2.

ANALIZA ASIGURĂRII ENTITĂȚII CU RESURSE UMANE

ȘI A EFICIENȚEI UTILIZĂRII ACESTORA

2.1. Analiza asigurării entității cu resurse umane sub aspect cantitativ, structural și
calitativ

Orice activitate de producție poate fi desfășurată cu o eficacitate maximă numai cu condiția că

entitatea economică respectivă este asigurată la timp cu resurse umane necesare din punct de vedere
cantitativ, structural și calitativ.
Pentru a examina modul de asigurare a entităților de producție cu resurse umane se utilizează
indicatorul generalizator „numărul mediu scriptic al salariaților”. După conținut acest indicator
reflectă situația asigurării entității cu resurse umane sub aspect cantitativ.
Ca moment supus controlului operativ poate servi situația în care indicele de creștere a
volumului activității de bază (fie volumul producției fabricate sau volumul producției vândute)
trebuie să depășească indicele de creștere a numărului mediu scriptic al salariaților. Deci,
IVPF > INs (%).
În caz contrar, nu se vor respecta cerințele economiei de piață.
Pentru un studiu mai amplu al asigurării entității cu resurse umane din punct de vedere
structural este necesar să se țină cont de posibilitățile de grupare a personalului unei entități după
anumite criterii:
a) din punct de vedere al legăturii cu activitatea desfășurată:
- personal din activitatea de bază,
- personal din activitatea secundară;
b) în funcție de rolul personalului din activitatea de bază în procesul de producție:
- muncitori,
- funcționari.
În acest context scopul principal al analizei constă în:
✓ studierea modificărilor absolute și relative ale efectivului pe entitate și pe categorii de
personal;
✓ studierea structurii personalului și raportului dintre numărul mediu scriptic al salariaților
din activitatea de bază și activitatea secundară, pe de o parte, și numărul total al
muncitorilor și funcționarilor din activitatea de bază, pe de altă parte.
De regulă, cu cât ponderea muncitorilor în numărul total al personalului din activitatea de bază
este mai mare, cu atât condițiile de organizare a procesului de producție și capacitatea acestuia sunt
mai favorabile. Este de menționat că ponderea muncitorilor depinde în mare măsură și de
particularitățile sferei de producție referitoare la entitatea analizată. Aprecierea asigurării entității cu
resurse umane pe categorii de personal se efectuează cu ajutorul următorului tabel:
 Tabelul 2.1
Aprecierea asigurării entității cu personal pe categorii în dinamică

Categorii de Anul Anul de gestiune Abaterea absolută

personal precedent (+, -)
programat realizat programat realizat față de realizat față de
față de anul anul precedent nivelul
precedent programat
A 1 2 3 4=2–1 5=3-1 6=3–2
1. Numărul mediu
scriptic al salariaților
– total 520 570 585 + 50 + 65 + 15
inclusiv:
1.1.personal din
activitatea de bază,
din care: 495 545 555 + 50 + 60 + 10
1.1.1.muncitori 450 500 506 + 50 + 56 +6
1.1.2.funcționari 45 45 49 - +4 +4
1.2.personal din
activitatea secundară 25 25 30 - +5 +5

Pentru o apreciere mai obiectivă a asigurării entității cu resurse umane este necesar de ținut
cont că abaterea absolută la categoria de muncitori nu va fi justificată, dacă nu se va lua în
considerație gradul de îndeplinire a programului de producție.
În acest context apare necesitatea calculării abaterii relative la categoria de muncitori (ca
diferență dintre numărul mediu scriptic al muncitorilor efectiv cu cel programat, recalculat la nivelul
îndeplinirii programului de producție). Acest calcul poate fi prezentat în următorul tabel:
Tabelul 2.2
Aprecierea asigurării relative a entității cu muncitori

Indicatori Persoane
A 1
1.Numărul mediu scriptic al muncitorilor:
1.1. programat 500
1.2. realizat (efectiv) 506
2. Îndeplinirea programului de producție în baza volumului producției 135,78
fabricate (în %)
3. Numărul mediu scriptic al muncitorilor recalculat ținând cont de 679
îndeplinirea programului de producție
( rd.1.1 x rd.2) ‫ ׃‬100
4. Abaterea relativă a muncitorilor (rd.1.2 – rd.3) - 173

În baza datelor din tabel sunt posibile diferite situații:

