de influenței
Indicatori absoluta(+/-
precedent gestiune factorilor
)
(+/-)
A 1 2 3 4
Rezultativi
1.VPV
1.1 în prețuri
curente 8058,8 11740,0 +3681,2 X
1.2 în prețuri
planificate 7859,6 10002,4 +2142,8 X
Factoriali
2.∆VPF în prețuri
planificate 9402,3 13697,1 +4294,8 +4294,8
3. ∆Stocurilor
produselor finite
(2-1.2) 1542,7 3694,7 +2152 +2152
4. ∆Prețurile de
vînzare la
produsele finite
(1.1-1.2) 199,2 1737,6 +1538,4 +1538,4

În baza calculelor efectuate în tabelul 6.2 ,se constată că veniturile din vînzarea produselor finite
(VPV) s-a majorat fată de anul precedent cu 4294,8 mii lei . Această creștere a fost determinată
de influența pozitivă a tuturor factorilor .Astfel majorarea valoriii producției fabricate a
contribuit la creșterea indicatorului rezultativ cu 4294,8 mii lei acestui factor ii revine cota
preponderentă în sporirea veniturilor din vînzarea produselor finite . Majorarea stocucurilor
produselor finite către finele anului a contribuit la creșterea veniturilor din vănzarea produselor
finite cu 2152 mii lei ceea ce se apreciază pozitiv . Majorarea prețurilor de vînzare la produsele
finite a determinat cteșterea indicatorului rezultativ cu 1538,4 mii lei .

15
 Concluzie
Desfașurarea activității de producție și comercializare necesită o examinare a rezultatelor obținute de
întreprindere prin prisma unui sistem de indicatori valorici ce permit comensurarea unor aspecte de
finitorii privind evaluarea potențialului productiv .În practica analitica se utilizează un sistem larg de
indicatori rezultativi ce aderă la programul de producție și comercializare . După conținutul ei reflectă
volumul activitățiilor desfășurate de șntreprindere și din aceste considerente capătă sensul de indicatori
de volum . Cei mai principali indicatori din acest sistem sunt :
1. Valoarea producției globale (VPG)
2. Valoarea producției fabricate (VPF)
3. Valoarea producției vîndute (VPV)
4. Venituri din vînzări (VV)
Valoarea adăugată (VA)

Analizînd balanța producției vîndute am constatat că valorii producţiei vândute a sposrit cu

81029,1 mii lei faţă de anul precedent a fost determinată de acţiunea pozitivă a următorilor factori: -
majorării stocului iniţial (AS,) — cu 17553 mii lci; - creşterii valorii producţiei fabricate (AVPF)—cu
56350 mii lei; - reducerii stocului final care a condus la majorarea valorii producţiei vândute cu
16163 mii lei; - majorării surplusului producţiei ca rezultat al inventarierii cu 523,3 mii lei. Totodată,
sub influenţa majorării lipsurilor producţiei finite depistate ca rezul-tat al inventarierii, se constată
reducerea valorii producţiei vândute cu 9560,2 mii lei, care poate fi considerată ca o rezervă intemă
de creştere pe viitor a indicato-rului rezultativ.
Efectuînd analiza îndeplinirii programului de producție după structură am observat faptul că la
întreprindere planul după structura producţiei fabricate n-a fost îndeplinit. Neîndeplinirea constituie
5,6% (94,4-100%). Aceasta a cauzat reducerea volumului producţiei fabricate cu 38 mii lei. Cifra
obţinută (38 mii lci) poate fi considerată ca rezervă inter-nă de majorare a volumului producţiei
fabricate pe viitor iar pe sortiment la întreprinderea analizată programul de producție n-a fost
îndeplinit. Neîndeplinirea constituie 2,7% (97,3-100%). Aceasta a cauzat reducerea volumului
producţiei fabricate cu 17,5 mii lei. Cifra obţinută (17,5 mii lei) poate fi considerată ca rezervă internă
de majorare a volumului producţiei fabricate pe viitor.
Analiza calității și competitivității producției am constatat că venitul din vănzarea ţesăturilor din
mătase și tip mătase au crescut cu 5430 mii lei. Creșterea a fost determinate de influenţa pozitivă a
cantitătii vândute, care a cauzat diminuarea indicatorului rezultativ cu 4788 mii lei. Paralel, sub
influenta pozitivă a pretului mediu ponderat (factor calitativ), venitul din vănzarea țesăturilor a
inregistrat o creştere de 630 mii lei.
Din calculele efectuate rezultă că la întreprindere programul de producție privind ritmicitatea n-a fost
îndeplinit . Realiazea planului a constituit 93,07%. Această situație a cauzat reducerea volumului
producției fabricate cu 26535 mii lei sau cu 6,93%,ccea ce se consideră ca rezervă internă de
majorare a producției fabricate pe viitor .
Conform calculelor efectuate că la întreprindere valoarea adăugată a înregidtrat o creștere de
8794,5 mii lei. Însă la un calcul la un leu de producție fabricată , valoarea adăugată are o tendintă de
reducere cu 30,3 bani . Aceasta îmseamnă creșterea ponderii consumatorilor de la terți în volumul
activității totale .Examinînd structura valorii adăugate ,observăm că cota preponderentă revine uzurii
mijloacelor fixe care în anul de gestiune constituie 62,5%.Alte consumuri și cheltuieli consituie
20,8% în anul de gestiune. Analizînd influența elementelor componente ,observăm p acțiune pozitivă
a uzurii MF și a altor consumuri și cheltuieli .Sub acțiunea Uzurii MF, valoarea adăugată a sporit cu

16
4846,8 mii lei . Creșterea altor consumuri și cheltuieli a contribuit la creșterea valorii adăugate cu
1615,6 mii lei.
Veniturile din vînzarea produselor finite (VPV) s-a majorat fată de anul precedent cu 4294,8 mii
lei . Această creștere a fost determinată de influența pozitivă a tuturor factorilor .Astfel majorarea
valoriii producției fabricate a contribuit la creșterea indicatorului rezultativ cu 4294,8 mii lei acestui
factor ii revine cota preponderentă în sporirea veniturilor din vînzarea produselor finite . Majorarea
stocucurilor produselor finite către finele anului a contribuit la creșterea veniturilor din vănzarea
produselor finite cu 2152 mii lei ceea ce se apreciază pozitiv . Majorarea prețurilor de vînzare la
produsele finite a determinat cteșterea indicatorului rezultativ cu 1538,4 mii lei .

17
 Bibliografie

1.Tcaci Natalia,Tcaci Alexandru.”ANALIZA GESTIONARĂ “,Chișinău ,USM 2013,242 pagini

2.SNC,,Stocuri”
3.SNC,,Venituri și cheltuieli“

18
Tabelul nr.4 Extras din registru vînzărilor pe semestre în cadrul anului a prodului ,,Țesături
din mătase și tip mătase ’’
Perioada Anul precedent Anul de gestiune
Semestrul I 181 115 185 430
Semestrul II 175 453 202 470

19
 Anexa 2
Componența valorii adăugate,mii lei
Anul Anul de
Indicatori precedent gestiune
Costuri cu personalul 1450,9 1882,7
Contribuții la asigurări sociale și
medicale obligatorii 564,3 732,2
Amortizarea mijloacelor fixe 18465,2 23312
Alte costuri și cheltuieli de producție 6155,1 7770,7
Rezultatul net 1967,7 3620,2
Valoarea adăugată 28603,2 37317,8

20