Modele BAC 2010-2019 (Cu Barem) PDF

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Examenul de bacalaureat 2010

Proba E - c)
Proba scrisă la MATEMATICĂ
Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică - informatică.
Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică – informatică
MODEL
• Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
• La toate subiectele se cer rezolvări complete.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
( )
6
5p 1. Determinaţi partea reală a numărului complex 3+i .
1
5p 2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → , f ( x) =
. Calculaţi ( f f )( 512 ) .
3
x
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia cos 2 x + sin x = 0.
5p 4. Se consideră mulţimea M = {0,1, 2,3, 4,5} . Determinaţi numărul tripletelor (a, b, c) cu proprietatea că
a, b, c ∈ M şi a < b < c .
5p 5. Calculaţi distanţa dintre dreptele paralele de ecuaţii x + 2 y = 6 şi 2 x + 4 y = 11.
5p 6. Paralelogramul ABCD are AB = 1, BC = 2 şi m ( BAD ) = 60 . Calculaţi produsul scalar AC ⋅ AD .
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 ax + by + cz = b
∗ 
1. Pentru a, b, c ∈ , se consideră sistemul  cx + ay + bz = a , x, y , z ∈ .
 bx + cy + az = c

5p a) Arătaţi că determinantul sistemului este ∆ = (a + b + c)(a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc).
5p b) Rezolvaţi sistemul în cazul în care este compatibil determinat.
5p c) Ştiind că a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc = 0 , arătaţi că sistemul are o infinitate de soluţii ( x, y, z ) ,
astfel încât x 2 + y 2 = z − 1 .
 a b  
2. Se consideră mulţimea G =   a , b, c ∈ 4.
 0̂ c  
5p a) Determinaţi numărul elementelor mulţimii G.
5p b) Daţi un exemplu de matrice A ∈ G cu proprietatea că det A ≠ 0ˆ şi det A2 = 0ˆ .
 1ˆ 0ˆ 
c) Determinaţi numărul soluţiilor ecuaţiei X 2 =  , X ∈G .
5p ˆ ˆ
0 0
Probă scrisă la MATEMATICĂ 5

1
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
x2 + x + 1
1. Se consideră funcţia f : \ {−1} → , f ( x) = .
x +1
5p a) Determinaţi ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f.
5p b) Calculaţi f ′ ( x ) , x ∈ \ {−1} .
5p c) Demonstraţi că funcţia f este concavă pe intervalul ( −∞, −1) .
2π f n ( x)
2. Pentru orice n ∈ *
se consideră funcţiile f n : → , f n ( x) =| sin nx | şi numerele I n = ∫ dx .
π x
π
5p a) Calculaţi ∫0 f2 ( x ) dx .
5p b) Arătaţi că I n ≤ ln 2 .
2 1 1 1 
5p c) Arătaţi că I n ≥  + + ... + .
π  n +1 n + 2 2n 

2

Proba E - c)
Proba scrisă la matematică
Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

MODEL
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă
fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat
pentru lucrare la 10.
1.  3 1   π π
z = 2 + i = 2  cos + i sin 
 2 2   6 6 2p
 
 6π 6π  3p
z 6 = 26 ⋅  cos + i sin  = −2 ⇒ Re z = −64
6 6
 6 6 
2. 1
f (512) = 2p
8
( f f )( 512 ) = f   = 2
1
3p
8
3. 1
Ecuaţia devine 2sin 2 x − sin x − 1 = 0 , cu soluţiile sin x = − şi sin x = 1 . 3p
2
π π
+ 2kπ , k ∈ , sau x = ( −1)
k +1
Obţinem x = + kπ , k ∈ . 2p
2 6
4. Numărul cerut este egal cu numărul submulţimilor cu trei elemente ale mulţimii M 3p
Acesta este C63 = 20 . 2p
5. Punctul A ( 0, 3) se află pe prima dreaptă.
2p
2 ⋅ 0 + 4 ⋅ 3 − 11 15
Distanţa este d ( A, d 2 ) = = = . 3p
22 + 4 2 20 10
6.
( )
2
AC ⋅ AD = AB + AD ⋅ AD = AB ⋅ AD + AD 3p
AB ⋅ AD = 1 ⋅ 2 ⋅ cos 60 = 1 1p
1p
AC ⋅ AD = 1 + 22 = 5
SUBIECTUL al II - lea (30 de puncte)
1.a) a b c a+b+c b c 1 b c 2p
c a b = a + b + c a b = (a + b + c) 1 a b
b c a a+b+c c a 1 c a
Barem de evaluare şi de notare 7

Probă scrisă la MATEMATICĂ
3
1 b c
1 a b = a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc , de unde rezultă concluzia 3p
1 c a
b) Observăm că x = 0, y = 1, z = 0 verifică sistemul. 3p
Cum soluţia este unică, aceasta este soluţia căutată. 2p
c) a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc = 0 ⇔ (a − b)2 + (a − c)2 + (c − b) 2 = 0 ⇔ a = b = c . 2p
Sistemul are o infinitate de soluţii de forma x = α , y = β , z = 1 − α − β .
2p
1
Putem lua β = (−1 + 1 − 4α 2 − 4α ) , cu 4α 2 + 4α − 1 ≤ 0 . 1p
2
2.a) a, b, c pot lua fiecare 4 valori 3p
Avem 43 = 64 matrice.
2p
3p
det( A) = 2, det( A2 ) = 0 2p
c) a b  a2 b( a + c ) 
X =   ⇒ X 2
=   2p
ˆ
0 c 0
ˆ c 2 
1p
Ecuaţia devine a 2 = 1 , b(a + c) = 0, c 2 = 0 .
2p
Obţinem a ∈{1,3}, c ∈{0, ˆ 2},
ˆ b = 0ˆ , deci există 4 soluţii
SUBIECTUL al III - lea (30 de puncte)
1.a) f ( x) 2p
lim =1⇒ m =1
x→∞ x
lim( f ( x) − x) = 0 , deci avem asimptota oblică y = x . 3p
x→∞
b) (2 x + 1)( x + 1) − ( x 2 + x + 1)
f '( x) = 3p
( x + 1)2
x2 + 2 x
f '( x) = 2p
( x + 1) 2
c) 2
f ''( x) = 3p
( x + 1)3
f ''( x) < 0, ∀x ∈ (−∞, −1) , deci f este concavă pe (−∞, −1) 2p
2.a) π π /2 π
∫0 | sin 2 x | dx = ∫0 sin 2 xdx − ∫π /2 sin 2 xdx 2p
− cos 2 x π /2 cos 2 x π 2p
I= 0
+
2 2 π /2
I =2 1p
b) 2π f ( x) 2π 1
I n = ∫π n dx ≤ ∫π dx
x x 3p
2π 1 2π 2p
∫π x dx = ln x |π = ln 2
c) 2 nπ | sin t | 1p
I n = ∫ nπ dt
t

4
nπ +π | sin t | nπ + 2π | sin t | 2 nπ | sin t |
I n = ∫ nπ dt + ∫ nπ +π dt + ... + ∫ 2 nπ −π dt 2p
t t t
1 nπ +π 1 nπ + 2π 1 2 nπ
In ≥ ∫ nπ
| sin t | dt + ∫ nπ +π
| sin t | dt + ... + ∫ | sin t | dt 1p
π (n + 1) π (n + 2) 2nπ 2 nπ −π
( k +1)π 1p
Din ∫kπ | sin t | dt = 2, ∀k ∈ rezultă concluzia.

