Sunteți pe pagina 1din 15

MINISTERUL EDUCATIEI SI TINERETULUI INSTITUL RELATIILOR INTERNATIONALE DIN MOLDOVA FACULTATEA ECONOMIE

Situatia pe piata m onetara si valutara din Republica M oldova Lucrul individual

Grupa 2EM1 Apopii Vladislav Chisinau, 2011

Nu s-a adoptat inca moneda cu care un om sa nu poata fi cumparat. (Victor Martin)


Ce este piata monetara Piaa monetar const n ansamblul tranzaciilor, cu active monetare, emise pe termene mai mici de un an. Este o pia, pentru c aici se confrunt liber cererea i oferta de moned n funcie de preul ei (dobnda). Preul la care se ncheie tranzacii pe piaa monetar difer n funcie de numeroi factori: termenul scadenei, gradul de risc asumat de ofertantul de moned (creditor), sumele tranzacionate i nu n ultimul rnd, de raportul ntre cererea i oferta de moned n urmtoarele situaii : - Creterea cererii de bani are ca efect att sporirea cantitii de bani pe pia, ct i creterea ratei dobnzii; - Scderea cererii de bani are ca efect att scderea cantitii de bani, ct i a ratei dobnzii; - Creterea ofertei de bani conduce la scderea ratei dobnzii i la sporirea cantitii de bani tranzacionate. Surplusul de moned oferit nu va putea fi absorbit pe pia dect dac va scdea dobnda, aceast scdere stimulnd cererea de moned; - Scderea ofertei de bani conduce la sporirea ratei dobnzii i la diminuarea cantitii de bani tranzacionai. Penuria de moned pe pia este datorat unor dobnzi mici, neatractive i conduce la creterea dobnzilor i, prin urmare la o scdere a cererii de bani. Mecanismele pieei monetare reuesc, la un anumit nivel al dobnzilor, o convergen pentru cererea i oferta de moned spre realizarea echilibrului. Trebuie reamintit faptul c este vorba de cerere i oferta pe termen scurt (mai mic de un an). Dupa cum am vazut, cantitatea de bani existenta sau oferta monetara este formata din efectivul in mainile publicului si depozitele acestuia la banci. Aceasta cantitate de bani creste sau se diminueaza prin efectul creditului bancar si al preferintei publicului pentru lichiditate, ceea ce detrmina valoarea multiplicatorului monetar. Oferta monetara, OM, este rezultatul cresterii bazei monetare, BM, prin efectul multiplicatorului, m.
2

Coeficientul de lichiditate, l, depinde de gusturile publicului, dar coeficientul de rezerva, r, poate fi determinat de autoritatea monetara. Daca banca centrala autorizeaza bancile sa opereze cu mai putine rezerve, acestea ar putea dispune de mai multi bani pentru credite, crescand efectul multiplicator. Banca centrala dispune astfel de trei instrumente de control al ofertei monetare: operatiile pietei libere si creditele bancilor private, care modifica baza monetara si manipularea coeficientului legal de rezerve, care modifica multiplicatorul monetar. In consecinta, oferta de bani, OM, este determinata de banca centrala. Sa analizam acum forma cererii de bani. Am vazut ca banii nu sunt decat o marfa utila ca mijloc de plata si forma de conservare a valorii economisite. Pretul acestei marfi este tipul de dobanda, adica ceea ce trebuie platit pentru a putea dispune de ea sau costul pentru a nu-i da un uz. Tipul de dobanda, ca preturile tuturor marfurilor, este determinat de cerere si oferta. Daca dobanda este prea mare, indivizii nu vor vrea sa-si tina banii la ciorap sau in conturi curente neproductive, ci vor incerca sa-si puna economiile in titluri de o mai mare rentabilitate chiar daca asta presupune o pierdere de lichiditate; obtinerea banilor pentru achizitionarea de bunuri va avea un cost mare pentru ca consumatorii isi vor intarzia deciziile lor de cumparare cerand astfel mai putini bani. Daca nivelurile dobanzilor sunt joase, din contra, nu vor exista stimuli pentru ca consumatorii sa renunte la comoditatea de a-si tine economiile in forma lichida, in efectiv sau in conturi curente; daca pretul banilor este redus, cei care nu au de ajuns pentru consumul lor imediat vor gasi Piata monetara: Cererea este descrescatoare si oferta este convenabil sa ceara altora. Astfel complet rigida, fiind fixata de autoritatea monetara. Punctul functia cererii de bani, DM, este, ca de intersectie intre cele doua determina tipul de dobanda de echilibru ie. Daca banca centrala creste cantitatea de bani toate functiile cererii, descrescatoare. oferita, dobanda va scade; daca diminueaza oferta monetara, Daca banca centrala doreste sa nivelul dobanzii va creste. creasca nivelurile dobanzilor, va putea, de exemplu, sa puna la vanzare o cantitate de titluri ale datoriei publice din portofoliul sau. Banii primiti vor fi retrasi din circulatie si astfel se va reduce oferta de moneda. Va putea diminua si cantitatea de bani pe care o imprumuta periodic bancii private si astfel aceasta se va
3

