ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA FINANŢE
CATEDRA BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ

Oleg STRATULAT Ana CÎRLAN

INDICAȚII METODICE
PRIVIND ELABORAREA STUDIULUI ANALITIC
LA UNITATEA DE CURS
MONEDĂ ŞI CREDIT

DEP al ASEM
Chişinău 2016

1
CZU 336.74/.77(075.8)

Indicațiile metodice privind elaborarea studiului

analitic la unitatea de curs Monedă și credit au fost
examinate și aprobate pentru editare la ședința Catedrei
Bănci și activitate bancară (proces – verbal nr.6 din 22
decembrie 2015) și la ședința Comisiei metodico –
științifice a Facultății Finanțe (proces – verbal nr.3 din 18
ianuarie 2016).

Recenzent: conf.univ., dr. CIOBU Stela, ASEM.

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAȚIONALE A CĂRȚII

STRATULAT, Oleg, CÎRLAN, Ana.

Indicațiile metodice privind elaborarea studiului analitic la
unitatea de curs Monedă și credit. – Chișinău: ASEM, 2016, 50p.

ISBN

Autori:
© Oleg STRATULAT, doctor în economie, prof.univ.
© Ana CÎRLAN, doctor în economie, conf.univ.

ISBN

© Departamentul Editorial – Poligrafic al ASEM

2
 CUPRINS
Notă introductivă…………………….…………..3
1. GENERALITĂŢI PRIVIND STUDIUL
ANALITIC.……………………………………...…5
2. SCOPUL ŞI SARCINILE ……………….……....6
3. CERINŢE GENERALE…………………….…….7
4. METODE DE INVESTIGARE……………….….8
5. SUPORTUL METODOLOGIC ȘI BAZA
INFORMAŢIONALĂ…………………….……….9
6. STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL
STUDIULUI ANALITIC ……….………………..9
7. PROCESUL DE ELABORARE A
STUDIULUI ANALITIC………………………...12
8. PERFECTAREA STUDIULUI ANALITIC.........14
8.1. Expunerea materialului……………………...14
8.2. Perfectarea foii de titlu și cuprinsului……..15
8.3. Volumul studiului analitic…………………..16
8.4. Perfectarea textului………………………...16
8.5. Numerotări intertextuale…………………..17
8.6. Numerotarea și perfectarea titlurilor
capitolelor și subcapitolelor………......….....18
8.7. Elementele ilustrative……………………....19
8.8. Anexele la studiul analitic……………….…26
8.9. Perfectarea informațiilor bibliografice…....27
9. FINALITĂȚILE ELABORĂRII
STUDIULUI ANALITIC………………………..34
10. SUSŢINEREA STUDIULUI ANALITIC..….....34
11. EVALUAREA STUDIULUI ANALITIC ……...35
Încheiere…………………………………….…..36
Bibliografie………………….………….………37
Anexe……………………………………………39

3
 NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Unitatea de curs Monedă și credit constituie

temelia instruirii bancare. Din acest considerent, ea este
inclusă în planurile de învățământ pentru specialitățile de
profil financiar și contabil. Prin conținutul său, unitatea
de curs urmărește formarea profesională a studenților atât
sub aspect teoretic, cât și practic.
Însușirea cunoștințelor se asigură printr-un
ansamblu de mijloace, care include prelegeri teoretice,
studiu monografic, documentare permanentă privind
evoluțiile curente ale monedei și creditului, învățarea
conceptelor, clasificărilor, formulelor etc.
Formarea abilităților practice de aplicare a
cunoștințelor are loc prin diverse activități. Astfel, în
cadrul seminarelor studenții formulează răspunsuri la
întrebările de tip deschis, participă la dezbateri și jocuri
economice, elaborează și prezintă referate. La rândul său,
în cadrul lucrărilor practice rezolvă exerciții și probleme,
soluționează teste-grilă (întrebările de tip închis) etc.
Competențele de integrare a cunoștințelor și
abilităților practice se formează în procesul diferitor
activități ce impun deliberări (jocurilor economice situații
de caz etc.) și analiză (studii analitice, teze de an etc.).
Indicațiile metodice constituie un sprijin explicativ și
ilustrator în procesul de elaborare a studiului analitic la
unitatea de curs Monedă și credit. Ele includ
compartimentele care, exhaustiv, îndrumă studentul la
toate etapele elaborării lucrării: selectarea sarcinii,
efectuarea investigației, expunerea materialului,

4
perfectarea textului, inserarea bibliografiei, susținerea
lucrării etc.
Studiul este o formă de lucru individual al
studentului, efectuat sub monitorizarea cadrului didactic,
dar și o posibilitate de evaluare a rezultatelor acestei
activități, cu reflectare în aprecierea finală a
competențelor.
Găsim de cuviință să menționăm că Indicațiile
metodice privind elaborarea studiului analitic,
concomitent cu sarcinile specifice, sunt orientate și la
pregătirea studentului pentru îndeplinirea lucrărilor scrise
complexe - teză de an și teză de licență.
Autorii

5
 1. GENERALITĂŢI
PRIVIND STUDIUL ANALITIC

Elaborarea studiul analitic este o activitate de

învățare complexă prin care se consolidează
competențele de cunoaștere și de aplicare și se dezvoltă
competențele de integrare a cunoștințelor și abilităților în
procesul de analiză și evaluare a rezultatelor reale ale
unei activități din domeniul monedei și creditului.
Studiul analitic reprezintă o lucrare de analiză a
unor situații reale, rezultate în urma unei activități,
cu finalități de diagnostică și prognozare.
Acest gen de lucrare implică o prezentare completă
a situației cercetate, inclusiv a informațiilor inițiale,
metodelor de rezolvare, evaluarea situației și prognozele
evoluțiilor imediate.
Din optica în care ne-am propus să utilizăm acest
gen de activitate didactică, în procesul de predare-
învățare, a unității de curs Monedă și credit, determinată
de specificul conținutului și particularitățile materialului
studiat, lucrarea va ținti situațiile autentice, real
constituite în sectorul monetar și pe piața creditelor din
Republica Moldova.
În anexa 1 este prezentată tematica orientativă a
studiilor analitice.
Studiul analitic, în esență, redă rezultatul lucrului
individual al studentului.
În procesul elaborării lucrării, studenții își extind
cunoștințele teoretice prin lecturarea literaturii de
specialitate, însușesc procedeele de lucru cu sursele
informaționale, efectuează calcule financiare, analizează
informațiile economice, trag concluziile și fac

6
pronosticurile respective, învață logic să expună propriile
sugestii.
Totodată, studentul va manifesta abilitățile obținute
la alte unități de curs din planul de învățământ:
informatica, matematica, statistica, macroeconomia etc.
Îndeplinirea lucrării urmărește testarea gradului de
operaționalitate a cunoștințelor însușite și a capacităților
formate în situații economico-financiare reale.
Calitatea studiului analitic și rezultatele susținerii
acestuia indică gradul de însușire a materialului teoretic
și nivelul posedării procedeelor practice de efectuare a
calculelor, analizei informației, dar și capacitatea
generală de orientare în problematica monedei și
creditului.

2. SCOPUL ŞI SARCINILE

Elaborarea studiului analitic este subordonată

anumitor sarcini de formare, printre care evidențiem:
- extinderea cunoștințelor teoretice;
- formarea aptitudinilor practice de expunere sugestivă
a esenței problemei;
- consolidarea deprinderilor de efectuare a calculelor
economico-financiare;
- însușirea metodelor de cercetare economico-
financiară;
- dezvoltarea predilecțiilor de analiză a informației
economico-financiare;
- modelarea capacității de elaborare a deciziei
financiare;
- argumentarea soluției propuse;

7
- formarea deprinderilor de perfectare a lucrărilor de
cercetare scrise etc.
Scopul lucrării rezidă, pe de o parte, în formarea
oportunităților de manifestare multilaterală a
cunoștințelor obținute în cadrul prelegerilor și lucrărilor
practice prin realizarea unor subiecte teoretice și
efectuarea unor calcule financiare și, pe de altă parte, în
posibilitatea aprecierii complexe a cunoștințelor obținute
și a abilităților de aplicare practică a acestora.

