Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Lucrul individual

A studentului: Secara Daniela

Anul, grupa: FB 1802, anul 2018

La disciplina Monedă şi credit

Tema: Geneza monedei

Coordonator ştiinţific:
Gîrlea Mihail

Chişinău-2018
 Cuprins:
Introducere
Capitolul I. Geneza și evoluția banilor
1.1. Premisele apariției și parcursul istoric
al banilor
1.2. Principalele teorii și ipoteze privind
apariția și evoluția banilor în timp și
spațiu
Capitolul II. Caracteristicile și importanța
monedei
2.1. Principalele caracteristici ale monedei
2.2. Clasificarea semnelor monetare
Capitolul III. Rolul și funcțiile banilor în
economia contemporană
Concluzii
Bibliografie
 Introducere
„Zeul la care se-nchină toți este banul.” — Honoré de Balzac.

Citatul respectiv demontrează faptul că încă din cele mai vechi timpuri, banii au fost pilonii
principali pe care se bazeaza relațiile dintre oameni și fără de care nu ar exista economia
contemporană.

Obiectivele lucrării:
1. analiza și înțelegerea principalilor factori care au favorizat apariția banilor și au dus ulterior
la dezvoltarea economiei mondiale
2. analiza și compararea evoluției banilor de la o etapă la alta
3. studierea și delimitarea trasăturilor esențiale ale banilor
4. analiza rolului banilor în economia contemporană și principalelor consecințe ale pariției
acestora

Scopul lucrării: utilizarea metodelor de cercetare pentru a stabili izvoarele de apariție a

banilor și premisele care au dus la dezvoltarea economie și schimbului.

Actualitatea temei: banii , din cele mai vechi vremuri şi pînă în prezent, se află în
centrul atenţiei gîndirii umane. Din timpul Greciei antice, de la Xenophon, Platon şi Aristotel şi pînă
la începutul secolului XX (adică într-o perioadă de circa 2300 de ani), potrivit calculelor făcute de
cercetători, au fost publicate circa 6 mii de lucrări (monografii, manuale, articole ştiinţifice etc.) - toate
consacrate problemei banilor. Se presupune că, în secolul trecut, numărul acestor publicaţii a sporit
considerabil, iar în prezent creşte în progresie geometrică. Economia de schimb contemporană este de
neconceput fară existența banilor. Acestia fac parte din viata de zi cu zi a omului, reprezentand poate
cel mai important instrument economic care are cea maim mare putere de influența asculpra societații
și tuturor ramurilor economice.
.1. Premisele apariției și parcursul istoric al banilor
Clasicii economiei politice au demonstrat ca banii nu sunt altceva decat o marfa. Aceasta deoarece
banii nu fac altceva decat sa indeplineasca un rol, respectiv ei sunt un echivalent general al valorii
tuturor marfurilor si un instrument de schimb. Ei au aparut spontan in urma unui lung proces istoric de
dezvoltare a schimbului. Alti specialisti considera banii a fi rodul unei conventii la care oamenii ar fi
ajuns pentru a usura schimbul, sau ar fi o fictiune juridica, respectiv o creatie a ordinii de drept.
Din alte puncte de vedere banii mai sunt considerati ca fiind un produs al schimbului de
marfuri, investiti cu increderea tuturor posesorilor lor. Numai in aceste conditii banii sunt acceptati in
societate. Banii sunt priviti ca fiind orice activ care este acceptat in tranzactia si in reglementarea
schimbului si a datoriilor.
Banii- Echivalent general al valorii mărfurilor (fiind el însuși o marfă), identificat,
pe baza uzului social, cu forma naturală a aurului; îndeplinește funcțiile de măsură a valorii,
etalon al prețurilor, mijloc de circulație, de plată și de tezaurizare și de monedă universală;
monedă de metal (sau de hîrtie) recunoscută ca mijloc de schimb și de plată.
Monedă- Bani de metal sau de hîrtie, avînd curs legal pe teritoriul unui stat; (în limbajul
obișnuit) bani de metal (de obicei) de valoare mică, bani mărunți, mărunțiș

a) Banii au aparut din necesitatea de a mijloci schimbul de marfuri. La inceput, schimbul a

imbracat forma trocului. De aceea s-a impus necesitatea gasirii unei marfi care sa aiba rol
de echivalent general al celorlalte marfuri.