vedea obligata sa-si reduca imprumuturile catre clientii sai. O alta metoda, in sfarsit, va fi cresterea coeficientului legal de rezerve, adica sa oblige banca privata sa mentina intr-o proportie ridicata resursele straine sub forma de rezerve, fortand-o astfel sa-si reduca creditele si se reduce astfel si multiplicatorul monetar. Oricare din aceste metode va provoca o deplasare la stanga a functiei OM ce se incruciseaza cu DM la un nivel mai ridicat al dobanzii. In termeni intuitivi: banca privata, pentru a putea imprumuta mai putini bani, va putea fi mai selectiva cu creditele sale, acordandu-le cu un risc mai mic si cu o dobanda mai mare; pentru ca publicul sa dispuna de mai putini bani, institutia sau intreprinderea care vrea sa vanda bilete la ordin sau alte titluri de credit va trebui sa ofere o dobanda mai mare sau nimeni nu va dori sa le achizitioneze. Efectul variatiilor dobanzilor asupra economiei unei tari sunt cunoscute din temele anterioare: daca nivelul dobanzii coboara, intreprinzatorii vor gasi mai rentabile proiecte, pentru care au cerut bani sa investeasca; cresterea investitiilor va avea un puternic efect expansiv asupra produsului national. A se observa diferentele dintre argumentatia pe care de-abia am analizat-o si analiza keynesiana din tema anterioara. Keynes afirma ca deciziile de economisire si de investitii sunt total independente si nu exista nici o forta care sa le egalizeze. Ideea monetarista este ca nivelul dobanzii este aceasta forta. Daca tipul dobanzii este scazut, investitorii vor cere mai multi bani; daca nivelul dobanzii este ridicat, Capcana lichiditatii: Dupa Keynes, cand nivelul dobanzii cei care economisesc se vor simti este foarte mic, variatiile ofertei monetare nu au eficienta. stimulati. Keynes a negat functionarea acestui mecanism, in situatii de recesiune economica argumentand ca in aceste circumstante societatea ar cadea in capcana lichiditatii: cand nivelul dobanzii este foarte mic, curba cererii devine foarte elastica, aproape orizontala. In aceasta zona, deplasari succesive la dreapta ale ofertei monetare nu vor provoca variatii sensibile ale tipurilor de dobanda. Situatia reala in timpul ultimelor crize economice nu i-a dat dreptate lui Keynes; cantitatea de bani in circulatie s-a mentinut redusa si bancile centrale au continuat sa mentina un control absolut asupra nivelurilor dobanzilor, fiind mai preocupati de inflatie decat de stagnarea economica.

