Sunteți pe pagina 1din 15

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „FINANŢE”
CATEDRA „BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”

PIATA MONETARA DIN REPUBLICA MOLDOVA

REFERAT
la disciplina universitară
„Monedă şi credit”

Autor: student gr FB-294

Coordonator ştiinţific: conf.univ. d-na Ana BERDILĂ

Chişinău 2010
CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………….....3

Capitolul I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PIAŢA MONETARA……….4


1.1PIATA MONETARA. CONCEPT,EVOLUTIE, FUNCTIE……………………………4

1.2 ROLUL SI ECHILIBRUL PIETEI MONETARE…………………………………….7

Capitolul II. PIATA MONETARA DIN REPUBLICA MOLDOVA……….......10


2.1. ROLUL SI ECHILIBRUL PIETEI MONETARE..………………………………….10

2.2 OPERATIUNILE BANCII NATIONALE A MOLDOVEI PE PIATA MONETARA….11

2.3 POLITICA MONETARA SI VALUTARA………………………………………….12

CONCLUZII………………………………………………………………………..14

BIBLIOGRAFIE..………………………………………………………………….15

2
Introducere
Actualitatea temei. Piaţa monetară este o componentă esenţială a pieţei capitalurilor şi are un rol
deosebit de important în derularea normală a fluxurilor de plăţi la nivelul economiei. În ultimele decenii
ea a cunoscut transformări profunde, generate de inovaţia financiară în domeniu, dar şi de dorinţa
autorităţilor monetare de a perfecţiona şi a eficientiza instrumentele de politică monetară şi de a potenţa
concurenţa pe piaţa creditului.Se poate spune că piaţa monetară este o piaţă a monedei centrale , adică a
biletelor de bănci , a numerarului în general şi a disponibilităţilor în cont create la banca de emisiune .
Piaţa monetară este o piaţă de lichidităţi pe termen scurt pentru toate organismele de credit bancare .
Termenul de echilibru pe piaţa monetară presupune existenţa unei oferte şi unei cereri de monedă –
ceea ce reprezintă o ruptură cu tradiţia prekeynesiană pentru care moneda nu putea fi cerută niciodată
ca atare, ci doar pentru a cere alte bunuri.
Scopul lucrarii: Prin acest referat am cercetat mai profund si mai amplu piata monetara contemporana,
care este importanta atât pentru agentii economici specialisti in economie, cât si pentru ceilalti cetateni
ai statului,si care e rolul ei in viata cotidiana.
Sarcinile referatului: Analiza activitatii sistemului bancar actual si indeosebi cea a Bancii Nationale,
care prin imprumuturile acordate Bancii Comerciale, operatiunilor de piata deschisa si modificarea
rezervelor minime obligatorii au o influenta puternica asupra pietei monetare.
Obiectul investigat : Obiectul investigat este piata monetara care joaca un rol deosebit in activitatea
bancilor.
Subiectul cercetări. Sistemul bancar ca participant al pietii monetare .Descriea sistemul bancar al
R.Moldova,care a fost necesitatea aparitiei lui. Deasemenea vedem care sunt functiile ale BNM si analiza
principalilor indicatori financiari ai sistemului.
Metodologia cercetării. În procesul de cercetare am utilizat deducţia.Pornind de la informaţia generală
privind piata monetara si valutara am analizat atît informaţia din literatura de specialitate, cît şi datele
statistice ale BNM.
Baza informaţională. Informatia teoretica din literatura de specialitate si datele statistice privind piata
monetara si valutara de pe site www.bnm.md .
Structura referatului,destinaţia. Referatul este împărţit în 2 capitole, primul reflectînd aspectele
teoretice privitor la piata monetara in general, al doilea capitol descriind tematica de bază a referatului
Piata monetara a R.Moldova.

