Dobanda

Capitolul I
Dobanda-aspecte generale

Dobnda poate fi definit ca reprezentnd o form de remunerare a
creditului de ctre debitor, pentru folosirea capitalului mprumutat. Astfel,
dobnda poate fi privit ca pre al capitalului mprumutat i poate fi analizat
att ca mrime absolut ct i n mrime relativ (sub form de rat procentual).
Asupra dobanzii si rolului acesteia s-au formulat, in cadrul economiei de piata,
mai multe acceptiunii, astfel:
conceptul clasic (David Ricardo, Alfred Marshall). Abordeaza dobanda ca
fiind reglementata de rata profitului ce se poate obtine prin folosirea
capitalului sau ca pret care trebuie platit pentru folosirea capitalului, pret
stabilit ca echilibru intre cererea globala de capital si stocul de capital oferit pe
piata.
conceptul neoclasic (Irving Fischer). Defineste dobanda ca reprezentand pretul
banilor in momentul actual exprimat in banii de maine.
conceptul Keynesist.. Defineste dobanda ca o recompensa pentru renuntarea la
lichiditati pe o anumita perioada de timp. Potrivit aceleeasi conceptii, rata
dobanzii poate fi un instrument de influentare a volumului de investitii si de
combatere a recesiunii si somajului.
Dobanda ca pret al capitalului imprumutat poate fi analizata atat ca marime absoluta
cat si in marime relativa (sub forma de rata procentuala).
Rata dobanzii sau marimea relativa a dobanzii este raportul procentual intre masa
dobanzii (anuale) si capitalul utilizat.

Rata dobanzii este o marime variabila in timp. Nivelul si dinamica ei sunt
rezultatul actiunii concomitente, convergente si contradictorii, a mai multor factori
generali si specifici, cu influente directe sau indirecte cum sunt: rata profitului, raportul
dintre cererea si oferta de capital de imprumut, riscul pentru cel ce acorda capital de
imprumut, inflatia, durata creditului, politica guvernului.

Rata dobanzii este in stransa legatura cu rata profitului, trebuind sa fie mai mica
decat aceasta. In caz contrar, intreprinzatorii nu vor angaja credite deoarece, din
valorificarea lor prin investitii, ar trebui sa consume intregul profit sau chiar mai mult
pentru a plati dobanda, ceea ce ar face nerentabila activitatea lor.

Dobanda


Cererea si oferta de capital de imprumut este un factor cu actiune ampla si
directa asupra ratei dobanzii. Daca presupunem ca avem situatia unei piete cu
concurenta perfecta, cresterea cererii de capital atarge o ridicare a ratei dobanzii si
invers; nivelul dobanzii, in urma confruntarii cererii si ofertei de capital este dat de
punctul de intersectie dintre curba cererii si ofertei de capital de imprumut. Punctul de
intersectie unde cererea este egala cu oferta determina dobanda de echilibru.
Riscul pentru cel ce acorda capitalul de imprumut este un alt factor care
influenteaza nivelul dobanzii. Cu cat posibilitatea returnarii capitalului de imprumut este
mai mare, cu atat riscul este mai mic si rata dobanzii mai redusa. Dimpotriva, cu cat
riscul este mai mare, cu atat si dobanda este mai ridicata.
Inflatia, de regula, determina majorarea ratei dobanzii, in vederea compensarii
reducerii puterii de cumparare a banilor. Inflatia insa poate duce si la sporirea ofertei
capitalului de imprumut, avand in acest caz ca efect tendinta de scadere a ratei dobanzii.
Politica guvernului poate influenta intr-un sens sau altul evolutia ratei dobanzii.
Atunci cand pe piata capitalului de imprumut se manifesta puternic factorii care
actioneaza in directia cresterii ratei dobanzii, guvernul poate interveni in sensul stoparii
acestui proces, stabilind un plafon maxim al ratei dobanzii. Efectele pot fi insa
contradictorii. Solicitantii de credite isi vor spori cererile in conditiile unei dobanzi mai
reduse, ofertantii insa care se vad descurajati de reducerea ratei dobanzii vor micsora
oferta de credit, ceea ce se va concretiza intr-o cerere de credite de imprumut
nesatisfacuta, in conditiile in care exista disponibilitati banesti in economie.
Rata dobanzii depinde si de conjunctura economica. In perioadele de relansare
economica, pentru stimularea investitiilor, rata dobanzii scade, in timp ce in perioade de
recesiune aceasta creste.
Dobanda are un rol important in mecanismul de functionare a economiei,
indeplinind urmatoarele functii:
influenteaza repartizarea factorilor de productie, orientandu-l catre
destinatiile care asigura folosirea lor cea mai eficienta
parghie de stimulare atat a populatiei, cat si a firmelor in economisirea
unei parti din venituri
modalitatea de a asigura bancilor recuperarea cheltuielilor efectuate si
realizarea unui profit normal
parghie de redistribuire a venitului. Dobanda este o parghie economica
deosebit de importanta folosita de stat sau de diferite grupuri in orientarea
activitatii economice.






