CEREREA SI OFERTA DE MONEDA. ECHILIBRUL PIETEI MONETARE.

REGLAREA MASEI MONETARE

Cererea de moneda vine din partea populatiei si a agentilor economici, ce
desfasoara activitate economica pentru a-si realiza interesele si care se afla
la un moment dat in situatia de a recurge la credite (imprumuturi). Populatia
doreste moneda nu pentru calitatile ei intrinseci, ci pentru functiile pe care le
poate asigura: a stinge o obligatie, a servi ca instrument de schimb sau de
transfer al averii.
Purtatorii cererii de moneda sunt:
- intreprinderile care isi finanteaza activitatile economice;
- trezoreria pentru a-si finanta deficitul bugetar;
- bancile si institutiile financiare care au nevoie de credite;
- populatia care desfasoara diferite activitati.
Cererea de moneda este influentata de factori obiectivi si subiectivi.
Principalii factori obiectivi sunt:
1.
volumul valoric al tranzactiilor exprimat prin produsul dintre
cantitatea care constituie obiectul tranzactiei si pret;
2. viteza de rotatie a monedei fata de care cererea de moneda se
gaseste in relatie negativa. Viteza de rotatie reprezinta numarul de tranzactii
pe care le mijloceste moneda intr-o unitate de timp;
3. amploarea creditului si a raportului dintre tranzactiile pe credit
(vanzari pe credit) si creditele scadente de la tranzactiile anterioare.
Asupra cererii de moneda au influenta si factori subiectivi cum ar fi:
intensitatea inclinatiei spre lichiditate (aceasta fiind determinata de anumite
mobiluri concrete pe care si le propune populatia).
Principalele mobiluri care determina inclinatia spre lichiditate
sunt:
a) mobilul venitului tendinta ca o parte din venit sa fie pastrata sub
forma de bani si sa se dispuna de el;
b) mobilul afacerilor tendinta de a pastra o cantitate de bani pentru
plasarea lor, in mod avantajos, cand apare o afacere;
c) mobilul prudentei
in anumite imprejurari, populatia manifesta prudenta, fiind determinata
si de teama de a nu i se micsora veniturile viitoare;

d) mobilul speculatiei - adica acumularea de mijloace banesti pentru a

le investi in titluri de valoare.
Stocul de moneda necesar poate fi exprimat sub forma absoluta si
relativa. Marimea absoluta este data de suma instrumentelor monetare sau
agregatelor monetare:
M = m
Oferta de moneda reprezinta procesul de punere in circulatie a diferitelor
instrumente monetare si provine de la institutiile financiar-bancare care au
astfel de atributii si de la agentii economici care dispun de resurse monetare
la un moment dat.
In principal, oferta de moneda are loc prin intermediul bancii de
emisiune, trezoreriei si Bancilor comerciale.
Banca Nationala detine monopolul emisiunii monetare (emisiunea
monetara se face numai in concordanta cu cresterea economica reala; orice
emisiune suplimentara de moneda determina un proces inflationist) si
lanseaza instrumente monetare in circulatie in urmatoarele imprejurari si
forme:
- emiterea de bilete de banca (bani de hartie), pentru acoperirea
nevoilor de resurse financiare ale statului (in general statul are cheltuieli mai
mari decat venituri);
- pune moneda in circulatie pentru nevoile de valuta ale economiei;
- contribuie la sporirea ofertei de moneda si prin acoperirea nevoilor
bancilor (refinantarea ).
Trezoreria este o institutie financiara ce are ca scop administrarea veniturilor si cheltuielilor statului si efectueaza cea mai mare parte a platilor prin
intermediul bancilor comerciale si a bancii centrale. Trezoreria se serveste de
propria moneda, avand facilitatea de a crea moneda Aceasta contribuie la
sporirea ofertei prin trecerea monedelor dintr-un cont bugetar in depozit la
vedere prin emiterea si negocierea de obligatiuni. De obicei, obligatiunile
trezoreriei sunt achizitionate de catre banci (intra numerar in circulatie).
Bancile comerciale sporesc oferta de moneda prin intermediul monedei
de cont prin:
- acordarea de credite si mobilizarea depozitelor;
- multiplicarea depozitelor de la populatie si agentii economici.
Orice pasiv sub forma de credit (obligatii de plata) figureaza la banca ca
un activ, sub forma de creanta (drepturi de incasat) si orice activ sub forma
de depozit (drepturi de incasat) figureaza la banca sub forma de obligatie.