Costin Kiritescu considera ca banii reprezinta o „denumire generica pentru toate felurile de monede
si de semne de valoare”, „un instrument social, o forma particulara imediat mobilizabila a avutiei
sociale, o intruchipare transmisibila si omnivalenta a puterii de cumparare, care confera detinatorului
dreptul asupra unei parti din produsul social al tarii emitente.”[2]

Dezvoltarea productiei si schimbul de marfuri a condus, in mod obiectiv, la aparitia banilor,

care au usurat extrem de mult tranzactiile economice. In economiile in care productia si circulatia de
marfuri au devenit predominante si determinante, majoritatea bunurilor economice imbraca forma de
marfa si sunt exprimate in bani. Prin bani se masoara si se exprima activitatile economice si
rezultatele in cea mai mare parte a lor. O asemenea economie este numita si economie baneasca sau
monetara, se vorbeste de monetarizarea economiei.

Adam Smith considera banii „instrumentul general al comertului prin interventia carora
marfurile de tot felul se cumpara si se vand, adica sunt schimbate unele pe altele” (Avutia
natiunilor). J.S. Mill considera banii „un mijloc de schimb” dar si o „marfa a carei valoare se
determina ca si valoarea tuturor celorlalte marfuri, temporar de catre cerere si oferta, iar permanent si
in medie, de catre cheltuielile lor de productie”. Cand folosirea banilor devine obisnuita, adauga el,
banii se manifesta ca „mijloc de distribuire a veniturilor intre diferiti membri ai societatii si ca
masura cu ajutorul careia se apreciaza bogatia personala” (Principiile Economiei Politice).[1]

K. Marx considera banii „marfa care functioneaza ca masura a valorii si ca mijloc de

circulatie” (Capitalul, vol.I).
a) Prima etapă

Aparitia monedei. Moneda este prezenta in operatiunile de schimb si de evaluare sub forma unor
mijloace cu valoare de intrebuintare obisnuita. Masurarea valorii are la baza un etalon care trebuie sa
indeplineasca anumite cerinte:

- concentrare de valoare mare in volum mic;

- divizibilitate fara afectare sau pierdere de valoare;

- rezistenta la actiunea factorilor fizico-chimici.

Aceste calitati au fost indeplinite de metalele pretioase care au cucerit treptat pozitia de etalon.

b) Etapa a II-a

Aparitia monedei de hartie si de cont (moneda semn). Cauzele care au generat momentul respectiv
au fost:

- deteriorarea si pierderea de valoare a monedei de aur, fie prin uzura, fie prin falsificare;

- greutatea in transport si pastrarea aurului;

- cuantificarea monedei potrivit careia, baterea de moneda de metal pretios era o povara.

Acest moment are la baza aparitia bancilor (sfarsitul sec. XV - inceputul XVI).

Caracteristici ale acestei etape:

- la inceput rolul primordial il avea moneda-marfa (aur), care ulterior a fost inlocuita cu
moneda;

- treptat moneda de hartie si de cont contribuie alaturi de moneda-marfa (aur) la realizarea

functiilor monedei; moneda de hartie devine instrument monetar ideal;

- iese din circulatie moneda aur-marfa care se depoziteaza in banci.

Prin punerea in circulatie a monedei-semn, s-a realizat legatura cu moneda-marfa prin convertibilitate.
Desi aurul era depozitat, in banci, era etalon fara sa participe la operatiuni de schimb.

c) Etapa a III-a
Desprinderea monedei-semn de moneda-marfa din punct de vedere fizic si cantitativ. Aurul devine
insuficient pentru operatiuni de convertibilitate, astfel, se naste o contradictie intre posibilitatile bancii
de a bate moneda si nevoile de moneda ale schimburilor comerciale.

Alaturi de aur in depozitele bancare, sunt aduse efecte comerciale si publice (titluri de creanta).
Legatura dintre moneda-semn si depunerile banesti slabeste convertibilitatea, care ulterior a fost
exclusa de pe piata interna.