Dobanda

Capitolul II
Formele dobanzii


Diversitatea activitatii economice, precum si tipologia creditorilor si debitorilor
antreneaza diferite forme ale dobanzii. Exista mai multe criterii in functie de care se face
analiza tipurilor de dobanzi.


2.1 Formele dobanzii in sens larg

Sensul larg al dobanzii decurge din intelgerea functiilor specifice ale
intreprinzatorului comparativ cu cele ale proprietarului de capital banesc (profit versus
dobanda).
Formele dobanzii in sens larg sunt, de regula, urmatoarele:

dobanda pe piata monetara se aplica imprumuturilor pe termen scurt,
imprumuturilor contractate intre banci (intre bancile comerciale si banca de
emisiune)
dobanda de referinta (dobanda de politica monetara)
2
. Dobanda de referinta
a BNR se calculeaza ca medie, ponderata cu volumul tranzactiilor, intre
dobanda la depozitele atrase de BNR si vanzarile reversibile de titluri de stat
efectuate de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face anuntul.

dobanda perceputa la operatiunile de scontare
3
a efectelor de comert taxa
de scont comerciala (taxa privata a scontului). Aceasta taxa este dobanda la care
bancile comerciale sconteaza cambiile prezentate de intreprinzatori, si la care se
acorda credite acestora. In conditii normale, rata dobanzii perceputa de banca
centrala este mai mica decat rata dobanzii incasate de bancile comerciale. Prin
manevrarea dobanzii de referinta, banca centrala poate actiona asupra volumului
creditelor in economie, asupra balantei de plati externe, asupra atragerii de
capitaluri straine. Reducerea dobanzii de referinta antreneaza o reducere
corespunzatoare a dobanzilor bancare, stimuleaza activitatea productiva si
initiativa de a investi.
dobanda aplicata intreprinderilor de catre banci si alte institutii financiare. Ea
consta din dobanda bancara de baza (dobanda de refinantare) plus un agio, plusul
respectiv fiind stabilit in functie de tipul de credit si de situatia economica a
debitorului
dobanda aplicata intre intreprinzatori se refera la dobanda practicata la
vanzarea marfurilor pe datorie (creditul comercial)
dobanzi corelate ca marime pentru remunerarea diferitelor forme de plasament
pe termen scurt si mediu, dobanzi pentru depozitele la vedere si la termen
consituite la banci, la casele de economii
Dobanda
dobanzi pe piata obligatiunilor, tipice pentru plasamentele pe termen lung
dobanda practicata pentru titluri guvernamentale si alte efecte de comert
emise de societati comerciale
dividendul sau alte forme de remunerare procentuala pentru actiunile detinute la
societatile pe actiuni.

Alte forme ale dobanzii in functie de nivelul la care se practica se concretizeaza in:

dobanda la creditul de licitatie - se determina in cadrul sedintelor de
licitatie, saptamanal, ca urmare a cererii si ofertei de capital. Stabilirea
nivelului minim de pornire a licitatiei revine bancii centrale. Factorii care
influenteaza aceasta dobanda sunt:
o suma obtinuta sub forma de credit
o termenul de rambursare

dobanda la creditul Lombard

este dobanda aferenta creditelor acordate
de banca centrala bancilor comerciale sub forma de refinantare. Se
stabileste zilnic la nivelul bancii centrale, poate fi modificata fara preaviz
si se plateste lunar, in ultima zi a lunii pentru toate creditele aferente lunii
respective. Prezinta cel mai ridicat nivel, cu scopul de a descuraja bancile
sa apeleze la acest tip de credite.

dobanda la rezervele minime obligatorii are un nivel foarte scazut
comparativ cu rata dobanzii pe piata si imbraca atat forma dobanzii
bonificate

2.1.1 Dobanda activa dobanda pasiva. Marja dobanzii.

Din punct de vedere al bancii, se disting:
dobanda bonificata (dobanda pasiva)
dobanda perceputa (dobanda activa).
Dobanda pasiva reprezinta nivelul dobanzii cu care sunt remunerate
disponibilitatile banesti ale celor care si-au constituit depozite bancare. In general,
dobanda bonificata este mai scazuta decat dobanda perceputa la credite.