1) abaterea absolută și relativă la categoria „muncitori” este cu semnul (+); această situație
contribuie la majorarea nejustificată a consumurilor directe privind retribuirea muncii în costul
producției, ceea ce este un factor dezavantajos în activitatea entității analizate;
2) abaterea absolută este cu semnul (+), iar abaterea relativă cu semnul (-): această situație
arată că ritmul de creștere a productivității muncii depășește ritmul de creștere a numărului mediu

2
scriptic al muncitorilor. În condițiile economiei de piață se apreciază pozitiv meritul entității
analizate;
3) abaterea absolută este cu semnul (-), iar abaterea relativă – cu semnul (+): dacă
concordanța dintre necesitatea entității în muncitori și volumul producției obținute n-a influențat
negativ asupra îndeplinirii programului de producție, astfel de situație poate fi justificată;
4) abaterea absolută și relativă la categoria „muncitori” este cu semnul (-): această situație
arată că entitatea analizată a comis unele lacune la determinarea necesității programate în muncitori,
ceea ce poate influența negativ asupra programului de producție și, în primul rând, asupra reducerii
aportului propriu al colectivului de muncă la îndeplinirea acestui program.
În practica analitică, pe lângă asigurarea cantitativă a entității cu resurse umane, un rol
însemnat îl are și asigurarea cu personal sub aspect calitativ. Dat fiind acest fapt, structura
personalului se examinează din diferite puncte de vedere, și anume după gen, vârstă, vechime în
muncă, profesie, gradul de calificare etc.
Există mai multe metode de studiu în acest domeniu, dar cel mai frecvent se examinează
următoarele:
a) vechimea în muncă calculată după media aritmetică ponderată;
Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic:
Tabelul 2.3
Aprecierea asigurării entității cu personal
din activitatea de bază după vechimea în muncă

Categorii de →1 1-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30 → Vechi-

personal din mea medie
activitatea de în muncă,
bază ani
Muncitori 56 145 230 55 7 10 2 1 6,15
Funcționari 4 10 13 17 3 1 1 - 8,65

În baza datelor din tabel se poate aprecia vechimea medie în munca personalului din activitatea
de bază pe categorii, ținând cont de particularitățile activității entității analizate de la momentul
înființării și modificarea rezultatelor obținute în dinamică.
b) gradul de calificare a personalului din activitatea de bază.
Gradul de calificare se evidențiază cu ajutorul coeficientului calificării medii a muncitorilor și
gradul de complexitate a lucrărilor executate.
Coeficientul calificării medii a muncitorilor (Km) se determină conform formulei medii
aritmetice ponderate:
(kxm)
Km = ,
m
unde:
k – coeficientul tarifar;
m – numărul de muncitori din categoria respectivă.
La calcularea și aprecierea coeficientului calificării medii a muncitorilor toată informația
necesară se acumulează în prealabil în următorul tabel:

3
 Tabelul 2.4
Analiza gradului de calificare a muncitorilor
(persoane)
Gradul de calificare Coeficientul tarifar Numărul de muncitori Abaterea
programat efectiv absolută
(+, -)
A 1 2 3 4
I 1,00 55 56 +1
II 1,26 45 45 -
III 1,59 81 85 +4
IV 1,81 135 135 -
V 2,07 122 122 -
VI 2,36 56 57 +1
VII 2,69 4 4 -
VIII 3,07 2 2 -
Total x 500 506 +6
Notă. Drept sursă de informație pentru completarea tabelului poate servi extrasul din conturile perioadei la
calcularea salariului pe categorii de muncitori.

În cazul în care se evidențiază reducerea gradului calificării medii a muncitorilor, acest fapt se
apreciază negativ, deoarece dovedește că activitatea de producție desfășurată pe parcursul anului de
gestiune putea fi afectată din punct de vedere calitativ, ca urmare a unor consecințe negative de
nerespectare a acestui indicator relativ.
Gradul de complexitate a lucrărilor executate se determină prin relația:
(kxv)
Kt = ,
v
unde:
k – categoria lucrărilor;
v – volumul de lucrări din fiecare categorie.
Din compararea acestor doi indicatori rezultă modul de utilizare a forței de muncă calificată:
✓ Kt > Km , când există lucrări de categorii superioare efectuate de muncitori cu
calificare inferioară;
✓ Kt< Km , când există lucrări de categorie inferioară efectuate de muncitori cu calificare
superioară;
✓ Kt = Km , când există concordanță deplină între complexitatea lucrărilor și calificarea
muncitorilor.