Moneda de hartie si de cont raman singurele semene vizibile in circulatie, sprijinindu-se pe bunuri si
servicii fata de care se afla intr-o dependenta directa.

d) Etapa a IV-a

Crearea sistemului monetar in anul 1944

Moneda-semn, sub denumirea de valuta preia integral rolul de instrument de schimb pe plan
international, fiind legata insa de metalul monetar prin mecanismul convertibilitatii externe. Dolarul
garanta emisiunea de moneda nationala.

In depozitele bancilor de emisiune, alaturi de aur, efectiv intra si valutele garantate de bunuri si servicii
produse in tara de emisiune. Dolarul era convertibil numai la extern.

In anul 1971 se impune convertibilitatea in aur a dolarului, moment care marcheaza excluderea totala
de la baza sistemului monetar national si international a aurului. Aurul devine o marfa obisnuita, se
alatura celorlalte bunuri si contribuie la formarea unui nou tip de etalon, etalonul puterii de
cumparare.

e) Etapa a V-a

Emisiunea de monede internationale

Prezentul cuprinde si el, la randu-i, evenimente deosebite si inedite in privinta monedei - semn. Are
loc emisiunea de moneda in context international de catre:

- Fondul Monetar International sub denumirea de DST (Drepturi Speciale de Tragere).

In anul 1969 are loc primul amendament la Statutul FMI privind crearea de catre acest organism
a unui nou activ de rezerva definit prin raportare la aur si anume DST. In anii 1976 - 1978, are loc
punerea in functiune a Acordurilor de la Jamaica privind reglarea florarii monedelor si demonetizarea
aurului, iar redefinirea DST se face pe baza unui cos de 16 monede, iar in anul 1980, redefinirea DST
se face pe baza unui cos de 5 monede (cele liber utilizabile). La inceput banii au avut forma de lingouri,
bratari, inele, etc. Ei au luat forma de moneda ulterior. Monezile contineau o anumita cantitate de aur
sau argint, emisa de autoritatea statului pe baza de monopol, cu o anumita denumire. Acestea erau
primite in plata de cele mai multe ori nu numai in tara emitenta, ci si in alte tari, deoarece ceea ce conta
era cantitatea de aur continuta. In procesul circulatiei monedele de aur cunosc un proces de uzura.
Astfel se ajunge ca valoarea nominala a monedei sa nu mai corespunda cu continutul ei in aur, iar
monedele cu acelasi nume sa aiba valori diferite. Apare astfel posibilitatea ca in rolul de moneda, banii
de metal pretios sa poata fi inlocuiti prin bani fara valoare intriseca. Acestea sunt, de fapt, semne ale
valorii.

Forma monetara a banilor devine independenta si locul aurului este luat de obiecte relativ lipsite
de valoare, cum ar fi hartia. In felul acesta se ajunge la forma 'bani din hartie', care dupa natura lor pot
fi:

1. bilete de banca (bancnote, bani de credit);

2. bani de hartie propriu-zisa;

Bancnotele sunt semne ale valorii emise de bancile centrale (de emisiune), care in procesul circulatiei
inlocuiesc banii cu valoare deplina. Acestea au o dubla garantie: cambiile (politele) comerciale si
stocul de metal pretios al bancii de emisiune.

Banii de hartie sunt , de asemenea, semne ale valorii. Sunt emise de stat, fara drept de convertibilitate,
avand un curs fortat. Acestia, corespunzator rolului pe care il au, nu simbolizeaza valoarea lor sau a
aurului, ci semnifica doar valoarea bunurilor materiale si a serviciilor ce pot fi procurate cu ajutorul
lor.

Alaturi de bancnote si bani de hartie circula si moneda divizionara, confectionata din metale
nepretioase, avand acelasi rol de semn al valorii.

Astazi termenul de moneda a fost extins pentru denumirea oricarui semn banesc. De mentionat,
insa, ca termenii de 'bani' si 'moneda' nu sunt sinonimi, desi in vorbirea curenta astazi nu se mai face
distinctie intre ei. Notiunea de bani astazi nu mai semnifica numai monezile si banii de hartie. Crearea
banilor de cont (scripturali) impune, din ce in ce mai mult, practica platilor efectuate prin cecuri emise
pe baza depozitelor 'la vedere' pe care le detin persoanele fizice si juridice la bancile comerciale.