Inaintea lui Keynes, cand se considera ca bugetele ar trebui sa fie echilibrate, unicul instrument de care dispuneau guvernele pentru a influenta sistemul economic era politica monetara, adica manipularea ofertei de bani. Dar argumentul economistilor de atunci era ceva diferit. Atunci se considera putin importanta cantitatea de bani destinata depozitului de valoare si se presupunea ca practic, in totalitatea sa, era destinata platii prin achizitie a bunurilor si serviciilor. Politica monetara si valutara din RM Politica monetar i valutar aprobat de ctre Banca Naional a Moldovei a fost ndreptat spre ndeplinirea obiectivului su fundamental asigurarea i meninerea stabilitii preurilor. n acest scop, s-a planificat ca nivelul inflaiei (indicele preurilor de consum) s nu depesc 7 la sut ctre finele anului, dar citeva saptamini in urma prognoza a fost majorata pina la 9.4 la suta. Operatiunile BNM pe piata monetara Obiectivul primordial al Bncii Naionale a Moldovei n aplicarea operaiunilor sale de pia deschis este de a implementa o transmisiune eficient a ratelor dobnzilor de reglementare monetar a BNM, de a acorda suport instituiilor financiare la managementul lichiditii i de a contribui la stabilitatea sectorului bancar. n scopul atingerii scopurilor de politic monetar, Banca Naionala dispune de un set larg de instrumente: - Vnzri de Certificate ale BNM (CBN), care constituie instrumente negociabile de datorie ale BNM, tranzacionate n scopul absorbiei lichiditii din piaa monetar. CBN pot fi emise cu scadena pna la un an, la moment Certificatele BNM se emit de regul pe termen de 14 zile. n condiiile supralichiditii sistemului bancar din ultimul timp, Certificatele BNM constituie principalul instrument aplicat de ctre BNM n aceast perioad. - Repo de vnzare i Repo de cumprare a valorilor mobiliare de stat reprezint operaiuni de vnzare a valorilor mobiliare de stat cu rscumprarea ulterioar a acelorai valori mobiliare la o dat anumit sau la vedere i la un pre anumit, stabilit la data vnzrii. BNM poate fi att vnztorul (repo de vnzare) ct i cumprtorul (Repo de cumprare) VMS, n dependen de situaia impus de piaa monetar. - Depozite acceptate de BNM de la bnci prin licitaii sau negocieri directe se utilizeaz pentru absorbia excesului structural de lichiditate. - Vnzri i cumprri de valori mobiliare de stat aceste instrumente se aplic rar.

Operatiuni de politica monetara ale BNM in anii 2010-2011


a) operatiuni de livrare a lichiditatii:
REPO de cumparare a VMS Rata medie a dobnzii (%) 2 Terme nul mediu (zile) 3 Volumul tranzact iilor (mil.lei) 4 Credite acordate bancilor Rata medie Volumu a Terme l dobnzi nul creditel i mediu or (%) (zile) (mil.lei) 5 6 7 5,00 6,00 6,13 7,00 7,06 7,40 7,47 7,50 7,50 7,50 7,50 7,50 8,50 8,50 8,50 8,50 124 99 84 27 146 278 281 270 248 226 203 160 127 76 125 71 8,6 14,3 7,6 0,9 18,3 42,2 40,4 13,4 17,1 19,3 6,6 15,3 5,6 0,8 0,5 0,4

Perioada 1 Ianuarie 2010 Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembri e Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie 2011 Februarie Martie Aprilie

b) operatiuni de sterilizare a lichiditatii:


Vinzari de Rata medie nominal a la tranzactii Perioada 1 Ianuarie 2010 (%) 2 4,50 certificate ale BNM Termenu l mediu al tranzact iilor (zile) 3 7

Soldul mediu zilnic (mil.lei) 4 2249.0

Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembri e Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie 2011 Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Ilulie August Septembti e Octombrie

6,00 6,00 7,00 7,00 7,00 7,00 7,00 7,00 7,00 7,00 7,00 7,66 8,00 8,00 8,00 8,00 8,00 8,00 8,73 9,73 10,00

7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14

3014.9 3447.8 3512.6 3292.6 3502.1 3221.6 3248.0 3272.5 3303.9 3347.4 3531.4 3731.3 3934.3 3685.7 3537.8 3318.1 3484.2 3282.7 3005.8 2723.0 2647.1

Cu privire la nivelul inflatiei (preturile de consum). n octombrie n Moldova a fost nregistrat o inflaie de 1,5% fa de 0,4% n septembrie. Din octombrie 2010 pn n octombrie 2011 inflaia a constituit 8,9%. De la nceputul anului indicele preurilor de consum a ajuns la 6,8%. Surse din cadrul Biroului Naional de Statistic au relatat c n octombrie cel mai mult au crescut preurile la servicii cu 3%. Acest lucru este determinat de faptul c, odat cu nceperea sezonului de nclzire, sau majorat tarifele pentru serviciile comunal locative cu 6,4%, inclusiv la gaze cu 22,3% i nclzirea centralizat cu 4,1%. Totodat, cltoria n transportul public i serviciile de alimentaie public s-au scumpit cu 0,3%. Preurile la produsele alimentare s-au majorat n medie cu 1,1%. Cel mai mult s-au scumpit vinetele cu 26,3%, castraveii cu 24,1%, roiile cu 20,5%, oule cu 14,6%, produsele lactate cu 2,5%. n acelai timp, au sczut preurile la cartofi cu 9,8%, ceap cu 6,5%, mere cu 5,3%, varz cu 4,7%.
7