Factorii care influenteaza nivelul acestei dobanzi sunt:
rata inflatiei
dobanda de referinta
ratele dobanzilor practicate de celelalte banci comerciale.

Dobanda activa exprima dobanda incasata de banci de la clientii care
beneficiaza de creditele acordate.
Factorii de influenta ai acestei dobanzi sunt:
erodarea monetara
Dobanda
nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare
gradul de risc
profitul bancar
rezerva minima obligatorie.

Pentru a intelege mai bine mecanismul dobanzilor la nivelul unei banci, se
exemplifica in cele ce urmeaza principalele posturi bilantiere, precizand care dintre ele
fructifica sau bonifica dobanzi, precum si modul de calcul a dobanzilor active, respectiv
pasive. Creditele si, respectiv, depozitele clientilor nu sunt singurele posturi din bilant
care care presupun calcul de dobanda (activa, respectiv pasiva).

O structura simplificata a bilantului unui banci se prezinta astfel:


(RON echivalent)


UTILIZARI RESURSE


valoare indicator
VENIT mediu
dobanda dobanda
COST mediu
valoare indicator


denumire zilnic zilnic denumire

medie
8
medie

indicator
activa pasiva
indicator

bilantier valoare

valoare

valoare

valoare bilantier

%* % (%) (%) %

%


absoluta absoluta

absoluta

absoluta




Numerar in
Resurse

10,000,000 3% 0 0% 0.0% 0.3% 1%

600 17%

65,000,000 atrase

Casierie


c.curent


Plasamente
Resurse

80,000,000 21% 4,000 5% 1.8% 9.0% 99%

50,000 53%

200,000,000
atrase

R.M.O.

termen


variabil

Plasamente
Resurse
50,000,000 13% 6,000 8% 4.3% 1.8% 0%

50 0%

1,000,000
atrase

Interbancare

termen fixe

(CD
9
)

Credite 200,000,000 53% 70,000 88% 12.6% 0.0% 0%

0 0%

0
Resurse


Interbancare



Mijloace
30,000,000 8% 0 0% 0.0% 0.0% 0%

0 26%

99,000,000
Resurse


Proprii

Fixe


(Capitaluri)


alte active 10,000,000 3% 0 0% 0.0% 0.0% 0%

0 4%

15,000,000 alte pasive




UTILIZARI 380,000,000 100% 80,000 100% 7.6% 4.8% 100% 50,650 100% 380,000,000 RESURSE



UTILIZARI :
Numerar in casierie. Numerarul reprezinta soldul caselor de circulatie al unitatilor
bancii, si care poate fi in lei sau valuta. Este post bilantier de activ care nu fructifica
dobanda.
Plasamente RMO. Reprezinta valoarea rezervelor minime obligatorii constituite la
BNR, in functie de cotele procentuale prevazute in reglementarile BNR. Venitul acestor
plasamente reprezinta dobanda bonificata.
Dobanda


Plasamente interbancare. Reprezinta disponibilitatile si depozitele la alte banci. Se
compun din depozitele colaterale constituite la banci, sumele inregistrate in conturile de
corespondent, plasamentele constituite la alte banci, titluri de stat. Veniturile acestor
posturi sunt reprezentate de: dobanzile la conturile corespondent, dobanzile la
plasamentele consituite la alte banci, dobanzile la titluri de stat.
Credite. Creditele constituie o sursa importanta de venituri si reprezinta modul de
utilizare eficient a resurselor proprii si resurselor atrase de catre banca, dar in acelasi
timp reprezinta o sursa principala de risc. Se calculeaza valoarea neta a creditelor (se
deduc din total credite nivelul provizioanelor specifice de risc de credit) Venitul
creditelor acordate de catre banca clientilor sai este reprezentat de dobanda perceputa.
Mijloace fixe. Este un post de activ care nu fructifica dobanda si este reprezentat din
totalul imobilizarilor.
Alte active. Indicatorul cuprinde creantele atasate, titlurile de participare, debitori
diversi, valori de recuperat, cheltuieli inregistrate in avans, decontari interbancare, etc.