Depozitele 'la vedere' sunt depunerile de bani sau valori susceptibile de a fi transformate in bani
(cambii, cecuri, etc).care pot fi retrase in orice moment pe cale de virament sau cec, in bancnote sau
monezi.

In alte conditii, specialistii sunt de parere ca banii 'in sens restrans', pot fi definiti ca bani 'lichizi'
(monezile si banii de hartie) plus depozitele bancare pe baza carora se pot emite cecuri, deci mijloace
de plata cu cel mai inalt grad de lichiditate.

Multi specialisti pledeaza pentru a include in masa monetara, alaturi de banii propriu-zisi, toate
instrumentele financiare si titlurile de credit. Prin aceasta se desprinde existenta unui raport invers
proportional intre sfera de cuprindere a masei monetare si gradul de lichiditate a elementelor
componente. Avand in vedere legatura intre masa monetara si cerere, prin intermediul preturilor, in
tarile dezvoltate se urmareste cu atentie evolutia masei monetare la toate componentele ei.
.2. Principalele teorii și ipoteze privind
apariția și evoluția banilor în timp și
spațiu
În teoriile monetare, este necesar să remarcăm trei orientări de bază: metalistă, nominalistă şi cantitativă.

În literatura economică se discută în principal două teorii a provenienţei banilor:

raţionalistă şi evoluţionistă.
Teoria raționalistă privind provenienţa banilor este expusă pentru prima oară în lucrarea lui Aristotel
“Etica Nicomah”
şi explică provenienţa banilor ca rezultat al unui acord între oameni, care s-au convins că pentru
înlesnirea transferării valorii în procesul de circulaţie al acesteia sunt necesare instrumente speciale.
Opinia subiectiv-psihologică referitor la provenenţa banilor persistă până în prezent în lucrările
multor economişti contemporani.
Paul Samuielson defineşte banii ca o convenţionalitate socială artificială.
Jonn Kennet Galbreith socoate că fixarea funcţiilor banilor după metalele nobile sau altele
obiecte este rezultatul unui accord dintre oameni.
Teoria evoluționistă privind provenienţa banilor
este conturată pentru prima oară în lucrările lui Adam Smith şi David Ricardo
în sec. al XIX-lea, cel mai reprezentant exponent al ei a fost economistul german Karl Marx
şi explică că provenienţa banilor este rezultatul unui proces evolutiv care indiferent de voinţa
oamenilor a condus la separarea unor obiecte din masa totală a bunurilor (mărfurilor) şi ocuparea
unui loc deosebit în circulaţia valorii.
Descoperirile istorice ulterioare au extins esenţial aria cunoştinţelor despre bani. Nu s-a găsit nici un
document istoric sau arheologic în calitate de argument că banii s-au născut în urma unei înţelegeri.
Toată istoria apariţiei şi funcţionării banilor este, în esenţă, evoluţia lor de la concret la
abstract şi serveşte drept confirmare a teoriei evoluţioniste a provenenţei banilor.

2.1. Principalele caracteristici ale monedei

Pentru a indeplini rolul banilor in mod eficient, un activ (forma a valorii economice) trebuie sa prezinte
anumite calitati si caracteristici[1]:

Acceptabilitate generala - populatia trebuie sa aiba incredere in forma sub care se prezinta banii, pe
care urmeaza sa-i foloseasca. In caz contrar, banii nu vor fi acceptati si vor inceta sa mai fie un mijloc
de schimb. Banii pot fi acceptati fie datorita valorii intrinseci pe care o are materialul din care sunt
confectionati (cum a fost cazul monedelor din aur si argint), fie datorita garantiei acordata prin lege
(cazul banilor de hartie, ca moneda fiduciara – bazata pe incredere).

Durabilitate – societatea va refiza sa accepte ceva care se deterioreaza rapid sau este perisabil,
deoarece nu va reusi sa acopere intervalul intre cumparare/vanzare, efectuarea platii si utilizarea
ulterioara a banilor pentru noi achizitii. In acest sens, banii trebuie sa fie durabili atat din punct
devedere fizic, cat si din punct de vedere al stabilitatii valorii. Banii sunt mai putin acceptati daca,
datorita inflatiei ridicate, oamenii se indoiesc de puterea lor de cumparare.