3
Capitolul I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PIAŢA MONETARA
1.1Piaţa monetară: concept, evoluţii, funcţii
Piaţa monetară este o piaţă a capitalurilor pe termen scurt şi foarte scurt . Existenţa acestei piete este
legată de faptul că unele bănci sunt beneficiare ale unui surplus de încasări , iar altele au de efectuat un
surplus de plăţi .Piaţa monetară nu este o piaţă localizată , tranzacţiile acestei pieţe se încheie prin
telefon , telex , fax . Piaţa monetară se derulează în principal la băncile care crează monedă , de la care
se pot procura disponibilităţile necesare pentru a face faţă fluxurilor de plăţi . De aceea se poate spune
că piaţa monetară este o piaţă a monedei centrale , adică a biletelor de bănci , a numerarului în general
şi a disponibilităţilor în cont create la banca de emisiune . Piaţa monetară este o piaţă de lichidităţi pe
termen scurt pentru toate organismele de credit bancare . Participanţii la această piaţă sunt bănci , case
de economii , societăţi financiare , banca de emisiune , trezoreria statului , casele de titluri , etc. Unele
dintre aceste organisme apar cu predilecţie excedentare creditoare , cum sunt de regulă casele de
economii , casele de pensii , în timp ce altele , printre care băncile comerciale , instituţiile de credit
specializate sunt predominant debitoare . Piaţa monetară redefineşte funcţia de compensare a
excedentului şi deficitului de lichidităţi . Operaţia pe piaţa monetară cu termenul cel mai scurt este
acordarea unui titlu de împrumut a unei sume de bani până la ora 12 a zilei următoare .Termenele
pentru care se acordă creditele s-au prelungit de la 24 de ore până la 18 luni , cum rezultă dintr-o
practică mai veche italiană până la perioade cuprinse între o zi şi 7 ani sau chiar 10 ani , cum atestă
practica şi literatura franceză mai recentă .

Piaţa monetară în Franţa , după 1986 , a devenit o piaţă deschisă agenţilor nefinanciari care
doresc fie să acorde credite , fie să se împrumute cu lichidităţi .Piaţa monetară este un mecanism
important în sistemul monetar şi financiar al unei ţări . Ea este locul intervenţiilor băncii de emisiune
asupra lichidităţilor bancare .Piaţa monetară este în prezent în plină schimbare , transformare . Până
acum circa un sfert de secol ea a fost o piaţă specializată , cunoscută doar unor specialişti , iar noţiunea
corespundea în fapt cu ceea ce reprezintă piaţa interbancară . Pe această piaţă restrânsă băncile îşi
regularizează zilnic excedentele şi deficitele de trezorerie . Puteau interveni şi atunci instituţii financiare
specializate cu excedentele lor de lichiditate . Banca Franţei , ca bancă de emisiune , avea posibilitatea
să intervină şi ea , dar o făcea foarte puţin , întrucât ea refinanţa băncile prin intermediul reescontului
efectelor comerciale. Ea mai acorda avansuri pe efecte publice , efectua operaţiuni de open-market , dar
de proporţii reduse şi la o rată mai ridicată decât taxa de scont.

Din 1967 alimentarea pieţei monetare a fost îmbunătăţită prin posibilitatea ce s-a creat societăţilor
de asigurări , caselor de pensii de a plasa lichidităţile colectate de ele. Casele de economii , care până
atunci plasau totalitatea fondurilor mobilizate pe temen lung , au trecut la utilizarea unei fracţiuni de 20

4
% din acestea pe piaţa monetară . Refinanţarea pe calea reescontului a fost descurajată prin faptul că
rata dobânzii la creditele acordate pe piaţa monetară a devenit mai mică decât taxa oficială a scontului ,
iar plafoanele de scont , care asigurau un automatism în refinanţarea băncilor la banca centrală , au fost
suprimate. Sub influenţa inovaţiei financiare şi a conjucturii , proporţia datoriei publice creşte . Noile
instrumente financiare de genul SICAV pe termen scurt şi fondurile comune de plasament (FCP)
captează lichidităţile populaţiei şi intreprinzătorilor . Reforma din noiembrie 1986 a constat în
“deschiderea” pieţei monetare pentru a permite accesul la operaţiunile ei şi a intreprinderilor şi
trezoreriei publice . Piaţa monetară a devenit , în aceastã concepţie , o piaţă a capitalurilor pe termen
scurt şi pe termen mijlociu , unde toţi ofertanţii şi solicitanţii de capitaluri pot interveni .În noile condiţii
, piaţa monetară poate fi privită , deci , în sens restrâns ca piaţă interbancară , o piaţă a monedei centrale
şi , în sens larg , ca piaţă deschisă , o piaţă a capitalurilor pe termen scurt , care din raţiunea prezenţei
intreprinderilor în circuit este simultan atât o piaţă a monedei centrale , cât şi a monedei bancare .