3. CERINŢE GENERALE

Studiul analitic trebuie să satisfacă următoarele

cerințe generale:
- să posede un înalt nivel teoretic, care se sprijină pe
cunoașterea profundă a teoriilor economice clasice și
moderne, relevat prin expunerea opiniilor autorului
asupra problemelor conceptuale;
- să se utilizeze metode și instrumente de
cercetare economică veritabile - modele matematice,
procedee statistice, analiză și prognozare economico-
financiară etc.;
- să oglindească capacitatea studentului de a
formula clar ideile, expune logic materialul,
argumenta clar concluziile și formula explicit
previziunile;
- să fie perfectată în corespundere cu cerinţele
actuale expuse în STAS-uri, regulamente,
instrucţiuni, cerinţe şi alte acte normative în vigoare;
- să fie îndeplinită la calculatorul personal etc.

8
 4. METODE DE INVESTIGARE

Studiul analitic se va fundamenta pe observarea

directă și indirectă a evoluțiilor monetare reale, redate
prin intermediul informației valorice, analizate și
simulate cu ajutorul instrumentarului științific.
În procesul de cercetare, va fi utilizată o largă
diversitate de metode de cercetare: analiza sistemică
(analiza în ansamblu a elementelor și evenimentelor),
abordările funcționale (analiza funcțiilor exercitate și
efectelor produse), analiza retrospectivă (abordare
istorică), analiza diacronică (analiza schimbării structurii
obiectului în timp) etc.
Informațiile valorice se vor analiza și simula cu
ajutorul metodelor statistice (metoda index, grupare etc.)
și modelelor economico-matematice, rezultatele fiind
reflectate tabelar și grafic.
În vederea evaluării situației, se va utiliza metoda
comparației.
În contextul concluziilor și pronosticurilor, se va
apela la metodele de gândire logică. Dinte acestea
evidențiem inducția, care este o formă a gândirii logice,
cu ajutorul căreia se face trecerea de la premise
particulare la concluzii generale, și deducția –
raționament care pornește de la teze generale și ajunge la
concluzii particulare.
Menționăm că instrumentarul modern de cercetare
economico-financiară este suficient de diversificat și
oferă posibilități vaste de cunoaștere. Așa dar, se poate
folosi orice procedeu adecvat problematicii cercetate.

9
 5. SUPORTUL METODOLOGIC ȘI
BAZA INFORMAŢIONALĂ
Suportul metodologic în elaborarea studiului
analitic îl constituie legislația ce reglementează domeniul
monedei și creditului, actele normative ale autorităților
din domeniu, recomandările instituțiilor internaționale de
specialitate, lucrările științifice ale cercetătorilor clasici și
contemporani din țară și de peste hotare.
Baza informațională a studiului analitic se
constituie din Anuarele statistice, Buletinele trimestriale,
Rapoartele anuale ale Biroului Național de Statistică al
Republicii Moldova, Băncii Naționale a Moldovei,
Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Ministerului
Finanțelor, băncilor, instituțiilor financiare nebancare etc.
Drept surse de bază ale informației inițiale, care,
ulterior, va fi analizată și simulată în studiul analitic,
servesc paginile - web a Biroului Național de Statistică al
Republicii Moldova - www.statistica.md și a Băncii
Naționale a Moldovei - www.bnm.md, Comisiei
Naționale a Pieței Financiare - www.cnpf.md etc.

6. STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL
STUDIULUI ANALITIC
Structura studiului analitic reflectă conținutul
analizei și este determinată de sarcinile și obiectivele
acesteia. În așa mod, structura studiului constituie un
aspect important, deoarece reiese din logica investigației
și contribuie nemijlocit la redarea elocventă a
conținutului ei.

10
 Studiul analitic va cuprinde introducerea, două
capitole (conținutul de bază), încheierea, bibliografia și
anexele.
Prefața, în orice lucrare, are menirea de a introduce
în temă și de a prezenta preliminar conținutul acesteia.
Introducerea la studiul analitic în mod obligatoriu,
reflectă următoarele aspecte în succesiune.
Actualitatea temei, care exprimă
contemporaneitatea și importanța curentă a problemelor
studiate, valoarea prezentă a subiectului de investigație.
Scopul cercetării, care oglindește obiectivele
generale ale investigației efectuate, sensul studiului, țelul
urmărit.
Sarcinile studiului analitic, care denotă obiectivele
intermediare ale studiului, analizelor, calculelor,
imperativul soluționării problemelor teoretice și
metodologice, obligația formulării concluziilor.
Obiectul1 investigat, care redă materia cercetată în
diverse manifestări - sferă, ramură, instituție, unitate
economică, sector de activitate, fenomen, temă, proces,
formă, stare, aspect, caz, eveniment, acțiune, faptă etc.
Subiectul cercetării, care redă însușirile,
competențele, componentele, particularitățile, laturile,
stările, condițiile, situațiile, manifestările, evoluțiile,
acțiunile, urmările etc. a materiei studiate (obiectului
investigat).
1
Atragem atenție asupra faptului, că noțiunile obiect și subiect în
cercetarea științifică au un conținut aparte. Obiectul investigației este
primar (noțiune mai largă), iar subiectul investigației este secundar
și exprimă o anumită însușire a obiectului investigației. Spre
exemplu, obiect de cercetare în cadrul temei Dinamica masei
monetare este masa monetară, iar subiect – dinamica (însușirea de
modificare în timp) a masei monetare.

11
 Metodologia cercetării, care oglindește întregul
arsenal al metodelor și procedeelor de investigație
științifică propriu domeniului social-umanist în general,
și tărâmului economic, în particular: studiul monografic,
procedeele statistice, modelele economico-matematice,
calculele automatizate etc.
Suportul metodologic, care redă sistemul de
principii, reguli, norme, precepte, criterii etc., pe care se
întemeiază filosofia cercetării.
Baza informațională, care prezintă, la modul
general, actele legislative, normele metodologice, sursele
științifice, de date statistice, informații financiare etc.
Structura studiului analitic, care îndrumă sugestiv
în conținutul lui pe compartimente: introducere,
conținutul de bază pe capitole, încheiere, numărul
referințelor bibliografice și numărul anexelor.
Conținutul de bază al studiului analitic se
constituie din două capitole - primul teoretic și al doilea
practic.
Primul capitol, de regulă, înglobează două
subcapitole. În primul subcapitol, se definește clar
subiectul și obiectul cercetat sub aspect conceptual,
funcțional și formal, conținutul și structura acestuia. De
asemenea, pot fi prezentate clasificări, caracteristici și
alte aspecte în contextul subiectului și obiectului cercetat.
În al doilea subcapitol, este necesar de expus indicatorii
de evaluare a stării și tendințelor în evoluția nivelului,
structurii, dinamicii și efectelor obiectului cercetat. Se
explică procedeele de calculare a indicatorilor și se
interpretează semnificația acestora. De asemenea, se
fundamentează criteriile de optim ale valorilor
indicatorilor respectivi.

12
 Capitolul doi înglobează două subcapitole. În
primul subcapitol, în baza datelor reale, culese din
anuarele și buletinele statistice, rapoartele și informațiile
financiare, se calculează, potrivit metodelor expuse în
primul capitol, indicatorii ce caracterizează obiectul
cercetat. Ulterior, aceștia se analizează și se simulează în
vederea stabilirii tendințelor în evoluție, se identifică
factorii care influențează evoluțiile. În subcapitolul doi,
se determină tendințele evoluției obiectului cercetat și se
sugerează scenariile posibile ale evoluției acestuia în
perioadă scurtă.
Încheierea redă succint rezultatele obținute în
procesul de investigare a subiectului și obiectului
cercetat.
În contextul referințelor bibliografice se indică
numărul acestora incluse în lista referințelor
bibliografice utilizate în elaborarea studiului.
În contextul anexelor se indică numărul acestora.