Produsele nealimentare s-au scumpit nesemnificativ n medie cu 0,8%. ns articole din blan s-au scumpit cu 6,6%, nclmintea cu 2,1%, crbunele cu 1,9%. n octombrie 2010 n Moldova a fost nregistrat acelai nivel al inflaiei de 1,5%. Inflaia anual a fost de 8,1%. Iniial pentru anul 2011 a fost planificat o inflaie n limitele a 5,5%, ns ulterior Banca Naional i-a revizuit de cteva ori prognoza pn la 9,6%. Evolutia ratei de schimb De la 03.09.2011pina in 02.12.2011 cursul oficial de schimb al leului moldovenesc fa de dolarul SUA s-a dezapreciat, de la 11,32 pn la 11,85 lei moldoveneti pentru un dolar SUA, n urma majorrii volumului lichiditii n valut strin pe piaa valutar intern, pe fundalul persistenei a fluxurilor semnificative de valut n ar. De menionat c, lund in consideraie ponderea semnificativ a dolarului SUA pe piaa valutar intern a Republicii Moldova, cursul de schimb oficial al leului moldovenesc fa de dolarul SUA se determin n baza tranzaciilor de cumprare / vnzare a dolarilor SUA pe piaa inter - i intrabancar. Concomitent, cursul oficial al leului moldovenesc fa de alte valute strine inclusiv fa de euro se determin prin cross-cursul fa de dolarul SUA cotat pe piaa internaional. Astfel, evoluia cursului de schimb oficial al leului moldovenesc fa de alte valute strine, este influenat att de evoluia cursului de schimb oficial al leului moldovenesc fa de dolarul SUA, ct i de evoluia cursului de schimb al altor valute fa de dolarul SUA pe pieele internaionale. Cursul oficial de schimb al leului moldovenesc fa de euro s-a apreciat, de la 16,16 pn la 15,98 lei moldoveneti pentru un euro la situaia din 03.09.2011 pina in 02.12.2011. Aprecierea mai pronunat a leului moldovenesc fa de euro a avut loc ca urmare a aprecierii n aceast perioad a dolarului SUA fa de Euro pe piaa financiar internaional din cauza crizei, cu care se confrunta moneda unica europeana. Actualmente, Republica Moldova menine un regim valutar flotant, fapt ce presupune efectuarea unor intervenii pe piaa valutar doar pentru a atenua fluctuaiile excesive ale cursului valutar, cursul de schimb fiind determinat de cererea i oferta de valut strin pe piaa valutar intern. n condiiile unor intrri semnificative de capital de peste hotare, care nu pot fi totalmente absorbite prin interveniile BNM pe piaa valutar, are loc o apreciere a monedei naionale. Astfel, n primele 6 luni ale anului 2008 s-au nregistrat urmtoarele intrri de capital, care au avut un impact semnificativ asupra pieei valutare a Republicii Moldova:
8

