Operare şi utilizare

          
 

 M
ediul Microsoft Excel este un program performant de calcul tabelar
(spreadsheet program)ce se poate utiliza pentru stocarea şi prelucrarea
eficientă a listelor de date în vederea realizării de calcule numerice în scopul
obţinerii de rapoarte şi analize. De asemenea, pe baza datelor înregistrate
programul Excel poate crea foarte uşor diagrame şi poate face schimb de
informaţii cu alte programe, cum ar fi Microsoft Word, Microsoft PowerPoint, Microsoft
Access, astfel încât datele să poată fi prezentate practic, în orice formă.

    Î
 n Excel, fişierele se numesc registre de calcul (agenda de lucru – workbook).
Acestea pot conţine mai multe foi de calcul şi foi de diagrame.   Programul Excel
recunoaste implicit urmatoarele tipuri de fisiere:
 
        tipul .xls, fisiere ce reprezinta un registru de calcul(agenda de lucru)(workbook)
ce poate contine mai multe foi de calcul(Sheet);
        tipul .xlt, fisiere ce contin modele(templates) de factura, deviz de plata, comanda de
cumparare,  oferite de Excel;
        tipul .xlm, fisiere ce contin macro-uri(macros).
  
          Foaia de calcul (Sheet) seamănă cu registrul unui contabil, având numerele, textul şi
formulele dispuse pe linii şi coloane notate. Prin intermediul foilor de calcul se pot executa
calcule matematice, economice, financiare,etc. O foaie de calcul constă din coloane şi linii.
Coloanele sunt dispuse pe verticală şi sunt identificate prin litere (A, B, C, …), numite antet-uri
de coloană, plasate de-a lungul părţii superioare a foii de calcul. Liniile sunt dispuse pe
orizontală şi sunt identificate prin numere ( 1, 2, 3, …), numite antet-uri de linie, plasate de-a
lungul marginii din stânga a foii de calcul. Intersecţia unei linii cu o coloana se numeşte celulă.
           Fiecare foaie de calcul are 256 de coloane si 65536 de linii (rânduri), prin urmare se pot
crea foi de calcul complexe. Pentru a se accesa linia cu numarul 65536 se vor apasa simultan
tastele <Ctrl> +<>, iar pentru a se accesa ultima coloana se vor apasa simultan tastele <Ctrl>
+<>. Revenirea se va face asemanator schimbandu-se doar directia tastelor sageti. Coloanele
sunt notate folosind literele mari A, B, …, Z, apoi AA, AB, …, AZ, BA,BB, … , ultima coloana
fiind notata cu IV.
            Celulele sunt identificate în funcţie de poziţia lor pe linii şi coloane. Adresa celulei este
concatenarea dintre litera coloanei şi numărul liniei corespunzătoare unei celule. O celulă devine
activă atunci când se execută click pe ea pentru a o selecta. Celula activă este selectată de un
chenar îngroşat (indicatorul celulei). Adresa celulei active apare în caseta Name, situată în
partea stângă a barei de formule.
 
 
        Introducerea  datelor,  textelor  şi  formulelor
 
 

   Î
n orice celulă a unei foi de calcul se poate introduce text, se pot introduce numere sau
formule de calcul. Atunci când se introduc date (text, numere, formule), programul
Microsoft Excel le organizează sub forma unui text, a unei date calendaristice, a unui
număr ce poate fi calculat sau a unei formule. Tot ceea ce s-a introdus poate fi prelucrat
prin editare, eliminare, etc. Tot ceea ce se scrie apare atât în celula activă, cât şi în bara de
formule, şi poate fi editat în ambele locaţii.
 
         Introducerea datelor este o operaţie simplă. Atunci când s-a cerut crearea unei foi de
calcul, se trece la introducerea datelor prin completarea celulelor. Se selectează (de regulă, în
ordine) mai înainte celula în care trebuie să apară informaţia, se scrie informaţia (text, număr,
formulă) după care se apasă pe <Enter> sau <Tab>.
         Programul Microsoft Excel a fost creat special pentru efectuarea de calcule numerice pe
baza unor formule cerute de utilizator. Pentru a indica modul de calcul pentru un set de valori,
utilizatorul trebuie sa indice o formulă de calcul. Un avantaj important al programului este acela
că formula de calcul poate fi scrisă  (înserată) într-o celulă, formulă care să efectueze calcule (de
exemplu, suma unor valori) cu valori aflate în alte celule.
        Programul Excel utilizează toate operaţiile aritmetice obişnuite şi sute de functii
predefinite. Toate funcţiile încep cu semnul egal (=). După semnul egal se scrie formula şi apoi
se apasă <Enter>. O formulă existentă poate fi editată, modificată sau ştearsă.
Aplicaţii de calcul tabelar
 
 
 
            Aplicaţiile de calcul tabelar implementate prin utilizarea programului Excel, sunt
întâlnite frecvent în diverse activităţi, deoarece au următoarele avantaje:
 
 foile de calcul ce compun aplicaţia (registru de calcul), pot fi memorate şi regăsite uşor –
de obicei, în aplicaţiile economice se elaborează periodic (zilnic, săptămânal, lunar,
 anual, etc.) acelaşi raport, de fiecare dată cu alte valori; în acest caz , este suficient să se
definească o singură dată structura foii de calcul (titlul, antetul foii de calcul – capul de
tabel, antetul coloanelor şi liniilor, celulele cu formule de calcul, etc.), după care aceasta
se va completa periodic cu datele curente şi se va salva într-un fişier pe discul magnetic
(HD, FD, CD);
 datele organizate într-o foaie de calcul pot fi utilizate pentru crearea de grafice sau
diagrame care să prezinte informaţiile într-o formă foarte sugestivă şi sintetică;
 tabelele conţinute într-o foaie de calcul pot fi complexe şi de dimensiuni mari - fiecare
foaie de calcul are 256 de coloane şi 65536 de linii (rânduri), prin urmare se pot crea
tabele foarte complexe ;
 celulele dintr-o foaie de calcul pot conţine formule prin care se pot executa calcule
matematice – calculele generate de formule se execută imediat după introducerea datelor
în celule specificate în conţinutul formulei respective;

 
      Foile de calcul pot fi construite şi de persoane care nu sunt specialişti în informatică, dar
care au cunoştinţe elementare privind sistemul de operare Windows şi utilizarea unui calculator.
Programul Excel oferă regim de Help şi asistenţă pentru ca implementarea unei aplicaţii să
devină mai uşoară.
            În general, o aplicaţie (workbook) se va compune din mai multe foi de calcul (sheet) ce
reprezintă diverse cerinţe (subprobleme) ale problemelor definite de aplicaţie.
 