7. PROCESUL DE ELABORARE
A STUDIULUI ANALITIC
Activitățile ce țin de elaborarea studiului analitic se
încadrează într-un proces unic, constituit dintr-o suită de etape
succesive. Principalele activități desfășurate în procesul de
elaborare a studiului analitic sunt:
- informarea privind tema;
- stabilirea obiectivelor și întocmirea planului;
- selectarea și studierea literaturii la temă;
- elaborarea primului capitol;
- colectarea datelor statistice;
- prelucrarea datelor;

13
 - efectuarea calculelor;
- elaborarea capitolului doi;
- elaborarea Introducerii și Încheierii;
- perfectarea studiului analitic;
- susținerea studiului analitic.

Informarea privind tema are loc la începutul

semestrului în care se predă unitatea de curs Monedă și
credit. Cadrul didactic oferă grupei lista cu teme.
Fiecărui student îi revine tema, al cărei număr
corespunde numărului său din lista din registrul grupei.
Stabilirea obiectivelor și întocmirea planului se
realizează la orele practice sau de consultație cu
concursul cadrului didactic. Obiectivele studiului derivă
din tema concretă a fiecărui student. Totuși, pot fi
evidențiate câteva aspecte comune, cum ar fi: definirea
subiectului și obiectului cercetat, argumentarea
indicatorilor de analiză a acestora și analiza propriu-zisă,
evidențierea tendințelor și perspectivelor etc. Planul, în
esență, determină structura și conținutul lucrării. Acesta
se regăsește în cuprinsul studiului analitic.
Selectarea și studierea literaturii la temă, de
regulă, este orientată la găsirea publicațiilor științifice în
care se abordează esența obiectului cercetat și
metodologia analizei acestuia.
Materialul respectiv este utilizat la elaborarea
primului capitol, în care se prezintă o succintă polemică
cu referință la esența subiectului și obiectului cercetat,
însoțită de expunerea propriei poziții, și se argumentează
un sistem de indicatori de analiză a materiei cercetate.
După clarificarea conceptelor și determinarea
instrumentarului de analiză se vor colecta datele

14
statistice privind tema cercetării. Sursele de date
statistice sunt constituite de rapoartele instituțiilor de
resort, despre care s-a menționat mai sus.
După colectare, se va efectua prelucrarea datelor
prin sistematizare, periodizare, grupare, includere în
tabele etc. pentru a obține baza de date inițiale suficientă
și comodă pentru analiză. Datele adaptate la un tabel sau
în altă formă se vor include în una sau câteva anexe la
studiul analitic.
Efectuarea calculelor va avea la bază formulele
prezentate în capitolul unu și datele statistice din anexe.
În studiul analitic, se va prezenta calculul unui singur
indicator de același gen. Rezultatele calculelor celorlalți
indicatori de același gen vor fi prezentate într-un tabel
integrat în text.
Materialele ce țin de efectuarea calculelor și
rezultatele acestora vor sta la baza elaborării capitolului
doi. Rezultatele obținute vor fi comparate cu criteriile de
evaluare, utilizate la construcția diagramelor etc., în
vederea evidențierii deficiențelor existente și constatării
tendințelor în conturare. De asemenea, în baza
rezultatelor obținute și evaluării conjuncturii monetare și
economice existente, se va prognoza evoluția
parametrilor obiectului cercetat pentru o perioadă scurtă.
Având la dispoziție conținutul de bază al studiului,
se va purcede la elaborarea Introducerii și Încheierii.
Introducerea se va elabora în corespundere cu cerințele
expuse mai sus. În Încheiere, într-o formă concisă, se vor
trece în revistă rezultatele teoretice și practice ale
studiului analitic.
Perfectarea studiului analitic se va realiza în
corespundere cu cerințele expuse mai jos.

15
 Susținerea studiului analitic se va organiza în
corespundere cu modul descris în continuare.

8. PERFECTAREA STUDIULUI ANALITIC

8.1. Expunerea materialului
Materialul în studiul analitic, se expune la persoana
întâi, numărul plural, într-un limbaj strict profesional,
accesibil şi explicit. Se utilizează terminologia de
specialitate modernă.
Propozițiile se construiesc corect din punct de
vedere gramatic. Tuturor propozițiilor trebuie să le
revină un anumit rol în elucidarea temei.
Trebuie să fie evitată includerea materialului fără
raportare la temă, secundar, neimportant sau care redă
noțiuni didactice de manual. O deosebită atenție se
acordă evitării repetărilor, utilizării frecvente a unora și
acelorași cuvinte etc.
Textul trebuie să fie redactat fără greșeli
gramaticale.
Compartimentele studiului analitic-introducerea,
fiecare capitol, încheierea, bibliografia și fiecare anexă
încep din pagină nouă.
***
Important! Nu se admite plagiatul. Citatele,
cifrele, ideile altor autori trebuie obligatoriu să fie
însoțite de referințe bibliografice.

16
 8.2. Perfectarea foii de titlu și cuprinsului
Foaia de titlu se perfectează în conformitate cu
anexa 2, respectându-se strict mărimile literelor,
intervalelor dintre rânduri, zonele de amplasare etc.
Cuprinsul studiului analitic se perfectează în
corespundere cu anexa 3. El se plasează pe pagina a
doua, imediat după foaia de titlu.
Textul cuprinsului se scrie cu litere aldine (bold),
cu respectarea distanței dintre rândurile aceluiași titlu de
1,0 intervale și distanța dintre titluri mai mare de 1,0.
Nu se admite plasarea textului sub cifre.

8.3. Volumul studiului analitic

Studiul analitic, în ansamblu, trebuie să se
încadreze în 10 - 11 pagini.
Orientativ, pe compartimente, aceasta ar putea arăta
în felul următor: foaia de titlu – 1, cuprinsul – 1,
subcapitolul 1.1 – 2, subcapitolul 1.2 – 2, subcapitolul
2.1 – 2, subcapitolul 2.2 – 2, încheierea – 1, bibliografia
– 1.
Anexele nu se includ în acest volum, dar, totodată,
acestea nu trebuie să depășească o treime din totalul de
pagini ale lucrării, ceea ce constituie, în cazul studiului
analitic, 3-4 pagini.

8.4. Perfectarea textului

Studiul analitic se redă pe hârtie albă, format A4,
dimensiunea 21,0 x 29,7, pe o singură parte a foii.

17
 Paginile lucrării au câmp: în stânga – 30 mm, sus –
25 mm, în dreapta – 10 mm, jos – 25 mm.
Studiul analitic se redactează computerizat cu
utilizarea caracterelor Times New Roman, semnelor
diacritice corespunzătoare font – 12 pt, la 1,0 intervale.
Textul se nivelează după ambele câmpuri laterale.
Toate paginile studiului analitic, inclusiv cele care
conțin fotografii, figuri, anexe se numerotează în ordinea
obișnuită, începând cu foaia de titlu și terminând cu
ultima pagină fără a admite lipsa acestora sau repetarea
lor (gen 9a, 10.1 etc.).
Numărul se pune în partea de jos din dreapta a
paginii. Prima pagină se consideră foaia de titlu, pe care
nu se înscrie numărul.