- majorarea n primele 6 luni ale anului 2008 fa de aceeai perioad a anului 2007 a ofertei nete de valut strin de la persoanele fizice cu 66.7 la sut pn la 1.2 miliarde dolari SUA - sporirea cu 25.0 la sut n primele 6 luni ale anului 2008 fa de aceeai perioad a anului 2007 a fluxului net de credite externe private, granturi i asisten tehnic pn la 130 mil. dolari SUA - creterea de 2.4 ori (pn la 127 mil dolari SUA) n primele 6 luni ale anului 2008 fa de aceeai perioad a anului 2007 a fluxului net de investiii strine i de credite contractate de la persoanele afiliate n prezent nu sunt identificate fluxuri speculative de valut semnificative, ponderea nerezidenilor fiind de circa 8 la sut, cifr practic constant pe o perioad destul de ndelungat. Concomitent, Banca Naional a Moldovei permanent monitorizeaz aceste fluxuri i conform Legii privind reglementarea valutar nr. 62-XVI din 21.03.2008, care a intrat n vigoare ncepnd cu 18.01.2009. Din aceast dat Banca Naional poate aplica msuri de salvgardare n cazul n care circulaia capitalului n/din Republica Moldova cauzeaz sau poate cauza dificulti serioase n promovarea politicii monetare i/sau valutare. n condiiile unui aflux semnificativ de valut Banca Naional a efectuat intervenii mai masive pe piaa valutar a Republicii Moldova, n special n lunile iulie-august 2008, cnd a fost nregistrat o ncetinire a ritmului de cretere a inflaiei. Astfel, de la nceputul anului 2008 Banca Naional a procurat 320 milioane dolari SUA fa de 184 milioane dolari SUA n perioada respectiv a anului precedent. Aprecierea monedelor naionale reprezint un fenomen global, cu care s-au confruntat mai multe ri din regiune. Astfel, ncepnd cu anul 2000 coroana ceh s-a apreciat fa de dolarul SUA cu 52.1 la sut, koruna slovac cu 49.6 la sut, zlota polonez cu 43.5 la sut, litul lituanian cu 39.3 la sut. De menionat c aprecierea monedei naionale nu este un factor distructiv din urmtoarele considerente. n primul rnd, conform estimrilor, ponderea mrfurilor importate (materie prim, resurse energetice, pri componente etc.) este de 3 ori mai inalta, decit cea a mrfurilor exportate. Astfel, aprecierea leului nu afecteaz semnificativ exportatorii din Republica Moldova. Aprecierea monedei naionale contribuie la ncetinirea ritmului de cretere a preurilor la resursele energetice importate, fapt care are un impact benefic asupra temperrii ritmului de cretere a inflaiei. Pot fi menionai i ali factori pozitivi afereni aprecierii monedei naionale cum ar fi reducerea preului la importul de utilaje, tehnologii etc., creterea nivelului general de trai al populaiei. La situaia din 25.11.2011 activele oficiale de rezerv ale BNM au constituit 1.96 miliarde USD.
Active oficiale de rezerv i alte active valutare la data de 25 noiembrie 2011

Dolari SUA (mii) A. 1 (a ) (b ) (i) (ii ) (iii ) 2 3 Active oficiale de rezerv Rezervele valutare (n valut convertibil) Valori mobiliare Disponibiliti i plasri la termen, inclusiv Alte bnci centrale, B.R.I. i F.M.I. Bnci cu oficiile n Republica Moldova Bnci cu oficiile n strintate Poziia de rezerv la F.M.I. D.S.T.-uri 1,960,194.10 1,959,281.10 1,029,072.67 930,208.43 79,477.84 0.00 850,730.59 8.00 905.23

Lei (mii) 23,247,706. 06 23,236,877. 91 12,204,698. 94 11,032,178. 97 942,599.20 0.00 10,089,579. 78 92.26 10,735.89

Soldul creditelor si depozitelor Soldul creditelor n economie s-a majorat cu 312.8 mil. lei (1.1 la sut) fa de finele lunii aprilie 2011, constituind 28157.4 mil. lei la sfritul lunii mai 2011. Aceast evoluie s-a datorat creterii cu 203.2 mil. lei (1.3 la sut) a soldului creditelor acordate n moneda naional i a celui n valut strin (exprimat n MDL) cu 109.6 mil. lei (0.9 la sut). Majorarea soldului creditelor n MDL s-a produs ca urmare a creterii soldului creditelor acordate persoanelor fizice cu 129.1 mil. lei (3.1 la sut) i sectorului privat cu 119.1 mil. lei (1.2 la sut). Concomitent, soldul creditelor acordate ntreprinderilor de stat s-a diminuat cu 30.7 mil. lei (7.0 la sut) i cel al creditelor acordate altor organizaii care practic unele operaiuni financiare cu 14.3 mil. lei (1.0 la sut), respectiv. Soldul creditelor n valut strin (recalculat n lei) a nregistrat o majorare determinat de creterea soldului creditelor acordate sectorului privat cu 94.9 mil. lei (1.0 la sut) i ntreprinderilor de stat cu 30.5 mil. lei (12.2 la sut). n acelai timp, soldul creditelor acordate persoanelor fizice i altor organizaii care practic unele operaiuni financiare s-a diminuat cu 9.0 mil. lei (1.0 la sut) i cu 6.8 mil. lei (0.6 la sut), respectiv. Exprimat n dolari SUA, soldul creditelor n valut strin a constituit 1052.2 mil. USD, diminundu-se cu 2.8 mil. USD (0.3 la sut) fa de luna aprilie 2011. Volumul creditelor acordate n MDL n luna mai 2011 a constituit 1223.9 mil. lei, micorndu-se cu 57.8 mil. lei, sau cu 4.5 la sut fa de luna precedent. Ponderea creditelor acordate persoanelor juridice din volumul total al creditelor acordate n moneda naional a constituit 80.9 la sut. Cele mai solicitate de ctre persoanele juridice au fost creditele cu termene de peste 12 luni, fiind acordate n volum de 702.3 mil. lei cu o rat medie a dobnzii de
10