Sensul principal al lărgirii participanţilor la piaţa monetară prin asigurarea accesului


intreprinderilor , trezoreriei statului şi al instituţiilor financiare este promovarea concurenţei ,
activizarea participanţilor pentru găsirea de noi “produse financiare” , noi forme şi titluri de creanţă
care să amplifice , să amelioreze resursele şi să ieftinească creditele.

Piaţa monetară este o componentă importantă a pieţei creditului alături de piaţa financiară care
este o piaţă a capitalurilor pe termen lung şi piaţa valutară. Cele trei pieţe se individualizează prin
instituţiile funcţionale şi prin modul de derulare a tranzacţiilor. Graniţele dintre cele trei componente ale
pieţei creditului nu pot fi trasate riguros, deoarece legăturile dintre acestea sunt foarte strânse, iar unele
evenimente sau tendinţe de pe una dintre pieţe pot influenţa tendinţele celorlalte pieţe. Piaţa monetară
este o piaţă a capitalurilor pe termen scurt şi foarte scurt pentru toate organismele de credit bancare. Ea
este o piaţă delocalizată, tranzacţiile încheindu-se prin telefon, fax sau telex. Piaţa monetară este o piaţă
a monedei centrale (numerarul, biletele de bancă şi disponibilităţile deţinute de bănci la banca centrală),
deoarece operaţiunile de împrumut se derulează între băncile creatoare de monedă, precum şi între
acestea şi banca de emisiune şi se realizează numai în moneda bănci centrale.Piaţa monetară reprezintă
un mecanism important în sistemul monetar şi financiar al unei ţări, atât ca urmare a faptului că ea
joacă un rol deosebit în redistribuirea resurselor de creditare din economie, cât şi datorită faptului că
acesta reprezintă locul în care intervine banca de emisiune în scopul controlării volumului de lichidităţi
al pieţei sau al influenţării nivelului ratei dobânzii care se formează zilnic pe aceasta.
Piaţa monetară se identifica până acum câteva decenii cu piaţa interbancară, o piaţă a specialiştilor
restrânsă doar la nivelul operaţiunilor de împrumut realizate între banca de emisiune şi băncile
comerciale agreate la refinanţare de către acesta sau între acestea din urmă. Acest tip de piaţă se

5
caracteriza în principal prin operaţiuni frecvente şi automate de refinanţare a băncilor comerciale de
către banca de emisiune pe calea rescontării efectelor de comerţ.Dezavantajele principale ale
funcţionării pieţei interbancare erau numeroase: compartimentarea pieţei capitalurilor, automatismul
refinanţării băncilor comerciale de către banca de emisiune, existenţa unui monopol excesiv al băncilor
comerciale în sfera creditului, eficienţa redusă a politicii monetare a băncii centrale.Aceste dezavantaje
au fost depăşite o dată cu trecerea la piaţa monetară deschisă („open market”).
Lărgirea pieţei monetare o dată cu accesul agenţilor nebancari şi al marilor întreprinderi a făcut ca
piaţa monetară să devină implicit o piaţă a monedei bancare. În noile condiţii refinanţarea băncilor
comerciale nu se mai face automat de către banca de emisiune, aceasta putând interveni pe piaţă în mod
discret în vederea controlării lichidităţilor pieţei şi a influenţări nivelului ratei dobânzii.Pe lângă funcţia
de finanţare a băncilor comerciale, piaţa monetară mai îndeplineşte şi funcţia de compensare a
deficitului cu excedentul de lichidităţi al acestora.Pe piaţa monetară băncile comerciale îşi acordă
împrumuturi sau îşi rambursează credite acordate anterior. De asemenea, pe această piaţă au loc zilnic
decontări interbancare care se realizează numai în moneda băncii centrale. Aceste decontări sunt
determinate de fluxurile de lichidităţi din conturile clienţilor băncilor, adică încasările şi plăţile zilnice
efectuate în şi din conturile clienţilor unei bănci, de la şi către clienţi care au conturi deschise la alte
bănci. În fiecare zi au loc astfel de fluxuri monetare între agenţii nefinanciari care au conturi deschise la
bănci diferite, fluxuri care conduc la modificarea raporturilor dintre bănci, care devin în urma acestor
operaţiuni fie debitoare, fie creditoare faţă de celelalte bănci. La sfârşitul zilei, fiecare bancă devine în
consecinţă, per sold, debitoare sau creditoare faţă de celelalte bănci. Pe piaţa monetară are loc zilnic
stingerea acestor datorii într-un cadru organizat.
Actorii pieţei monetare sunt băncile comerciale, casele de economii, societăţile financiare, casele de
titluri, trezoreria statului, banca de emisiune etc. Instituţiile care mobilizează economiile băneşti de la
agenţii economici şi populaţie, denumite generic investitori instituţionali, sunt structural creditoare. Ele
deţin un excedent de lichidităţi şi apar pe această piaţă în postura de ofertanţi de capitaluri pe termen
scurt. Solicitatorii de capitaluri sunt instituţiile structural debitoare care îşi plasează de regulă resursele
pe termene mai lungi şi au nevoie de lichidităţi (băncile şi instituţiile de credit, societăţile de leasing)
etc.Principalii actori ai pieţei sunt totuşi băncile comerciale care apar pe această piaţă fie în postura de
împrumutători, fie în cea de împrumutaţi. Pe piaţa monetară deschisă un actor esenţial este şi banca de
emisiune, care are un rol regulator deosebit de important. Funcţionarea eficientă a pieţei monetare
presupune şi prezenţa intermediarilor (curtieri sau case de rescont), care asigură fluidizarea tranzacţiilor
realizate pe această piaţă şi furnizează informaţii numeroase privitoare la evoluţia sa zilnică. Aceşti
intermediari sunt fie reprezentaţi ai marilor bănci care lucrează în contul acestora (curtierii), fie