Procesul de multiplicare a depozitelor se explica cu ajutorul multiplicatorului monetar.

Multiplicatorul monetar (monedei de cont) este definit ca raport intre
volumul noilor depozite si noile rezerve:

MMon

multiplicator monetar

D = depozitul la vedere
R = rezervele obligatorii
sau:

unde: r = rata rezervelor

Ro = rezerva initiala
El arata ca moneda creata de bancile comerciale este un efect multiplu al
rezervei lor initiale sau al bazei monetare.
Prin operatiunile care au loc pe piata monetara cantitatea de moneda
solicitata de desfasurarea activitatilor din cadrul unei tari se extinde sau se
contracta, in functie de situatiile concrete din economie.
Piata monetara reactioneaza in directia cresterii volumului masei
banesti in functie de urmatoarele imprejurari:
cresterea volumului valoric al bunurilor marfare;
acoperirea deficitului bugetului de stat;
scaderea vitezei de rotatie a banilor;
convertibilitatea monedelor straine in moneda nationala;
retinerea de catre anumiti agenti economici a unor sume in numerar.
Cresterea
masei
monetare
urmatoarele operatiuni:
acordarea de credite;

se

asigura

in

principal

prin

 emisiunea monetara efectuata de catre banca centrala atunci cand

disponibilitatile banesti sunt insuficiente pentru a acoperi solicitarile de
credite provenite de la celelalte banci si de la administratia centrala ;
schimbul valutar al monedelor straine convertibile pe moneda
nationala, schimb efectuat de catre banci.
Cauzele care fac necesara restrangerea mesei monetare sunt:
diminuarea volumului valoric al bunurilor marfare din economie;
excedentul bugetar;
cresterea vitezei de rotatie a banilor;
schimbarea (vanzarea) monedei nationale pe alte monede.
Restrangerea
masei
diferite operatiuni specifice:

monetare

se

realizeaza

prin

limitarea (plafonarea) creditului, fie sub forma unei sume maxime (ce nu
trebuie depasita), fie prin stabilirea unui cuantum din disponibilitatile banesti ale
bancilor;
rambursarea creditelor primite anterior;
schimbul valutar al monedei nationale pe alte monede convertibile.
Cresterea, respectiv diminuarea volumului masei monetare aflate in
circulatie reprezinta o operatiune de mare responsabilitate din partea
sistemului bancar. Reglarea masei monetare se face de catre banci in functie
de starea economiei si trebuie sa stimulze afacerile fara a genera inflatie sau
deflatie.
Pe piata monetara are importanta deosebita asigurarea echilibrului intre
cererea si oferta de moneda si asigurarea unui pret de echilibru (rata a
dobanzii) care sa stimuleze procesele economice.
La un anumit nivel al ratei dobanzii (celelalte conditii fiind date),
evolutiile cererii si ofertei de moneda determina realizarea echilibrului pe
piata monetara. Piata monetara se afla in stare de echilibru cand, la un
anumit nivel al ratei dobanzii (d'e), cantitatea de moneda oferita (M O) este
egala cu cea ceruta (MC), acestea fiind egale cu Mm/e.
Fig. nr. 6.1. Piata monetara in echilibru

d' %
M0

d'e
Mc

Mm/e

m
Conditiile de echilibru pe piata monetara se schimba continuu,
ajungandu-se la dezechilibru si apoi la un nou echilibru, printr-un mecanism
concurential care presupune schimbarea conditiilor de cerere sau oferta ce
determina noi curbe ale cererii si ofertei.
Cresterea cererii de moneda are ca efect sporirea atat a cantitatii de
moneda pe piata, cat si cresterea ratei dobanzii. Scaderea cererii de moneda
are ca efect atat scaderea cantitatii de moneda, cat si a ratei dobanzii.
Fig. nr. 6.2. Modificarea pozitiei de echilibru pe baza cresterii
cererii

Cresterea ofertei de moneda conduce la scaderea ratei dobanzii si la

cresterea masei monetare tranzactionate pe piata. Surplusul de moneda
oferit nu va putea fi absorbit decat daca va scadea rata dobanzii, aceasta
stimuland cererea de moneda. Scaderea ofertei de moneda conduce la
sporirea ratei dobanzii si la diminuarea cantitatii de moneda tranzactionata.
Fig. nr. 6.3. Modificarea pozitiei de echilibru ca urmare a scaderii
ofertei

Echilibrul pietei monetare este complex si dinamic, tocmai datorita

specificitatii mecanismului prin care se coreleaza cererea si oferta de
moneda, prin sistemul bancar, care manevreaza rata dobanzii, in functie de
interesele proprii, ca si de solicitarile clientilor.