Dobanda activa pentru fiecare post de activ se calculeaza astfel :
venit indicator
Dobanda activa =
valoare absoluta indicator

Dobanda activa totala se calculeaza ca medie ponderata intre valorile absolute ale
indicatorilor de activ si dobanzile lor active corespunzatoare.
Rata dobanzii active reprezinta nivelul procentual la care banca da cu imprumut o
suma de bani (venituri).
RESURSE :
Resurse atrase cont curent. Reprezinta resursele atrase, aflate in conturile curente ale
bancii. Indicatorul bonifica dobanda.
Resurse atrase pe termen variabil. Acest indicator este compus din depozitele la
termen si depozitele colaterale. Costul acestor resurse este format din dobanzile
bonificate la depozitele la termen si la depozitele colaterale.
Resurse atrase pe termene fixe. Reprezinta totalul certificatelor de depozit, venitul
acestora fiind dobanzile bonificate pentru acest tip de resursa.
Dobanda
Resurse interbancare. Reprezinta soldurile din conturile de disponibilitati ale altor
banci si depozitele la termen constituite de alte banci. Nu bonifica dobanda.
Resurse proprii (capitaluri). Aceste resurse proprii sunt formate din : capital propriu,
imprumutul subordonat, rezerve, rezultatul reportat, profit aferent anului curent.
Indicatorul nu bonifica dobanda.
Alte pasive. Aici sunt incluse : datoriile atasate, pozitia de schimb, creditori, alte sume
datorate bancilor, alte sume datorate privind clientela, venituri anticipate.
Dobanda pasiva totala se calculeaza ca medie ponderata intre valorile absolute ale
indicatorilor de pasiv si dobanzile lor pasive corespunzatoare.
Rata dobanzii pasive reprezinta nivelul procentual la care banca ia cu imprumut o suma
de bani (cheltuieli).

Marja dobanzii

Marja dobanzii reprezinta diferenta intre rata dobanzii active si rata dobanzii
pasive. Pentru stabilirea rezultatelor financiare ale bancii, marja dobanzii trebuie
influentata cu alte elemente de venituri (ex : comisioane de incasat), sau de cheltuieli (ex
: comisioane platite, cheltuieli de interes general, cheltuieli administrative, provizioane).
In functie de structura valutara, se pot calcula urmatoarele tipuri de marje ale
dobanzii :
marja totala reprezinta diferenta dintre dobanda medie la total active si
dobanda medie la total pasive (pentru efectuarea calculelor, sumele in
valuta vor fi transformate in echivalent lei)
marja partiala se calculeaza ca diferenta intre dobanda medie a
activelor intr-o anumita valuta si dobanda medie a pasivelor constituite in
aceeasi
valuta.
In functie de posturile care sunt luate in considerare la calculul marjei de
dobanda, acestea poate lua urmatoarele forme :
marja extinsa marja din dobanzi calculata intre dobanzile medii active
si pasive rezultate fata de totalul posturilor bilantiere (indiferent daca
acestea fructifica / bonifica dobanzi, sau nu).
marja restransa - marja dobanzii calculata intre dobanzile medii active si
pasive rezultate fata de posturile bilantiere care produc sau bonifica
dobanzi.
Ca indicator care exprima relatia directa dintre depozitele constituite de clienti
(ca principala sursa de acordare de imprumuturi bancare) si credite, se poate calcula
marja dobanzii credite / depozite. Aceasta marja reprezinta diferenta dintre dobanda
medie la creditelea cordate si dobanda medie bonificata depozitelor constituite.
Dobanda



2.1.2 Dobanda nominala dobanda reala

Odata cu trecerea la economia de piata rolul dobanzii a fost reconsiderat si pus in
legatura cu rata inflatiei.
Din punct de vedere al relatiei existente intre rata dobanzii si rata inflatiei, se
realizeaza distinctia intre dobanda nominala si dobanda reala.
Rata reala a dobanzii, cea care exprima cresterea puterii de cumparare actuale,
se obtine dupa ajustarea ratei nominale prin inflatie. Corelatia dintre cele doua rate se
realizeaza prin expresia cunoscuta sub denumirea efectul Fisher:

(1 +i) = (1 + r )(i + ), unde notatiile au urmatoarea semnificatie:

i rata nominala a
dobanzii r rata reala a
dobanzii
- rata inflatiei.