2.2. Analiza mobilității și stabilității resurselor umane (individual)

2.3. Analiza utilizării timpului de muncă

Analiza utilizării timpului de muncă prevede descoperirea rezervelor interne legate nemijlocit
de folosirea completă a timpului disponibil, precum și a cauzelor care au provocat pierderile de timp
în om-zile și om-ore evidențiate în perioada de gestiune.
Indicatorii specifici privind formarea și utilizarea fondului total de timp:
1) fondul de timp calendaristic;
2) fondul de timp maxim disponibil;
3) fondul de timp efectiv utilizat;

4
 4) timpul neutilizat în total
din care:
4.1) justificat;
4.2) nejustificat.
Fondul de timp maxim disponibil (Tm.d.) se calculează prin scăderea din fondul de timp
calendaristic a sărbătorilor legale și a zilelor de odihnă. El este format din timpul efectiv lucrat și
timpul neutilizat în total, inclusiv întreruperi de o zi; concedii de maternitate și boală; învoiri,
concedii fără plată; îndeplinirea obligațiunilor cetățenești; absențe nemotivate.
Analiza utilizării timpului de muncă, de regulă, se efectuează în baza datelor din Balanța
timpului de muncă în om-zile și om-ore care se elaborează și se adoptă de fiecare entitate, conform
unor acte normative privind formarea și utilizarea timpului de muncă în perioada de gestiune.
Tabelul 2.5
Balanța timpului de muncă (om-zile)

Anul de gestiune
Indicatori pentru un muncitor pentru toți muncitorii
programat efec abate Programat efectiv Abate
tiv rea rea
(+, -) (+, -)
A 1 2 3=2-1 4 5 6 =5 – 4
1.Fondul de timp 365 365 - 182500 184690 + 2190
calendaristic
2.Zile de odihnă și 79 87 +8 39500 44022 + 4522
sărbători legale
3.Fondul de timp 286 278 -8 143000 140668 - 2332
maxim disponibil
(rd.1 - rd.2)
4.Absențe de la
lucru - total 54 49 -5 27000 24794 - 2206
inclusiv:
4.1.concedii anuale 34 35 +1 17000 17710 + 710
și suplimentare
4.2.concedii de
studii 3 3 - 1500 1518 + 18
4.3.concedii
medicale 5 2 -3 2500 1012 - 1488
4.4.concedii fără
plată 12 9 -3 6000 4554 - 1446
5.Fondul de timp 232 229 -3 116000 115874 - 126
utilizat (rd.3 – rd.4)

Sistemul factorial ce stă la baza modificării fondului de timp utilizat, în om-ore:

Th = Nm x Z x h,
unde:
Nm – numărul mediu scriptic al muncitorilor;
Z – numărul mediu de zile lucrate de un muncitor pe parcursul perioadei de gestiune;
h – durata medie a zilei de lucru.
Fondul de timp efectiv utilizat este influențat de următorii factori:

5
 a) modificarea numărului mediu scriptic al muncitorilor (Nm);
b) modificarea numărului de zile lucrate de un muncitor pe an (Z);
c) modificarea duratei medii a zilei de lucru a unui muncitor (h).
Influența acestor factori asupra modificării indicatorului rezultativ se determină prin metoda
diferențelor absolute.

2.4. Analiza productivității muncii

Productivitatea muncii este o categorie economică semnificativă care determină eficiența

utilizării resurselor umane în economia națională la diferite niveluri și în diferite activități.
Analiza productivității muncii începe cu examinarea generală a modificării productivității
medii anuale a unui salariat și a unui muncitor în dinamică sau față de nivelul programat. Pentru
aceasta se utilizează următorul tabel analitic:
Tabelul 2.6
Analiza generală a productivității muncii

Indicatori Semne Anul de gestiune Abaterea În % față de

conven. Programat efectiv (+, - ) nivelul
programat
A B 1 2 3=2-1 4=2/1x100
1.Volumul produc- VPF 18428 25022 + 6594 135,78
ției fabricate, mii lei
2.Numărul mediu Ns 570 585 + 15 102,63
scriptic al salaria-
ților, persoane
3.Numărul mediu Nm 500 506 +6 101,2
scriptic al munci-
torilor, persoane
4.Ponderea munci- Pm 87,719 86,496 - 1,223 98,61
torilor în numărul
total al salariaților, %
(rd.3 : rd.2)x100
5.Productivitatea Ws 32329,8 42772,6 + 10442,8 132,3
medie anuală a unui
salariat, lei
(rd.1 : rd.2)x1000
6.Productivitatea Wm 36856,0 49450,6 + 12594,6 134,17
medie anuală a unui
muncitor, lei
(rd.1 : rd.3)x1000