6
societăţi financiare care operează pe cont propriu (casele de rescont) şi care obţin venituri din diferenţa
de dobândă aferentă creditelor acordate sau primite şi din operaţiunile de arbitraj asupra titlurilor pieţei.

1.2 Rolul si echilibrul pietei monetare


Pe piaţa monetară naţională se efectuează tranzacţii monetare în moneda naţională între rezidenţii
aceleiaşi ţări. Piaţa monetară este piaţa pe care băncile se împrumută între ele bănci şi surplusului de
plăţi pe care le au alte bănci. De la această regulă fac excepţie unele instituţii, precum ar fi C.E.C-ul sau
băncile ipotecare care sunt de regulă debitoare. Prin urmare piaţa monetară îndeplineşte funcţia de
compensare a deficitului cu excedentul de lichiditate pe două căi:
 creditul acordat între bănci
 prin cumpărare de la diferite bănci a unor hârtii de valoare specifice pieţei monetare
Conceptul de echilibru monetar a fost inventat de Şcoala Suedeză şi dezvoltat de Şcoala
Olandeză. Punctul de pornire l-au constituit lucrările lui Wicksell. Hayek s-a ocupat de această
problemă în Prices and Production, 1931. Conceptul a ,fost dezvoltat de J. G. Koopmans – Zum
Problem des neutralen Geldes din lucrarea lui Hayek Beitrage zur Geldlehere, 1933 şi de discipolii săi.
Cel care a dat expresie celebră echilibrului monetar a fost Gunnar Mydral în Monetary Equilibrium,
Londra 1939. Starea de echilibru într-o economie îşi are determinanţi în condiţiile economice monetare
financiare, valutare şi sociale specifice fiecărei economii şi fazelor de evoluţie a acesteia.Într-un mod
general, echilibrul economic reprezintă o constelaţie de variabile interdependente care se determină
astfel un ape celălalt încât nu există nici o tendinţă de modificare solicitară a acestora.Conceptului de
echilibru economic i-a fost ataşată în ultimele decenii ideea dezechilibrului economic permanent, idee
conform căreia economia se află în permanenţă într-o stare de dezechilibru, ceea ce se observă în
realitate fiind doar o tendinţă spre starea de echilibru, care, ideală fiind, nu se atinge niciodată,
capacitatea autoreglatoare perfectă a economiei într-o stare de echilibru fiind iluzorie. Această
capacitate autoreglatoare nu poate exista atât datorită insuficienţei procesului de realizare a echilibrului.
Echilibrul financiar ia în considerare numai variabilele şi relaţiile de natură financiară, specificitatea
acestuia constând în faptul că el se realizează atunci când există simetrie în comportamentul subiecţilor
economici participanţi la acelaşi gen de tranzacţii; în cazul a doi subiecţi, de exemplu, fiecăruia îi va
corespunde acelaşi volum de tranzacţii însă de sens opus. Sintetic spus, echilibrul financiar există atunci
când cererea şi oferta de instrumente financiare, manifestate pe o anumită piaţă a acestora, sunt
egale.Echilibrul monetar, cuprinzând un ansamblu de relaţii şi variabile cu caracter monetar, poate fi
definit ca fiind starea de identitate între masa bănească realmente exis La un anumit nivel al ratei
dobanzii – celelalte conditii fiind date -, evolutiile cererii si ale ofertei de moneda converg spre