8.5. Numerotări intertextuale

Pe parcursul expunerii textului, apare necesitatea
de a trece în revistă elemente, etape, componentele,
acțiuni etc. în succesiune. Acestea se scriu fie în rând,
separându-se prin virgulă sau punct și virgulă, fie în
coloană, despărțindu-se prin punct și virgulă.
Atenționăm că nu trebuie să se abuzeze de
enumerări. Acestea se admit numai în cazul în care este
strict necesară prezentarea elementelor într-o
consecutivitate strictă.
Enumerarea poate avea importanţă potrivit
cantităţii (de exemplu: Cota are trei valori: 1) 10%; 2)
15%; 3) 22%.), potrivit calităţii sau ponderii elementului
(de exemplu, Importanţa evenimentului este subliniată
de trei motive: a) participanţii; b) timpul; c) locul
desfăşurării.), potrivit ordinei de producere (de exemplu,
Procesul se desfășoară în trei faze, (1) identificare, (2)

18
analiză, (3) remediere.) etc. Numerotarea poate fi făcută
în diferire moduri, cu excepția cifrelor arabe separate cu
punct, deoarece acest procedeu a fost utilizat la
numerotarea capitolelor și subcapitolelor. Cu toate
acestea, rămân suficiente opțiuni: prin cifre arabe
separate cu paranteză sau în paranteze; litere mari și mici,
separate prin punct, paranteză sau în paranteze; cifre
romane separate prin punct. În text subiectele de aceiași
valoare și destinație trebuie să fie numerotate în același
stil.
În celelalte cazuri este suficientă o simplă înseriere
a acestora. Dacă elementele unei înserieri încep din rând
nou, în fața lor se pune cratimă, fără a se apela la alte
simboluri ( steluțe, pătrățele etc.) și, respectiv, punct și
virgulă la sfârșit, cu excepția celui din urmă, după care se
pune punct.

8.6. Numerotarea și perfectarea

titlurilor capitolelor și subcapitolelor
Studiul analitic se constituie din compartimente -
capitole și subcapitole. Fiecare compartiment al lucrării
se numerotează.
Capitolul reprezintă cea mai mare diviziune a
studiului.
Numerotarea capitolelor. Capitolele se scriu cu
cifre arabe și se numerotează cu numere simple în
succesiune de ordine. După număr se pune punct.
Perfectarea denumirii capitolelor. Titlurile
capitolelor se scriu cu litere aldine (bold) majuscule font
– 14pt, plasându-se la centrul paginii fără a se încheia cu
punct.

19
 Exemplu de expunere a titlului capitolului:

„… 1. DEFINIREA ȘI CALCULARE
AGREGATELOR MONETARE …”
În cazul în care denumirea capitolului nu încape
într-un rând, intervalul dintre rânduri va fi de 1,0.
Subcapitolul reprezintă diviziunea (unitară) a unui
capitol.
Numerotarea subcapitolelor se face cu cifre arabe,
numărul fiind compus din două elemente: numărul
capitolului din care face parte și numărul de ordine al
subcapitolului în cadrul capitolului respectiv, acestea
separându-se între ele și de denumire prin punct.
Perfectarea denumirilor subcapitolelor.
Denumirea subcapitolelor se scriu cu caractere mici, în
afară de prima literă, font – 14 pt, aldine, plasându-se la
centrul paginii fără a se încheia cu punct. În cazul în care
denumirea nu încape într-un rând, intervalul dintre
rânduri va fi 1,0.

Exemplu de expunere a denumirii subcapitolului:

„… 1.1. Esența agregatelor monetare …”

Ca și în cazul capitolelor, intervalul dintre rânduri,

în titlurile subcapitolelor este de 1,0.

8.7. Elementele ilustrative

În scopul maximizării efectelor instrumentelor de

cercetare și sporind gradul de înțelegere a relatărilor,

20
expunerea materialului în studiul analitic se însoțește cu
figuri, tabele, formule și alte elemente ilustrative de
redare formalizată a materialului științific.
Toate figurile, tabelele, formulele în studiul analitic
se expun, se construiesc, se interpretează, se numerotează
în corespundere cu cerințele Standardelor și
regulamentelor respective, normelor și regulilor general
acceptate.
Tabelul reprezintă un cadru cuprinzând nume, cifre
și date, introdu-se în rubrici cu semnificații amănunțite,
pentru a servi unui scop; o serie de valori numerice
obținute prin calcul, prin observații sau experiențe,
aranjate într-o anumită ordine, în șiruri și coloane, pentru
ușurarea unor calcule sau pentru obținerea unor
clasificări.
Tabelul se construiește prin utilizarea
instrumentarului oferit de programul Word. Succesiunea
operațiunilor este următoarea: fixarea cursorului în text la
locul unde trebuie să apară tabelul, setarea opțiunii
insert/вставка. După setare se tastează opțiunea
table/таблица. Selectăm insert table/вставка таблицы
și introducem numărul de coloane și rânduri ale tabelului,
după ce tastăm OK. Apare tabelul solicitat. După
adaptarea acestuia la necesitățile concrete, introducem
datele statistice pretinse.
Numărul tabelului se scrie cu cifre arabe, acesta
constituindu-se din două elemente, separate prin punct:
numărul capitolului și numărul de rând al tabelului din
capitolul respectiv.
Perfectarea tabelului. Liniile exterioare ale
tabelului sunt executate cu „bold”.

21
 În interiorul tabelului literele și cifrele se expun și
se evidențiază variind cu opțiunile mărime, aldin,
înclinație etc., în așa mod, ca materialul să fie cât mai
ilustrativ și mai ușor de sesizat.
Fiecare tabel se identifică prin cuvântul „Tabelul”
cu numărul respectiv, scris cu mărimea literelor 10pt,
aldin. Acestea se situează nemijlocit deasupra tabelului în
partea dreaptă.
Tabelele trebuie să fie construite de autor. Nu se
admite transpunerea imaginilor acestora.
Sub fiecare tabel, trebuie să existe referința „sursa”.
Tabelele pot fi simple și complexe.
Tabelele simple sunt cele care conțin puțină
informație. Acestea sunt folosite numai în scopul
obținerii elocvenței materialului expus. Referința la acest
gen de tabele în text poate fi nemijlocită, și, ca urmare,
ele nu au denumire. În text, referința la tabel se face fără
indicarea numărului lui.

Exemplu de perfectare a tabelului simplu și de

inserare în text:

„…În perioada 2012-2014, masa monetară în

Republica Moldova a constituit:
Tabelul 2.3

Anii Masa monetară (mil.lei)

2012 49 513,22
2013 62 631,49
2014 65 972,99
Sursa: Sinteza monetară a BNM [online]. [citat 29 decembrie
2015]. Disponibil: http://www.bnm.md/bdi/..”

22
 Tabelele complexe sunt cele care conțin informații
ample. Acestea se intitulează. Titlul trebuie să fie concis,
sugestiv și să reflecte conținutul tabelului. Titlul se scrie
cu litere mici, „bold”, mărimea 12pt, aşezându-se la
mijlocul paginii.

Exemplu de perfectare a tabelului complex și de

inserare în text:

„…Creșterea absolută și relativă alcătuitorilor

masei monetare din Republica Moldova în perioada
analizată este reflectată în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1

Creșterea totală, absolută și relativă, a alcătuitorilor

masei monetare în perioada 2012-2014
INDICATORII Creștere
absolută (mil.lei) relativă (%)
2012 2013 2014 2012 2013 2014
M0 (bani în 2376,3 6191,0 6644,2 21,9 57,0 61,2
circulație)
Depozite la 845,4 3048,3 2483,4 13,0 46,7 38,1
vedere în MDL
Depozite la 3427,9 7118,1 5827,5 31,5 65,4 53,6
termen în MDL
Instrumentele -0,4 - - -0,8 - -
pieței monetare
Depozite în 1886,9 4802,6 10041,4 14,8 37,8 79,0
valută
Sursa: calculat de autor în baza datelor din tabelul din anexa 1,
prezentată ca model în anexa 4.