            Etapele pentru elaborarea unei aplicaţii de calcul tabelar sunt:
 
1. definirea obiectivelor aplicaţiei şi ale foilor de calcul – problemele ce trebuie rezolvate
prin intermediul foilor de calcul;
2. definirea cerinţelor foilor de calcul – informaţii Input/Output şi calcule; informaţiile
(datele) ce vor fi introduse în foile de calcul, formulele de calcul ce se vor aplica asupra
datelor introduse, informaţiile ce trebuie furnizate şi forma de prezentare (datele de
intrare, datele de ieşire);
3. construirea structurii foilor de calcul – antetul coloanelor şi liniilor, celulele cu datele
de intrare, celulele cu formulele de calcul, acestea în conformitate cu cerinţele foilor de
calcul; salvarea aplicaţiei într-un fişier pe discul magnetic;
4. testarea şi verificarea foilor de calcul – se introduc datele în celule şi se verifică dacă
rezultatele obţinute prin formulele de calcul implementate sunt corecte conform
obiectivelor foilor de calcul;
5. exploatarea foilor de calcul – dacă în etapa de testare se constată că foile de calcul
furnizează rezultate corecte, se poate trece la folosirea aplicaţiei pentru exploatarea ei
curentă conform obiectivelor aplicaţiei; în cazul în care aplicaţia este folosită si de alte
persoane, trebuie să se elaboreze o documentaţie de exploatare care să conţină explicaţii
privind ordinea operaţiilor pentru introducerea datelor ţi particularităţi privind
interpretarea rezultatelor; se recomandă să se realizeze o copie a fişierelor aplicaţiei în
vederea eliminării de pierderi accidentale.

 
            Entităţi folosite într-o aplicaţie
 
            Într-o aplicaţie de calcul tabelar (agenda de lucru; workbook) sunt folosite următoarele
entităţi fundamentale:
        Date – informaţii ce sunt conţinute în celule; informaţiile sunt de diverse
categorii ce determină tipul informaţiei care caracterizează apartenenţa datei la o
clasă de date; tipul de date determină şi operaţiile ce se pot executa asupra datelor
de acelaşi tip; programul Excel atribuie automat tipul unei informaţii în funcţie de
valoarea procesată;
        Celule – forme dreptunghiulare generate de reţeaua de coloane şi linii a unei foi
de calcul, fiecare formă fiind identificată prin concatenarea dintre identificatorul
coloanei ( abscisa - A,B, .. ) şi identificatorul liniei ( ordonata – 1, 2, 3, …);
referirea unei celule reprezintă identificatorul celulei prin intermediul căruia, în
cadrul unei formule, este utilizat conţinutul celulei;
        Formule şi functii – expresii formate din operanzi (constante şi/sau referiri de
celule), operatori matematici (aritmetici şi relaţionali) şi funcţii; formula este
precedată de semnul “=”; funcţia este o formulă complexă predefinită identificată
printr-un nume şi conţine între paranteze o listă de argumente ce reprezintă o
expresie;
        Grafice şi diagrame – forme grafice sugestive şi sintetice obţinute prin
procesarea datelor conţinute în celule; există diverse moduri de reprezentare
grafică a datelor procesate.
Exemplu. Pentru a concepe o aplicatie de calcul tabelar, sa presupunem ca o firma
produce 3 tipuri de produse notate A, B si C, pe care trebuie sa le livreze zilnic catre
diversi clienti sau magazine de desfacere. Zilnic, trebuie se tina evidenta livrarilor si sa se
realizeze calcule privind cantitatile livrate pentru fiecare produs, precum si preturile
unitare impreuna cu costul acestor produse. Trebuie sa se realizeze rapoarte privind
cantitatile si costul produselor, atat zilnic, cat si saptamanal si lunar.
 
       Pentru a concepe si proiecta o aplicatie pentru exemplul de mai sus, vom observa ca
trebuie sa se proiecteze un tabel care sa contina urmatoarele informatii si calcule: ziua
livrarii(data livrarii), denumirea produselor livrate, pentru fiecare produs pretul unitar,
cantitatea livrata, costul total, totalul zilnic pe cantitate si cost.  
       Formatul tabelului trebuie sa fie urmatorul:
                 
 Produs A Produs B Produs C TOTAL
DATA Cantitate Pret Cantitate Prêt Cantitate Pret Cantitate Cost
02.01.200
3 12 2000 15 3000 3 4000 30 81000
02.01.200
3 10 2000 7 3000 12 4000 29 89000
                 
   . . .                
                 
07.01.200
3 10 2000 4 3000 7 4000 21 60000
                 
23000
TOTAL 32  26  22  80 0
 
Stiind ca un registru de calcul(agenda de lucru)(fisier de tip .xls) poate contine mai multe
foi de calcul(Sheets), pentru exemplul analizat trebuie ca acest tabel proiectat sa fie
considerat pentru fiecare saptamana, iar foaia de calcul care contine acest tabel sa aiba
numele 'sapt i', unde i=1,2,3, 4,eventual 5. Prin urmare, urmatoarea schema reprezinta
structura ierarhica a informatiilor si elementele oferite de Excel pentru memorarea acestor
structuri de date:

     In imaginea precedenta s-a creat fisierul 'ianuarie 2003.xls', registrul ce va avea atatea  foi
de calcul cate saptamani are luna considerata.
Observatie. In foaia de calcul 'sapt 1' se poate vedea ca s-a utilizat o caseta de text(Box Text)
care contine enuntul problemei, caseta care s-a suprapus peste matricea de celule ale foii de
calcul.
 