Nivelul ratei de dobanda reala este influentat de o serie de factori:
presiunea fiscala in economie
deficitul bugetar
cursul de schimb
balanta comerciala si de plati.
Inregistrarea unei dobanzi reale pozitive este rezultatul practicarii unor dobanzi
inalte in termeni nominali, ceea ce semnifica, de asemenea, credite scumpe si investitii
nerentabile.
Dobanda real negativa se manifesta atunci cand rata nominala a dobanzii nu
acopera rata inflatiei. Astfel de dobanzi ii avantajeaza pe debitori si conduce la scaderea
increderii populatiei in moneda nationala.


2.1.3 Dobanda simpla dobanda compusa

Din punct de vedere al perioadei pe care se acorda creditul si al capitalizarii
dobanzii se poate face distinctia intre dobanda simpla si dobanda compusa.

Dobanda simpla se calculeaza in cazul in care perioada analizata este mai mica de un
an, iar dobanda nu este capitalizata.

D
s
= S
0
i t
unde : D
s
- dobanda simpla
S
0
- suma imprumutata
i - % de dobanda
Dobanda
t- timpul, in ani.


Dobanda compusa se practica atunci cand perioada de creditare sau de depunere este
mai mare de un an, iar dobanda este reinvestita la fiecare scadenta.

D
c
= S
t
S
0

S
t
= S
0
(1 +1)
t

unde : S
0
- suma imprumutata
S
t
- suma finala
D
c
- dobanda compusa
i - % dobanda
t- timpul in ani.


2.1.4 Dobanda bruta dobanda neta


Dobanda bruta este cea calculata inainte de deducerea unui impozit la sursa sau
a impozitului anticipat.
Dobanda neta decurge din dobanda bruta, prin corectarea acesteia cu rata taxelor
si a impozitelor.


2.1.5 Dobanda de baza

In tarile cu economie de piata consolidata s-a conturat o rata de baza a
dobanzii, un nivel focalizator al multiplelor niveluri ale acestei marimi relative. Aceasta
rata poate fi considerata acea rata fixata de catre o banca in conditii medii date, care apoi
serveste ca termen de referinta pentru calcularea celorlalte rate in jurul celei de baza.

2.1.6 Dobanda medie

Pentru analiza consolidata a dobanzilor la nivelul intregului portofoliu de active
si pasive, se calculeaza dobanzile medii. Acestea se pot studia pe structura valutara, in
functie de tipul debitorului, in functie de durata ramasa din active sau din pasive (durata
pana la data maturitatii), in functie de performanta financiara a debitorului.

Dintre instrumentele curente de analiza a dobanzilor medii se pot aminti :
Ratele medii ale dobanzilor practicate de institutiile de credit pentru
activele / pasivele bilantiere curente (raportare lunara transmisa catre
BNR)
Ratele medii ale dobanzilor practicate de institutiile de credit pentru
creditele / depozitele noi (raportare lunara transmisa catre BNR)
GAP analiza marjelor de dobanda ca diferenta intre dobanda medie a activelor sensitive si dobanda medie a pasivelor sensitive. Activele sensitive sunt activele care fructifica cu dobanda variabila
Dobanda




2.2 Formele dobanzii asociate creditului bancar

Marimea ratei dobanzii difera in functie de natura operatiunilor de creditare, de
durata imprumutului, de aspectele cantitative si calitative ale creditului.
Se disting astfel urmatoarele forme ale dobanzii la creditul bancar:

2.2.1. Dobanda fixa dobanda variabila dobanda mixta

Diferena major dintre cele dou tipuri de dobnd este reprezentat de
modificarea sau nu a nivelului acesteia pe parcursul perioadei de rambursare a
creditului. Dac dobnda fix rmne neschimbat pn la lichidarea creditului, dobnda
fluctuant se modific n funcie de indicii monetari interni/internaionali i de politica
de pe piaa bancar.
Dobnda variabil. Principalul atu al dobnzii fluctuante este constituit de
faptul c ajustarea costului mprumutului se face n funcie de tendinele de pe pia. In
cazul unei evolutii descendente a dobanzilor pe piata, cand clientul opteaza pentru o
dobnd variabil, pe parcursul perioadei de rambursare poate beneficia de reducerea
nivelului acesteia. Este ns posibil ca n intervalul de creditare, dobnzile de pe piaa
bancar s creasc, fapt pentru care clientul poate plti mai mult.