13.66 la sut. Ponderea acestora n volumul total al creditelor n moneda naional acordate persoanelor juridice a constituit 71.0 la sut, fiind n cretere cu 2.8 puncte procentuale fa de luna aprilie 2011. n acelai timp, ponderea creditelor cu termene de pn la 1 lun a sczut cu 1.7 puncte procentuale, pn la nivelul de 8.3 la sut din total. n luna mai 2011 rata medie a dobnzii la creditele acordate n moneda naional a sczut cu 0.46 puncte procentuale, pn la nivelul de 14.59 la sut, n principal, ca rezultat al scderii ratei medii la creditele acordate persoanelor juridice cu 0.58 puncte procentuale, pn la nivelul de 14.06 la sut. Rata medie la creditele acordate persoanelor fizice a constituit 16.82 la sut, majorndu-se neesenial. Volumul creditelor n valut strin acordate persoanelor juridice a constituit 994.0 mil. lei (echivalentul a 85.7 mil. USD), majorndu-se cu 4.7 mil. USD, sau cu 5.8 la sut fa de luna aprilie 2011. n componena acestora creditele cu termene de peste 12 luni au rmas preponderente (61.4 la sut din total, diminundu-se cu 1.5 puncte procentuale fa de nivelul lunii aprilie 2011), fiind acordate cu o rat medie a dobnzii de 8.55 la sut . Totodat, ponderea creditelor acordate cu termen de pn la 1 lun a sczut cu 6.1 puncte procentuale, constituind 11.8 la sut din total. Rata medie a dobnzii la creditele n valut strin acordate persoanelor juridice s-a majorat cu 0.30 puncte procentuale fa de lun precedent, constituind 8.91 la sut n luna mai 2011. La finele lunii mai 2011 soldul depozitelor n sistemul bancar a nsumat 28440.7 mil. lei, majornduse cu 496.4 mil. lei (1.8 la sut) fa de luna precedent, ca rezultat al creterii soldului depozitelor n moneda naional cu 590.6 mil. lei (3.9 la sut). n acelai timp, soldul depozitelor n valut strin s-a diminuat cu 94.2 mil. lei (0.7 la sut). Soldul depozitelor la vedere a constituit 8443.9 mil. lei, majorndu-se cu 239.5 mil. lei fa de luna aprilie 2011 i reprezentnd 29.7 la sut din soldul total al depozitelor. Soldul depozitelor la termen a nsumat 19996.8 mil. lei, majorndu-se cu 256.9 mil. lei (1.3 la sut). Soldul depozitelor la termen n MDL a constituit 10243.1 mil. lei la sfritul lunii mai 2011, majorndu-se cu 285.1 mil. lei (2.9 la sut) fa de luna precedent, ca urmare a creterii soldului depunerilor n MDL ale persoanelor fizice cu 143.1 mil. lei (1.7 la sut) i a soldului depozitelor agenilor economici cu 142.0 mil. lei (9.1 la sut). Soldul depozitelor la termen n valut strin a fost n descretere cu 28.2 mil. lei (0.3 la sut), constituind 9753.7 mil. lei. Volumul depozitelor atrase la termen n MDL n luna mai 2011 a constituit 1908.3 mil. lei, fiind cu 312.8 mil. lei superior celui din luna aprilie 2011. Aceast majorarea a fost cauzat de creterea volumului depozitelor atrase de la persoanele
11