Program Excel pentru Concursul de Admitere la facultate.
 
APLICATIE. Utilizarea programului Excel pentru Concursul de admitere la Facultatea de
Chimie, Universitatea din Bucuresti(aplicatie utilizata in premiera la admiterea din anul 2002,
cand rezultatele concursului de admitere au fost publicate si pe INTERNET la adresa
www.unibuc.ro/chim/admitere.htm, autor: Conf. Dr. M. VLADA).
 
         S-a proiectat un singur registru(adm2002.xls) cu urmatoarele foi de calcul:
a.       'antet' ce contine capete de tabel, texte de inceput si de sfarsit pentru diverse
rapoarte(liste );
b.      'inscrisi' ce contine baza de date cu informatii despre candidati, adica

                    
                     
      Lista 
candidatilor
    INSCRISI               
                    
                    
Me
Nr. Nr. Pro Pro Pro dia Li
Nume si prenume
Crt Le Opti ba ba ba fina C m
. g. uni 1 2 3 la h ba  
PREDA I 351 8,7 8,1 7,9 8,3
  1 NICOLETA LARISA 24 2 2 0 7  F  
351 9,2 9,1 9,7 9,3
  2 PAUN N IULIAN 24 9 1 0 5  G  
514 8,0 7,6 6,4 7,5
  3 STROE S IONELA 32 1 8 0 3  E  
351 7,7 8,2 9,4 8,2
  4 MOCANU L ELENA 42 2 1 0 6  E  
BEZARCA V 153 6,7 6,1 8,5 7,0
  5 FLORIN DANIEL 24 8 5 0 5  E  
153 9,0 8,0 8,5 8,6
  6 CHIVU R OANA 24 6 6 0 7F F  
MICU(STANCU) A 314 8,6 8,7 8,5 8,6
  7 LAURA-EMILIA 52 1 8 0 3  E  
NEICU(HAIDOIU) M 314 8,2 8,1 9,4 8,4
  8 CERASELA 25 0 0 0 8  E  
VLAD GH MARIA- 352 8,8 7,9 9,4 8,7
  9 COSMINA 14 2 0 0 4E E  
CIOCAN C
CRISTINA 153 8,3 7,4 8,2 8,0
  10 FLORENTINA 42 0 9 0 7  F  
ROMAN V MARIA 315 7,0 6,3 8,2 7,1
  11 MIHAELA 24 0 4 0 4  E  
NEGOITA N 314 8,8 8,5 7,9 8,5
  12 CRISTINA MARIA 52 7 7 0 5  E  
DIACONU V ANA- 123 8,0 8,7 8,5 8,3
  13 MARIA 45 5 4 0 4  E  
ALEXANDRU I 315 8,3 8,3 6,7 7,9
  14 MARILENA 24 8 0 0 4  E  
               . . .
c.       'sort' ce contine sortarea alfabetica a candidatilor pentru repartizarea lor in salile
de concurs si tiparirea cataloagelor pentru salile de concurs, adica
 
     SORTARE  ALFABETICA
    - se copiaza din "inscrisi",apoi se sorteaza
    - se separa pe Sali
    - se copiaza pe rand in Sali (antet+candidati)
- 'catalog' se obtine prin copiere'Sali'(se modifica 
    Antetul)
Nr. Nr. Nume si prenume
Crt. Leg.
1 208 AIRINEI ST LIDIA-ELENA
2 53 ALDEA GH MIHAELA MONICA
3 14 ALEXANDRU I MARILENA
4 81 ALEXE C CORINA-GEORGIANA
5 268 ALEXE D CATALINA
6 164 ALEXE ST RALUCA MARIA-GEORGIA
7 73 ANASTASIU M ADINA-MIRELA
8 185 ANDONI A SIMONA-ILEANA
9 211 ANGELESCU GP GEORGIANA-ANISA
10 251 ANGHEL C IRINA
11 118 ANGHELESCU M LETITIA ELENA
12 16 APOSTU GH NICOLETA
...
 
d.      'sali' ce contine listele cu repartizarea candidatilor in salile de concurs, adica
 
UNIVERSITATEA  DIN BUCURESTI-  Rezultatele vor fi
www.unibuc.ro    publicate
 
FACULTATEA DE CHIMIE - www.chem.unib
www.chem.unibuc.ro uc.ro
           
CONCURS DE ADMITERE - iulie
    2002      
           
REPARTIZAREA  CANDIDATILOR   in
    salile de concurs    
           
Sala: Amfiteatrul P1                           Data: ora
    10,00, 23 iulie 2002  
Adresa: Sos. PANDURI nr. 90 (langa
    ACADEMIA Militara)                
           
Probe: 1. Media de la Bacalaureat     2. Media
    anilor din liceu  
            3. Test de
    verificare(CHIMIE)      
           
Nr. Nr.
Crt Le Nume si prenume
. g      
20
1 8 AIRINEI ST LIDIA-ELENA      
ALDEA GH MIHAELA
2 53 MONICA      
3 14 ALEXANDRU I MARILENA      
ALEXE C CORINA-
4 81 GEORGIANA      
 26
5 8 ALEXE D CATALINA      
16 ALEXE ST RALUCA MARIA-
6 4 GEORGIA      
...
 
e.       'catalog' ce contine cataloagele privind predarea - primirea lucrarilor de concurs,
adica
 
UNIVERSITATEA  DIN BUCURESTI-
www.unibuc.ro     
FACULTATEA DE CHIMIE -
www.chem.unibuc.ro  
       
CONCURS DE ADMITERE - iulie
    2002  
       
PREDAREA -  PRIMIREA  
    lucrarilor  candidatilor  
       
Sala: Amfiteatrul P1                           Data: ora
    10,00, 23 iulie 2002
Adresa: Sos. PANDURI nr. 90 (langa ACADEMIA
    Militara)              
       