Pentru examinarea mai aprofundată a indicatorilor productivității muncii se trece la analiza

factorială.
La prima etapă a analizei se examinează la nivel general influența următorilor doi factori
asupra modificării productivității medii anuale a unui salariat:
a) modificarea ponderii muncitorilor în numărul total al salariațilordin activitatea de bază
(∆Pm);
b) modificarea productivității medii a unui muncitor (∆Wm ).
La baza acestei analize factoriale stă formula:
6
 Ws = Pm x Wm,
unde:
Pm – factor cantitativ;
Wm – factor calitativ.
Calculul și aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituirii în lanț.
Tabelul 2.7
Calculul influenței factorilor asupra modificării
productivității medii anuale a unui salariat

Factorii Calculul influenței factorilor Rezulta Denu

Nr.subst.
Nr. calc.

∆Pm ∆Wm Ws tul acțiunii mirea factori

factori lor
lor
1. 0 87,719 36856,0 32329,8 - - -
2. 1 86,496 36856,0 31878,9 31878,9 - 32329,8 - 450,9 ∆Pm
3. 2 86,496 49450,6 42772,6 42772,6 - 31878,9 +10893,7 ∆Wm
+ 10442,8

∆R = R1 – R0 = 42772,6 - 32329,8 = + 10442,8 lei;

Productivitatea medie anuală a unui salariat s-a modificat în raport cu nivelul programat sub
influența pozitivă a modificării productivității medii anuale a unui muncitor și influenței negative a
modificării ponderii muncitorilor în numărul total al salariaților din activitatea de bază.
Pentru a asigura o apreciere mai obiectivă a rezultatelor obținute, în continuare se cere o
examinare aprofundată a factorului calitativ (∆Wm), indiferent de influența lui asupra modificării
productivității medii a unui salariat. Anume acest fenomen va constitui a doua etapă a analizei
factoriale care se efectuează după următoarea formulă:
Wm = Z x h x Wh.
În acest context se poate menționa că productivitatea medie a unui muncitor poate să se
modifice pe parcursul perioadei de gestiune sub influența următorilor trei factori:
a) modificarea numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an (∆Z);
b) modificarea duratei medii a zilei de lucru a unui muncitor (∆h);
c) modificarea productivității medii pe oră a unui muncitor (∆Wh).
Primii doi factori sunt cantitativi, ultimul – calitativ.
Calculul și aprecierea influenței acestor factori asupra modificării indicatorului rezultativ se
poate efectua prin metoda diferențelor absolute.
Tabelul 2.8
Calculul influenței factorilor asupra modificării productivității medii anuale a unui muncitor
Nr.subst.

Calculul influenței
Nr. calc.

Factorii Rezultatul Denumirea

∆Z ∆h ∆Wh W m , lei factorilor acțiunii factori factorilor
lor
1. 0 232 7,2 22,064 36856,0 - - -
2. 1 229 7,2 22,064 36379,1 36379,1-36856,0 - 476,9 ∆Z
3. 2 229 7,5 22,064 37894,9 37894,9-36379,1 +1515,8 ∆h
4. 3 229 7,5 28,792 49450,6 49450,6-37894,9 + 11555,7 ∆Wh
+ 12594,6

