Sunteți pe pagina 1din 16

Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice

Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie


Mircea I. Mihaiu-2009
Probleme şi exerciţii
Capitolul 1. Concepte de bază
1. Noţiuni elementare de electricitate

1.1. Să se afle curentul care trece printr-un bec dacă în regim staţionar se deplasează o
sarcină electrică egală cu a. 60 C în 10s, b.15 C în 2 minute, c. 1022 electroni într-o oră.
1.2. Prin secţiunea unui conductor trec spre dreapta 3,2 *1020 electroni pe minut. Ce curent
trece prin acel conductor ?
1.3. Într-un lichid se deplasează spre stânga ioni negativi care au un singur electron în plus
cu o viteză de 2,1*1020 ioni pe minut iar ionii pozitivi care au surplus de doi protoni se
deplasează spre dreapta cu o viteză de 4,8*1019 ioni pe minut. Să se afle valoarea
curentului care se deplasează spre dreapta.
1.4. Să se afle dacă un funzibil de 10A se întrerupe dacă prin acesta trece o sarcină de
46000C/h ?
1.5. Se presupune că printr-un comutator trece un curent constant. Să se afle timpul necesar
pentru : a. A deplasa o sarcină de 20C dacă curentul este de 15mA, b. A deplasa o
sarcină de 12µC dacă curentul este 30pA, c. A deplasa 2,58*1015 electroni dacă
curentul este -64,2nA.
1.6. Sarcina totală pe care o poate debita o baterie se specifică de obicei în amperi-oră (Ah).
Un amper-oră este sarcina care se deplasează la trecerea unui curent de 1A timp de o
oră. Să se afle sarcina electrică în coulombi care corespunde la 1Ah.
1.7. O baterie a unui autoturism are capacitatea de 400Ah. Să se afle cat timp poate debita
bateria un curent de 3,5A.
1.8. Care este energia chimică necesară pentru a muta 8,93*1020 electroni de la terminalul
pozitiv la terminalul negativ al unei bateri auto de 12 V?
1.9. Se constantă că pentru a muta 2*1019 electroni de la punctul a la punctul b este necesar
să se efectueze un lucru mecanic de 4J. Să se afle diferenţa de potenţial Vab dintre
punctele a şi b.
1.10. Să se afle diferenţa de potenţial Vab dintre punctele a şi b dacă este necesar un lucru
mecanic de 24 J pentru a muta următoarele categorii de sarcini electrice:
a. O sarcină de 3C
b. O sarcină de -4C,
c. 2*1019 electroni.
1.11. Care este energia stocată într-o baterie de autoturism de 12V, 650 Ah?
1.12. Să se afle căderea de tensiune de la bornele unui bec cu incandescenţă prin care trece
un curent de 0,5A timp de 4s, dacă energia luminoasă şi termică care este generată este
de 480 J ?
1.13. În cat timp consumă un bec cu incandescenţă de 100W o energie de 13kJ ?
1.14. Ce curent absoarbe de la reţeaua de 220V un prăjitor de pâine de 1200W?
1.15. În Fig.1.1 se prezintă o sursă de tensiune V1 conectată cu o sursă de curent I1.
Figura 1.1. Conectarea unei surse de tensiune cu o
sursa de curent
Să se determine puterea electrică absorbită de fiecare
sursă dacă :
a. V1=2V, I1=4A,
b. V1=3V, I1=-2A,
c. V1=-6V,I1=-8A
1.16. În fig. 1.2 se prezintă o sursă de curent I

1
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009
conectată cu o sursă independentă de tensiune de 8V şi cu o sursă de tensiune
controlată în curent (CCVS) la care valoarea tensiunii în volţi este de 2 ori valoarea
curentului I.