Probe: 1. Media de la Bacalaureat     2. Media
    anilor din liceu
            3. Test de
    verificare(CHIMIE)  
       
Nr. Nr.
Crt Le Nume si prenume Semnatura
. g
20
1 8 AIRINEI ST LIDIA-ELENA  
ALDEA GH MIHAELA
2 53 MONICA  
3 14 ALEXANDRU I MARILENA  
ALEXE C CORINA-
4 81 GEORGIANA  
26
5 8 ALEXE D CATALINA  
...
f.        'coresp' ce contine corespondenta dintre legitimatie si nota de la concurs, adica
 
Corespondent
a  
LEGITIMATIE 
  - NOTA  
            
- se introduc de pe
lucrari NR.
LEGITIMATIE si
  NOTA   
 - se ordoneaza crescator dupa LEG.(in foaia LEG), apoi se
  generaza nr. Curent
- se elimina erorile:
Leg. multiple sau
  inexistente    
   In 'inscrisi' se insereaza 2 coloane dupa 'proba2' si se
  copiaza col. de NOTE(proba 3) 
- se defineste urm. Coloana 'MEDIA FINALA'  ce se
  calculeaza dupa formula:
                  
=AVERAGE(E10,E1
  0,F10,G10)    
No
Nr. Leg ta       
10.
1 113 00       
6,4
2 205 0       
10,
3 63 00       
8,5
4 182 0       
10,
5 92 00       
9,7
6 181 0       
9,7
7 297 0       
10,
8 173 00       
8,2
9 149 0       
...
g.       'leg' ce va contine sortarea in ordinea legitimatiei a notelor candidatilor de la
lucrarea scrisa;
h.       'rezult' ce contine baza de date completata cu notele corespunzatoare, adica
BUGET   245
    locuri              
Med
Nr. Nr. ia Li
Nume si prenume
Crt Le Opti Prob Prob Prob final mb
. g. uni a 1 a 2 a 3 a Ch a
3152 10,0
1 37 BALAN GH MIRELA 4 9,60 9,70 0 9,73   E
STANESCU N 1324 10,0
2 29 OANA 5 9,35 9,53 0 9,56 F E
GASPAR C 3514
3 76 ALEXANDRA 2 9,35 9,55 9,70 9,49   G
14 5134 10,0
4 3 RENTEA JL LAURA 2 9,34 9,24 0 9,48   E
BESLEAGA I ANCA 1345 10,0
5 24 MIHAELA 2 9,54 8,57 0 9,41 E F
DULGHERU A 1254
6 39 PETRICA 3 9,12 9,65 9,70 9,40   E
27 SUICA I VIOREL- 1342 10,0
7 4 IULIAN 5 9,24 9,10 0 9,40   E
TUDORACHE C 1524 10,0
8 60 DIANA-ELENA 3 9,16 9,21 0 9,38 F E
11 1234 10,0
9 3 IACOB D DANIELA 5 9,33 8,73 0 9,35 F F
 16 STERE M 1534 10,0
10 0 CRISTINA-ELENA 2 9,00 8,99 0 9,25 E G
...
i.         'adm' ce contine listele cu rezultatele finale ale concursului:
 
UNIVERSITATEA  DIN  BUCURESTI -
www.unibuc.ro    
FACULTATEA  DE CHIMIE -
www.chem.unibuc.ro      
             
         CONCURS  DE ADMITERE -
    iulie 2002  
                             ( REZULTATE 
    PROVIZORII)      
           Lista candidatilor
    declarati  ADMISI  
in urma concursului de admitere,
    sesiunea iulie 2002
                pe locuri finantate
    de la BUGET    
                 - candidati la
    prima facultate -    
             
Probe:  1. Media de la
    Bacalaureat(50%)       
               2. Media anilor din
    liceu(25%)      
               3. Test de
    verificare(Chimie) (25%)    
             
Nr. Nr. Medi
Crt Le Nume si prenume Proba Proba Prob a
. g. 1 2 a 3 finala
16 SMEDESCU V VASILE-
1 1 VALERIUS 9,98 9,91 10,00 9,97
24
2 0 LEHADUS R IRINA-ROXANA 9,88 9,67 9,70 9,78
3 37 BALAN GH MIRELA 9,60 9,70 10,00 9,73
19 ONOFREI TI CLAUDIA
4 5 DANIELA 9,50 9,74 10,00 9,69
19 DINISCHIOTU CS NATALIA
5 2 FULVIA 9,66 9,25 10,00 9,64
22
6 3 ROTARU P ANDREI 9,80 9,44 9,40 9,61
31
7 5 DEFTU O DANIELA 9,45 9,46 10,00 9,59
VLASCEANU C ANDREIA-
8 67 ELENA 9,55 9,80 9,40 9,58
13
9 9 CIORAN M ANA-MARIA 9,68 8,89 10,00 9,56
10 29 STANESCU N OANA 9,35 9,53 10,00 9,56
 
j.        'ord' ce contine ordinul de inmatriculare pentru candidatii admisi:
  
UNIVERSITATEA  DIN 
BUCURESTI        
               
Dispozitia nr.             din               
2002        
               
         In conformitate cu dispozitiile legale in vigoare,
avind in vedere rezultatele obtinute
de candidati la concursul de admitere, sesiunea iulie
2002, la FACULTATEA DE CHIMIE,
Avand in vedere prevederile planului de scolarizare
pentru anul universitar 2002/2003, 
               
                  RECTORUL UNIVERSITATII  DIN BUCURESTI
                                DISPUNE:             
               
Art.1. Se inmatriculeaza in anul I, in anul universitar
2002/2003 urmatorii candidati, in cadrul
            cifrei de scolarizare pe locuri finantate de la
BUGET
               