Dobnda fixa. Cel mai mare avantaj al dobnzii fixe este posibilitatea ealonrii
plilor n timp i a modelrii bugetului propriu. Creditele cu dobanda fixa ofera
clientului posibilitatea de a cunoaste inca de la inceput toate costurile pe care le are un
credit pe toata durata sa de viata. La capitolul dezavantaje se nscrie meninerea unor
costuri ridicate n condiiile scderii pe pia a dobnzilor. Singura solutie pentru a-si
reduce costul imprumutului va fi refinantarea.
Pe langa imprumuturile cu dobanzi fixe si variabile, tot mai multe banci au
introdus si credite cu dobanzi mixte: Rata dobanzii este fixa pentru o perioada initiala
de 1 5 ani, iar ulterior aceasta se transforma intr-una variabila. De regula, dobanda
stabilita la inceputul perioadei de creditare este situata sub media pietei, insa ulterior
este posibil ca banca sa-si recupereze discountul oferit initial prin practicarea unor
dobanzi mai ridicate dupa expirarea perioadei in care dobanda este fixa.


2.2.2. Dobanda standard dobanda negociata

Dobanda standard reprezinta dobanda stabilita conform reglementarilor interne
ale fiecarei banci. Aceasta depinde de tipul creditului acordat, performanta financiara a
clientului, perioada de acordare a imprumutului si valuta creditului.
In functie de indicatorii economico- financiari care caracterizeza situatia
clientului, de volumul platilor efectuate de acesta prin banca, de eventualele dificultati
Dobanda
intampinate in derularea activitatii curente, se pot negocia niveluri scazute ale ratei
dobanzii (dobanda particulara). Aceste diminuari sunt acordate tinand seama de
nivelurile de competenta stabilite de normele interne (de exemplu, o negociere de
dobanda poate fi aprobata de conducerea unitatilor teritoriale, de Comitetul de Credite
din centrala bancii sau de Consiliul de Administratie).


2.2.3. Dobanda la creditele in lei dobanda la creditele in valuta

In functie de structura valutara a creditelor acordate, banca stabileste niveluri
diferite ale dobanzii: dobanzi distincte pentru creditele in lei si pentru creditele in valuta.


2.2.4. Dobanda curenta dobanda majorata dobanda restanta

In functie de starea curenta a creditului, dobanda poate lua urmatoarele forme:
Dobanda curenta. Serviciul datoriei asociat creditului este 0, toate ratele
sunt rambursate la timp, nu exista obligatii restante. Dobanda se pastreaza
la nivelul initial stabilit in contractul de credit.
Dobanda majorata. Clientul inregistreaza intarzieri la plata obligatiilor
scadente. Aceasta dobanda se percepe la soldul curent al creditului din
momentul (sau dupa o anumita perioada reglementata intern) trecerii in
conturile de restanta a datoriilor neachitate.
Dobanda restanta. Reprezinta dobanda penalizatoare percepua la soldul
restant al creditului, din momentul inregistrarii acestuia in conturile de
restanta.
Dobanda creditelor din extrabilant. Creditele neperformante sunt strese
din bilantul bancii si inregistrate in evidenta extrabilantiera. Conform
reglementarilor actuale BNR
15
, acest lucru se realizeaza atunci cand
serviciul datoriei atinge 360 de zile. Dobanda calculata la soldul acestor
credite reprezinta dobanda extrabilantiera.


2.2.5. Dobanda anuala efectiva (DAE)

Dobanda anuala efectiva exprima sub forma procentuala costul total al unui
credit. Acesta este un concept implementat pentru a permite consumatorilor sa compare
usor costul creditelor.
Pentru a intelege rolul DAE in compararea costurilor creditelor, vom analiza un
caz concret. Daca intregul cost al creditului ar fi format doar din dobanda, atunci DAE
ar fi egala cu rata dobanzii. In realitate, bancile percep o serie intreaga de comisioane,
care fac dificila compararea creditelor. Daca o banca acorda un credit, care are o rata a
dobanzii de 10% si un comision initial de 3%, in timp ce alta practica o dobanda de
11%, cu un comision lunar de 0,1%, aplicat la soldul curent al creditului, costurile celor
doua credite nu sunt comparabile.
Dobanda
Rolul DAE este tocmai de a aduce la acelasi numitor comun toate costurile unui
credit. Mai precis, DAE transforma si comisioanele aferente unui imprumut sub forma
unei dobanzi.