Figura 1.2. Reţea electrică formată din sursă de curent şi sursă de tensiune
independente şi sursă de tensiune comandată în curent.
Se cere să se determine puterea absorbită de sursa independentă de tensiune P1 şi de sursa
dependentă CV1 dacă valoarea curentului generat de sursa I este: a. I=4A, b. I=5mA, c. I= -
3A.
1.17. Să se calculeze puterea absorbită de fiecare componentă a circuitului din Fig.1.3.

Figura 1.3. Reţea electrică formată din surse de curent şi tensiune independente şi o sursă de
curent comandată în curent.
1.18. Puterea maximă pe care soarele o poate debita este de aproximativ 1kW/m2. Celulele
solare convertesc această putere în energie electrică cu un randament de aproximativ 13%. Să
se afle suprafaţa celulelor solare pentru a obţine o putre electrică de 2500W necesară pentru
un fierăstrau electric.
1.19. Două sisteme electrice sunt conectate în cascadă. Primul sistem are un randament de
75% iar al doilea de 85%. Dacă la intrare puterea electrică este de 5kW care va fi puterea
electrică la ieşirea sistemului ?
1.20. Dacă preţul unui kilowatoră este de aproximativ 15 bani să se afle care este preţul
energiei consumate de un bec de 100W timp de 8 ore.

2.Rezistenţa electrică

2.1. Un cuptor alimentat la 240V are o rezistenţă electrică de 24 Ω. Să se afle dimensiunea


minimă a siguranţei care trebuie conectată pentru protecţia cuptorului.
2.2. Care este rezistenţa unui ciocan de lipit care absoarbe de la reţeua de 220V un curent de
0,8333A ?
2.3.Cere este conductaţa unui rezistor de 560 k Ω?
2.4. Care este conductanţa unui ampermetru care induică 20A când la borne are o tensiune de
0,01 V?
2.5.Să se afle rezistenţa unui fir de aluminiu (ρ= 2,83*10-8 Ω *m) care are lungimea de 1000m
şi diametrul de 1,626mm la temperatura de 20oC.
2.6. Să se afle rezistivitatea paltinei dacă un cub cu latura de 1 cm are o rezistenţă de
10µOhmi între 2 feţe opuse.

2
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009
2.7. Un anumit fir conductor din aluminiu are o rezistenţă de 5Ω la o temperatură de 20oC.
Care va fi rezistenţa unui fir care aceleaşi dimensiuni dar este din cupru la aceiaşi
temperatură. Se cunosc rezistivităţile cuprului şi aluminiului ρCu =1,72*10-8 Ωm,
ρAl=2,83*10-8 Ωm.
2.8. Un rezistor bobinat conţine un fir de constantan cu diametrul de 0,2mm care este
înfăşurat pe un cilindru de 1cm diametru. Câte înfăşurări sunt necesare pentru a obţine o
rezistenţă de 50 Ω. Rezistivitatea constantanului este ρconst=49*10-8 Ωm,
2.9.Rezistenţa unui fir de cupru utilizat pentru alimentarea unui consumator este de 100 Ω la
20 oC. Care va fi rezistenţa firului dacă acesta se încălzeşte la 38oC ?
2.10. La aplicarea tensiunii de 220V la un bec cu incadescenţă la care filamentul este de
tungsten va trece un curent de 0,5A prin acesta când filamentul este la temperatura de 2600oC.
Care va fi rezistenţa filamentului la temperatura normală de 20oC ? Temperatura la care
rezistenţa tungstenului este 0 este de -202 oC.
2.11. Rezistenţa unui conductor de alimentare din aluminiu la 20oC este de 150 Ω. Să se afle
rezistenţa firului la temperatura de 42oC prin două metode şi anume utilizând coeficientul de
variaţie cu temperatura al aluminiului ( αAl= 0,00391) şi apoi utilizând temperatura la care
rezistenţa aluminiului tinde la 0 (-236oC).
2.12. Să se afle rezistenţa unui fir de aluminiu la 35oC care are lungimea de 200m şi
diametrul de 1mm (ρAl=2,83*10-8 Ωm, αAl= 0,00391)
2.13. Să se determine coeficientul de variaţie cu temperatura al rezistenţei din aluminiu la
30oC şi să se utilizeze acest coeficient pentru a afla rezistenţa firului la 70oC dacă la 30oC
rezistenţa firului este de 40 Ω.
2.14. Să se afle rezistenţa unui încălzitor electric de 2400W care este conectat la reţeaua de
220V.
2.15.Un rezistor neliniar are o dependenţă tensiune-curent de forma V=3*I2+4. Se cere să se
determine curentul prin rezistor dacă tensiunea aplicată este V=65V. Care este puterea
absorbită de rezistorul neliniar?
2.16.Care este domeniul de variaţie a rezistenţei în funcţie de toleranţă pentru următoarele:
a.un rezistor de 470 Ω cu o toleranţă de 10%
b.un rezistor de 2,7 M Ω cu o toleranţă de 20%.
2.17. O tensiune de 220V se plică unei rezistenţe de 47 k Ω care are o toleranţă de 5%. Între
ce limite poate să varieze curentul prin rezistenţă ?
2.18. Bateria unui autoturism are 12V şi o rezistenţă internă de 0,04 Ω. Care este tensiunea la
bornele bateriei atunci când aceasta debitează un curent de 40A?
2.19.O baterie de autoturim de 12V are o rezistenţă internă de 0,1 Ω. Care este tensiunea la
bornele bateriei atunci când este încărcată cu un curent de 4A?
2.20.O sursă de curent de 10A are o rezistenţă internă de 100 Ω. Care este curentul debitat de
sursă dacă tensiunea la borne este de 200V?