...
          Programul Excel pentru aceasta aplicatie are urmatorul format

4.3   Date şi celule

          
 Date
            Diversitatea problemelor reclamă utilizarea mai multor categorii de informaţii (tipuri de
date) ce trebuie procesate în vederea obţinerii de rezultate în conformitate cu aplicaţia ce se
elaborează.  
            Programul Excel prelucreaza următoarele tipuri de date:
 tipul numeric – caracterizat de valori numerice raţionale ce se construiesc numai cu
cifrele 0-9, punctul (“.”), virgula (“,”), procentul (“%”), simbolurile E şi e. Simbolurile
E şi e se folosesc pentru notaţia ştiinţifică a unui număr, de exemplu notaţia 1.2E-5
reprezintă numărul 1.2 x 10-5; conform notaţiei din aritmetica englezească, virgula se
foloseşte pentru separarea ordinelor de mărime, iar punctul pentru separarea părţii
întregi de partea zecimală; rolul lor se poate inversa prin opţiunea Control Panel 
Regional Settings; asupra datelor de tip numeric se pot aplica operatorii aritmetici “ +,
-, * (înmulţire), / (împărţire), ^(ridicare la putere) ce produc valori tot de tip numeric;
prioritatea acestor operatori este cea obişnuită (mai înainte puteri, apoi înmulţiri,
împărţiri, adunări şi scăderi); folosind parantezele “(, )” aceste priorităti se pot schimba;
în cazul în care o celulă nu este suficient dimensionată, când este introdusă o valoare, se
afişează un şir de diezi (“#####”) sau notaţia ştiinţifică; în acest caz trebuie mărită celula
respectivă;
 tipul text – caracterizat de şiruri de caractere (litere, cifre, semne speciale- caractere
ASCII); dacă un text depăseşte marginile unei celule, afişarea sa se face şi în spaţiul
celulelor adiacente de pe aceeaşi linie, chiar dacă textul este memorat într-o singură
celula; această situaţie se întâlneşte în cazul textelor de titlu care se întind pe mai multe
celule, în acest caz se poate realiza unificarea celulelor în cauză (Format  Cells
Format Cells Alignment Merge Cells); convertirea unei valori numerice în text
se poate face dacă valoarea va fi precedată de semnul apostrof ( ‘ ); de exemplu ’67
reprezintă şirul de caractere 67 şi nu valoarea numerică 67; textele pot fi ordonate
alfabetic şi nu există operatori care să se aplice asupra textelor;
 tipul data calendaristică şi timp – caracterizat de formate predefinite pentru afişarea
datelor calendaristice şi datelor de tip timp; pentru data calendaristică există formatele
ll/zz/aa (ll=luna, zz=ziua, aa=anul, de exemplu 01/16/99) şi zz-luna-aa (zz=ziua,
aa=anul, de exemplu 16-Jan-99); pentru data de tip timp există formatele hh:mm
AM/PM şi hh:mm:ss, unde hh=ora, mm=minute, ss=secunde; modul de reprezentare a
acesor date face posibilă aplicarea operatorilor de adunare şi scadere (+, -);
 tipul logic – caracterizat de valori logice reprezentate intern în memoria internă a
calculatorului prin valori binare obţinute ca urmare a operaţiei de comparare a două date
folosind operatorii relaţionali “=, >, <, >=, <=, <>”;
 Introducerea datelor se face de la tastatură în celulele foii de calcul conform structurii
definite în funcţie de obiectivele acesteia. Deplasarea în celule se poate face folosind tastele
săgeţi sau după ce s-a tastat valoarea datei, se apasă <Tab> pentru a trece la celula vecină din
dreapta (pe linie), ori se apasă <CR> pentru a trece la celula vecină de jos (pe coloană). Celula
activă este celula selectată (încadrată cu chenar îngroşat-indicatorul de celulă) şi este
evidenţiată de un indicator de celulă.
 
Prin lansarea în execuţie a programului Excel, automat în foaia de calcul vidă care se
deschide, se selectează celula A1. Selectarea unei celule înseamnă încadrarea ei într-un chenar
îngroşat care se numeşte indicator de celulă. Cursorul se transformă sub formă de cruce
îngroşată. Executarea unui click simplu pe orice cululă înseamnă selectarea celulei respective.
Pentru a introduce date într-o celulă, aceasta trebuie să fie selectată, după care se tastează
conţinutul datei sau mai înainte se execută dublu clik pe celulă. 
 
În practica elaborării aplicaţiilor se întâlnesc frecvent cazuri în care în mai multe celule
trebuie introduse valori incrementate. În acest sens, programul Excel oferă facilitatea seriilor de
date care sunt de 4 tipuri:
 
 
Seria de date Se introduce: Rezultă seria:

Liniară (Linear) 1, 2 3, 4, 5, 6, ….
50, 49 48, 47, 46, …
1, 6 11, 16, 21, …
Crescătoare 10, 30 90, 270, 810, …
 (Growth)    
Dată (Date) Feb Mar, Apr, May, …
1991, 1992 1993, 1994, …
AutoFill text1, textA text2, textA, text3,
1-Jan, 1-Mar textA, …
1-May, 1-Jul, 1-Sep, …
 

            În vederea introducerii de informaţii în celulele unei foi de calcul, informaţii ce

reprezintă valori preluate dintr-o serie, se va proceda în felul următor:
 se introduce într-o celulă valoarea iniţială şi se apasă <CR>;
 se selectează celula  (se execută click pe ea) în care s-a introdus valoarea iniţială şi apoi
se selectează şi celulele în care se va extinde seria;
 se selectează Edit  Fill  Series care deschide caseta de dialog Series;
 se validează butonul Rows sau Column în funcţie de selectarea liniei sau coloanei pe
care se va extinde seria;
 se alege tipul de serie dorit (Type) şi opţional se indică în zona de editare Step value
valoarea de incrementare (pasul) şi în zona de editare Stop value  ultima valoare care va
fi introdusă.
            Celule
 