5
Proba E - c)
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate
calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale.
MODEL
5p 1. Se consideră progresia aritmetică ( an )n≥1 în care a1 = 3 şi a3 = 7 . Calculaţi suma primilor 10 termeni

ai progresiei.
5p 2. Determinaţi numerele reale m pentru care punctul A( m, −1) aparţine graficului funcţiei f : → ,
f ( x ) = x 2 − 3x + 1 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 5 (2 x + 3) = 2 .
5p 4. Determinaţi numărul submulţimilor cu 3 elemente ale unei mulţimi care are 5 elemente.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( −1 , −2 ), B(1,2) şi C(2, −1 ). Calculaţi distanţa de la
punctul C la mijlocul segmentului AB.
5p 6. Triunghiul ABC are AB = 8, AC = 8 şi m( BAC ) = 30 . Calculaţi aria triunghiului ABC.
 3 1 1  0 3 4 1 0 0
1. Se consideră matricele A =  0 3 1  , B =  0 0 3  , I 3 =  0 1 0  şi funcţia
   
 0 0 3  0 0 0 0 0 1
     
f : M3 ( ) → M3 ( ) , f ( X ) = X 2 − 3 X + I 3 , unde X 2 = X ⋅ X .
5p a) Calculaţi det( I 3 + B ) .
5p b) Demonstraţi că f ( A) = I 3 + B .
c) Arătaţi că ( f ( A) ) = I 3 + 3B + 3B 2 , unde ( f ( A) ) = f ( A) ⋅ f ( A) ⋅ f ( A) .
5p 3 3
2. Pe mulţimea numerelor întregi se definesc legile de compoziţie x ∗ y = x + y − 3 şi

x y = ( x − 3) ( y − 3) + 3.
5p a) Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia x x = x ∗ x .
5p b) Determinaţi numărul întreg a care are proprietatea că x a = 3, oricare ar fi numărul întreg x.
5p  x ∗ ( y + 1) = 4
c) Rezolvaţi sistemul de ecuaţii  , unde x, y ∈ .
 ( x − y) 1 = 5

6
3
1. Se consideră funcţia f : ∗
→ , f ( x ) = x3 + .
x
5p ∗
a) Calculaţi f ′( x), x ∈ .
5p f ( x ) − f (1)
b) Calculaţi lim .
x →1 x −1
5p c) Determinaţi intervalele de monotonie ale funcţiei f .
2. Se consideră funcţia f : [ 0, 1] → , f ( x ) = x 2 − x2 .
5p a) Calculaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox, a graficului funcţiei f .
1
5p b) Calculaţi ∫ f ( x) dx .
0
x
∫ f (t )dt
5p 0
c) Calculaţi lim .
x →0 x2

7

Proba E - c)
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările
profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale

MODEL
1.  a1 = 3 a1 = 3
 ⇒ 2p
a3 = 7  r = 2
a10 = 21 1p
( a1 + a10 ) ⋅10 2p
S10 = = 120
2
2. A ( m, −1) ∈ G f ⇔ f (m) = −1 ⇔ m 2 − 3m + 1 = −1 3p
m = 2 sau m = 1 2p
3.  3 
2x + 3 > 0 ⇒ x ∈ − ,∞  1p
 2 
 3 
2 x + 3 = 25 ⇒ x = 11∈  − , ∞  4p
 2 
4. C53 = 3p
= 10 2p
5. Fie M mijlocul segmentului AB ⇒ M (0,0) 2p
Scrierea formulei distanţei dintre 2 puncte 1p
CM = 5 2p
6. AB ⋅ AC ⋅ sin A
Aria ∆ABC = = 2p
2
1
8⋅8⋅ 3p
= 2 = 16
2
1.a) 1 3 4
  2p
I3 + B =  0 1 3 
0 0 1
  3p
det( I 3 + B) = 1

8
b) 9 6 7
2   2p
A = 0 9 6
0 0 9
 
f ( A) = A2 − 3 A + I 3 = 1p
= I3 + B 2p
c) = ( I 3 + B ) = I 3 + 3B + 3 B + B
3
( f ( A) ) 3 2 3 2p
3
B = O3 2p
Finalizare 1p
2.a) 2
( x − 3) − 2( x − 3) = 0 2p
( x − 3)( x − 5) = 0 1p
x = 3 sau x = 5 2p
b) ( x − 3)( a − 3) + 3 = 3 2p
a = 3∈ Z 3p
c)  x + y = 6
 3p
( x − y − 3)( −2 ) = 2
x = 4
 2p
y = 2
1.a)
( x3 )′ = 3x2 2p
 1 ′ 1 2p
  =− 2
x
  x 1p
Finalizare
b) f ( x ) − f (1)
lim = f ' (1) 3p
x →1 x −1
f ' (1) = 0 2p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x1 = 1, x2 = −1 1p
Din tabelul de variaţie rezultă f crescătoare pe ( −∞ , − 1] şi pe [1; +∞ ) 2p
şi f descrescătoare pe [ −1;0 ) şi pe ( 0;1] 2p
2.a) 1 1
(
V = π ∫ f 2 ( x ) dx = π ∫ x 2 2 − x 2 dx =) 1p
0 0
 2x x 13 5
2p
=π  −  =
 3 5  0

7π 2p
= .
15
b) 1
1
1
∫ x 2 − x dx = − 2 ∫2
2
t dt = 3p
0

9
t t 2 2 2 −1 2p
= =
3 1 3
c) x
f ( t ) dt =
2 2( )
2 − x2 2 − x2
∫ 3
−
3 3p
0
2 2
−
( )
2 − x2 2 − x2 3 2 − x2
− ⋅ ⋅ ( −2 x )
2p
3 3 2 3 2
lim 2
= lim =
x →0 x x →0 2x 2

10

Proba E - c)
Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător- educatoare
MODEL
5p 1. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un element din mulţimea {0, 1, 2, 3, 4} , acesta să fie soluţie a
ecuaţiei x 2 − 4 x + 3 = 0.
5p 2. Calculaţi suma S = 1 + 2 + 3 + … + 40.
5p 3. Determinaţi valorile parametrului real m astfel încât ecuaţia x 2 − 4mx + 1 = 0 să aibă soluţii reale.
5p 4. Calculaţi distanţa de la punctul A (1, 2 ) la dreapta d : x + y + 1 = 0.
5p 5. Rezolvaţi în ecuaţia 7 2 x − 8 ⋅ 7 x + 7 = 0.
5p 6. Calculaţi 1 cos135 + 3sin135 .
2
Pe mulţimea numerelor întregi se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = xy + 2 x + 2 y + a , cu a ∈ Z .

5p a) Determinaţi a ∈ Z ştiind că legea ” ∗ ” admite element neutru.
5p b) Pentru a = 2 demonstraţi că legea ” ∗ ” este asociativă.
5p c) Dacă a = 2 arătaţi că ( x + y + 2 ) ∗ z = ( x ∗ z ) + ( y ∗ z ) + 2 , pentru orice x, y, z ∈ Z .
5p d) Pentru a = 2 determinaţi mulţimea M = { x ∈ Z există x′ ∈ Z, astfel încât x ∗ x′ = −1} .
5p e) Pentru a = 2 determinaţi x, y ∈ Z , astfel încât x ∗ y = 3 .
5p f) Fie mulţimea H = {−3, −1} . Determinaţi a ∈ Z astfel încât, pentru oricare x, y ∈ H , să rezulte că
x∗ y∈H .
1 a a2
Fie numerele reale a, b , c şi determinantul D = 1 b b 2 .
1 c c2
5p a) Pentru a = 1, b = 2 şi c = 3 , calculaţi determinantul D .
5p b) Arătaţi că dacă a = b, atunci D = 0 .
5p c) Pentru b = 2 şi c = 3 , determinaţi a ∈ , astfel încât D = 2 .
5p d) Demonstraţi că D = ( b − a ) ⋅ ( c − a ) ⋅ ( c − b ) .
5p e) Arătaţi că dacă D = 0 , atunci cel puţin două dintre numerele a, b şi c sunt egale.
5p f) Arătaţi că dacă a, b, c ∈ Z , atunci D este număr întreg par.

11

Proba E - c)

MODEL
1) x 2 − 4 x + 3 = 0 ⇒ x1 = 1, x2 = 3 2p
2
Finalizare: P = 3p
5
2) 40 ⋅ 41
1 + 2 + 3 + … + 40 = = 3p
2
2p
= 820
3) ∆ = 16m 2 − 4 2p
 1 1  3p
m ∈  −∞, −  ∪  , +∞ 
 2 2 
4) Scrierea formulei 3p
1+ 2 +1
d ( A, d ) = =2 2 2p
2
5) 7 x = y ; y 2 − 8 y + 7 = 0 1p
y1 = 1 ⇒ x1 = 0 2p
y2 = 7 ⇒ x2 = 1 2p
6) cos135 = − cos 45 ; sin135 = sin 45 2p
1 5 2
Finalizare: cos135 + 3sin135 = 3p
2 4
a) Din definiţia elementului neutru şi cum legea este comutativă, avem x ∗ e = x , ∀x ∈ Z

1p
e + 2 = 1
(e + 2) x + 2e + a = x , ∀x ∈ Z de unde  2p
 2e + a = 0
2p
Deci a = 2 şi e = −1 .
b) ( x ∗ y ) ∗ z = x ∗ ( y ∗ z ), ∀x, y , z ∈ 1p
( x ∗ y ) ∗ z = xyz + 2 ( xy + yz + zx ) + 4 ( x + y + z ) + 6 2p
x ∗ ( y ∗ z ) = xyz + 2 ( xy + yz + zx ) + 4 ( x + y + z ) + 6 2p
c) x ∗ y = ( x + 2)( y + 2) − 2 ⇒ ( x + y + 2 ) ∗ z = ( x + y + 4 )( z + 2 ) − 2 2p