3.Circuite de curent continu în serie şi paralel

Fig.1.4. Reţea electrică.

3
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009
3.1. Să se identifice buclele şi ochiurile pentru circuitul din Fig.1.4
3.2. Să se identifice buclele şi ochiurile pentru circuitul din Fig. 1.5

Fig.1.5. Reţea electrică

3.3.Care este tensiunea între bornele lăsate în gol pentru circuitul din Fig.1.6.

Fig.1.6. Reţea electrică

3.4. Să se afle tensiunile care nu se cunosc în circuitul din Fig. 1.7. Prima dată se va determina
V1.

Fig. 1.7. Reţea electrică

4
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009
3.5. Care este conductanţa conexiunii serie a următoarelor valori de rezistenţe 4S, 10S, 16S,
20S şi 24S.
3.6.Un şir de becuri pentru iluminarea pomului de Crăciun este format din 16 becuri de 6W şi
15V conectate în serie. Care este curentul care trece prin becuri atunci când acestea sunt
alimentate la 220V şi care este rezistenţa fiecărui bec?
3.7. Un bec utilizat lailuminarea de scurtă durată în fotografie are 12V şi 300mA curentul prin
el. Care este rezistenţa serie cu becul dacă acesta este alimentat de la 220V cc.
3.8. Un circuit serie este format dintr-o sursă de tensiune continuă de 240V şi rezistenţele de
12, 20 şi 16 ohmi conectate în serie la sursa de tensiune. Să se afle curentul care iese din
terminalul pozitiv al sursei de tensiune şi căderile de tensiune de la bornele fiecărei rezistenţe.
3.9. O rezistenţă care este în serie cu o rezistenţă de 8 Ohmi absoarbe o putere de 100W când
cele două rezistenţe sunt conectate la o sursă de tensiune de 60V. Să se aflke valoare
rezistenţei care este conectate în serie cu rezistenţa de 8 ohmi.
3.10. Trei rezistenţe R1, R2, R3 care au valoarea totală de 50 Ohmi şi sunt conectate în serie
la o sursă de tensiune de 100V. Căderea de tensiune la bornele rezistenţelor R1 şi R2 este de
50V iar la bornele lui R2 şi R3 este de 80 V. Să se afle valorile celor 3 rezistenţe.
3.11. Care este tensiunea maximă care poate fi aplicată unei combinaţii serie de 2 rezistenţe
de 150 Ohmi, 2W şi 100 Ohmi, 1W fără ca să se depăşească puterea disipată de fiecare
rezistor ?
3.12. Pentru circuitul din Fig.1.8 se cere să se afle curentul şi tensiunile necunoscute şi apoi
tensiunea Vab.