Divizibilitate – banii trebuie safie divizibili, pentru a fi utili si in cazul tranzactiilor de valoare mica.
Atunci cand se foloseau monedele de aur, aceasta problema era rezolvata prin folosirea altor metale cu
valoare unitara mai mica (argint, cupru). In cazul bancnotelor, problema este rezolvata prin gama
valorilor nominale, exprimate in unitati monetare, precum si prin moneda divizionara.

Omogenitate – unitatile monetare care descriu aceeasi valoare trebuie sa fie identice. Cu alte cuvinte,
o bancnota de o anumita marime (cupiura) trebuie sa aiba aceeasi putere de cumparare ca orice alta
bancnota reprezentand aceeasi cupiura.
Recunoaștere ușoară – pentru a fi acceptati, banii trebuie sa fie usor de recunascut. In acelasi timp,
este necesar ca falsificarea banilor sa fie imposibila sau cat mai dificila. Bancnotele moderne includ
din ce in ce mai multe elemente de siguranta, pentru a reduce posibilitatea contrafacerii.

Portabilitate – comertul ar fi foarte restrans daca forma banilor nu ar permite o manipulare facila.
Bancnotele sunt atractive pentru ca se pot transporta usor, iar sistemul de plati prin cec permite ca
depozitele bancare sa fie usor transferate, indiferent unde se afla beneficiarii platilor.

Cantitate limitata – pentru a servi ca bani, o marfa trebuie sa fie oferita intr-o cantitate strict
delimitata. Daca s-ar afla pe piata in exces, cantitatile necesare ar fi prea mari, voluminoase, incomode.
Desigur, daca marfa avand rolul de bani ar fi insuficienta, comertul ar fi inhibat. Principiul cantitatii
limitate este un corolar al caracteristicilor banilor, exprimand sisntetic relatia dintre raritatea resurselor
economice si tendinta de crestere nelimitata a necesitatilor social-umane.

2.2. Clasificarea semnelor monetare

In decursul evolutiei economice, moneda si semnele ei au evoluat si ele, unele au aparut si s-au extins rapid
sau treptat, altele au disparut.

Paralel cu aceasta evolutie, diferitele teorii monetare au imprimat monedei sau semnelor monetare
semnificatii, functii si actiuni specifice potrivit propriilor lor sustineri.

Criterii de clasificare a semnelor monetare:

1. forma de existenta a monedei in raport de care moneda se clasifica in: materiala (moneda
metalica si moneda de hartie) si de cont (scripturala)

2. in functie de emitentul semnelor monetare putem grupa moneda in:

- moneda creata de agentii economici – a functionat in cadrul sistemelor monetare bazate pe etalonul aur-
moneda pe baza unui mecanism simplu. Agentii economici se prezentau la monetarie cu lingouri de aur si
primeau in contrapartida echivalentul lor in aur-moneda;

- moneda creata de tezaur: vizeaza indeosebi moneda divizionara, fara a exclude insa rolul pe care il exercita
statul in economia moderna, atat in ce priveste creatia monetara de ansamblu, cat si in domeniul politicilor
monetare;

- moneda creata de banci: releva rolul decisiv pe care il au bancile in creatia monetara, pe de o parte, prin
emiterea biletelor de banca (de catre banca centrala) si, pe de alta parte, prin crearea monedei de cont sau
scripturala (de catre bancile comerciale).

3) un alt criteriu este valoarea intrinseca in raport de care moneda cunoaste doua forme:
 - moneda cu valoare integrala – este moneda care contine o cantitate de metal pretios egala cu
cantitatea de metal pretios ce i se atribuie prin valoarea nominala.

- Moneda semn – este reprezentata de monedele de metal sau de hartie pe care sunt imprimate valori
exprimate printr-un anumit numar de unitati monetare. Aceste valori sunt fiduciare, acceptate si utilizate
prin increderea reciproca, atribuindu-li-se o anumita putere de cumparare.