 
            Fiecare foaie de calcul (foaie de lucru; worksheet) este formată din linii şi coloane ce
constituie sistemul de grilă (gridlines)  care generează o matrice de celule. Liniile sunt
identificate prin valorile naturale 1, 2, 3, …, iar colaonele sunt identificate prin simbolurile A,
B, C, … . O celulă reprezintă intersecţia dintre o linie (un rând) şi o coloana si are o adresă
unică (identificator) alcatuită din concatenarea identificatorilor de coloană şi linia pe care se află
celula. De exemplu, C7 este identificatorul celulei aflată la intersecţia coloanei C cu linia 7.
            Selectarea unei celule înseamnă evidenţierea ei prin indicatorul de celula (celula este
încadrată printr-un dreptunghi îngroşat) şi apariţia identificatorului de celulă în caseta Name
Box. La un moment dat este selectată doar o singură celulă. Operaţia de selectare a unei celule
se poate realiza prin diverse moduri:
        folosind tastele săgeţi – se va selecta celula vecină din direcţia corespunzătoare
tastei;
        folosind mouse-ul prin execuţia unui click pe celula dorită;
Deplasarea indicatorului de celulă (selectarea unei alte celule) se poate realiza şi prin
următoarele operaţii:
        tasta <Page Up> - deplasare cu un ecran în sus (22 rânduri);
        tasta <Page Down> - deplasare cu un ecran în jos (22 rânduri);
        tasta <Home> - deplasare spre coloana A din rândul curent;
        combinaţia  <Ctrl>+<Home> - deplasare la celula A1 (colţul stânga-sus).
Dacă se doreşte vizualizarea altor regiuni din document (foaia de calcul), se vor folosi
barele de derulare/navigare (verticală sau orizontală). Pentru deplasarea cu o fereastră, în sus,
în jos, la stânga, la dreapta, se efectuează click în spaţiul liber corespunzător din caseta de
derulare a barei de derulare.
                          

 I
n Excel, întotdeauna este selectată o singură celulă care reprezintă celula activă. Un
grup de celule se numeşte domeniu (un dreptunghi obţinut prin cancatenarea unor
celule). Pentru a selecta un domeniu, se procedează asemănător cu selectarea unei zone
dintr-un document Word, adică se selectează celula dintr-un colţ al domeniului (se
verifică dacă indicatorul de mouse are forma de cruce îngroşată, ce înseamnă regimul
de selectare), se menţine apăsat butonul şi se trage spre celula din colţul opus ( deplasare spre
dreapta sau stânga, şi apoi în  sus sau în jos), după care se eliberează butonul de mouse.
Domeniul selectat va fi încadrat de un dreptunghi îngroşat, iar celule ce compun domeniu vor fi
colorate, excepţie celula cu care s-a început selectarea. 
            Pentru a selecta toate celulele dintr-un rând sau dintr-o coloană, se selectează antetul
rândului , respectiv coloanei. Pentru a selecta mai multe coloane sau rânduri, se selectează un
antet, după care se trage pentru a le selecta şi pe celelalte.
            Pentru a selecta întreaga foaie de calcul activă (toate celule ce formează foaia de calcul),
se efectuează click pe butonul Select All, butonul din stânga-sus al foii de calcul, deasupra
capetelor (antetelor) de linii.
 
 
            Definitie.
            Referirea (adresa) unei celule reprezintă identificarea celulei prin identificatorul celulei
şi determină accesul la conţinutul celulei pentru a fi prelucrat în cadrul unei formule.
 
            Dupa modul în care sunt grupate, celulele pot fi referite prin:
        lista de celule – celule nu sunt grupate;
        bloc de celule (domeniu) – celulele sunt grupate.
 
Referirea la un grup de celule dintr-o foaie de calcul se poate face în mai multe moduri:
 
 
Grupul de Metoda                    
celule Exemplu
    La ce se refera ? Referirea
O celulă Adresa celulei Prima celulă A1
Mai multe Enumerare Prima  celulă din A2,B3,D3
celule adrese celule rândul 2, a doua şi sau
 negrupate a patra celulă din A1;B3;D3
rândul 3
Un bloc de Adresa primei Celulele unui A1:C2
celule şi ultimei celule dreptunghi
Un bloc de Adresa primei Trei celule din B2:D2
celule de pe o şi ultimei celule linia 2 care
linie formează un bloc
Un bloc de Adresa primei Trei celule din A2:A4
celule de pe o şi ultimei celule coloana A care
coloană formează un bloc
Toate Identificatorul Toate celulele de 3:3
celulele de pe liniei pe a treia linie
o linie
Toate Identificatorul Toate celulele de C:C
celulele de pe coloanei pe a treia coloană
o coloană
Celulele Identificatorul Celule A1,D2 din Tabel7!
dintr-o altă foii de calcul foaia de calcul A1;D2
foaie de Tabel7
calcul
 
 
 
            Într-o foaie de calcul activă se face referire la celulele din foaia de calcul respectivă, dar
se pot  face şi referire externe, şi anume la celule aflate în alte foi de calcul. În acest caz,
referirea este precedată de numele foii de calcul urmat de simbolul ”!”.
            Reuniunile şi intersecţiile de domenii reprezintă două categorii speciale de domenii. O
reuniune (Union) reprezintă totalitatea celulelor din două domenii separate. De exemplu, dacă se
doreşte adăugarea grupului de celule de la C2 la C8, la grupul de celule C20:C28, se va face
referirea (C2:C8,C20:C28). Prin utilizarea virgulei pentru separarea celor două domenii, se
realizează reuniunea celor două domenii.
 

    O
 intersecţie (Intersection) reprezintă totalitatea celulelor comune a două domenii.
Dacă pentru reuniune s-a utilizat simbolul virgulă, pentru intersecţie se utilizează un
spaţiu (blank). De exemplu, intersecţia (C2:C10 A10:J10) se referă la singura celulă
C10.
 