ECHILIBRUL DINTRE CERERE sI OFERT

Cererea si oferta examinate separat se ntlnesc si se confrunta n realitate pe piata rezultnd
un echilibru al pretului si al cantitatii. Echilibrul de piata se va stabili la acel pret si la acea cantitate la
care volumul cererii si al ofertei devin egale.
Combinnd datele pentru cererea si oferta de gru se obtine tabelul 3.
Tabelul 3
Oferta si cererea de gru

Cazuri

Preturi posibile

Cantitatea ceruta

Cantitatea oferita

($/bushel)

(mil. busheli)

(mil. busheli)

18

10

16

12

12

15

20

Graficul corespunzator apare n figura 5.

Echilibrarea ofertei si cererii pe o piata competitiva are loc la pretul la care fortele cererii si
ofertei sunt n balanta. Acesta este pretul la care cantitatea ceruta este exact egala cu cantitatea
oferita, sau grafic la intersectia curbei cererii si ofertei n punctul E. La un pret de-asupra punctului de
echilibru cantitatea pe care producatorii doresc sa o vnda, sa o ofere va excede cantitatea pe care
consumatorii vor dori sa o cumpere, producnd un surplus de bunuri si exercitnd o presiune n bloc
asupra preturilor. Similar, un pret mai mic dect pretul de echilibru va genera o stare de insuficienta si
cumparatorii vor fi dispusi sa cumpere la preturi mai mari, pretul urcnd astfel catre pretul de
echilibru. Deplasarea pe curbele de oferta si cerere, desigur va modifica si echilibrul de piata aparnd
un nou pret de echilibru si vnzndu-se o alta cantitate de bunuri.

n cazul n care ntr-un an productia de gru este afectata, curba ofertei se va deplasa spre
stnga deoarece se va obtine o cantitate mai mica de gru. n conditiile pretului vechi va apare lipsa
de produse ceea ce determina cresterea preturilor. Preturile la gru vor cunoaste o majorare pna cnd
se va stabili un nou echilibru de piata. Graficul din figura 6 reflecta aceasta situatie.
Se poate observa ca n locul curbei SS a aparut o noua curba a ofertei, S ISI, care este rezultatul
reducerii cantitatii de gru vndute si al cresterii pretului. Curba SS se va deplasa de-a lungul curbei
DD n sus, nu numai cnd productia de cereale va fi compromisa, ci si atunci cnd guvernul ia masuri
de limitare a productiei cu ajutorul diferitelor prghii (guvernul acorda premii n bani pentru pamntul

necultivat s.a.). n consecinta, daca se produce o cantitate mai mica de gru sau porumb, atunci pretul
acestor produse va fi mai mare si consumatorul va asigura prin pretul platit un venit suplimentar
producatorului. Curba de oferta se poate deplasa si spre dreapta atunci cnd cantitatea de gru
vnduta creste, iar pretul scade.

Cunoaste o deplasare si curba de cerere. n cazul n care gospodariile casnice vor intra n
posesia unui venit suplimentar si vor cheltui n plus pentru procurarea grului, va avea loc deplasarea
curbei de cerere spre dreapta. Se constata la nceput o intensificare a vnzarilor de gru ceea ce va
duce la penuria de gru. Lipsa temporara de gru va determina pe termen scurt majorarea preturilor
pna cnd se va stabili un nou punct de echilibru. Graficul din figura 7 reflecta deplasarea cererii. Noua
curba a cererii DIDI a dus la cresterea cantitatii de gru vndute la un nou pret, majorat, si n
consecinta la un nou punct de echilibru.
Este foarte important sa nu confundam miscarile de-a lungul curbei cu deplasarea curbelor. n
figura 7 are loc deplasarea curbei de cerere din DD n D IDI de-a lungul curbei de oferta SS. Deci curba
SS nu s-a deplasat. Se poate imagina nsa si situatia stabilirii unui nou echilibru n conditiile deplasarii
curbei de oferta, provocata de fluctuatia factorilor care determina oferta.

n concluzie, se poate spune ca mecanismul pietei reflectat cu ajutorul curbelor de oferta si

cerere determina preturile si cantitatile bunurilor produse si, n consecinta, n conditiile liberei
concurente rezolva simultan cele trei mari probleme ale economiei: ce, cum si pentru cine se produce.