12
( x ∗ z ) + ( y ∗ z ) + 2 = ( x + 2)( z + 2) − 2 + ( y + 2)( z + 2) − 2 + 2 = 2p
= ( x + y + 4)( z + 2) − 2 = ( x + y + 2 ) ∗ z 1p
d) 1
Din x ∗ x′ = ( x + 2)( x '+ 2) − 2 = −1 , rezultă x ′ = −2 + ∈ Z pentru x ∈ Z 2p
x+2
( x + 2) 1 , adică ( x + 2) ∈ {−1,1} 2p
1p
M = {−3, −1}
e) Din x ∗ y = 3 se obţine ( x + 2)( y + 2) = 5 1p
Finalizare: ( x; y ) ∈ {( −1;3) , ( −3; −7 ) , ( 3, −1) , ( −7; −3)} 4p
f) (−3) ∗ (−3) = a − 3 = (−1) ∗ (−1) ∈ {−3, −1} ⇒ a ∈ {0, 2} 2p
(−3) ∗ (−1) = (−1) ∗ (−3) = a − 5 ∈ {−3, −1} ⇒ a ∈ {2, 4} 2p
a=2 1p
a) 1 1 1
D=1 2 4
2p
1 3 9
Finalizare: D = 2 3p
b) 1 a a2
a=b⇒ D= 1 a a2
2p
1 c c2
c) D = a 2 − 5a + 6 2p
D = 2 ⇒ a 2 − 5a + 4 = 0 1p
a = 1 sau a = 4 2p
d) 1 a a2
Scăzând prima linie din celelalte două obţinem D = 0 b − a b 2 − a 2
2p
0 c − a c2 − a 2
1 a a2
D = ( b − a )( c − a ) ⋅ 0 1 b + a = ( b − a )( c − a )( c − b ) 3p
0 1 c+a
e) D = ( b − a )( c − a )( c − b ) = 0 ⇒ b − a = 0 sau c − a = 0 sau c − b = 0 3p
Finalizare 2p
f) Dintre cele 3 numere întregi a, b, c, cel puţin două au aceeaşi paritate, deci diferenţa lor 3p
este număr par.
Dar cum D = ( b − a )( c − a )( c − b ) rezultă că D este număr par 2p

13
Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare
EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2010
Proba E c)
Probă scrisă la MATEMATICĂ Varianta 9
Filiera vocaŃională, profilul militar, specializarea matematică - informatică.
• Toate subiectele (I, II, III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

( (1 − i )( i − 1) )
4
5p 1. CalculaŃi .
3− x
5p 2. ArătaŃi că funcŃia f : (−3,3) → ℝ, f ( x) = ln este impară.
3+ x
5p 3. DeterminaŃi soluŃiile întregi ale inecuaŃiei x 2 + 2 x − 8 < 0 .
5p 4. Câte elemente din mulŃimea A = {1, 2,3,...,100} sunt divizibile cu 4 sau cu 5?
5p 5. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele M (1, − 2 ) , N ( −3, −1) şi P ( −1, 2 ) . DeterminaŃi
coordonatele punctului Q astfel încât MNPQ să fie paralelogram.
5p 6. Triunghiul ABC are AB = 6, AC = 3 şi BC = 5 . CalculaŃi lungimea înălŃimii [ AD ] .
 x − 2 y − 8 z = −65  1 −2 −8 

1. Fie sistemul 3 x + y − 3 z = 22 , unde x, y , z ∈ ℝ şi matricea asociată sistemului A =  3 1 −3  .
 x + y + z = 28 1 1 1 
  
5p a) ArătaŃi că rangul matricei A este egal cu 2.
5p b) RezolvaŃi sistemul în ℝ × ℝ × ℝ .
5p c) DeterminaŃi numărul soluŃiilor sistemului din mulŃimea ℕ × ℕ × ℕ .
 a b  
2. Fie mulŃimea de matrice A =   a, b ∈ ℤ 5  .
 −b a  
5p a) DeterminaŃi numărul elementelor mulŃimii A.
 3ɵ 1ˆ   0ˆ 0ˆ 
5p b) ArătaŃi că există o matrice nenulă M ∈ A astfel încât  ⋅M =  .
 −1ˆ 3ɵ   0ˆ 0ˆ 
   
5p c) RezolvaŃi în mulŃimea A ecuaŃia X 2 = I 2 .
x
1. Se consideră funcŃia f : ℝ \ {−1} → ℝ , f ( x ) = arctg .
x +1
5p a) DeterminaŃi ecuaŃia asimptotei spre + ∞ la graficul funcŃiei f.
5p b) StudiaŃi monotonia funcŃiei f.
5p c) DeterminaŃi punctele de inflexiune ale funcŃiei f.
n +1
2x − 1
2. Fie şirul ( I n )n≥1 , In = ∫ dx .
n
x
5p a) ArătaŃi că şirul ( I n )n≥1 este strict crescător.
( I n )n≥1 este mărginit.
5p c) CalculaŃi lim n (2 − In ) .
n→+∞
Bacalaureat _2010 1 Varianta 9

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică.
Filiera vocaŃională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.
14

Proba E c)
BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE
♦ Pentru orice soluŃie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
♦ Nu se acordă fracŃiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parŃiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
♦ Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărŃirea punctajului obŃinut la 10.
SUBIECTUL I 30 de puncte
1.
( (1 − i )( i − 1) ) = ( 2i )4 =
4 3p
= 16 2p
2. 3+ x
f ( − x ) = ln = 2p
3− x
−1
 3− x  3− x
= ln   = − ln = 2p
3+ x 3+ x
= − f ( x) 1p
3. x + 2 x − 8 = ( x − 2 )( x + 4 )
2 2p
x ∈ ( −4,2 ) 1p
( −4; 2 ) ∩ ℤ = {−3, −2, −1,0,1} 2p
4. 25 de numere sunt divizibile cu 4 1p
20 de numere sunt divizibile cu 5 1p
5 numere sunt divizibile cu 4 şi cu 5 1p
Deci 40 de numere sunt divizibile cu 4 sau cu 5 2p

5. Fie Q ( a, b ) . Avem MQ = ( a − 1) i + ( b + 2 ) j şi NP = 2i + 3 j 2p

MNPQ este paralelogram ⇔ MQ = NP ⇔ a − 1 = 2 şi b + 2 = 3 2p
Punctul căutat este Q ( 3, 1) 1p
6. AABC = 2 14 3p
4 14 2p
AD =
5
SUBIECTUL II 30 de puncte
1.a) det ( A ) = 0
3p
1 −2
= 7 (sau orice alt minor de ordinul 2 nenul), deci rangul matricei A este 2 2p
3 1
b) Minorul caracteristic este nul, deci sistemul este compatibil nedeterminat 2p
De exemplu, luând z = α necunoscută secundară se obŃine x = 2α − 3, y = 31 − 3α, z = α 3p
c) x = 2α − 3 ≥ 0, y = 31 − 3α ≥ 0, z = α ≥ 0 ⇒ 1p
3 31
≤α≤ 2p
2 3
1p
α ∈ {2,3, 4,...,10}
Sunt 9 soluŃii în ℕ × ℕ × ℕ 1p
2.a) a, b ∈ ℤ 5 şi card ℤ 5 = 5 2p
Deci mulŃimea A are 25 de elemente 3p
BACALAUREAT 2010 - barem de corectare şi de notare 1 Varianta 9

15
b)  3ɵ 1ˆ   a b   3ɵa − b 3ɵb + a 
 ⋅  = 
 −1̂ 3ɵ   −b a   − a − 3ɵb −b + 3ɵa  2p
   
 3ɵa − b 3ɵb + a   0ˆ 0ˆ 
 =  dacă 3ɵ = şi 3ɵb = − a 1p
 − a − 3ɵb −b + 3ɵa   0ˆ 0ˆ 
   
 1ɵ 3ɵ 
Un exemplu: M =   2p
 −3ɵ 1ɵ 
 
c)  x y 2
 x2 − y 2
2ˆ xy   1ˆ 0ˆ 
Dacă X =   atunci X = I 2 ⇔  ˆ =  ⇔ x 2 − y 2 = 1̂ şi xy = 0̂ 1p
−y x x 2 − y 2   0ˆ
 −2 xy
ˆ1 