            În mod prestabilit, coloanele dintr-o foaie de calcul au lăţimea (Width) de 64 pixeli
(8,43), iar rândurile au înălţimea (Height) de 17 pixeli (12,75), aceste elemente reprezintă
dimeniunea unei celule. Diversitatea informaţiilor ce trebuie să fie conţinute în celulele unei foi
de calcul, determină ajustarea lăţimii coloanelor şi a înălţimii rândurilor, astfel încât
informaţiile (date, text) să poată fi vizualizate şi formatate (să poată să includă informaţiile
introduse) conform opţiunilor utilizatorului.
            Lăţimea coloanelor poate fi ajustată manual sau se poate folosi comanda Format 
Column  AutoFit Selection pentru a încadra datele într-o lăţime corespunzătoare de coloană.
Trebuie specificat faptul că automat se ajustează lăţimea tuturor celulelor de pe coloana
corespunzătoare. De asemenea, la ajustarea înălţimii unui rând, automat se ajustează înălţimea
tuturor celulelor de pe rândul corespunzător.
 entru a ajusta manual lăţimea unei coloane, se indică cu mouse-ul marginea din dreapta a
antetului coloanei. Cursorul se va transforma sub forma unui instrument de reglare şi
anume sub forma unei săgeţi cu două capete opuse. Se ţine apăsat butonul mouse-ului şi
se trage de marginea antetului coloanei în direcţia (stânga ori dreapta) dorită pentru a
ajunge la lătimea dorită, după care se eliberează butonul de mouse. Dacă se efectuează
dublu click pe marginea antetului coloanei, în loc de a trage de margine,  programul Excel va
aplica coloanei facilitatea AutoFit Selection, prin care coloana va deveni modificată în funcţie
de cea mai mare informaţie din coloană.
            De asemenea, se poate selecta coloana care se doreşte a fi ajustată, şi apoi se poate
selecta comanda Format  Column  AutoFit Selection.
 
 
 
            Definitie.
            Formatarea textului conţinut în celule reprezintă opţiuni de aliniere a textului
(Horizontal, Vertical) în interiorul unei celule, controlul textului (Wrap Text, Shrink to fit,
Merge cells), orientarea textului (Orientation) prin rotire, aplicarea de margini (Borders),
colorarea celulei, utilizarea de fonturi colorate. 
 
 
 
            În mod prestabilit, programul Excel aliniază textul la stânga, iar numerele la dreapta.
Prin utilizarea butoanelor de pe bara de instrumente Formatting, se pot ignora aceste
configuraţii prestabilite şi se pot realiza alinieri ale textului şi numerelor în interiorul celulelor, la
stânga, la dreapta şi centrat. Programul Excel oferă şi un al patrulea mod de aliniere, numit
Merge and Center (fuzionare şi centrare), prin care celulele selectate sunt fuzionate (unificate)
şi se centrează conţinutul primei celule din stânga selectate de-a lungul noii celule obtinute prin
fuzionare. În practică, titlurile foilor de calcul sunt centrate prin acest procedeu.
            Pentru a fuziona şi centra un titlu, se selectează celulele care includ titlul şi apoi se
efectuează click pe butonul Merge and Center (oferit de Commands Format).
 
            Există mai multe opţiuni de aliniere care nu sunt accesibile din bara de instrumente
Formatting, dar sunt configurate în pagina Alignment (aliniere) din caseta de dialog Format
Cells.
            După selectarea celulei ce se doreşte a se formata (prelucrarea textului din interiorul
celulei), se selectează Format  Cells care deschide caseta de dialog Format Cells ce oferă
etichetele (paginile): Number, Alignment, Font, Border, Patterns, Protection.
 
            Alinierea orizontală (Text alignment- Horizontal) oferă şapte tipuri de alinieri:
        General – tipul prestabilit (textul la stânga şi numerele la dreapta);
        Left (Indent) -  stânga(decalaj); aliniază conţinutul celulei la marginea din stânga, exact
ca butonul din bara de instrumente Formatting, dar se poate opta pentru un interval de
decalaj în caseta Indent (decalaj);
        Center (centrat) – conţinutul se centrează faţă de marginile stânga şi dreapta ale celulei;
        Right (dreapta) – conţinutul se aliniază la dreapta în interiorul celulei;
        Fill (umplere) – completează celulele cu conţinutul curent prin repetarea conţinutului pe
lăţimea celulei; dacă, de exemplu, “-“ este conţinutul celulei şi se selectează Fill ca
opţiune de aliniere, în celulă va apărea “------“;
        Justify (alinierea la ambele capete) – aliniază textul de-a lungul celulei şi ajustează
spaţierea în cadrul fiecărei linii, astfel că toate liniile să aibă o lăţime egală cu a celulei,
asigurând astfel o margine dreaptă, similară textului dintr-o coloană de ziar;
        Center Across Selection (centrare de-a lungul selecţiei) – se aplică unui domeniu de
celule.; conţinutul primei celule din stânga este centrat pe suprafaţa totală a tuturor
celulelor, este similară opţiunii Merge and Center, dar nu realizează fuzionarea
celulelor.
            Alinierea pe verticala (Text alignment -Vertical) oferă următoarele patru opţiuni:
Bottom (jos)- prestabilită, Top (sus)- alinierea faţă de partea de sus a celulei, Center (centru) –
centrat faţă de marginea de sus şi de jos a celulei, Justify (ambele capete) – adaugă spaţii între
linii pentru a completa înălţimea celulei în mod uniform.
 
            Orientarea textului (Orientation) se poate realiza, fie prin orientarea verticală dacă se
efectuează clik pe caseta în care scrie cuvântul “T e x t” , fie prin modificarea orientării textului
folosind caseta rotativă Degrees (grade) sau se trage de indicatorul Text în cadrul
instrumentului Orientation. Rotirea textului permite crearea unui cap de rând sau de coloana
care să iasă în evidenţă. Pentru etichetarea unui grup de etichete de rând, se va folosi orientarea
verticală şi fuzionarea textului.
 