ECHILIBRUL DINTRE CERERE sI OFERT

Cererea si oferta examinate separat se ntlnesc si se confrunta n realitate pe piata rezultnd
un echilibru al pretului si al cantitatii. Echilibrul de piata se va stabili la acel pret si la acea cantitate la
care volumul cererii si al ofertei devin egale.

Combinnd datele pentru cererea si oferta de gru se obtine tabelul 3.

Tabelul 3
Oferta si cererea de gru

Cazuri

Preturi posibile

Cantitatea ceruta

Cantitatea oferita

($/bushel)

(mil. busheli)

(mil. busheli)

18

10

16

12

12

15

20

Graficul corespunzator apare n figura 5.

Echilibrarea ofertei si cererii pe o piata competitiva are loc la pretul la care fortele cererii si
ofertei sunt n balanta. Acesta este pretul la care cantitatea ceruta este exact egala cu cantitatea
oferita, sau grafic la intersectia curbei cererii si ofertei n punctul E. La un pret de-asupra punctului de
echilibru cantitatea pe care producatorii doresc sa o vnda, sa o ofere va excede cantitatea pe care
consumatorii vor dori sa o cumpere, producnd un surplus de bunuri si exercitnd o presiune n bloc
asupra preturilor. Similar, un pret mai mic dect pretul de echilibru va genera o stare de insuficienta si
cumparatorii vor fi dispusi sa cumpere la preturi mai mari, pretul urcnd astfel catre pretul de
echilibru. Deplasarea pe curbele de oferta si cerere, desigur va modifica si echilibrul de piata aparnd
un nou pret de echilibru si vnzndu-se o alta cantitate de bunuri.

n cazul n care ntr-un an productia de gru este afectata, curba ofertei se va deplasa spre
stnga deoarece se va obtine o cantitate mai mica de gru. n conditiile pretului vechi va apare lipsa
de produse ceea ce determina cresterea preturilor. Preturile la gru vor cunoaste o majorare pna cnd
se va stabili un nou echilibru de piata. Graficul din figura 6 reflecta aceasta situatie.
Se poate observa ca n locul curbei SS a aparut o noua curba a ofertei, S ISI, care este rezultatul
reducerii cantitatii de gru vndute si al cresterii pretului. Curba SS se va deplasa de-a lungul curbei
DD n sus, nu numai cnd productia de cereale va fi compromisa, ci si atunci cnd guvernul ia masuri
de limitare a productiei cu ajutorul diferitelor prghii (guvernul acorda premii n bani pentru pamntul

necultivat s.a.). n consecinta, daca se produce o cantitate mai mica de gru sau porumb, atunci pretul
acestor produse va fi mai mare si consumatorul va asigura prin pretul platit un venit suplimentar
producatorului. Curba de oferta se poate deplasa si spre dreapta atunci cnd cantitatea de gru
vnduta creste, iar pretul scade.

Cunoaste o deplasare si curba de cerere. n cazul n care gospodariile casnice vor intra n
posesia unui venit suplimentar si vor cheltui n plus pentru procurarea grului, va avea loc deplasarea
curbei de cerere spre dreapta. Se constata la nceput o intensificare a vnzarilor de gru ceea ce va
duce la penuria de gru. Lipsa temporara de gru va determina pe termen scurt majorarea preturilor
pna cnd se va stabili un nou punct de echilibru. Graficul din figura 7 reflecta deplasarea cererii. Noua
curba a cererii DIDI a dus la cresterea cantitatii de gru vndute la un nou pret, majorat, si n
consecinta la un nou punct de echilibru.
Este foarte important sa nu confundam miscarile de-a lungul curbei cu deplasarea curbelor. n
figura 7 are loc deplasarea curbei de cerere din DD n D IDI de-a lungul curbei de oferta SS. Deci curba
SS nu s-a deplasat. Se poate imagina nsa si situatia stabilirii unui nou echilibru n conditiile deplasarii
curbei de oferta, provocata de fluctuatia factorilor care determina oferta.

n concluzie, se poate spune ca mecanismul pietei reflectat cu ajutorul curbelor de oferta si

cerere determina preturile si cantitatile bunurilor produse si, n consecinta, n conditiile liberei
concurente rezolva simultan cele trei mari probleme ale economiei: ce, cum si pentru cine se produce.