juridice cu 153.9 mil. lei (22.8 la sut) i a depozitelor atrase de la persoanele fizice cu 158.9 mil. lei (17.3 la sut). Ponderea depozitelor atrase la termen n moneda naional ale persoanelor fizice a sczut de la 57.6 la sut n luna aprilie 2011 pn la 56.5 la sut din volumul total al depozitelor la termen n moneda naional atrase pe parcursul lunii de raportare. n luna mai 2011 depunerile cu termene de la 3 luni pn la 6 luni au constituit 30.1 la sut din total (n descretere cu 1.1 puncte procentuale), deinnd ponderea cea mai mare n structura depozitelor la termen atrase n moneda naional. Simultan, ponderea depunerilor cu termene de pn la 1 lun s-a diminuat cu 14.7 puncte procentuale, constituind 15.1 la sut din totalul depozitelor atrase la termen. Totodat, o tendin de cretere mai accentuat au manifestat depunerile cu termene de la 1 lun pn la 3 luni, a cror pondere s-a majorat cu 9.9 puncte procentuale. Rata medie a dobnzii la depozitele la termen n MDL a sporit n luna mai 2011 cu 0.60 puncte procentuale, constituind 7.83 la sut (9.02 la sut pentru persoanele fizice i 6.29 la sut pentru persoanele juridice, n comparaie cu 8.91 i 4.95 la sut, respectiv, n luna aprilie 2011). n perioada de referin volumul atras al depozitelor la termen n valut strin a constituit 1484.0 mil. lei (echivalentul a 128.0 mil. USD), majornduse cu 12.2 mil. USD din contul creterii depunerilor persoanelor fizice cu 161.9 mil. lei, sau cu 14.9 la sut. n acelai timp, volumul depozitelor persoanelor juridice s-a diminuat cu 31.8 mil. lei, sau cu 11.9 la sut. n luna mai 2011 s-a consemnat o cretere semnificativ a ponderii depunerilor n valut strin cu termene de pn la 1 lun (cu 9.2 puncte procentuale, pn la nivelul de 12.9 la sut din total), concomitent cu diminuarea mai accentuat (cu 7.8 puncte procentuale fa de luna aprilie 2011) a ponderii depunerilor cu termene peste 12 luni. n perioada de raportare rata medie a dobnzii la depozitele la termen n valut strins-a situat la nivelul de 3.38 la sut (2.68 i 3.51 la sut, respectiv, pentru persoanele juridice i fizice). Dinamica indicatorilor monetari Baza monetar (include banii n circulaie (n afara sistemului bancar), rezervele bancare (rezervele bncilor n lei meninute n conturile corespondente la Banca Naional a Moldovei i numerarul n casele bncilor) i depozitele la vedere ale altor organizaii la Banca Naional a Moldovei) in septembrie 2011, baza monetar a Moldovei a sczut cu 14,2 mil. lei. Dupa cum au relatat surse din cadrul Bancii Naionale, scderea bazei monetare a fost determinat de diminuarea activelor interne nete ale - cu 494.7 mil. lei (10.3 la sut), in timp ce activele externe nete s-au majorat cu 480.5 mil. lei (2.5 la sut).
12

Banii n circulaie s-au micorat de la 10 mlrd. 774.3 mil. lei n luna august 2011 pn la 10 mlrd. 509.7 mil. lei n luna septembrie. In structura bazei monetare ponderea banilor n circulaie a sczut in aceeasi perioada de la 76.5 la sut pn la 74.7 la sut, iar cota-parte a rezervelor bncilor s-a majorat de la 23.5 pn la 25.3 la sut. Masa monetar M2 (masa monetar n lei, include banii n circulaie, depozitele n lei i instrumentele pieei monetare) in septembrie a sczut cu 101.6 mil. lei (0.4 la sut) - pn la 27 mlrd. 140.8 mil. lei. Masa monetar M3 (include agregatul monetar M2 i depozitele n valut strin) sa micorat cu 47.6 mil. lei (0.1 la sut) i a constituit 40 mlrd. 305.5 mil. lei la sfritul lunii septembrie 2011. Potrivit datelor BNM, micorarea indicatorului M2 a fost determinat de scderea soldului numerarului n circulaie cu 264.6 mil. lei (2.5 la sut). Concomitent, soldul depozitelor n moneda naional a crescut cu 163.0 mil. lei (1.0 la sut). Soldul depozitelor n valut strin (recalculate n lei) a crescut in septembrie cu 53.9 mil. lei (0.4 la sut). Exprimate n USD acestea au sczut cu 51.8 mil. USD. Ponderea depozitelor n valut strin (recalculate n lei) n volumul total al masei monetare (M3) a crescut de la 32.5 la sut n luna august pn la 32.7 la sut n luna septembrie curent. Analiza factorilor care au influenat majorarea preurilor de consum pe parcursul ultimului an, precum i a evoluiei eventuale a acestor i altor factori pentru perioada ce urmeaz, permit de a prognoza o micorare n continuare a indicatorului inflaiei anuale cu readucerea lui treptat n limitele programate. n aceste condiii, Banca Naional a Moldovei consider c perioada actual de nsprire a politicii monetare s-a finisat i pot fi examinate msurile care ar facilita accesul la resursele de credit.