7
realizarea echilibrului pe piata monetara. Piata monetara se afla in stare de echilibru, cand, la un anumit
nivel al ratei dobanzii (d’e), cantitatea de moneda oferita (Mo) este egala cu cea ceruta(Mc, astfel fiind
egale cu Mm/e).Asa cum se poate observa in figura alaturata:
d Mo
%

d`e E

Mc

Mm/e Mm

In aceste situatii o crestere a cererii de moneda pe piata are ca efect sporirea atat a cantitatii de
moneda pe piata cat si a ratei dobanzii.Scaderea cererii are ca efect atat scaderea cantitatii de moneda,
cat si a ratei dobanzii.Cresterea ofertei de moneda pe piata monetara va duce la scaderea ratei dobanzii
si la cresterea masei monetare tranzactionate pe piata.Surplusul de moneda putand fi absorbit doar in
cazul unei rate a dobanzii scazute.Scaderea ofertei de moneda conduce la o sporire a ratei dobanzii si la
diminuarea cantitatii de moneda tranzactionata.Pentru o caracterizare concreta a pietei monetare mai
sunt necesare inca cateva precizari.Cererea de moneda este o cerere de incasari reale; agentii economici
se intereseaza de puterea de cumparare a incasarilor lor, si nu de suma nominala a acestora.Agentii
economici pastreaza moneda pentru a o utiliza in efectuarea tranzactiilor si pentru a se proteja
impotriva riscului.Existenta unor costuri de transformare (in bani lichizi) este unul din motivele care
explica detinerea de moneda.Costul de oportunitate suportat de un agent economic ce detine moneda
este egal cu dobanda pe care el ar fi putut sa o obtina plasand acesti bani.Pentru un nivel dat al ratei
anticipate a dobanzii, cererea de moneda pentru speculatie este o functie descrescatoare de rata dobanzii
in piata.

Asigurarea echilibrului monetar presupune realizarea următoarelor condiţii:

 raportul în care se află cele două sfere ale circulaţiei monetare: sfera numerarului şi sfera
monedei scripturale (a plăţilor prin virament);
 proporţia în care se distribuie capitalul agenţilor economici în propriu şi împrumutat
(străin);

8
 emisiunea monetară realizată de către Banca centrală, ţinând seama de cerinţele
proceselor economice şi de corespondenţa care trebuie să existe între circuitul valorilor
reale şi cel al valorilor monetare, poate contribui la echilibrul monetar;
 modul cum se formează şi se repartizează veniturile şi cheltuielile prin intermediul
bugetului de stat, al bugetelor locale, precum şi al celorlalte bugete;
 corelaţiile care se asigură între bugetul de stat şi celelalte ansambluri valorice din
economie constituie o condiţie primordială a realizării echilibrului monetar;
 realizarea echilibrului monetar este condiţionată şi de asigurarea celorlalte forme de
echilibru (financiar, bugetar, valutar etc.), de interacţiunea dintre ele şi de influenţele pe
care le exercită în mod reciproc asupra corelaţiilor macroeconomice.
Un element fundamental al asigurării echilibrului monetar dinamic îl constituie politica monetară,
instrumentele şi obiectivele acesteia, impactul politicii monetare asupra proceselor monetare vizând în
mod nemijlocit realizarea unui anumit echilibru monetar, ajustarea şi corectarea dezechilibrelor apărute,
integrarea echilibrului monetar în echilibrul economic de ansamblu.