Dacă x = 0̂ ⇒ y 2 = 4ɵ ⇒ y ∈ 2;3 { }
ɵ ɵ ; dacă y = 0ˆ ⇒ x 2 = 1ˆ ⇒ x ∈ 1;ˆ 4ɵ { } 2p
 0ˆ 2ɵ   0ˆ 3ɵ   1ˆ 0ˆ   4ɵ 0ˆ 
ObŃinem matricele  ,  ,  ,   2p
 − 2ɵ 0ˆ   −3ɵ 0ˆ   0ˆ 1ˆ  ˆ ɵ
       0 4
SUBIECTUL III 30 de puncte
1.a) π
lim f ( x) = 3p
x →∞ 4
π
Deci y = este asimptota orizontală spre + ∞ . 2p
4
b) 1
f '( x ) = 2 2p
2x + 2x + 1
2 x 2 + 2 x + 1 > 0 pentru orice x real, deci f ' ( x ) > 0, ∀x ∈ ℝ \ {−1} 2p
FuncŃia f este strict crescătoare pe ( −∞, −1) şi pe ( −1, +∞ ) 1p

c) −2 ( 2 x + 1)
f '' ( x ) = , x ≠ −1 2p
( 2x )
2 2
+ 2x + 1
1 1p
f '' ( x ) = 0 ⇔ x = −
2
1 2p
Din tabelul de variaŃie rezultă că x = − este punct de inflexiune al funcŃiei f
2
2.a) n +1
 1 n +1 n +1
In = ∫  2 − x  dx = ( 2 x − ln x ) n = 2 − ln
n 2p
n
n +1 n+2
I n+1 − I n = ln − ln = 1p
n n +1
= ln
( n + 1)
2
n 2 + 2n + 1
= ln 2

= ln 1 + 2
1 
∀n ∈ ℕ∗ , deci şirul este strict crescător 2p
n ( n + 2)  > 0,
n + 2n  n + 2n 
b) n +1 n +1
1< ≤ 2 < e ⇒ 0 < ln <1 2p
n n
n +1
1 < 2 − ln <2 2p
n
1 < I n < 2, ∀n ∈ ℕ ∗ , deci şirul este mărginit 1p
c) n +1
lim n ( 2 − I n ) = lim n ln = 2p
n→∞ n→∞ n

16
n
 1 3p
= lim ln 1 +  = ln e = 1
n →∞  n

17
Proba E c)

5p 1. Care dintre numerele 2 3 6 şi 33 3 este mai mare?
5p 2. DeterminaŃi mulŃimea valorilor funcŃiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x .
5p 3. DeterminaŃi m ∈ ℝ pentru care ecuaŃia x 2 − x + m 2 = 0 are două soluŃii reale egale.
( )
41
5p 4. DeterminaŃi numărul termenilor raŃionali din dezvoltarea 1 + 4 2 .
5p 5. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A ( 2,1) , B ( −2, 3) , C (1, − 3) şi D ( 4, a ) , unde
a ∈ ℝ. DeterminaŃi a ∈ ℝ astfel încât dreptele AB şi CD să fie paralele.
 π π 3π 
5p 6. Fie mulŃimea A = 0; ; ; π ;  . Care este probabilitatea ca, alegând un element din mulŃimea A,
 6 2 2 
acesta să fie soluŃie a ecuaŃiei sin 3 x + cos 3 x = 1 ?
 0 1 0
1. Fie matricea A =  0 0 1  ∈ M 3 ( ℝ ) . Pentru n ∈ ℕ ∗ , notăm B n = A n + A n+1 + A n + 2 .
 a 0 0
 
5p a) ArătaŃi că A 2010 = a 670 ⋅ I 3 .
5p b) DeterminaŃi a ∈ ℝ pentru care det ( B1 ) = 0 .
5p c) DeterminaŃi a ∈ ℝ pentru care toate matricele Bn , n ∈ ℕ ∗ sunt inversabile.
3
2. Pe mulŃimea ℝ se defineşte legea x ∗ y = 2 xy − 3 x − 3 y + m , m ∈ ℝ . Fie mulŃimea M = ℝ \   .
2
5p a) DeterminaŃi m ∈ ℝ astfel încât x ∗ y ∈ M , pentru orice x, y ∈ M .
5p b) Pentru m = 6 arătaŃi că ( M , ∗) este grup.
5p c) Pentru m = 6 , demonstraŃi că funcŃia f : M → ℝ∗ , f ( x ) = 2 x − 3 este un izomorfism între grupurile
( M , ∗) ( )
şi ℝ∗ , ⋅ .

1. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ, f ( x) = 3 2 x − 1 − 3 2 x + 1 .
5p a) ScrieŃi ecuaŃia tangentei la graficul funcŃiei f în punctul de abscisă x = 0 , situat pe graficul funcŃiei f.
5p b) DeterminaŃi ecuaŃia asimptotei orizontale la graficul funcŃiei f spre +∞ .
3 2n
 f (1) + f (2) + ... + f (n) 
5p c) CalculaŃi lim   .
n→+∞  − 3 2n + 1 
1
x n dx
2. Se consideră şirul ( I n )n≥1 , I n = ∫ 2 .
0 x + x +1

18
5p a) CalculaŃi I1 + I 2 + I 3 .
5p b) ArătaŃi că şirul ( I n ) n≥1 este descrescător.
5p c) CalculaŃi lim I n .
n→+∞

19

Proba E c)
BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE

1. 2 3 6 = 3 48 2p
3 3
3 3 = 81 2p
3 3 1p
2 6 <3 3
2. x ≥ 0, ∀x ∈ ℝ ⇒ Im f ⊂ [ 0, +∞ ) 2p
x ≥ 0 ⇒ x = f ( x ) ⇒ [ 0, +∞ ) ⊂ Im f 2p
Imf = [ 0, +∞ ) 1p
3. ∆ = 1 − 4m 2 2p
EcuaŃia are două soluŃii egale ⇔ ∆ = 0 1p
1
∆=0⇔m=± 2p
2
4. k
Tk +1 = C 41 2 = C kk+1 2 4
k 4 k
2p
Tk +1 ∈ ℚ ⇔ 4 divide k 1p
Sunt 11 termeni raŃionali 2p
5. m AB = mCD 1p
1 a+3
m AB = − şi m CD = 2p
2 3
9 2p
Finalizare: a = −
2
6.  π
sin 3 x + cos 3 x = 1, x ∈ A , numai pentru x ∈ 0;  3p
 2
2
P= 2p
5
SUBIECTUL al II-lea 30 de puncte
1.a)  0 0 1
A2 =  a 0 0  1p
 0 a 0
 
2p
A3 = aI3
( )
670
A2010 = A3 = a 670 I 3 2p

20
b) a 1 1
  2p
B1 = A + A2 + A3 =  a a 1 
a a a
 
2p
det ( B1 ) = a ( a − 1)
2
det ( B1 ) = 0 ⇔ a = 0 sau a = 1 1p
c) Bn = An −1B1 1p
B n inversabilă ⇔ det ( Bn ) ≠ 0 1p
det Bn = a ( a − 1)
n 2
2p
a ∈ ℝ \ {0; 1} 1p
2.a)  3  3 3
x ∗ y = 2  x −  y −  + + m − 6 1p
 2  2 2
3
Dacă m = 6 , atunci oricare ar fi x, y ∈ M rezultă că x ∗ y ≠ , adică x ∗ y ∈ M 2p
2
m−
Dacă m ≠ 6 , atunci 0 ∗ = 1p
6 2
2m − 3 2m − 3
Cum 0, ∈ M rezultă 0 ∗ ∉ M , deci m = 6 1p
6 6
b) Asociativitatea 1p
Justificarea faptului că elementul neutru este 2 2p
3x − 4
Justificarea faptului că pentru x ∈ M , există x ' = ∈ M astfel încât x ∗ x ' = x '∗ x = 2 2p
2x − 3
c) Verificarea relaŃiei f ( x ∗ y ) = f ( x ) ⋅ f ( y ) , ∀x, y ∈ M 3p
Justificarea faptului că f este bijectivă 2p
SUBIECTUL al III-lea 30 de puncte
1.a) 2 2 1
f '( x) = − ,x≠± 2p
33 ( 2 x − 1)
2
33 ( 2 x + 1)
2 2
2p
f ( 0 ) = −2 şi f ' ( 0 ) = 0
y+2=0 1p
b) lim f ( x ) = 0 3p
x →+∞
y = 0 asimptotă orizontală spre +∞ 2p
c) f (1) + f ( 2 ) + ... + f ( n ) = 1 − 3 2n + 1 2p
3 2n
 − 3 2 n +1  − 3 2 n +1
  1   1p
lim  1 −  =
n→∞  3
2n + 1  
 
 3 2n 
lim  − 
n →∞ 3 2 n +1  1p
=e =
1
= e −1 = 1p
e
2.a) 1
x3 + x 2 + x
I1 + I 2 + I3 = ∫ dx = 2p
0 x2 + x + 1

21
1
1
= ∫ xdx = 3p
0
2
b) 0 ≤ x ≤ 1 ⇒ x n ≥ x n+1 1p
2
x + x + 1 > 0, ∀x ∈ ℝ 2p
n n +1
x x
2
≥ 2
, ∀x ∈ [ 0,1] ⇒ I n ≥ I n +1 , ∀n ∈ ℕ∗ , adică şirul este descrescător 2p
x + x +1 x + x +1
c) xn
x 2 + x + 1 ≥ 1, ∀x ≥ 0 ⇒ 0 ≤ ≤ x n , ∀x ∈ [ 0,1] ⇒ 2p
x2 + x + 1
1
1
⇒ 0 ≤ I n ≤ ∫ x n dx = 2p
0
n +1
lim I n = 0 1p
n→∞

22

Probă scrisă la matematică - Proba E c)
Varianta 9
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinŃe ale naturii.
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul
tehnic, toate calificările profesionale.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
1
5p 1. CalculaŃi log 2 + 3 27 .
8
5p 2. DeterminaŃi coordonatele vârfului parabolei asociate funcŃiei f : ℝ → ℝ, f ( x ) = x 2 − 2 x + 3 .
3. RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 2 − 3x −1 = 1 .
2
5p
5p 4. DeterminaŃi câte numere de trei cifre distincte se pot forma cu elementele mulŃimii {1, 2,3,4} .