Imediat după tabel, urmează comentariile, analizele

și concluziile respective. Nu poate fi inclus în studiul
analitic vre-un tabel, care să nu fie comentat în text.

23
 În cazul în care tabelul complex, din lipsa spațiului,
nu poate fi plasat în ordinea logică a textului lucrării, se
admite amplasarea acestuia în imediata apropiere, fie
înainte, fie în urmă.
Nu se admite plasarea succesivă a două tabele. Nu
este salutată trecerea unei părți a tabelului de pe o pagină
pe alta. Tabelele mari se plasează în anexe.
În situația în care nu este suficient spațiu pentru
tabel, se admite continuarea lui pe pagina următoare. În
acest caz, la vedetă (rândul cu denumirile coloanelor) se
mai adaugă un rând în care se înscriu numerele de rând
ale coloanelor. Pe pagina următoare, tabelul se va
continua numai cu rândul cu numerele coloanelor. Și
desigur, în partea dreaptă, deasupra tabelului se va înscrie
mențiunea „Continuarea tabelului …” cu numărul
respectiv.
Figura reprezintă imaginea plastică a fenomenului
redată prin desen. În textele economice, figurile, de
regulă, redau scheme, diagrame, grafice etc.
Construcția figurii. Figurile, obligatoriu, trebuie să
fie construite de autor. În acest scop, se utilizează
instrumentarul oferit de programul Word. În așa mod,
figura se realizează la calculator prin succesiunea: fixarea
cursorului în text la locul unde trebuie să apară figura,
setarea opțiunii insert/вставка. După setare, se tastează
opțiunea chart/диаграмма. Selectăm graficul șablon și
tastăm OK. Apare un tabel în care introducem datele
statistice pentru construcția figurii. Ajustăm și perfectăm
figura construită cu ajutorul opțiunii chart
options/работа с диаграммами.
Figurile se plasează din rând nou la mijlocul
paginii. Sub figură, se arată legenda cu explicațiile

24
referitoare la semnele convenționale utilizate în figură.
Mai jos, se indică sursa figurii sau a datelor puse la baza
construcției ei. Și, în sfârșit, sub toate acestea, scrie
cuvântul „figura”, cu numărul și denumirea respectivă,
cu mărimea caracterelor 12pt, aldin. În text, neapărat,
trebuie să fie făcută trimitere la figura respectivă.
Numărul figurii se scrie cu cifre arabe, acesta
constituindu-se din două elemente, separate prin punct:
numărul capitolului și numărul de rând al figurii din
capitolul respectiv. Spre exemplu, figura cu numărul 2.2
este figura doi din capitolul doi.

Exemplu de menționare în text și de perfectare a

figurii:

„… Evoluția creșterii relative a alcătuitorilor masei

monetare în perioada anilor 2012-2014, este reprezentată
în figura 2.2.
250
79
200 37.8

65.4
150 53.6

100 46.7 38.1

14.8
31.5 61.2
50 57
13
21.9
0
2012 2013 2014

Banii în circulație depozitele l vedere

depozitele la termen depozitele în valută

25
Sursa: elaborată de autor în baza datelor din tabelul 2.1

Figura 2.2. Diagrama evoluției creșterii relative a

alcătuitorilor masei monetare
în perioada 2012 – 2014 (%). …”

Imediat după figură, urmează comentariile,

analizele și concluziile respective. Nu poate fi inclusă în
lucrare vre-o figură, la care să nu fie făcută referinţă în
text.
Nu se admite transpunerea imaginilor figurilor și
expunerea succesivă a două figuri.
În cazul în care figura, din lipsa spațiului, nu poate
fi plasată în ordinea logică a textului lucrării, se admite
amplasarea acesteia în imediata apropiere, fie înainte, fie
în urmă.
Formula în știință este un mod simbolic și concis
de a exprima informație, sugestie logică, mod de
expresie. În studiul analitic, se vor utiliza formulele
matematice.
Construirea formulei se realizează prin utilizarea
instrumentarului oferit de programul Word. Succesiunea
realizării formulei este următoarea: fixarea cursorului în
text la locul unde trebuie să apară formula, setarea
opțiunii insert/вставка. După setare, se tastează opțiunea
„π- the equation/уравнение. Apare un dreptunghi în care
introducem formula cu ajutorul instrumentelor din
opțiunea equation tools/работа с уравнениями. La locul
indicat, apare formula pe care o adaptăm la necesitățile
concrete.
Numerotarea formulei. În rând cu formula, la
marginea din dreapta a textului în paranteze rotunde se
indică numărul ei, format din două elemente, separate

26
prin punct: numărul capitolului și numărul de rând al
formulei din capitolul respectiv. Acestea se scriu cu
caractere mărimea 12pt, aldine.
Perfectarea formulelor. Formulele se expun din
rând nou la mijlocul paginii. Ele se scriu, de regulă, cu
simboluri latine și grecești, general recunoscute sau
tradițional folosite pentru identificarea indicatorilor
economici respectivi.
Sub formulă se prezintă semnificația fiecărui
simbol prin nominalizarea completă a indicatorului
economic respectiv și indicarea unității de măsură a lui.
În caz de necesitate, se indică și sursa bibliografică a
referinței.
Exemplu de perfectare a formulelor și inserție a
acestora în text:
„… Structura masei monetare se calculează
conform formulei:
Ai
Smm = × 100 %, (1.2)
MM
în care:
Smm reprezintă structura masei monetare;
Ai – alcătuitorul i al masei monetare;
MM – masa monetară;
i – genul alcătuitorului.
…”
Pot fi utilizate și alte stiluri de expunere, cum ar fi
în următorul exemplu:
„… Structura masei monetare ( Smm) se calculează
prin raportarea fiecărui alcătuitor al masei monetare (Ai ),
la masa monetară (MM) şi înmulțit la o sută,
determinându-se astfel ponderea acestuia în total:

27
 Ai
Smm = × 100 %, (1.2)
MM
…”
În acest caz nu se indică separat semnificațiile
simbolurilor.

8.8. Anexele la studiul analitic

Anexa reprezintă cea ce este alăturat sau alipit ca

element secundar sau dependent, pe lângă ceva mai
important; material suplimentar care dezvoltă sau
lămurește un text. În acest sens, anexele la studiul analitic
cuprind materialul auxiliar și secundar, dar necesar
pentru dezvăluirea și argumentarea ideilor expuse în
conținutul de bază.
Conținutul anexelor. În anexe, de regulă, își
găsește reflecție materialul utilizat în cercetare, însă
folosit în rolul de argumentare, fundamentare, ilustrare
sau în altă funcție secundară, dar necesară în lucrare.
Anexele pot fi: acte sau extrase din acte normative,
instructive, statistice etc., tabele, diagrame, scheme,
documente contabile, financiare, bancare, contracte,
comentarii etc.
În cazul studiului analitic una din anexe, în mod
obligatoriu, trebuie să conțină datele inițiale (vezi tabelul
din anexa 1, prezentată ca model în anexa 4).
Pentru fiecare anexă, trebuie să existe referința
respectivă în textul de bază al studiului analitic.
Numărul și volumul anexei. Numărul anexelor nu
este reglementat. La general, se reglementează volumul
total al anexelor care nu poate fi mai mare de o treime

28
din volumul lucrării. Volumul anexei poate fi diferit – de
la o pagină până la câteva.
Intitularea anexelor. Fiecare anexă are propria
denumire, care redă concis esența materialului inclus în
aceasta.
Există mai multe stiluri de numerotare a anexelor.
În studiul analitic, se va utiliza modul, în corespundere cu
care numărul anexei este numărul de rând al acesteia,
începând cu cifra unu. În acest caz, în anexă se va include
numai un singur document, figură, tabel, formulă sau alt
gen de materiale. În consecință, denumirea materialului
respectiv va deveni denumire a anexei. La rândul său,
documentul, figura, tabelul, formula nu vor mai avea nici
denumire și nici număr, iar în text se va face referire la
acestea ca fiind din anexa respectivă.
Perfectarea anexelor. Anexele se perfectează în
funcție de caracterul materialului inclus în aceasta (text,
tabel, figură etc.) În partea dreaptă sus în mod obligatoriu
trebuie de scris cuvântul Anexa (prima literă - mare) și
numărul de rând al acesteia, cu mărimea caracterelor
12pt, aldine.
În anexa 4 este redat un model de perfectare a
anexelor.