9
Capitolul II. PIATA MONETARA DIN REPUBLICA MOLDOVA
2.1.Trasaturi ale pietei monetare
Piaţa monetară – constă din ansamblul tranzacţiilor cu moneda din confruntarea specifică a
cererii şi ofertei în funcţie de preţul ei..In aceasta lucrare intilnim capitole care au menirea de a reda
intr-un mod concis cele mai importante probleme care se intilnesc pe piata monetara. In capitolul I
Locul pietei monetare in sistemul relatiilor economice-financiare se evidentiaza trasaturile de baza a
acesteia. In paragraful 1 vedem ce reprezinta piata monetara, care sunt pietile paralele si cu ce
instrumente ea opereaza. Observam cum are loc identificarea ofertantilor si solicitantilor , ce
reprezinta aciasta teorie si de cine a fost fondata. La fel observam cum are loc plasarea cereriii si
ofertei de fonduri si care sunt cele mai des intilnite riscuri.
In paragraful 3 Teoria preferintei lui Keynes vedem de ce depinde cererea si oferta din sfera
monetara si cum are loc stabilirea echilibrului dintre ele. Participantii pietii monetare este divizat in
trei paragrafe. Primul paragraf bancile, concept, aparitie si dezvoltare are ca sarcina de a evidentia
ce reprezinta o banca, cum a evoluat activitatea bancara, din ce este compus sistemul bancar si care
sunt principalele operatiuni efectuate de aceasta.In paragraful 2 Bancile comerciale si rolul lor in
sistemul bancar facem cunostintace reprezinta un sistem bancar, care e rolul bancilor comerciale in
cadrul acestui sistem si care sunt operatiunile de baza ale bancii comerciale. In paragraful 3
Intermediarii financiari sunt evidentiati principalii intermediari financiari (institutii depozitare si
nedepozitare) si care sunt functiile lor de baza.
Capitolul III intitulat Piata monetara a Republicii Moldova are in componenta sa doua
paragrafe:primul paragraf Sistemul bancar ca participant al pietii monetare descrie sistemul bancar
al R. Moldova , care a fost necesitatea aparitiei lui. Deasemenea voi enumera care sunt functiile
BNM in piata monetara. Care este impactul variabililor economice asupra cresterii economice a R.
Moldova.

2.2 Operaţiunile BNM pe piaţa monetară


Obiectivul primordial al Băncii Naţionale a Moldovei în aplicarea operaţiunilor sale de piaţă
deschisă este de a implementa o transmisiune eficientă a ratelor dobânzilor de reglementare
monetară a BNM, de a acorda suport instituţiilor financiare la managementul lichidităţii şi de a
contribui la stabilitatea sectorului bancar. În scopul atingerii scopurilor de politică monetară, Banca
Naţionala dispune de un set larg de instrumente:Operaţiunile de piaţă deschisă:

10
Vânzări de Certificate ale BNM (CBN), care constituie instrumente negociabile de datorie ale
BNM, tranzacţionate în scopul absorbţiei lichidităţii din piaţa monetară. CBN pot fi emise cu
scadenţa pâna la un an, la moment certificatele BNM se emit de regulă pe termen de 7 zile. În
condiţiile supralichidităţii sistemului bancar din ultimul timp, Certificatele BNM constituie
principalul instrument aplicat de către BNM în această perioadă.Repo de vânzare şi Repo de
cumpărare a valorilor mobiliare de stat – reprezintă operaţiuni de vânzare a valorilor mobiliare de
stat cu răscumpărarea ulterioară a aceloraşi valori mobiliare la o dată anumită sau la vedere şi la un
preţ anumit, stabilit la data vânzării. BNM poate fi atât vânzătorul (repo de vânzare) cât şi
cumpărătorul (Repo de cumpărare) VMS, în dependenţă de situaţia impusă de piaţa monetară.
Depozite acceptate de BNM de la bănci prin licitaţii sau negocieri directe se utilizează pentru
absorbţia excesului structural de lichiditate.Vânzări şi cumpărări de valori mobiliare de stat – aceste
instrumente se aplică rar.