4) In functie de obligatiile pe care si le asuma emitentul monedele se pot grupa in convertibile si

neconvertibile.

- moneda convertibila a fost reprezentata initial de bancnote care puteau fi preschimbate in metal pretios.
Aceasta era o forma a convertibilitatii interne. Mai tarziu unica forma de convertibilitate este cea externa.

- moneda neconvertibila desemneaza in exclusivitate moneda care circula numai in cadrul granitelor
nationale.

5) in functie de capacitatea liberatorie (stabilita juridic) a monedei, exista urmatoarea clasificare:

- moneda legala – cu capacitate liberatorie sau circulatie nelimitata, recunoscuta prin lege, atribuita monedei
nationale;

- moneda fractionara – cu capacitate liberatorie limitata, atribuita monedei de argint (atunci cand circula
paralel cu moneda de aur in cadrul monometalismului aur) si monedei divizionare;

- moneda facultativa – care este, de regula o moneda straina.

2.3. Primele monede aparute în istorie

Se pare ca cele mai vechi monede din lume au fost batute in cetatea greceasca Lydia din Asia Mica
in per.685-652i.e.n
Una din cele mai fascinante monede din toate timpurile are inscriptat un leu .Moneda a fost batuta iar
leii au fost considerati regi ai junglei si simboluri ale autoritatii regale,din timpuri imemoriale.
Monedele erau confectionate dintr-un aliaj de aur si argint numit Electrium.Elictrium poate fi un
mineral natural de aur si argint sau poate fi un aliaj realizat de om.
Cea mai renumită rămâne până în ziua de astăzi tezaurul găsit în cadrul campaniei din 1904-1905 de
către arheologul D.G: Hogarth de la British Museum. Acesta era compus din numeroase obiecte
confecţionate din aur, argint şi fildeş, dar şi din mai multe lingouri şi monede de electron. 91 dintre
monede erau similare, având reprezentate pe avers capete şi labe de lei, doar 2 fiind diferite,
reprezentările de pe acestea fiind interpretate drept capete de focă (în antichitate, focile erau destul de
numeroase în Marea Mediterană; chiar şi în prezent mai există aproximativ 450-600 de exemplare. ).
Cele 91 de monede au fost interpretate ca aparţinând regatului Lydiei, dat fiind faptul că leul era
simbolul acestui stat, iar celelalte 2 monede au fost atribuite cetăţii Phoceea, locuite în antichitate de
greci ionieni (astăzi în apropiere de Izmir, Turcia). O parte dintre monedele lydiene consemnează şi
primele legende monetare atestate istoric, „WALWEI” şi „KALI”, interpretate în prezent ca numele
celor ce răspundeau de atelierele monetare.
Foarte rapid după apariţia monedelor lydiene, cetăţile greceşti de pe coasta estică a Mării Egee,
aflate sub dominaţia regilor lydieni, au bătut propriile monede de electron. Miletul, Phoceea,
Samosul şi Efesul se remarcă drept primele cetăţi care au preluat noua invenţie, fiind favorizate atât
de apropierea faţă de centrul monetar lydian, cât şi de resursele proprii de electron.

La puţin timp însă, electronul a fost abandonat. Dincolo de importanţa economică,

apariţia
monedei a

reprezentat un triumf al gândirii umane abstracte, o adevărată

piatră de temelie aşezată la baza civilizaţiei occidentale.

Capitolul III. Rolul și funcțiile banilor în

economia contemporană
Rolul si functiile banilor in economia contemporana
Moneda, prin formele actuale de existenta si manifestare, reprezinta o importanta parghie
economica in cadrul economiei de piata.

Moneda este o categorie macroeconomica, la care toti agentii economici dintr-o tara se raporteaza
ca la un dat social, este un simbol definitoriu national-statal.