7
 ∆R = R1 – R0 = 49450,6 - 36856,0= + 12594,6 lei.
Productivitatea medie anuală a unui muncitor a sporit sub influența majorării duratei medii a
zilei de lucru și a productivității medii pe oră a unui muncitor și s-a micșorat din contul micșorării
numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an.
Pe lângă etapele abordate la acest compartiment de analiză, care rămân în vigoare pentru
entitățile economice de producție până în prezent, este necesar de menționat încă un aspect esențial
privind examinarea productivității muncii. Este știut că în condițiile relațiilor economiei de piață
accentul principal se pune nu atât pe activitatea de producție, ci pe cea de desfacere, care utilizează
alt sistem de indicatori rezultativi cum ar fi: volumul vânzărilor nete, costul vânzărilor, profitul brut
etc.
Rolul de bază în acest caz poate să-l joace profitul mediu brut pe un salariat care se calculează
ca raportul dintre profitul brut din activitatea operațională și numărul mediu scriptic al salariaților.
Dacă luăm în considerație conținutul acestui indicator, legătura factorială a celor două activități (de
producție și comercială) referitoare la eficiența utilizării personalului productiv poate fi determinată
prin următoarea relație:
Pb VPF VV Pb
= x x
Ns Ns VPF VV
sau
Pbs = Ws x Cr x Rw (lei),
unde:
Pb - profitul brut din activitatea operațională;
VPF - volumul producției fabricate;
VV - venitul din vânzări.
Respectiv această relație reflectă următorii indicatori:
Pb
- profitul mediu brut pe un salariat sau Pbs;
Ns
VPF
- productivitatea medie anuală a unui salariat sau Ws;
Ns
VV
- corelația dintre venitul din vânzări și volumul
VPF
producției fabricate sau Cr;
Pb
- rentabilitatea venitului din vânzări sau Rw.
VV
Astfel, în baza modificării profitului mediu brut pe un salariat poate fi evidențiată și
determinată influența următorilor trei factori:
a) modificarea productivității medii anuale a unui salariat indicator generalizator de
eficiență privind activitatea de producție);
b) modificarea corelației dintre venitul din vânzări și volumul producției fabricate
(indicator generalizator privind echilibrul dintre activitatea de producție și cea de desfacere prin
dirijarea justificată a soldurilor producției finite aflate în stocuri);
c) modificarea rentabilității venitului din vânzări (indicator generalizator privind
eficacitatea activității de desfacere a produselor finite, vânzarea mărfurilor, prestarea
serviciilor etc.)

8
 La prima etapă a analizei pentru determinarea și aprecierea influenței acestor factori asupra
modificării profitului mediu brut pe un salariat toată informația necesară se acumulează în următorul
tabel:
Tabelul 2.9
Date inițiale privind analiza factorialăa profitului mediu brut pe un salariat

Indicatori Semne Anul prece Anul de Abaterea

convențio Dent gestiune ( +, - )
Nale
A B 1 2 3=2–1
1.Volumul producției fabricate, mii lei VPF 18428 25022 + 6594
2. Venitul din vânzări, mii lei VV 19431 26384 + 6953
3. Profitul brut, mii lei Pb 1003 1362 + 359
4. Numărul mediu scriptic al salariaților, Ns 570 585 + 15
persoane
5.Productivitatea medie anuală a unui Ws 32329,8 42772,6 + 10442.8
salariat, lei (rd.1 : rd.4) x 1000
6.Corelația dintre venitul din vânzări și Cr 1,054 1,054 -
volumul producției fabricate (rd.2 : rd.1)
7.Rentabilitatea venitului din vânzări, % Rw 5,16 5,16 -
(rd.3 : rd.2) x 100
8. Profitul mediu brut pe un salariat, lei Pbs 1759,6 2328,2 + 568,6
(rd.3 : rd.4) x 1000

La următoarea etapă se efectuează analiza factorială a profitului mediu brut pe un salariat prin
metoda substituirii în lanț sau metoda diferențelor absolute.

2.5. Calculul influenței factorilor de muncă la devierea volumului producției fabricate

În practica analitică există mai multe modele de calcul și apreciere a influenței factorilor legați
de asigurarea și utilizarea resurselor umane la devierea volumului activității de bază (fie VPF, VA,
VPV). Însă cel mai mult se utilizează modelul bazat pe două metode:
1. Calculul și aprecierea factorilor generali de muncă (în baza sistemului cu doi factori):
VPF = Ns x Ws
2. Calculul și aprecierea factorilor detaliați de muncă (în baza sistemului factorial cu cinci sau
patru factori):
VPF = Ns x Pm x Z x h x Wh
sau
VPF = Nm x Z x h x Wh
Concomitent informația necesară pentru analiza acestor factori se acumulează într-un tabel
special:

9
 Tabelul 2.10
Baza informațională privind analiza eficienței utilizării forței de muncă

Semne Anul de gestiune Abaterea

Indicatori convențio- programat efectiv (+, -)
nale
A B 1 2 3
1.Volumul producției fabricate, mii lei VPF 18428 25022 + 6594
2.Numărul mediu scriptic al salariaților, Ns 570 585 + 15
persoane
3.Numărul mediu scriptic al muncitorilor, Nm 500 506 +6
persoane
4.Ponderea muncitorilor în numărul total al Pm 87,719 86,496 - 1,223
salariaților, %
5.Timpul efectiv utilizat în total, om-zile Tz 116000 115874 - 126
6.Timpul efectiv utilizat în total, om-ore Th 835200 869055 + 33855
7.Numărul mediu de zile lucrate de un Z 232 229 -3
muncitor pe an, zile (rd.5 : rd.3)
8.Durata medie a zilei de lucru, ore (rd.6 : rd.5) h 7,2 7,5 + 0,3
9.Productivitatea medie anuală a unui salariat, Ws 32329,8 42772,6 +10442.8
lei (rd.1 : rd.2) x 1000
10.Productivitatea medie anuală a unui Wm 36856,0 49450,6 +12594,6
muncitor, lei (rd.1 : rd.3) x 1000
11.Productivitatea medie pe oră a unui Wh 22,064 28,792 + 6,728
muncitor, lei (rd.1 : rd.6)

La prima etapă a analizei se calculează influența factorilor generali de muncă la devierea

volumului producției fabricate prin metoda diferențelor absolute cu doi factori:
a)modificarea numărului mediu scriptic al salariaților (∆Ns);
b)modificarea productivității medii anuale a unui salariat (∆Ws).
Tabelul 2.11
Calculul influenței factorilor generali de muncă la devierea volumului producției fabricate

Calculul influenței Rezultatul acțiunii Denumirea

Nr.subst.
Nr. calc.

Factorii
∆Ns ∆Ws VPF, factorilor factorilor, factorilor
mii lei mii lei

1. 0 570 32329,8 18428 - - -

2. 1 585 32329,8 18913 18913-18428 +485 ∆Ns
3. 2 585 42772,6 25022 25022-18913 +6109 ∆Ws
+6594 x

∆R = R1 – R0 = 25022 – 18428 = + 6594 mii lei.

Din rezultatele calculelor efectuate rezultă că ambii factori au influențat pozitiv asupra
modificării volumului producției fabricate.
Deoarece la procesul de producție nu participă nemijlocit toți salariații, ci numai categoria de
muncitori, apare necesitatea unui studiu mai aprofundat al acestui compartiment al analizei.
Această etapă a analizei prevede calculul și aprecierea factorilor detaliați de muncă la devierea
volumului producției fabricate care poate fi efectuat prin sistemul factorial cu cinci sau patru factori.

10
 Este necesar de menționat că, dacă se utilizează sistemul cu cinci factori, calculul și aprecierea
lor se efectuează prin metoda substituției în lanț, iar dacă se utilizează sistemul cu patru factori se
recomandă metoda diferențelor absolute.
Tabelul 2.12
Calculul influenței factorilor detaliați de muncă la devierea volumului producției fabricate

Factorii VPF, Calculul influen Rezultatul Denumirea

Nr.subst.
Nr. calc.

∆Ns ∆Pm ∆Z ∆h ∆Wh mii lei ței factori acțiunii factorilor

lor factorilor,
mii lei
1 0 570 87,719 232 7,2 22,064 18428,0 - - -
2 1 585 87,719 232 7,2 22,064 18912,7 18912,7-18428,0 +484,7 ∆Ns
3 2 585 86,496 232 7,2 22,064 18649,0 18649,0-18912,7 -263,7 ∆Pm
4 3 585 86,496 229 7,2 22,064 18407,9 18407,9-18649,0 -241,1 ∆Z
5 4 585 86,496 229 7,5 22,064 19174,9 19174,9-18407,9 +767,0 ∆h
6 5 585 86,496 229 7,5 28,792 25022,0 25022,0-19174,9 +5847,1 ∆Wh
+ 6594 x

∆R = R1 – R0 = 25022 – 18428 = + 6594 mii lei.

Din rezultatele calculelor efectuate rezultă că volumul producției fabricate a sporit sub
influența majorării numărului de salariați (+15 persoane), majorării duratei medii a zilei de lucru
(+0,3 ore) și a majorării productivității medii pe oră a unui muncitor (+ 6,728 lei). Totodată se atestă
diminuarea volumului de producție din cauza micșorărpii ponderii muncitorilor în numărul total al
salariaților (- 1,223%) și a numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an (- 3 zile).

11