2.3 Politica monetara si valutara


Politica monetara.Banca Naţională a Moldovei stabileşte şi implementează politica monetară şi
valutară în stat.După aprobarea Legii nr. 191-XVI din 30.06.2006 cu privire la modificarea Legii nr.
548-XIII din 21.07.1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei obiectivul fundamental este
asigurarea si menţinerea stabilităţii preţurilor.Totodată, fără prejudicierea obiectivului său
fundamental, Banca Naţională promovează şi menţine un sistem financiar bazat pe principiile pieţei
şi sprijină politica economică generală a statului.Pentru realizarea obiectivului fundamental Banca
Naţională a Moldovei utilizează tot spectrul de instrumente indirecte a politicii monetare şi valutare
disponibile, inclusiv: vânzarea-cumpărarea HVS şi acordurile REPO – revers; facilităţile de
lombard, rezervele obligatorii; ratele de bază ale BNM, emiterea Certificatelor Băncii Naţionale,
acceptarea depozitelor de la bănci şi altele.
Politica valutară.Banca Naţională a Moldovei menţine regimul cursului de schimb valutar
flotant şi stabileşte cursul oficial al leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA în baza cursurilor
valutare preponderente pe piaţa valutară internă.În acest context, Banca Naţională a Moldovei îşi
rezervă dreptul de a efectua intervenţii valutare în scopul de a atenua fluctuaţiile excesive ale
cursului oficial şi completarea rezervelor valutare internaţionale. În calitate de instrumente ale
politicii valutare utilizează intervenţii directe pe piaţa valutară internă, inclusiv tranzacţii forward,
precum şi operaţiuni reversibile valutare de tip swap.În cadrul implementării Politicii valutare
Banca Naţională a Moldovei tinde spre menţinerea rezervelor valutare internaţionale la un nivel
acceptabil pentru acoperirea a circa trei luni de import şi promovează o politica valutară prudentă,
consecventă cu obiectivul fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor, de

11
asemenea efectuează plasarea rezervelor internaţionale ale statului în instrumente investiţionale care
corespund criteriilor de siguranţă şi lichiditate.
Politica monetara si valutara in anii 2001-2009 :
 2001.Politica monetară, valutară şi direcţiile principale de activitate pentru îndeplinirea
atribuţiilor de bază ale Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2001 sînt elaborate în baza
legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei.Cadrul macroeconomic îl reprezintă
Pronosticul dezvoltării social-economice a Republicii Moldova pe anii 2001-2003, precum
şi acordurile de politici economice şi financiare între Guvernul Republicii Moldova, Banca
Naţională a Moldovei şi organismele financiare internaţionale.
 2002.Politica monetară, valutară şi direcţiile principale de activitate pentru îndeplinirea
atribuţiilor de bază ale Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2002 sunt elaborate în baza
Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Cadrul macroeconomic îl reprezintă
Pronosticul dezvoltării social-economice a Republicii Moldova pentru anii 2002-2004,
precum şi acordurile de politici economice şi financiare între Guvernul Republicii Moldova,
Banca Naţională a Moldovei şi organismele financiare internaţionale.
 2003.Politica monetară, valutară şi direcţiile principale de activitate pentru îndeplinirea
atribuţiilor de bază ale Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2003 sunt elaborate în
temeiul Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Cadrul macroeconomic îl reprezintă
Prognoza evoluţiei economiei Republicii Moldova pe anii 2003-2005, precum şi acordurile
de politici economice şi financiare între Guvernul Republicii Moldova, Banca Naţională a
Moldovei şi organismele financiare internaţionale.
 2004.Politica monetară, valutară şi direcţiile principale de activitate pentru îndeplinirea
atribuţiilor de bază aleBăncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2004 sunt elaborate în
temeiul Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Cadrul macroeconomic îl reprezintă
cadrul de cheltuieli pe termen mediu pe anii 2004-2006.
 2005.Politica monetară şi valutară promovată de către BNM are un caracter de ţintire
monetară,ceea ce presupune stabilirea ţintelor cantitative ale ofertei de bani în economie.
Strategia acesteipolitici a BNM este fundamentată pe utilizarea bazei monetare ca obiectiv
operaţional şiutilizarea masei monetare ca obiectiv intermediar.În anul 2005 Banca
Naţională a Moldovei va implementa în continuare o politică monetară şi valutară adecvată,
orientată spre atingerea obiectivului său principal – realizarea şi menţinereastabilităţii
monedei naţionale prin crearea condiţiilor pe pieţele monetară, de credit şi valutară,bazate
pe principiile funcţionării economiei de piaţă.