Concluzia
Operaiunile pe piaa monetar snt operaiunile executate pe piaa financiar la iniiativa BNM cu participarea benevol a bncilor autorizate. Operaiunile de pia deschis pot fi efectuate prin tender anunat anticipat (licitaii), sau negocieri directe. Utiliznd Operaiunile de pia deschis, BNM asigur piaa cu lichiditate, efectund operaiuni REPO, sau cumprnd active (valori mobiliare sau valut strin), sau scoate resurse din pia, plasnd certificate proprii (CBN), efectund operaiuni revers-Repo, vnznd active (valori mobiliare sau valut strin) sau acceptnd depozite la termen. Operaiunile pe piaa valutar sunt interveniile valutare, ce se deruleaz n strict conformitate cu obiectivele politicii valutare. Banca Naional utilizeaz n calitate de instrumente ale interveniilor valutare att operaiunile directe (cumprri sau vnzri la vedere de valut contra lei moldoveneti), care influeneaz masa monetar, ct i
13

operaiunile de ajustare (swap-uri valutare), care sunt instrumente reversibile i nu influeneaz masa monetar pe termen lung. Facilitile permanente reprezint facilitile pe care BNM le pune la dispoziia bncilor autorizate la iniiativa acestora. BNM ofer facilitatea de credit overnight i facilitatea de deposit overnight. Facilitile permanente joac rolul unui mecanism de siguran n gestionarea lichiditii pe piaa monetar: facilitatea de credit overnight ofer posibilitate bncilor s ia credite de la BNM, iar facilitatea de depozit overnight creeaz posibilitatea plasrii excesului de lichiditate. Rezervele obligatorii reprezint nivelul minim al mijloacelor atrase pe care o banc autorizat trebuie s le dein la BNM. Pentru evaluarea ndeplinirii acestei obligaii se utilizeaz media soldurilor zilnice ale contului de rezerve pe durata unei perioade de aplicare. Banca Naional a Moldovei promoveaz politica ratelor la instrumentele de reglementare monetar, innd cont de conjunctura pieelor monetar i valutar, avnd la baz analiza situaiei n economia naional, dinamica proceselor inflaioniste i ateptrile prognozate ale indicatorilor macroeconomici. La promovarea politicii ratelor, BNM utilizeaz metoda coridorului, cea mai nalt rat fiind stabilit la creditele overnight, iar cea mai joas la depozite overnight. Rata de baz se aprob n calitate de rat de referin pentru principalele operaiuni de politic monetar pe termen scurt. innd cont de faptul c BNM continu deservirea creditelor acordate pe termen lung pentru realizarea unor programe de stat, BNM determin o rat de dobnd pentru creditele pe termen lung (mai mare de 5 ani). Inflatia este una din cele mai importante probleme a Republicii Moldova. Ea este strins legata de politici monetare, promovate de conducerea tarii. Despre reducerea puterii de cumprare a leului moldovenesc ne vorbete utilizarea pe larg a dolarului i monedei unice europene. n viziunea populaiei i oamenilor de afaceri aceste monede sunt stabile i msoar mai exact cheltuielile i rezultatele activitii economice. De exemplu, preurile la imobile, autoturisme, telefoane mobile, chiar i tarifele la unele servicii sunt n euro i dolari. Acelai lucru l ntlnim frecvent i la fixarea salariilor personalului de ctre companiile autohtone. De aceea, pentru ca statul s-i ating obiectivele politicii antiinflaioniste, este necesar coordonarea mai bun a politicilor economice: politica monetar, fiscal, valutar, salarial, protecia concurenei etc. De asemenea, trebuie s se in cont c aceleai rezultate pot fi obinute prin folosirea uneia sau alteia dintre politicile mai sus enunate. Adic, extinderea cererii globale se poate realiza prin scderea ratelor dobnzilor (politic monetar), sau prin reducerea taxelor si impozitelor (politica fiscal). n alegerea instrumentelor i msurilor adecvate mai trebuie s se in cont i de viteza de propagare i de gradul de previzibilitate al diferitelor politici economice, opiuni dictate uneori i de interese politice. n absena unei sincronizri adecvate, efectul
14

fiecrei msuri pariale de politic economic tinde s scad sau chiar s se transforme ntr-unul advers.

15