8.9. Perfectarea informațiilor

bibliografice

Un aspect special al perfectării studiului analitic îl

constituie prezentarea informațiilor bibliografice.
Elementele–cheie ale informării bibliografice sunt
bibliografia și referințele bibliografice.

29
 Pentru lucrările științifice de volum mic (rapoarte,
studii, articole etc.) se utilizează, de regulă, numai
referințele bibliografice.
Referința bibliografică reprezintă o indicație
precisă despre materialul informativ respectiv și citatul
utilizat. În așa mod, se disting referințele bibliografice ale
materialelor informative și referințele bibliografice ale
citatelor. Obiect al referințelor bibliografice pot fi toate
tipurile de documente publicate sau nepublicate pe orice
suport (inclusiv electronic), părțile lor componente,
precum și un grup de documente (monografii, manuale,
publicații metodico-didactice, articole etc., care îmbracă
forma de cărți, broșuri, reviste, documente, manuscrise,
publicații electronice etc.).
Perfectarea referințele bibliografice. Referințele
bibliografice se inserează în corespundere cu Standardele
naționale referitoare la biblioteconomie, informare,
documentare. În Republica Moldova, descrierea
bibliografică a documentelor și lucrărilor se face în
corespundere cu SM SR ISO 690:2005. Informare și
documentare. Referințe bibliografice. Conținut, formă și
structură (Information and documentation. Bibliographic
references: Content, form and structure) şi SM SR ISO
690-2:2005. Informare și documentare. Referințe
bibliografice. Partea 2: Documente electronice complete
sau părți componente.
Concomitent cu acestea, se utilizează și Standardul
BS ISO 690:2010 Guidelines for bibliographic
references and citations to information resources, care
oferă liniile directoare pentru prezentarea referințelor
bibliografice ale materialelor informative și citatelor în
toate tipurile de resurse informaționale, inclusiv

30
monografii, seriale, contribuții, brevete, materiale
cartografice, resurse electronice de informare (programe
de calculator și baze de date), muzică, stampe, fotografii,
lucrări grafice și audiovizuale.
De rând cu acestea, pentru a-l ajuta pe autorul-
cercetător (student, masterand, colaborator al unei
instituții de cercetare) să alcătuiască, în mod corect,
citările și referințele bibliografice, organele de resort
(Consiliul Național de Acreditare și Atestare, Academia
de Științe a Moldovei, Academia de Studii Economice a
Moldovei etc.) propun drept călăuză ghiduri practice, în
care este generalizată informația de rigoare.
În studiul analitic, se vor utiliza numai referințele
bibliografice ale citatelor.
Citatul reprezintă un fragment dintr-o lucrare
scrisă, reprodus întocmai sau anumite informații
cantitative, conceptuale etc., cu indicarea exactă a
izvorului, în scopul de a întări și a ilustra o idee sau o
argumentare.
Necesitatea citatelor. Cercetarea științifică se
sprijină pe informații obiective, date precise, fapte
istorice veridice, clauze juridice exacte, idei ale
savanților expuse corect sau pe materiale care reprezintă
proprietatea unor persoane fizice şi/sau juridice etc.
Toate acestea sunt culese din anumite surse. În așa mod,
pentru asigurarea identității și concordanței celor expuse
cu sursele lor, pentru delimitarea efortului autorului la
rezultatele cercetării de la aportul altor exploratori,
pentru garantarea inviolabilității proprietății intelectuale
în expunerea textului se apelează la citate.
Numărul citatelor în text nu se reglementează
strict. Însă, este cert faptul că, într-o cercetare științifică

31
de profil economic citatele sunt strict necesare, deoarece
aceasta se sprijină pe simularea informației valorice
obiective. Credibilitatea unei cercetări expuse în forma
studiului analitic poate fi asigurată prin utilizarea a
minimum 5-6 citate.
Referința bibliografică a citatelor reprezintă o
informație, lămurire, explicație, care îmbracă forma unei
trimiteri la materialul informativ etc.
Există mai multe stiluri de perfectare a referințelor
bibliografice ale citatelor2. În studiul analitic, se va
utiliza opțiunea oferită de programul Word, care
perfectează referința la sfârșitul textului, numerotând-o în
ordinea expunerii în text. În așa mod, notele la sfârșitul
textului reference/ ссылки se realizează la calculator prin
succesiunea: fixarea cursorului în text la locul unde
trebuie să apară numărul de ordine al notei, setarea
opțiunii insert footnotes /вставка сноски. După tastarea
OK, la sfârșitul textului, apare numărul de ordine al
referinței după care se inserează cu font 10pt referința
bibliografică a materialului informativ citat.
Din considerente că referințele bibliografice trebuie
să fie perfectate în corespundere cu normele în vigoare,
aducem exemple de perfectare a referințelor
bibliografice, care, în mod obligatoriu, trebuie să le
urmeze autorul studiului analitic. Mai jos, se arată
descrierea diferitor genuri de citate din materialele
2
ACS (Asociaţia Americană de Chimie); AMA (Asociaţia
Americană de Medicină); APA (Asociaţia Americană de
Psihologie); Chicago/Turabian (Universitatea din Chicago;
Chicago/Turabian; CSE/CBE (Consiliul Editorilor în Ştiinţe);
MLA (Asociaţia Limbilor Moderne din America); Vancouver
(Comitetul Intern. al Editorilor de Jurnale Medicale) etc.

32
informative plasate atât pe suport de hârtie, cât și în
format electronic.

Exemple de descriere a actelor normative:

1
Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei: nr. 548-XIII din
21.07.95. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1995, nr. 56-
57/624, cap.2, art.33.
2
Legea instituţiilor financiare: nr. 550-XIII din 21.07.95.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. [online]. 1996, nr.1/2
cap.2, art.26 [citat 29 decembrie 2015]. Disponibil:
http://bnm.md/md/law_bnm.

Exemple de descriere a monografiei:

1
STRATULAT, Oleg. Monedă și credit: [în 2 vol.] Chișinău:
ASEM, 2014. -ISBN 978-9975-75-684-6. Vol. I. -2014, p. 5. –
ISBN 978-9975-75-702-7.
2
BASNO, Cezar. Monedă. Credit. Bănci [online]. Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică, R. A., [citat 29 decembrie
2015], p.7. Disponibil: http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.id
ISBN973-30-4184-X.

Exemple de descriere a capitolelor în monografii:

1
LOPOTENCO, V. Abordarea sistemului financiar și valutar
internațional în contextul teoriei sistemelor complexe. Analele
Academiei de Studii Economice a Moldovei. 2012, ed. a 10 - a, pp.
207-216, ISSN 1857-1433. (Cat. C).

Descrierea cărților cu doi autori și mai mulți se

perfectează analogic celor cu un singur autor, doar că

33
prenumele precedentului autor se desparte de numele
următorului prin virgulă.