5p 5. Se consideră vectorii v1 = 2i − j şi v2 = i + 3 j . DeterminaŃi coordonatele vectorului w = 2v1 − v2 .
5p 6. Un triunghi dreptunghic are catetele AB = AC = . DeterminaŃi lungimea înălŃimii duse din A.
1 1 
1. Se consideră matricea A =  .
1 0 
5p a) CalculaŃi A2 − A .
5p b) DeterminaŃi inversa matricei A.
 2010 2010 
5p c) RezolvaŃi ecuaŃia A ⋅ X =   , X ∈ M2 ( ℝ ) .
 2009 2010 
2. Se consideră polinoamele f , g ∈ ℤ 3 [ X ] , f = X 2 + X , g = X 2 + 2ˆ X + a , cu a ∈ ℤ 3 .
5p
( ) ()
a) CalculaŃi f 0ˆ + f 1ˆ .
5p b) DeterminaŃi rădăcinile polinomului f .
5p ( ) () ( ) ( ) () ( )
c) DemonstraŃi că f 0ˆ + f 1ˆ + f 2ˆ = g 0ˆ + g 1ˆ + g 2ˆ , pentru oricare a ∈ ℤ 3 .
1. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ, f ( x ) = x ⋅ e . 2 x
5p a) CalculaŃi f ' ( x ) .
5p b) DemonstraŃi că funcŃia f este descrescătoare pe intervalul [ −2,0] .
e2 + 1
5p c) DemonstraŃi că 0 ≤ f ( x ) + f x ( )
2
≤
e
, oricare ar fi x ∈ [ −1,0] .
1
2. Se consideră funcŃia f : ℝ∗ → ℝ, f ( x ) = x + .
x
3
 1
5p a) CalculaŃi ∫  f ( x ) − x  dx .
1
5p b) DeterminaŃi volumul corpului obŃinut prin rotaŃia în jurul axei Ox a graficului funcŃiei
g : [1, 2] → ℝ, g ( x ) = f ( x ) .
e
5p c) CalculaŃi ∫ f ( x ) ⋅ ln x dx .
1
Probă scrisă la matematică 1 Varianta 9

23

Proba E - c)
MODEL
( )
6
5p 1. Determinaţi partea reală a numărului complex 3+i .
1
5p 2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → , f ( x) =
. Calculaţi ( f f )( 512 ) .
3
x
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia cos 2 x + sin x = 0.
5p 4. Se consideră mulţimea M = {0,1, 2,3, 4,5} . Determinaţi numărul tripletelor (a, b, c) cu proprietatea că
a, b, c ∈ M şi a < b < c .
5p 5. Calculaţi distanţa dintre dreptele paralele de ecuaţii x + 2 y = 6 şi 2 x + 4 y = 11.
5p 6. Paralelogramul ABCD are AB = 1, BC = 2 şi m ( BAD ) = 60 . Calculaţi produsul scalar AC ⋅ AD .
 ax + by + cz = b
∗ 
1. Pentru a, b, c ∈ , se consideră sistemul  cx + ay + bz = a , x, y , z ∈ .
 bx + cy + az = c

5p a) Arătaţi că determinantul sistemului este ∆ = (a + b + c)(a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc).
5p b) Rezolvaţi sistemul în cazul în care este compatibil determinat.
5p c) Ştiind că a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc = 0 , arătaţi că sistemul are o infinitate de soluţii ( x, y, z ) ,
astfel încât x 2 + y 2 = z − 1 .
 a b  
G =   a , b, c ∈ 4.
 0̂ c  
5p a) Determinaţi numărul elementelor mulţimii G.
5p b) Daţi un exemplu de matrice A ∈ G cu proprietatea că det A ≠ 0ˆ şi det A2 = 0ˆ .
 1ˆ 0ˆ 
c) Determinaţi numărul soluţiilor ecuaţiei X 2 =  , X ∈G .
5p ˆ ˆ
0 0

24
x2 + x + 1
1. Se consideră funcţia f : \ {−1} → , f ( x) = .
x +1
5p a) Determinaţi ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f.
5p b) Calculaţi f ′ ( x ) , x ∈ \ {−1} .
5p c) Demonstraţi că funcţia f este concavă pe intervalul ( −∞, −1) .
2π f n ( x)
2. Pentru orice n ∈ *
se consideră funcţiile f n : → , f n ( x) =| sin nx | şi numerele I n = ∫ dx .
π x
π
5p a) Calculaţi ∫0 f2 ( x ) dx .
5p b) Arătaţi că I n ≤ ln 2 .
2 1 1 1 
5p c) Arătaţi că I n ≥  + + ... + .
π  n +1 n + 2 2n 

25

Proba E - c)

MODEL
1.  3 1   π π
z = 2 + i = 2  cos + i sin 
 2 2   6 6 2p
 
 6π 6π  3p
z 6 = 26 ⋅  cos + i sin  = −2 ⇒ Re z = −64
6 6
 6 6 
2. 1
f (512) = 2p
8
( f f )( 512 ) = f   = 2
1
3p
8
3. 1
Ecuaţia devine 2sin 2 x − sin x − 1 = 0 , cu soluţiile sin x = − şi sin x = 1 . 3p
2
π π
+ 2kπ , k ∈ , sau x = ( −1)
k +1
Obţinem x = + kπ , k ∈ . 2p
2 6
4. Numărul cerut este egal cu numărul submulţimilor cu trei elemente ale mulţimii M 3p
Acesta este C63 = 20 . 2p
5. Punctul A ( 0, 3) se află pe prima dreaptă.
2p
2 ⋅ 0 + 4 ⋅ 3 − 11 15
Distanţa este d ( A, d 2 ) = = = . 3p
22 + 4 2 20 10
6.
( )
2
AC ⋅ AD = AB + AD ⋅ AD = AB ⋅ AD + AD 3p
AB ⋅ AD = 1 ⋅ 2 ⋅ cos 60 = 1 1p
1p
AC ⋅ AD = 1 + 22 = 5
1.a) a b c a+b+c b c 1 b c 2p
c a b = a + b + c a b = (a + b + c) 1 a b
b c a a+b+c c a 1 c a

26
1 b c
1 a b = a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc , de unde rezultă concluzia 3p
1 c a
b) Observăm că x = 0, y = 1, z = 0 verifică sistemul. 3p
Cum soluţia este unică, aceasta este soluţia căutată. 2p
c) a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc = 0 ⇔ (a − b)2 + (a − c)2 + (c − b) 2 = 0 ⇔ a = b = c . 2p
Sistemul are o infinitate de soluţii de forma x = α , y = β , z = 1 − α − β .
2p
1
Putem lua β = (−1 + 1 − 4α 2 − 4α ) , cu 4α 2 + 4α − 1 ≤ 0 . 1p
2
2.a) a, b, c pot lua fiecare 4 valori 3p
Avem 43 = 64 matrice.
2p
b) 1 0
Luăm A =   3p
0 2
 
det( A) = 2, det( A2 ) = 0 2p
c) a b  a2 b( a + c ) 
X =   ⇒ X 2
=   2p
ˆ
0 c 0
ˆ c 2 
1p
Ecuaţia devine a 2 = 1 , b(a + c) = 0, c 2 = 0 .
2p
Obţinem a ∈{1,3}, c ∈{0, ˆ 2},
ˆ b = 0ˆ , deci există 4 soluţii
1.a) f ( x) 2p
lim =1⇒ m =1
x→∞ x
lim( f ( x) − x) = 0 , deci avem asimptota oblică y = x . 3p
x→∞
b) (2 x + 1)( x + 1) − ( x 2 + x + 1)
f '( x) = 3p
( x + 1)2
x2 + 2 x
f '( x) = 2p
( x + 1) 2
c) 2
f ''( x) = 3p
( x + 1)3
f ''( x) < 0, ∀x ∈ (−∞, −1) , deci f este concavă pe (−∞, −1) 2p
2.a) π π /2 π
∫0 | sin 2 x | dx = ∫0 sin 2 xdx − ∫π /2 sin 2 xdx 2p
− cos 2 x π /2 cos 2 x π 2p
I= 0
+
2 2 π /2
I =2 1p
b) 2π f ( x) 2π 1
I n = ∫π n dx ≤ ∫π dx
x x 3p
2π 1 2π 2p
∫π x dx = ln x |π = ln 2
c) 2 nπ | sin t | 1p
I n = ∫ nπ dt
t

27
nπ +π | sin t | nπ + 2π | sin t | 2 nπ | sin t |
I n = ∫ nπ dt + ∫ nπ +π dt + ... + ∫ 2 nπ −π dt 2p
t t t
1 nπ +π 1 nπ + 2π 1 2 nπ
In ≥ ∫ nπ
| sin t | dt + ∫ nπ +π
| sin t | dt + ... + ∫ | sin t | dt 1p
π (n + 1) π (n + 2) 2nπ 2 nπ −π
( k +1)π 1p
Din ∫kπ | sin t | dt = 2, ∀k ∈ rezultă concluzia.