Capitolul III
Teorii asupra dobanzii
Dupa cum sunt luati sau nu factorii monetari in judecatile asupra continutului si
impactului asupra economiei, teoriile privitoare la dobanda se structureaza, in principal,
in doua mari grupe:
teorii pure sau ale capitalului real care nu tin seama de implicatiile
factorilor monetari asupra dimensiunii si evolutiei dobanzii;
teorii monetare care considera factorii monetari raspunzatori de formarea
dobanzii
Teoriile pure sau ale capitalului real care nu tin seama de implicatiile factorilor
monetari asupra dimensiunii si evolutiei dobanzii.
Este vorba aici de: teoria productivitatii si a folosirii capitalului, teoriile privind costul
formarii capitalului, teoria raritatii capitalurilor, teoria riscului, dobanda ca impozit
asupra profitului.
a) Teoria productivitatii si folosirii capitalului considera capitalul ca fiind inzestrat cu o
putere (capacitate) care atunci cand este folosit poate genera un prisos, un "ceva" mai
mare decat s-a consumat. Partea negativa a teoriei consta in incapacitatea de a explica
aceste valante ale capitalului atunci cand este utilizat.
b) Teoriile privind costul formarii capitalului au comun faptul ca explicarea dobanzii se
face cu ajutorul abstinentei. Astfel teoriile asteptarii si sacrificiului (Marshall si
McVane) considera structura capitalului ca fiind o acumulare in timp a rezultatelor, o
amanare a consumurilor catre un viitor indepartat in scopul obtinerii unor rezultate
superioare; teoriile profitului (Fisher, Zeiter, Bokn Bowerk) isi sprijina motivaiile pe
Dobanda
factorul timp, considerand mai avantajos a amana folosirea capitalului pentru ca
satisfactia sa fie mai mare.

Teorii monetare asupra dobanzii.Este vorba, cu deosebire, de teoria fondurilor de
imprumut si teoria preferintei pentru lichiditate a lui Keynes.
a) Teoria fondurilor de imprumut (Hicks, Robertson, Ohlin). In opinia sustinatorilor
aceste teorii, dobanda este determinata de echilibrul dintre partea de venit a unei tari
folosita pentru investitii si cea pentru consum, sau dintre cererea si oferta de fonduri de
imprumut. In teermeni stiintifici, dobanda reprezinta remunerarea facuta pentru
fondurile imprumutate.

b) Teoria preferintei pentru lichiditate a lui Keynes care invoca mai multe aspecte:
- economiile sunt o functie a veniturilor, iar fiecare variatie a cererii de economii
constituie cauza unei modificari de acelasi sens a ofertei de economii;
- functia monetara este considerata ca determinanta pentru dobanda;
- rata dobanzii se stabileste pe baza echilibrului dintre cererea si oferta de moneda;
cererea de moneda desconspirand preferinta pentru lichiditate;
Relatia dintre dobanda nominala si cea reala este un element esential al teoriilor
contemporane asupra dobanzii, avand ca sustinator pe Milton Friedman. Teoriile
contemporane pornesc de la constatarea ca rata dobanzii nominale isi mentine tendinta
de crestere, chiar in conditiile in care rata de crestere a masei monetare revine la nivelul
anterior, iar preturile inceteaza a mai creste.
In momentul in care rata de crestere a masei monetare depaseste rata de crestere
a produsului intern, cererea de bunuri si servicii devine excedentara si anticipa inflatia.
Dobanda
Ca urmare, deponentii vor solicita o dobanda nominala cel putin egala cu rata reala a
dobanzii, majorata cu rata anticipata a inflatiei. La randul lor, debitorii vor fi dispusi sa
plateasca dobanzi majorate, deoarece stiu ca sporirea preturilor le va accesa plata
acesteia.
Dobanda
Capitolul IV
Studiu de caz-Rambursarea creditelor
Cel mai adesea, rambursarea creditelor bancare se face in transe egale (lunare de cele
mai multe ori, dar si trimestriale, semestriale sau anuale - foarte rar), cu dobanda calculata asupra
descoperitului (asupra creditului ramas de rambursat).
Creditele se pot acorda cu perioada de gratie sau fara. In perioada de gratie se platesc
doar dobanzi, nu se ramburseaza si transe din credit.
1. Rambursarea in transe anuale egale;
2. Rambursarea in transe semestriale egale;
3. Rambursarea in transe trimestriale egale;
4. Rambursarea in transe lunare egale.
1. Rambursarea in transe anuale egale
1 1. Rambursare in transe anuale egale, fara perioada de gratie
Sa se intocmeasca tabelul de rambursare pentru un credit in suma de 400 mil lei,
rambursabil in 4 ani, in transe anuale egale, cu rata dobanzii anuale 20%.
Rezolvare:
mil lei
Anul Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas
1 100 400x20%=80 180 300
2 100 300x20%=60 160 200
3 100 200x20%=40 140 100
4 100 100x20%=20 120 0
Total 400 200 600
1. 2. Rambursare in transe anuale egale, cu perioada de gratie
Sa se intocmeasca tabelul de rambursare pentru un credit in suma de 400 mil lei,
rambursabil in 4 ani, in transe anuale egale, cu rata dobanzii anuale 20% si cu 2 ani perioada de
gratie.