Exemplu de descriere a publicațiilor direct la titlu:

1
Anuarul statistic al Republicii Moldova 2012. Chișinău:
Statistică, 2012, p.60. ISBN 978-9975-78-932-5.
2
Anuar statistic al Republicii Moldova [online]. Ch.: 2015 [citat
29 decembrie 2015], p.57. Disponibil:
http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar
_Statistic/2015/Anuar_statistic_2015.pdf
3
Sinteza monetară a Băncii Naționale a Moldovei [online]. [citat
29 decembrie 2015]. Disponibil:
http://bnm.md/bdi/pages/reports/d

Exemple de descriere a tezelor comunicărilor la

conferințe:
1
STRATULAT, Oleg. Arhitectura instituțională a domeniului
monedă și credit. In: Băncile în economia concurenței,
incertitudinii, inovării şi integrării: simp. şt.- prac. intern.,
Chișinău, 19 apr. 2013. Ch.: ASEM, vol. 2, pp. 88-89. ISBN 978-
9975-75-673-0

Exemple de descriere a articolelor din publicații

periodice:

1
BATIŞCEV, R. Анализ деятельности небанковских
финансовых организаций в Республике Молдова. Studia
Universitatis: Seria Ştiinţe Exacte şi Economice. 2014, nr. 7, pp.
62 - 66. ISSN 1857- 2073.
2
STRATULAT, Oleg, ROTARU, Andrei. Așteptările inflaționiste
din perspectiva eficientizării politicii monetare. Economica.

34
 Chișinău, 2015, nr. 4 (94), pp. 88-93. ISSN 1810 – 9136.
3
ŞIŞCAN, Nadejda, HACHI, Mihail. Evoluția și perspectivele
relațiilor economice între Republica Moldova și Uniunea
Europeană. Studii Europene [online]. 2013, nr. 1, pp. 135-153
[accesat 18 iulie 2013]. ISSN 2345-1041. Disponibil:
http://www.studiieu.org/files/public/

Pentru simplificarea redării citatelor, în studiul

analitic, se folosesc o serie de notări cu caracter
internațional, unele dintre ele abreviate (scrise cu
caractere italice), cum ar fi idem, ibidem, apud etc.
Idem (din lat. același) se folosește în cazul în care
autorul este același ca în nota precedentă, dar este citat cu
altă lucrare. Idem substituie numele autorului.

Exemplu de utilizare a instrumentului idem:

1
KIRIȚESCU, Costin, DOBRESCU, Emilian. Moneda: mică
enciclopedie. București: Editura Enciclopedică , 1998, p.56.
ISBN: 9734502336.
2
Idem. Băncile: mică enciclopedie. București: Editura Expert,
1998, p.126. ISBN: 9739282601.

Ibidem (din lat. tot acolo, în același loc) apare

atunci când există trimiteri succesive la același autor și
aceeași lucrare. Ibidem substituie întreaga descriere
bibliografică a sursei cu excepția paginii. Această
expunere îmbracă forma: ibidem, [pagina/paginile]. Dacă
între prima trimitere și următoarea s-a intercalat o altă
notă, mențiunea ibidem nu mai este valabilă.

Exemplu de utilizare a instrumentului ibidem:

1
KIRIȚESCU, Costin, DOBRESCU, Emilian. Moneda: mică

35
 enciclopedie. București: Editura Enciclopedică , 1998, p.56.
ISBN: 9734502336.
2
Ibidem
3
Ibidem, p.59

Apud (din lat. după, la) se întrebuințează când se

citează un autor nu din sursa originală, dar din altă
lucrare semnată de un alt autor. Această expunere
îmbracă forma: Descrierea bibliografică a sursei
originale, apud, Descrierea bibliografică a sursei citate.

Exemplu de utilizare a instrumentului apud:

1
BĂICOIANU, C. Istoria politicii noastre vamale și comerciale.
Vol. I, partea I. București, 1904, pl. LIV. apud KIRIŢESCU,
Costin. Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui. Vol. I.
București: Editura Enciclopedică,1997, pl. XVII.

Intervalul dintre rânduri în descrierea sursei este de

1,0, iar intervalul dintre sursele bibliografice este de 1,5.
În anexa 3, este prezentat modelul de perfectare a
referințelor bibliografice.
Referințele bibliografice se plasează în ordinea
citatelor din text.
***
Important! Perfectarea studiului analitic în
corespundere cu cerințele expuse este unica condiție
pentru admiterea spre susținere.

9. FINALITĂȚILE ELABORĂRII
STUDIULUI ANALITIC

36
 Finalitățile elaborării studiului analitic se regăsesc
în competențe de cunoaștere multilaterală a obiectului
analizat (esență, caracteristici, funcții, rol etc.), a
metodelor și indicatorilor de analiză a acestuia; de
aplicare a formulelor de calcul, a surselor de date, a
calculatorului, a regulilor de perfectare și prezentare a
studiului analitic; de integrare a cunoștințelor și
abilităților în analiza datelor, identificarea tendințelor și
argumentarea perspectivelor în evoluția obiectului
cercetat.

10. SUSŢINEREA STUDIULUI ANALITIC

Susținerea studiului analitic se va organiza în

cadrul orelor la lucrările practice și de consultație.
Susținerea poate fi organizată în cadrul grupei
academice, grupurilor de studenți sau individual.
Fiecare autor prezintă conținutul lucrării într-un
interval de timp de 4-5 minute. Ulterior, răspunde la
întrebările formulate de asistență.
Pentru eficientizarea prezentării, pot fi utilizate
mijloace tehnice didactice, forme de documente,
placarde etc.

11. EVALUAREA STUDIULUI ANALITIC

Evaluarea studiului analitic se face în baza a trei

criterii:
- plauzibilitatea enunțului teoretic și concluziv (C 1);
- corectitudinea metodologiei și rezultatelor calculelor
(C 2).

37
- calitatea prezentării scrise și verbale a lucrării (C 3).

Nota se acordă separat pentru fiecare criteriu în

corespundere cu următoarea scală de evaluare:

Nota Exigențe
1-2 nedemonstrarea de competențe sau plagiat
3-4 demonstrarea, fără succes, a competențelor
5 demonstrarea, cu numeroase dificultăți, a
competențelor
6-7 demonstrarea, lipsită de încredere și cu lacune
considerabile, a competențelor
8 demonstrarea bună, însă cu o anumită lipsă de
încredere și imprecizie, care poate fi corectată
prin răspunsuri la întrebările suplimentare, a
competențelor
9 demonstrare foarte bună, însă cu câteva erori
neesențiale, a competențelor
10 demonstrarea profundă și remarcabilă, cu
creativitate, a competențelor

Fiecare criteriu de evaluare are propriul coeficient

de pondere în nota finală. Coeficienții de pondere în
nota finală au valorile următoare: k 1 = 0,3, k 2 = 0,5 și k 3
= 0,2.
Formula de calcul al notei finale pentru studiul de
caz este următoarea:

N f = C 1 k 1 +C 2 k 2 + C 3 k 3. (10.1)

38
 Nota finală se rotunjește până la cifră întreagă în
corespundere cu regulile aritmeticii.
Nota obținută la susținere se trece în borderoul de
evaluare finală cu o pondere de 0,1.

***
Important! Elaborarea și susținerea cu succes a
studiului analitic constituie una din condițiile de admitere
la examen.

ÎNCHEIERE

Indicațiile metodice expuse mai sus au fost

aprobate pe parcursul a câțiva ani universitari în procesul
de predare-învățare a unității de curs Monedă și credit la
specialitatea Finanțe și bănci, secțiile frecvență la zi și
frecvență redusă, în cadrul ASEM.
Rezultatele acestei activități didactice sunt pozitive.
Studenții au manifestat competențele obținute atât la
examenul final, cât și în procesul elaborării tezei de an și
tezei de licență.
Autorii speră că Indicațiilor metodice vor fi utile
tuturor celor care elaborează lucrări scrise la disciplinele
de profil monetar și de credit.

39
 BIBLIOGRAFIE

1. Codul educației al Republicii Moldova: nr.152 din

17.07.2014. Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
2014, nr. 319-324, art. 634
2. Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe: nr.
139 din 02.07.2010. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2010, nr. 191-193, art. 630.