Fig.1.8. Reţea electrică cu surse şi rezistenţe

3.13. O sursă de tensiune de 90V este conectată în serie cu rezistenţele de 4,5,6,7 şi 8 Ohmi.
Să se afle tensiunea la bornele rezistorului de 6 Ohmi.
3.14. Să se afle tensiunea la bornele circuitului deschis din Fig. 1.9

Fig. 1.9. Reţea electrică


5
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009
3.15. Pentru circuitul din Fig,1.10 să se determine curentul I şi tensiunea Vab.

Fig.1.10 Reţea electrică

3.16. Să se afle curentul de scurtcircuit I3 din circuitul prezentat în Fig. 1.11.

Fig.1.11. Reţea electrică

3.17.Trei rezistenţe în paralel au o conductanţă totală de 1,75 S. Dacă două din cele 3
rezistenţe au 1 Ohm şi respectiv 2 Ohmi care este valoarea celei de a treia?
3.18.Să se afle rezistenţa echivalentă a reţelei de rezistenţe din Fig.1.12

Fig.1.12 Reţea de rezistenţe

6
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009
3.19. Să se afle rezistenţa echivalentă între bornele de intrare RT pentru reţeaua de rezistenţe
din Fig.1.13 dacă bornele a şi b sunt în circuit deschis respectiv dacă cele două borne sunt
scurtcircuitate.

Fig.1.13. Reţea de rezistenţe

3.20. Un curent de 90A trece prin 4 rezistenţe conectate în paralel şi care au valorile de 5, 6,
12 şi 20 ohmi. Să se afle curentul prin fiecare rezistenţă.
3.21.Să se afle tensiunea şi curenţii necunoscuţi pentru circuitul prezentate în Fig.1.14

Fig.1.14. Reţea electrică cu surse de curent

3.22. Să se aplice regula divizorului de tensiune de două ori pentru a afla tensiunea V1 în
circuitul din Fig.1.15
Fig.1.15. Reţea electrică cu surse şi rezistenţe.

3.23. Să se aplice de două ori regula


divizorului de curent pentru a afla curentul I1
în circuitul prezentat în Fig.1.16

Fig.1.16. Reţea electrică.

7
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009
4.Analiza circuitelor de curent continu

4.1.Să se aplice regula lui Cramer pentru a rezolva sistemul de ecuaţii:


5V1+ 4V2 =31
-4V1 +8V2 =20

4.2.Să se aplice regula lui Cramer pentru aflarea curenţilor din sistemul de ecuaţii de mai jos:
10I1 -2I2 -4I3 =10
-2I1 +12I2-6I3 = -34
-4I1 -6I2 -14I3 = 40
4.3. Să se transforme sursele de tensiune din Fig.1.17 în surse de curent.

Fig.1.17. Surse de tensiune

4.4. Să se transforme sursele de curent din Fig, 1.18 în surse de tensiune.

Fig.1.18. Surse de curent

4.5.Să se afle curentul prin rezistoarele din Fig. 1.19 apoi să se transforme sursa de curent şi
rezistorul de 2 Ohmi în sursă de tensiune şi să se afle din nou curenţii prin cele 2 rezistoare.

Fig.1.19. Reţea electrică cu sursă de curent

8
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009
4.6.Pentru circuitul din Fig.1.20 să se transforme sursele din tensiune în curent şi invers
pentru a obţine un circuit cu o singură buclă şi apoi să se afle curentrul I prin acel circuit.