28
Proba E - c)

MODEL
5p 1. Se consideră progresia aritmetică ( an )n≥1 în care a1 = 3 şi a3 = 7 . Calculaţi suma primilor 10 termeni

ai progresiei.
5p 2. Determinaţi numerele reale m pentru care punctul A( m, −1) aparţine graficului funcţiei f : → ,
f ( x ) = x 2 − 3x + 1 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 5 (2 x + 3) = 2 .
5p 4. Determinaţi numărul submulţimilor cu 3 elemente ale unei mulţimi care are 5 elemente.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( −1 , −2 ), B(1,2) şi C(2, −1 ). Calculaţi distanţa de la
punctul C la mijlocul segmentului AB.
5p 6. Triunghiul ABC are AB = 8, AC = 8 şi m( BAC ) = 30 . Calculaţi aria triunghiului ABC.
 3 1 1  0 3 4 1 0 0
1. Se consideră matricele A =  0 3 1  , B =  0 0 3  , I 3 =  0 1 0  şi funcţia
   
 0 0 3  0 0 0 0 0 1
     
f : M3 ( ) → M3 ( ) , f ( X ) = X 2 − 3 X + I 3 , unde X 2 = X ⋅ X .
5p a) Calculaţi det( I 3 + B ) .
5p b) Demonstraţi că f ( A) = I 3 + B .
c) Arătaţi că ( f ( A) ) = I 3 + 3B + 3B 2 , unde ( f ( A) ) = f ( A) ⋅ f ( A) ⋅ f ( A) .
5p 3 3
2. Pe mulţimea numerelor întregi se definesc legile de compoziţie x ∗ y = x + y − 3 şi

x y = ( x − 3) ( y − 3) + 3.
5p a) Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia x x = x ∗ x .
5p b) Determinaţi numărul întreg a care are proprietatea că x a = 3, oricare ar fi numărul întreg x.
5p  x ∗ ( y + 1) = 4
c) Rezolvaţi sistemul de ecuaţii  , unde x, y ∈ .
 ( x − y) 1 = 5

29
3
1. Se consideră funcţia f : ∗
→ , f ( x ) = x3 + .
x
5p ∗
a) Calculaţi f ′( x), x ∈ .
5p f ( x ) − f (1)
b) Calculaţi lim .
x →1 x −1
2. Se consideră funcţia f : [ 0, 1] → , f ( x ) = x 2 − x2 .
5p a) Calculaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox, a graficului funcţiei f .
1
5p b) Calculaţi ∫ f ( x) dx .
0
x
∫ f (t )dt
5p 0
c) Calculaţi lim .
x →0 x2

30

Proba E - c)

MODEL
1.  a1 = 3 a1 = 3
 ⇒ 2p
a3 = 7  r = 2
a10 = 21 1p
( a1 + a10 ) ⋅10 2p
S10 = = 120
2
2. A ( m, −1) ∈ G f ⇔ f (m) = −1 ⇔ m 2 − 3m + 1 = −1 3p
m = 2 sau m = 1 2p
3.  3 
2x + 3 > 0 ⇒ x ∈ − ,∞  1p
 2 
 3 
2 x + 3 = 25 ⇒ x = 11∈  − , ∞  4p
 2 
4. C53 = 3p
= 10 2p
5. Fie M mijlocul segmentului AB ⇒ M (0,0) 2p
Scrierea formulei distanţei dintre 2 puncte 1p
CM = 5 2p
6. AB ⋅ AC ⋅ sin A
Aria ∆ABC = = 2p
2
1
8⋅8⋅ 3p
= 2 = 16
2
1.a) 1 3 4
  2p
I3 + B =  0 1 3 
0 0 1
  3p
det( I 3 + B) = 1

31
b) 9 6 7
2   2p
A = 0 9 6
0 0 9
 
f ( A) = A2 − 3 A + I 3 = 1p
= I3 + B 2p
c) = ( I 3 + B ) = I 3 + 3B + 3 B + B
3
( f ( A) ) 3 2 3 2p
3
B = O3 2p
Finalizare 1p
2.a) 2
( x − 3) − 2( x − 3) = 0 2p
( x − 3)( x − 5) = 0 1p
x = 3 sau x = 5 2p
b) ( x − 3)( a − 3) + 3 = 3 2p
a = 3∈ Z 3p
c)  x + y = 6
 3p
( x − y − 3)( −2 ) = 2
x = 4
 2p
y = 2
1.a)
( x3 )′ = 3x2 2p
 1 ′ 1 2p
  =− 2
x
  x 1p
Finalizare
b) f ( x ) − f (1)
lim = f ' (1) 3p
x →1 x −1
f ' (1) = 0 2p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x1 = 1, x2 = −1 1p
Din tabelul de variaţie rezultă f crescătoare pe ( −∞ , − 1] şi pe [1; +∞ ) 2p
şi f descrescătoare pe [ −1;0 ) şi pe ( 0;1] 2p
2.a) 1 1
(
V = π ∫ f 2 ( x ) dx = π ∫ x 2 2 − x 2 dx =) 1p
0 0
 2x x 13 5
2p
=π  −  =
 3 5  0

7π 2p
= .
15
b) 1
1
1
∫ x 2 − x dx = − 2 ∫2
2
t dt = 3p
0

32
t t 2 2 2 −1 2p
= =
3 1 3
c) x
f ( t ) dt =
2 2( )
2 − x2 2 − x2
∫ 3
−
3 3p
0
2 2
−
( )
2 − x2 2 − x2 3 2 − x2
− ⋅ ⋅ ( −2 x )
2p
3 3 2 3 2
lim 2
= lim =
x →0 x x →0 2x 2

33

Proba E - c)
MODEL
5p 1. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un element din mulţimea {0, 1, 2, 3, 4} , acesta să fie soluţie a
ecuaţiei x 2 − 4 x + 3 = 0.
5p 2. Calculaţi suma S = 1 + 2 + 3 + … + 40.
5p 3. Determinaţi valorile parametrului real m astfel încât ecuaţia x 2 − 4mx + 1 = 0 să aibă soluţii reale.
5p 4. Calculaţi distanţa de la punctul A (1, 2 ) la dreapta d : x + y + 1 = 0.
5p 5. Rezolvaţi în ecuaţia 7 2 x − 8 ⋅ 7 x + 7 = 0.
5p 6. Calculaţi 1 cos135 + 3sin135 .
2
Pe mulţimea numerelor întregi se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = xy + 2 x + 2 y + a , cu a ∈ Z .

5p a) Determinaţi a ∈ Z ştiind că legea ” ∗ ” admite element neutru.
5p b) Pentru a = 2 demonstraţi că legea ” ∗ ” este asociativă.
5p c) Dacă a = 2 arătaţi că ( x + y + 2 ) ∗ z = ( x ∗ z ) + ( y ∗ z ) + 2 , pentru orice x, y, z ∈ Z .
5p d) Pentru a = 2 determinaţi mulţimea M = { x ∈ Z există x′ ∈ Z, astfel încât x ∗ x′ = −1} .
5p e) Pentru a = 2 determinaţi x, y ∈ Z , astfel încât x ∗ y = 3 .
5p f) Fie mulţimea H = {−3, −1} . Determinaţi a ∈ Z astfel încât, pentru oricare x, y ∈ H , să rezulte că
x∗ y∈H .
1 a a2
Fie numerele reale a, b , c şi determinantul D = 1 b b 2 .
1 c c2
5p a) Pentru a = 1, b = 2 şi c = 3 , calculaţi determinantul D .
5p b) Arătaţi că dacă a = b, atunci D = 0 .
5p c) Pentru b = 2 şi c = 3 , determinaţi a ∈ , astfel încât D = 2 .
5p d) Demonstraţi că D = ( b − a ) ⋅ ( c − a ) ⋅ ( c − b ) .
5p e) Arătaţi că dacă D = 0 , atunci cel puţin două dintre numerele a, b şi c sunt egale.
5p f) Arătaţi că dacă a, b, c ∈ Z , atunci D este număr întreg par.