3. Standardul SM ISO 690:2012 Informare și

documentare. Reguli pentru prezentarea referințelor
bibliografice și citarea resurselor de informare (ISO
690:2010, IDT;

4. Codul de etică universitară al ASEM, aprobat prin

Decizia Senatului: nr.7 din 21.02.2007. [online] [citat
29 decembrie 2015]. Disponibil:
http://ase.md/regulamente/reglementari-asem.html

5. REG. 0. EAIS Regulament privind evaluarea

activității de învățare a studenților [online] [citat 29
decembrie 2015]. Disponibil:
http://ase.md/regulamente/reglementari-asem.html

6. GD.0.ESTL GHID privind elaborarea şi susținerea

tezei de licență. [online] [citat 29 decembrie 2015].
Disponibil: http://ase.md/regulamente/reglementari-
asem.html

40
7. GD.0.ESTM GHID privind elaborarea și susținerea
tezei de master. [online] [citat 29 decembrie 2015].
Disponibil: http://ase.md/regulamente/reglementari-
asem.html

8. GHID privind perfectarea tezelor de doctorat şi a

autoreferatelor, aprobat prin Hotărârea Comisiei de
Atestare a CNAA: nr. AT03/11 din 23 aprilie 2009.
online] [citat 29 decembrie 2015]. Disponibil:
http://www.cnaa.md/files/normative-acts/normative-
acts-cnaa/normative-acts-cnaa-
attestation/guide_thesis/guide_thesis.pdf

9. RĂBOACĂ, Gheorghe. Metodologia cercetării

științifice economice. București: Editura Fundației
România de Mâine, 2004. 212p.

41
 Anexa 1
TEMATICA
orientativă a studiilor analitice
la unitatea de curs Monedă și credit

1. Dinamica agregatului monetar M0 în Republica

Moldova în perioada semestrului I al anului curent:
tendințe, factori, perspective.
2. Dinamica agregatului monetar M1 în Republica
Moldova în perioada trimestrului I al anului curent:
tendințe, factori, perspective.
3. Dinamica agregatului monetar M2 în Republica
Moldova în perioada trimestrului II al anului curent:
tendințe, factori, perspective.
4. Dinamica agregatului monetar M3 în Republica
Moldova în perioada primelor 9 luni ale anului
curent: tendințe, factori, perspective.
5. Evoluția structurii agregatului monetar M3 în
Republica Moldova în perioada trimestrului I al
anului curent: tendințe, factori, perspective.
6. Evoluția structurii agregatului monetar M2 în
Republica Moldova în perioada trimestrului II al
anului curent: tendințe, factori, perspective.
7. Evoluția structurii agregatului monetar M1 în
Republica Moldova în perioada trimestrului I al
anului curent: tendințe, factori, perspective
8. Evoluția cursului leului moldovenesc în raport cu leul
românesc în perioada semestrului I al anului curent:
tendințe, factori, perspective.

42
9. Dinamica creditelor bancare în MDL în primele 9
luni ale anului curent: factori, parametri, tendințe.
10. Dinamica creditelor bancare noi atrase în MDL în
perioada semestrului I al anului curent: factori,
parametri, tendințe.
11. Dinamica bazei monetare în Republica Moldova în
perioada trimestrului I al anului curent: tendințe,
factori, perspective.
12. Evoluția structurii bazei monetare în Republica
Moldova în perioada trimestrului I al anului curent:
tendințe, factori, perspective.
13. Dinamica bazei monetare în sens larg în Republica
Moldova în perioada trimestrului II al anului curent:
tendințe, factori, perspective.
14. Dinamica depozitelor la vedere în MDL ale
persoanelor fizice în perioada semestrului I al anului
curent: factori, parametri, tendințe.
15. Dinamica depozitelor la termen în MDL ale
persoanelor fizice în perioada semestrului I al anului
curent: factori, parametri, tendințe.
16. Dinamica depozitelor la termen în valută ale
persoanelor fizice în perioada semestrului I al anului
curent: factori, parametri, tendințe.
17. Dinamica depozitelor la termen în valută ale
persoanelor juridice în perioada trimestrului I al
anului curent: factori, parametri, tendințe.
18. Dinamica depozitelor noi atrase în valută în primele 9
luni ale anului curent: factori, parametri, tendințe.
19. Evoluția puterii de cumpărare a leului moldovenesc
în perioada semestrului I al anului curent: tendințe,
factori, perspective.

43
20. Stabilirea gradului de diminuare a puterii de
cumpărare a leului moldovenesc comparativ cu leul
românesc în primele 9 luni ale anului curent.

Anexa 2
MODEL
DE PERFECTARE A FOII DE TITLU
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI
FACULTATEA FINANŢE
CATEDRA BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ

(Times New Roman, 12pt, bold, interval 1.0, centrat)

Grigore VASILE
(Times New Roman, 18pt, bold, centrat)

EVOLUŢIA AGREGATELOR MONETARE ÎN

REPUBLICA MOLDOVA ÎN PERIOADA
SEMESTRULUI AL III-LEA AL ANULUI 2015:
TENDINŢE, FACTORI, PERSPECTIVE
(Times New Roman, 18pt, bold, interval 1.0, centrat)

STUDIU ANALITIC
(Times New Roman, 16pt, bold, centrat)
la unitatea de curs
„Monedă și credit”
(Times New Roman, 14pt, bold, centrat)

Autor:
student gr. FB 132,
învăţământ cu frecvenţă redusă
VASILE Grigore
____________________
(semnătura)
Conducător ştiinţific:
prof. univ., dr.
STRATULAT Oleg
____________________
(semnătura)
(Times New Roman, 14pt)

44
 Chişinău - 2016
(Times New Roman, 14pt, bold, centrat)

Anexa 3
MODEL
DE PERFECTARE A CUPRINSULUI
CUPRINS

Introducere………………………………….
…...3
1. ESENȚA ȘI INDICATORII DE DINAMICA
A AGREGATELOR
MONETARE.........................4
1.1. Esența agregatelor monetare……….
………...4
1.2. Indicatorii de dinamică a agregatelor
monetare……………………………………
…5
2. ANALIZA EVOLUŢIEI ȘI PERSPECTIVELE
AGREGATELOR MONETARE
……………….....6
2.1. Calcularea indicatorilor de dinamică și
factorii de influență asupra agregatelor
monetare………………………………….......
.7
2.2. Tendințe actuale și perspectivele
evoluției agregatelor monetare în
perioadă scurtă ……………………….
………8

45
 Încheiere… …….…….……..
…………………...9
Bibliografie….……………..
……………….......10
Anexe……………………………………………
11

Anexa 4

MODEL
DE PERFECTARE A ANEXEI

46
 Anexa 1

Alcătuitorii masei monetare

în Republica Moldova
la 31 decembrie 2011 – 2014 (mil. lei)

INDICA ANII
TORII 2011 2012 2013 2014
M0 (bani 10864,51 13 240,80 17 055,46 17 508,7
în
circulație)
Depozite 6521,06 7 366,47 9 569,32 9 004,5
la vedere
în MDL
Depozite 10879,3 14 307,22 17 997,36 16 706,8
la termen
în MDL
Instrumen 0,52 0,12 0 0
tele pieței
monetare
Depozite 12711,73 14 598,63 17 514,35 22 753,1
în valută
Sursa: Sinteza monetară a BNM [online]. [citat 29 decembrie 2015].
Disponibil: http://bnm.md/bdi/pages/reports/dpm

47
Redactor literar: Constantin Crăciun
Procesare computerizată:
Redactor tehnic:
Coperta: Maria Budan

Semnat pentru tipar

Coli editoriale ........ Coli de autor .......
Coli de tipar ....... Format …………...
Tirajul 75 ex.

Tipografia Departamentului Editorial - Poligrafic al ASEM

Tel. 022.402.936

48