Principalele functii pe care le indeplineste moneda in economia unei tari sunt:

a) functia de mijloc de schimb. In aceasta calitate, moneda inlatura inconvenientele trocului (M-M’), asigurand ruptura acestuia in
doua acte distincte: M - B vanzare si B - M’ cumparare. Indeplinirea cu succes a acestei functii de catre moneda reclama ca vanzatorul
sau creditorul sa aiba certitudinea ca el va putea, la randul sau, utiliza moneda ce i s-a remis pentru a-si regla propriile achizitii sau
datorii. Cele doua acte sunt opuse si complementare, separarea lor putand avea loc in timp si in spatiu.
 b) functia de masura (exprimare) a valorii, se manifesta prin atributele: instrument de
masurare a valorii, instrument de transmitere a valorii de la un agent economic la altul; instrument de
economisire. Ca masura a valorii moneda este unitatea de calcul care permite masurarea si compararea
unor bunuri eterogene.

Forma concreta prin care banii se manifesta si actioneaza ca masura a valorii este pretul (valoarea
de schimb a marfurilor).

c) functia de rezerva de valoare (sau de economisire). Ea consta in aceea ca veniturile

monetare necheltuite pot fi retinute de posesor ca rezerva pentru economii si consumuri viitoare, practic
avand loc depozitarea banilor ca avutie.

In conditiile banilor confectionati din metale pretioase, conservarea sau economisirea banilor a
imbracat forma tezaurizarii si/sau a capitalizarii. Tezaurizarea a constituit una din modalitatile concrete de
autoreglare a circulatiei marfurilor, inclusiv a circulatiei banesti, prin care se asigura echilibrul dintre
cantitatea de bani necesara circulatiei si cantitatea de bani aflata efectiv in circulatie, concordanta dintre
fluxul financiar si fluxul real-material. Tezaurizarea a jucat rolul unei „pompe” eficiente, aspirand din
canalele circulatiei excedentul de bani si revarsand banii in canalele circulatiei cand exista un deficit.

Ca depozit de avutie banii au unele particularitati. Prima ar consta in aceea ca banii, ca depozit de
avutie, nu au costuri de tranzactii (cheltuieli suplimentare necesare pentru a schimba un lucru in altul). A
doua, ca forma cea mai eficienta de conservare a avutiei nu este tezaurizarea banilor in seiful
proprietarului, ci pastrarea sub forma depozitului economisit, a capitalizarii, avantajele obtinute putand fi
urmatoarele: evitarea riscului de pierdere a sumelor economisite, evitarea riscurilor de disparitie ca
urmare a unor calamitati, evitarea riscurilor de a fi furati, aducerea de dobanda.

d) functia de mijloc de plata a monedei apare odata cu necesitatea vanzarii pe credit, cand
vanzatorul devine creditor, iar cumparatorul debitor, marfa urmand a fi platita la scadenta. Moneda
indeplineste aceasta functie si in alte imprejurari: achitarea impozitelor si taxelor, plata diverselor venituri.

Daca in cazul vanzarii-cumpararii pe bani-numerar procesul de schimb consta dintr-un dublu

transfer de proprietate (a marfii din proprietatea vanzatorului in proprietatea cumparatorului si a banilor
din proprietatea cumparatorului in proprietatea vanzatorului), in cazul vanzarii cu plata amanata (pe
credit) are loc un singur transfer (a marfii din proprietatea vanzatorului in proprietatea cumparatorului).
Transferul banilor va avea loc in sens invers, de la cumparator la vanzator, odata cu achitarea obligatiei de
plata.

e) functia de mijloc de comunicare-informare economica. Banii ofera informatii economice

despre starea economica a firmelor, corporatiilor sau societatilor comerciale, prin preturile produselor
acestora (exprimate in bani), prin marimile absolute ale indicatorilor economici (exprimate valoric, in
forma baneasca).

La fel se prezinta lucrurile si la nivelul economiei nationale, principalii indicatori macroeconomici

fiind exprimati in bani.

In stransa legatura cu aceste functii, moneda trebuie sa fie lichiditate prin excelenta, sa aiba
calitatea si sa dea posibilitatea detinatorului sa cumpere oricare alta marfa, oricand si oriunde.
Concluzii
Bibliografie

 http://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante-banci/Conceptul-de-bani-Geneza-si-
ev358.php
 http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/Evolutia-monedei-si-
clasificar19.php
 Suportul de curs la moneda si credit
 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/primele-monede-din-istorie
 https://dexonline.ro
 https://laurentiumihai.ro/50-de-citate-despre-bani/