34

Proba E - c)

MODEL
1) x 2 − 4 x + 3 = 0 ⇒ x1 = 1, x2 = 3 2p
2
Finalizare: P = 3p
5
2) 40 ⋅ 41
1 + 2 + 3 + … + 40 = = 3p
2
2p
= 820
3) ∆ = 16m 2 − 4 2p
 1 1  3p
m ∈  −∞, −  ∪  , +∞ 
 2 2 
4) Scrierea formulei 3p
1+ 2 +1
d ( A, d ) = =2 2 2p
2
5) 7 x = y ; y 2 − 8 y + 7 = 0 1p
y1 = 1 ⇒ x1 = 0 2p
y2 = 7 ⇒ x2 = 1 2p
6) cos135 = − cos 45 ; sin135 = sin 45 2p
1 5 2
Finalizare: cos135 + 3sin135 = 3p
2 4
a) Din definiţia elementului neutru şi cum legea este comutativă, avem x ∗ e = x , ∀x ∈ Z

1p
e + 2 = 1
(e + 2) x + 2e + a = x , ∀x ∈ Z de unde  2p
 2e + a = 0
2p
Deci a = 2 şi e = −1 .
b) ( x ∗ y ) ∗ z = x ∗ ( y ∗ z ), ∀x, y , z ∈ 1p
( x ∗ y ) ∗ z = xyz + 2 ( xy + yz + zx ) + 4 ( x + y + z ) + 6 2p
x ∗ ( y ∗ z ) = xyz + 2 ( xy + yz + zx ) + 4 ( x + y + z ) + 6 2p
c) x ∗ y = ( x + 2)( y + 2) − 2 ⇒ ( x + y + 2 ) ∗ z = ( x + y + 4 )( z + 2 ) − 2 2p

35
( x ∗ z ) + ( y ∗ z ) + 2 = ( x + 2)( z + 2) − 2 + ( y + 2)( z + 2) − 2 + 2 = 2p
= ( x + y + 4)( z + 2) − 2 = ( x + y + 2 ) ∗ z 1p
d) 1
Din x ∗ x′ = ( x + 2)( x '+ 2) − 2 = −1 , rezultă x ′ = −2 + ∈ Z pentru x ∈ Z 2p
x+2
( x + 2) 1 , adică ( x + 2) ∈ {−1,1} 2p
1p
M = {−3, −1}
e) Din x ∗ y = 3 se obţine ( x + 2)( y + 2) = 5 1p
Finalizare: ( x; y ) ∈ {( −1;3) , ( −3; −7 ) , ( 3, −1) , ( −7; −3)} 4p
f) (−3) ∗ (−3) = a − 3 = (−1) ∗ (−1) ∈ {−3, −1} ⇒ a ∈ {0, 2} 2p
(−3) ∗ (−1) = (−1) ∗ (−3) = a − 5 ∈ {−3, −1} ⇒ a ∈ {2, 4} 2p
a=2 1p
a) 1 1 1
D=1 2 4
2p
1 3 9
b) 1 a a2
a=b⇒ D= 1 a a2
2p
1 c c2
c) D = a 2 − 5a + 6 2p
D = 2 ⇒ a 2 − 5a + 4 = 0 1p
a = 1 sau a = 4 2p
d) 1 a a2
Scăzând prima linie din celelalte două obţinem D = 0 b − a b 2 − a 2
2p
0 c − a c2 − a 2
1 a a2
D = ( b − a )( c − a ) ⋅ 0 1 b + a = ( b − a )( c − a )( c − b ) 3p
0 1 c+a
e) D = ( b − a )( c − a )( c − b ) = 0 ⇒ b − a = 0 sau c − a = 0 sau c − b = 0 3p
Finalizare 2p
f) Dintre cele 3 numere întregi a, b, c, cel puţin două au aceeaşi paritate, deci diferenţa lor 3p
este număr par.
Dar cum D = ( b − a )( c − a )( c − b ) rezultă că D este număr par 2p

36

Proba E c)
1. 1 2p
log 2 = log 2 2−3 = −3
8
3
27 = 3 33 = 3 2p
1
log 2 + 3 27 = 0
8 1p
2. b
xV = − =1 2p
2a
∆ 2p
yV = − =2
4a
V (1, 2 ) 1p
3. 3x
2
−1
=1 1p
x2 − 1 = 0 2p
x ∈ {−1,1} 2p
4. A43 = 2p
= 24 3p

5.
( ) (
w = 2 2i − j − i + 3 j = ) 2p

= 3i − 5 j ⇒ w ( 3, −5 ) 3p
BC = 5
6. 2p
AB ⋅ AC 12
h= = 3p
BC 5
1.a)  1 1  1 1   2 1
A2 =  ⋅ =  3p
 1 0  1 0   1 1
 2 1 1 1   1 0  2p
A2 − A =  − = 
 1 1 1 0   0 1 
b) det ( A ) = −1 ≠ 0 ⇒ ∃A−1 1p
 0 −1
A∗ =   2p
 −1 1 
0 1 
A−1 =  
 1 −1 2p
BACALAUREAT 2010 - barem de evaluare şi de notare 1 Varianta 9

37
c) Prin înmulŃire la stânga cu A−1 se obŃine

 0 1   2010 2010  2p
X = ⋅ =
 1 −1  2009 2010  2p
 2009 2010 
=  1p
 1 0 
2.a)
()
f 0ˆ = 0ˆ 2p
f (1ˆ ) = 2ˆ 2p
f ( 0ˆ ) + f (1ˆ ) = 2ˆ 1p
b) f ( 0ˆ ) = 0,
ˆ f (1ˆ ) = 2,
ˆ f ( 2ˆ ) = 0ˆ 3p
Rădăcinile lui f sunt 0̂ şi 2̂ 2p
( ) () ( )
c) g 0ˆ = a, g 1ˆ = a, g 2ˆ = 2ˆ + a 2p
g ( 0ˆ ) + g (1ˆ ) + g ( 2ˆ ) = a + a + 2ˆ + a = 2ˆ 2p
f ( 0ˆ ) + f (1ˆ ) + f ( 2ˆ ) = g ( 0ˆ ) + g (1ˆ ) + g ( 2ˆ ) = 2,
ˆ ∀a ∈ ℤ
3 1p
1.a) f ' ( x ) = x 2 e x ' = ( ) 2p
(
= 2 xe x + x 2 e x = 2 x + x 2 e x ) 3p
b) f ' ( x ) ≤ 0, ∀x ∈ [ −2,0] 2p
f descrescătoare pe [ −2,0] 3p
c) f descrescătoare pe [ −1,0] ⇒ f ( 0 ) ≤ f ( x ) ≤ f ( −1) 1p
( )
f crescătoare pe [ 0,1] şi x 2 ∈ [ 0,1] ⇒ f ( 0 ) ≤ f x 2 ≤ f (1)
2p
e +1 2
Prin adunarea celor 2 relaŃii se obŃine 0 ≤ f ( x ) + f ( x ) ≤ , ∀x ∈ [ −1,0]
2
2p
e
2.a) 3
 1
3
∫ f ( x ) −  dx = xdx = ∫ 2p
1
x 1
3
x2 2p
= =
2 1
=4 1p
b) 2
V = π g 2 ( x ) dx =
∫ 1p
1
2
 1 
1
∫
= π  x 2 + 2 + 2  dx =
x  1p
2
 x3 1
= π  + 2x −  = 2p
 3 x
1
29π 1p
=
6

38
c) e e e
1 1p
∫ f ( x ) ⋅ ln xdx = x ⋅ ln xdx +
∫ ∫ x ⋅ ln xdx =
1 1 1
e e
x 2
x  2
ln x 2 2p
=  ln x −  + =
 2 4 
1
2 1
e2 + 3 2p
=
4

39
Varianta 8
( )
5p 1. CalculaŃi log 2 3 + 5 + log 2 3 − 5 . ( )
5p 2. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ, f ( x ) = mx 2 + 2 x − 5 . DeterminaŃi m ∈ ℝ pentru care abscisa vârfului
parabolei asociate funcŃiei f este egală cu 2 .
2 1
5p 3. RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 31− x = .
27
5p 4. CalculaŃi C62 − A42 .
5p 5. În sistemul de coordinate xOy se consideră punctele O ( 0,0 ) , A ( 2, −2 ) şi B ( 6,8 ) . CalculaŃi distanŃa de la
punctul O la mijlocul segmentului ( AB ) .
5p 6. CalculaŃi cos130 + cos50 .
 1 −1 −1  x − y − z = −2
  