Dobanda
Rezolvare:
mil lei
Anul Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas
1 - 400x20%=80 80 400
2 - 400x20%=80 80 400
3 200 400x20%=80 280 200
4 200 200x20%=40 240 0
Total 400 280 680
2. Rambursarea in transe semestriale egale
2. 1. Rambursare in transe semestriale egale, fara perioada de gratie
Sa se intocmeasca tabelul de rambursare pentru un credit in suma de 400 mil lei,
rambursabil in 2 ani, in transe semestriale egale, cu rata dobanzii anuale 20%.
Rezolvare:
mil lei
Semestrul Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas
1 100

140 300
2 100

130 200
3 100

120 100
4 100

110 0
Total 400 100 500
2. 2. Rambursare in transe semestriale egale, cu perioada de gratie
Sa se intocmeasca tabelul de rambursare pentru un credit in suma de 400 mil lei,
rambursabil in 2 ani, in transe semestriale egale, cu rata dobanzii anuale 20% si cu 1 an perioada
de gratie.



Dobanda
Rezolvare:
mil lei
3. Rambursarea in transe trimestriale egale
3. 1. Rambursare in transe trimestriale egale, fara perioada de gratie
Sa se intocmeasca tabelul de rambursare pentru un credit in suma de 400 mil lei,
rambursabil in 2 ani, in transe trimestriale egale, cu rata dobanzii anuale 20%.
Rezolvare:
Semestrul Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas
1 -

40 400
2 -

40 400
3 200

240 200
4 200

220 0
Total 400 140 540
Dobanda
mil lei
3. 2. Rambursare in transe trimestriale egale, cu perioada de gratie
Sa se intocmeasca tabelul de rambursare pentru un credit in suma de 400 mil lei,
rambursabil in 2 ani, in transe trimestriale egale, cu rata dobanzii anuale 20% si cu 1 an perioada
de gratie.
Rezolvare:
mil lei
Trimestrul Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas
1 -

20 400
2 - 20 20 400
3 - 20 20 400
4 - 20 20 400
5 100 20 120 300
6 100

115 200
7 100

110 100
Trimestrul Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas
1 50

70 350
2 50

67,5 300
3 50

65 250
4 50

62,5 200
5 50

60 150
6 50

57,5 100
7 50

55 50
8 50

52,5 0
Total 400 90 490
Dobanda
8 100

105 0
Total 400 130 530
4. Rambursarea in transe lunare egale
4. 1. Rambursare in transe lunare egale, fara perioada de gratie
Sa se intocmeasca tabelul de rambursare pentru un credit in suma de 400 mil lei,
rambursabil in 8 luni, in transe lunare egale, cu rata dobanzii anuale 20%.
Rezolvare:
mil lei
Luna Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas
1 50

56,66 350
2 50

55,83 300
3 50

55 250
4 50

54,16 200
5 50

53,33 150
6 50

52,5 100
7 50

51,665 50
8 50

50,833 0
Total 400 29,978 429,978
4. 2. Rambursare in transe lunare egale, cu perioada de gratie
Sa se intocmeasca tabelul de rambursare pentru un credit in suma de 400 mil lei,
rambursabil in 8 luni, in transe lunare egale, cu rata dobanzii anuale 20% si cu 4 luni perioada de
gratie.
Rezolvare:
Dobanda
mil lei
Luna Transa Dobanda Transa+Dobanda Creditul ramas
1 -

6,66 400
2 - 6,66 6,66 400
3 - 6,66 6,66 400
4 - 6,66 6,66 400
5 100 6,66 106,66 300
6 100

105 200
7 100

103,33 100
8 100

101,665 0
Total 400 43,295 443,295