            Controlul textului (Text control) oferă următoarele opţiuni:
 Wrap Text ( încadrare în lăţime) – expediază conţinutul unei celule pe linia a doua şi pe
următoarele, dacă acesta depăseşte marginile stânga şi dreapta ale celulei; lăţimea celulei nu este
modificată, doar înălţimea ei;
 Shrink to fit (restrânge pentru încadrare) – reduce dimensiunea tipului de literă din
interiorul celulelor selectate pentru a încadra conţinutul în interiorul acestora; lăţimea
celului nu este modificată;
 Merge cells (fuzionare celule)- fuzionarea (unirea) celulelor selectate; 

 Exemplu. Dacă se doreşte ca un titlu vertical să traverseze mai multe rânduri, se selectează
titlul şi mai multe celule suplimentare de sub titlu şi apoi se  acţionează comanda Format 
Cells care deschide caseta de dialog Format Cells  unde se validează  Merge cells.
            Marginile şi culorile (Borders, Fill, Font, Patterns)  reprezintă modalităţi de a scoate în
evidenţă informaţiile dintr-o foaie de calcul. O margine (Border) este o linie trasă în jurul unei
celule sau în jurul unui grup de celule. Culoarea de umplere (Fill Color) este folosită pentru
selectarea fundalului unei anumite părţi a foii de calcul. Culoarea fontului (Font Color) este
aplicată textului în sine. Butoanele Borders, Fill Color, Font Color se pot utiliza şi de pe bara
de instrumente Formatting.
 
             Definiţie.
            Formatarea numerelor conţinute în celule reprezintă opţiuni de prezentare a numerelor
într-o varietate de formate (categorii de format) : General, Number, Currency (moneda),
Accounting (contabilitate), Date, Time, Percentage (procente), Fraction, Scientific (stiintific),
Text, Special, Custom. 
 
             Programul Excel oferă prezentarea numerelor sub diverse formate pentru a identifica
diferite numere ca valori monetare sau procente, sau pentru a simplifica modul de citire a
numerelor prin alinierea tuturor punctelor zecimale într-o coloană. Celulele selectate pot fi
formatate folosind bara de instrumente Formatting, caseta de dialog Format Cells sau meniul
rapid (se execută click-dreapta).
            Observaţie. Prin formatarea unui număr, ceea ce se schimbă este modul de afişare  şi nu
valoarea numerică a acestuia. Formatul general al numerelor, în speţă General, nu afişează
zerourile care nu influenţează valoarea efectivă a numărului. De exemplu, dacă se introduce
10,50, care are aceeaşi valoare cu 10,5, Excel va ignora ultimul zero, denumit şi zero de final
(trailing zero).
             La formatarea unui număr se poate opta pentru reducerea/creşterea numărului de cifre,
adică se pot elimina/adăuga cifre diferite de zero. În cazul reducerii numărului de cifre, numărul
afişat va fi rotunjit. De exemplu, dacă numărul 9,45 este afişat cu o cifră după virgulă, atunci
acesta va fi rotunjit la 9,5.Dacă numărul 9,75 este afişat fără cifre după virgulă, atunci va fi
rotunjit la 10.
             Pentru a formata celulele (numerele conţinute) folosind bara de instrumente
Formatting, mai înainte se selectează celulele şi apoi se efectuează click pe un buton pentru a
aplica formatele următoare:
  
Buton (stil) Efect – Exemplu
Currency  (monedă) Afişează şi aliniază simbolul
menedei ($,lei,..), separatori prin
virgulă şi puncte zecimale
Percent Style (stil procent) Afişează numărul sub formă de
procent: 0.45 sub forma 45%
Comma Style (stil virgulă) Identic cu stilul Currency, dar
fără simbolul monedei: 12345.6
sub forma 12345,6
Increase Decimal (creşte Mai afişează o cifră după virgulă:
numărul de cifre după virgulă) 0,45 devine 0,450
Decrease Decimal (scade Reduce cu una numărul de cifre
numărul de cifre dupa virgulă) după virgulă: 0,450 apare sub
forma 0,45
 
             Programul Excel dispune de mai multe formate numerice decât se pot selecta din caseta
de dialog Format Cells. Pentru formatarea unor celule, se selectează celule corespunzătoare,
apoi se deschide caseta de dialog Format Cells, fie prin comanda Format  Cells din bara de
meniuri, fie se efectuează click pe butonul drept al mouse-ului pentru a deschide un meniu rapid
din care se alege comanda Format Cells.
 
            Caseta de dialog Format Cells oferă pagina (eticheta) Number ce include o listă cu
diverse categorii de format şi controlează numărul de cifre după virgulă, separatorul miilor şi
modul de tratare a numerelor negative. Mai înainte se selectează o categorie de format, după
care se completează şi celelalte opţiuni.
            Se pot stabili şi alte opţiuni disponibile, cum ar fi culoarea textului şi culoarea de fundal
a celulelor.
 
Categoriile de format din caseta de dialog Format Cells
 
Categorie Descriere
 
General Formatul prestabilit.
Number (număr) Similar formatului General, dar se pot stabili
cifrele după virgulă, se poate folosi un
separator pentru mii şi se pot include numere
negative.
Currency (monedă) Numerele sunt precedate sau urmate de
simbolul monedei corespunzător opţiunii de
ţară. Sunt afişate valorile nule.
Accouting Se aliniază simbolurile monedei şi punctele
(contabilitate) zecimale. Valorile
nule sunt afişate sub formă de liniuţe.
Date (dată) Formatul pentru dată dintr-o listă derulantă.
Time (timp) Formatul pentru timp dintr-o listă derulantă.
Percentage Similar cu butonul Percent de pe bara de
(procent) instrumente.
Fraction (fracţie) Formate pentru fracţii dintr-o listă derulantă
Scientific (ştiinţific) Formatul de afişare în notaţia exponent:
1.01E+03
Text (text) Formatul converteşte un număr într-un text.
Special Format special (cod  poştal, număr telefon,
etc.).
Custom (preferinţă) Selectarea dintr-o listă de formate
(personalizate).