12
 2006. Politica monetară şi valutară promovată de BNM presupune stabilirea unor ţinte
cantitative ale ofertei de bani în economie. Strategia acestei politici a BNM este
fundamentată pe utilizarea bazei monetare ca obiectiv operaţional şi utilizarea masei
monetare ca obiectivintermediar.În anul 2006 Banca Naţională a Moldovei va promova în
continuare o politică monetarăşi valutară adecvată situaţiei economice, orientată spre
atingerea obiectivului său principal –realizarea şi menţinerea stabilităţii monedei naţionale
prin crearea condiţiilor pe pieţelemonetară, de credit şi valutară, bazate pe principiile
funcţionării economiei de piaţă.
 2007.În temeiul Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei şi Strategiei Guvernului
Republicii Moldova şi Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la dezvoltarea sectorului
financiar al Republicii Moldova în perioada 2005-2010, Banca Naţională a Moldovei prin
conlucrare cu Guvernul Republicii Moldova stabileşte şi promovează politica monetară şi
valutară ca parte componentă a politicii economice unice a statului.În anul 2007 Banca
Naţională a Moldovei va promova în continuare politica monetară şi valutară, orientată spre
atingerea obiectivului său fundamental – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
 2008.În conformitate cu Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei obiectivul
fundamental al Băncii Naţionale a Moldovei este asigurarea şi menţinerea stabilităţii
preţurilor. Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, Banca Naţională promovează şi
menţine un sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijină politica economică generală
a statului. Totodată Banca Naţională a Moldovei prin conlucrare cu Guvernul Republicii
Moldova stabileşte şi promovează politica monetară şi valutară ca parte componentă a
politicii economice unice a statului. În anul 2008 politica monetară şi valutară a Băncii
Naţionale a Moldovei va fi orientată spre atingerea obiectivului său fundamental – scopul
final fiind crearea temeliei pentru atingerea stabilităţii macroeconomice.
 2009.Politica monetară şi valutară pentru anul 2009 este elaborată în conformitate cu
Legea„Cu privire la Banca Naţională a Moldovei” nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 şi are drept
scop revizuirea şi evaluarea politicii monetare şi valutare pe parcursul anului 2008, precum
şi stabilirea obiectivelor principale ale politicii monetare şi valutare pentru anul
2009.Reieşind din obiectivul fundamental „asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor”,
în anul 2009 politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei va fi orientată spre
menţinerea indicatorului inflaţiei la nivelul de 9.0 la sută către finele anului, cu o deviere
posibilă de +/- 1.0 punct procentual.

13
CONCLUZII

În acest referat am făcut cunoştinţe cu Piata Monetara a Republicii Moldova , am facut o


legatura cu Politica monetara care are un rol important in organizarea pietei monetare.Astfel, am
ajuns la urmatoarele concluzii:
 Piaţa monetară este o componentă esenţială a pieţei capitalurilor şi are un rol deosebit de
important în derularea normală a fluxurilor de plăţi la nivelul economiei.
 Participanţii acestei pieţi sunt băncile , casele de economii , societăţile financiare , bancile de
emisiune , trezoreria statului , casele de titluri , etc.
 Sensul principal al lărgirii participanţilor la piaţa monetară prin asigurarea accesului
intreprinderilor , trezoreriei statului şi al instituţiilor financiare este promovarea concurenţei ,
activizarea participanţilor pentru găsirea de noi “produse financiare” , noi forme şi titluri de
creanţă care să amplifice , să amelioreze resursele şi să ieftinească creditele.

 Piaţa monetară este piaţa pe care băncile se împrumută între ele bănci şi surplusului de plăţi
pe care le au alte bănci. De la această regulă fac excepţie unele instituţii, precum ar fi C.E.C-
ul sau băncile ipotecare care sunt de regulă debitoare. Prin urmare piaţa monetară
îndeplineşte funcţia de compensare a deficitului cu excedentul de lichiditate.
 Un element fundamental al asigurării echilibrului monetar dinamic îl constituie politica
monetară, instrumentele şi obiectivele acesteia, impactul politicii monetare asupra proceselor
monetare vizând în mod nemijlocit realizarea unui anumit echilibru monetar, ajustarea şi
corectarea dezechilibrelor apărute, integrarea echilibrului monetar în echilibrul economic de
ansamblu.
 .Banca Naţională a Moldovei stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în stat,
care are un rol important asupra pietei monetare..După aprobarea Legii nr. 191-XVI din
30.06.2006 cu privire la modificarea Legii nr. 548-XIII din 21.07.1995 cu privire la Banca
Naţională a Moldovei obiectivul fundamental este asigurarea si menţinerea stabilităţii
preţurilor.

14
BIBLIOGRAFIE

Acte normative naţionale


1. Legislaţia Băncii Naţionale a Moldovei// www.bnm.md.

Lucrări Ştiinţifice
2. Kiriţescu,C. Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui.- Bucureşti: Editura Enciclopedică,1997.-
p.406

Surse statistice şi de date


3. Despre Banca Naţională a Moldovei// www.bnm.md.
4. Biroul Naţional de statistică// Comunicate de presă// www.statistica.md.

15