Fig.1.20. Reţea electrică cu element neliniar

4.7. Să se afle curenţii pe bucle pentru circuitul din Fig. 1.21.

Fig.1.21. Reţea electrică pentru problema 4.7.

4.8. Să se afle curenţii pe bucle pentru circuitul din Fig. 1.22.

Fig.1.22. Reţea electrică cu bucle pentru problema 4.8.

4.9. Să se afle curenţii pe bucle pentru circuitul din Fig. 1.23.

Fig.1.23. Reţea electrică cu bucle pentru problema 4.9.

Fig.1.24. Reţea electrică cu bucle pentru problema 4.10.

9
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009
4.10. Să se afle curenţii pe bucle pentru circuitul din Fig. 1.24.
4.11. Să se afle curenţii pe bucle pentru circuitul din Fig. 1.25.

Fig.1.25. Reţea electrică cu bucle pentru problema 4.11.

4.12. Să se afle curenţii pe bucle pentru circuitul din Fig. 1.26.

Fig.1.26. Reţea electrică cu bucle pentru problema 4.12.

Fig.1.27. Reţea electrică cu noduri pentru problema 4.14

4.13. Două baterii de 12 V se încarcă de la un generator care are tensiunea de 16V. Cele două
baterii au rezistenţele interne de 0,5 Ω şi respectiv 0,8Ω iar generatorul are rezistenţa internă
de 2 Ω. Se cere să se afle curentul care trece prin terminalul pozitiv al fiecărei baterii.
4.14. Să se afle potenţialele la noduri pentru circuitul din Fig. 1. 27.
4.15. Să se afle potenţialele la noduri pentru circuitul din Fig. 1. 28.

10
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009

Fig.1.28. Reţea electrică cu noduri pentru problema 4.15


4.16. Să se utilizeze metoda potenţialelor la noduri pentru a afla tensiunile V1 şi V2 în
circuitul reprezentat în Fig.1.29.

Fig,1.29.Reţea electrică cu noduri pentru problema 4.16


4.17. Să se afle potenţialele la noduri pentru circuitul din Fig. 1. 30.

Fig,1.30.Reţea electrică cu noduri pentru problema 4.17

Fig.1.31. Reţea electrică cu noduri pentru problema 4.18.


11
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009
4.18. Să se afle potenţialele la noduri pentru circuitul din Fig. 1. 31.

5. Circuite echivalente de cc., teoreme de reţea şi circuite în punte.

5.1. O baterie de autoturism are o tensiune la borne în gol de 12.6V. Tensiunea la bornele
bateriei scade la 10,8 V atunci când se acţionează demarorul care consumă 240 A. Care este
circuitul echivalent Thevenin al acestei baterii.
5.2. Să se afle circuitul echivalent Thevenin a unei conexiuni paralel de 4 baterii la care se
leagă împreună bornele plus şi respectiv bornele minus. Tensiunile de mers în gol şi
rezistenţele interne ale celor 4 baterii sunt B1: 12,2V, 0,5 Ω, B2: 12,1V, 0,1 Ω, B3: 12,4V,
0,16 Ω, B4: 12,4V, 0,2 Ω.
5.3. Pentru ce valoare a unei rezistenţe conectate între bornele a şi b va trece un curent de 5A
prin aceasta în cazul circuitului din Fig.1.32.

Fig.1.32. Reţea electrică pentru problema 5.3

5.4. Să se afle curentul prin baza tranzistorului din circuitul reprezentat în Fig.1.33 dacă
IC =30 IB, Căderea de tensiune între baza (B) şi emitorul (E) tranzistorului este de 0,7V.
Curentul de bază este asigurat de divizorul de tensiune format din rezistenţele de 54 k şi
respectiv 9,9k care sunt alimentate de la sursa de 9V.

Fig.1.33. Circuit de polarizare al unui tranzistor bipolar

5.5.Să se afle circuitul echivalent Thevenin între terminalele a şi b pentru circuitul reprezentat
în Fig.1.34.

Fig.1.34. Reţea electrică cu surse comandate pentru problema 5.5.

12
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009
5.6. Să se afle circuitul echivalent Thevenin între terminalele a şi b pentru circuitul
reprezentat în Fig.1.35

Fig.1.35. Reţea electrică conform problemei 5.6.

5.7. Să se afle circuitul echivalent Thevenin între terminalele a şi b pentru circuitul


reprezentat în Fig.1.36. Apoi să se afle curentul prin circuit I.

Fig.1.36. Reţea electrică conform problemei 5.7.

5.8. Să se afle rezistenţa de ieşire din circuitul prezentat în Fig. 1.37. Circuitul reprezintă
schema echivalentă a unui repetor de tensiune.

Fig.1.37. Determinarea rezistenţei de ieşire la un circuit cu surse comandate

5.9. Să se afle rezistenţa de intrare pentru circuitul din Fig.1.38.

Fig, 1.38. Determinarea rezistenţei de intrare la un circuit cu surse comandate

5.10.Care este puterea maximă care poate să fie livrată de o baterie de 12 V care are rezistenţa
internă de 0,25 Ω ?
5.11. Pentru ce valoare a rezistenţei RL se absoarbe la bornele a şi b puterea maximă şi care
este acea putere maximă pentru circuitul din Fig.1.39.
13
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009

Fig.1.39. Reţea electrică pentru problema 5.11.

5.12. Pentru ce valoare a rezistenţei RL se absoarbe la bornele a şi b puterea maximă şi care


este acea putere maximă pentru circuitul din Fig.1.40.

Fig. 1.40. Reţea electrică pentru problema 5.12.

5.13.Să se aplice teorema superpoziţiei pentru a afla puterea absorbită de rezistenţa de 12


Ohmi din circuitul din Fig.1.41

Fig.1.41. Reţea electrică pentru problema 5.13.

5.14. Să se aplice teorema lui Millman pentru a afla curentul I prin circuitul din Fig.1.42.

Fig.1.42. Reţea electrică pentru problema 5.14.

5.15. Să se transforme conexiunea triunghi în conexiune stea pentru circuitul reprezentat în


Fig.1.44 pentru două seturi de valori ale rezistoarelor din conexiunea triunghi şi anume:
a. R1= R2 =R3= 36 Ω,
b. R1= 20 Ω, R2= 30 Ω, R3= 50 Ω

14
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009

Fig.1.43. Reţea electrică pentru problema 5.15.

5.16. Să se utilizeze transformarea triunghi stea pentru a afla curenţii din reţeaua electrică
prezentată în Fig.1.44.

Fig.1.44. Reţea electrică pentru problema 5.16.

5.17. Să se utilizeze transformarea stea- triunghi pentru a afla rezistenţa totală RT a circuitului
din Fig.1.45 care reprezintă un atenuator în T.

Fig.1.45. Reţea electrică pentru problema 5.17.

5.18. Să se afle curentul I în circuitul prezentat în Fig.1.46 prin utilizarea unei transformări
triunghi stea.

15
Fizica şi Tehnologia Componentelor Electronice
Universitatea din Craiova- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie
Mircea I. Mihaiu-2009

Fig.1.46. Reţea electrică pentru problema 5.18.

5.19.Puntea de rezistenţe din Fig.1.47 utilizează un rezistor variabil care are o lungime de 1m
şi la care rezistenţa se modifică prin alunecarea unui cursor pe firul cu rezistenţă variabilă. Să
se afle rezistenţa necunoscută RX dacă echilibrul punţii se face atunci când cursorul este le 24
cm de capătul de sus al rezistenţei variabile.

Fig.1.47. Reţea electrică pentru problema 5.19.

Întocmit de Mircea Mihaiu


La Craiova Noiembrie, 23, 2009

16