1. Pentru m ∈ ℝ se consideră matricea A =  1 3 −1 şi sistemul de ecuaŃii  x + 3 y − z = −2 , unde
m 0 2   mx + 2 z = 4
  
x, y , z ∈ ℝ .
5p a) CalculaŃi determinantul matricei A.
5p b) DeterminaŃi m ∈ ℝ pentru care matricea A este inversabilă.
5p c) RezolvaŃi sistemul pentru m = −1 .
2. Pe mulŃimea numerelor reale se defineşte legea de compoziŃie x y = 2 xy − 2 x − 2 y + 3 .
5p a) DemonstraŃi că x y = 2 ( x − 1)( y − 1) + 1 , pentru oricare x, y ∈ ℝ .
5p b) DeterminaŃi elementul neutru al legii „ ”.
5p c) DaŃi exemplu de două numere a, b ∈ ℚ − ℤ pentru care a b ∈ ℤ .
1. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ, f ( x ) = x + 3 . 2
5p a) CalculaŃi f ' ( x ) .
5p b) DeterminaŃi ecuaŃia tangentei la graficul funcŃiei f în punctul A (1, 2 ) .
5p c) DeterminaŃi ecuaŃia asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcŃiei f.
2. Pentru n ∈ ℕ∗ se consideră funcŃiile f n : ( 0, +∞ ) → ℝ, f n ( x ) = x n ln x .
e2
ln x
5p a) CalculaŃi ∫ f1 ( x ) dx .
e
1 
5p b) DemonstraŃi că primitivele funcŃiei f1 sunt convexe pe intervalul  , +∞  .
 e 
e
f 2009 ( x )
5p c) CalculaŃi ∫ x 2010
dx .
1

40

Proba E c)
( )
1. log 3 + 5 + log 3 − 5 = log ( 9 − 5 ) =
2 2 2 ( ) 3p
= log 2 4 = 2 2p
2. 2
− =2 3p
2m
1
m=− 2p
2
2
3. 31− x = 3−3 ⇒ 1 − x 2 = −3 3p
x = 4 ⇒ x ∈ {2, −2}
2
2p
4. 6! 2p
C62 = = 15
2!⋅ 4! 2p
4!
A42 = = 12
( 4 − 2 )! 1p
C62 − A42 =3
5. Dacă C este mijlocul lui ( AB ) ⇒ C ( 4,3) 2p
Finalizare: OC = 5 3p
6. cos (π − x ) = − cos x, ∀x ∈ ℝ 2p
cos130 + cos50 = 0 3p
1.a) 1 −1 −1
det ( A ) = 1 3 −1 = 3p
m 0 2 2p
= 6 + m + 0 + 3m + 0 + 2 = 8 + 4m
b) A inversabilă ⇔ det ( A ) ≠ 0 ⇔ 8 + 4m ≠ 0 3p
m ∈ ℝ − {−2}
2p
c) Pentru m = −1 rezultă det ( A ) = 4 ≠ 0 2p
Se obŃine x = y = 0, z = 2 3p
2.a) x y = 2 xy − 2 x − 2 y + 2 + 1 =
2p
= 2 x( y − 1) − 2( y − 1) + 1 = 2 ( x − 1)( y − 1) + 1 3p
b) x e = e x = x, ∀x ∈ ℝ ⇔ 2 ( x − 1)( e − 1) + 1 = x, ∀x ∈ ℝ 2p
3
Finalizare: e = 3p
2

41
c) 5 5
Un exemplu este a = , b = 2p
2 3
5 5 3 2
= 2 ⋅ ⋅ + 1 = 3∈ ℤ 3p
2 3 2 3
1.a)
f '( x ) =
x2 + 3 '
=
( ) 3p
2 x2 + 3
x
= 2p
x2 + 3
b) y − f (1) = f ' (1)( x − 1) 1p
1 2p
f (1) = 2 şi f ' (1) =
2
1 3 2p
y= x+
2 2
c) f ( x) x2 + 3
m = lim = lim =1 2p
x →+∞ x x →+∞ x
n = lim ( f ( x ) − mx ) = lim
x →+∞ x →+∞
( )
x2 + 3 − x = 1p
3 1p
= lim =0
x →+∞
x2 + 3 + x
1p
Dreapta y = x este asimptotă oblică spre +∞
2.a) f1 ( x ) = x ln x 1p
e2 e2
ln x 1
∫ x ln x dx = ∫ x dx =
e e
1p
e2 1p
= ln x e =
=1 2p
b) Fie F o primitivă a funcŃiei f1 . F '' ( x ) = f1 ' ( x ) = 1 + ln x
3p
1  1 
1 + ln x ≥ 0, ∀x ∈  , +∞  ⇒ F convexă pe  , +∞  2p
e  e 
c) f 2009 ( x ) = x 2009
ln x 1p
e 2009 e
x ln x ln x
∫
1
x 2010
dx = ∫ 1
x
dx = 1p
ln 2 x e
= = 2p
2 1
1
= 1p
2

42

Varianta 6
x +1
5p 1. DeterminaŃi x ∈ ℤ pentru care −1 ≤ ≤ 1.
3
5p 2. DeterminaŃi funcŃia de gradul al doilea al cărei grafic conŃine punctele A ( 0,0 ) , B ( 2,2 ) , C ( −1, 2 ) .
5p 3. RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log 2 ( x + 3) − log 2 x = 2 .
5p 4. CalculaŃi probabilitatea ca alegând la întâmplare un element n din mulŃimea {1, 2,3,4} acesta să verifice
inegalitatea 2n ≥ n 2 .
5p 5. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A 2,0 ) , B (1, −1) , O ( 0,0 ) . DeterminaŃi coordonatele

punctului C pentru care OC = 2OA + OB .
5p 6. CalculaŃi lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC în care AB = 6 şi m ( ∢ACB ) = 30 .

 1 0 0 
 
1. Se consideră matricea A =  0 1 0  .
1 0 1
 
 1 0 0
 
5p b) VerificaŃi dacă A−1 =  0 1 0  , unde A−1 este inversa matricei A.
 −1 0 1 
 
1 1 1
 
5p c) RezolvaŃi ecuaŃia A ⋅ X =  2 2 2  , X ∈ M3 ( ℝ ) .
 3 3 3
 
{
2. Fie polinomul f ∈ ℤ 3 [ X ] , f = X + 2ˆ X 2 şi mulŃimea G = g = aX 3 + bX 2 + cX + d a, b, c, d ∈ ℤ 3 .
3
}
5p ()
a) CalculaŃi f 1̂ .
5p b) DeterminaŃi rădăcinile polinomului f .
5p c) DeterminaŃi numărul elementelor mulŃimii G .
x
e
1. Se consideră funcŃia f : [ 0,1] → ℝ, f ( x ) = .
1+ x
f '( x ) x
5p a) DemonstraŃi că = , oricare ar fi x ∈ [ 0,1] .
f ( x) x +1
5p b) DemonstraŃi că funcŃia f este crescătoare pe [ 0,1] .
2 1
5p c) DemonstraŃi că ≤ ≤ 1 , oricare ar fi x ∈ [ 0,1] .
e f ( x)

43
 2
2. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ, f ( x ) =  x + 3, pentru x ≥ 1 .
 2 x, pentru x < 1
5p a) DemonstraŃi că funcŃia f admite primitive pe ℝ .
5p b) CalculaŃi volumul corpului obŃinut prin rotaŃia în jurul axei Ox a graficului funcŃiei g : [1, 2] → ℝ ,
g ( x) = f ( x) .
6
5p c) CalculaŃi ∫ x ⋅ f ( x ) dx .
1

44

Proba E. c)
Probă scrisă la MATEMATICĂ MODEL
5p 1. CalculaŃi modulul numărului complex z = 1 − i 3 .
5p 2. DeterminaŃi mulŃimea valorilor funcŃiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + x + 1 .
5p 3. Ştiind că doi termeni ai unei progresii geometrice sunt b3 = 6 şi b5 = 24 , determinaŃi termenul b7 .
5p 4. DeterminaŃi x > 0 , ştiind că log a x = 2log a 3 − 3log a 2 , unde a > 0, a ≠ 1 .
5p 5. ScrieŃi ecuaŃia dreptei care conŃine punctul A ( 3, 2 ) şi este perpendiculară pe dreapta d : x + 2 y + 5 = 0 .
π  2 2
5p 6. Ştiind că x ∈  , π  şi sin x = , calculaŃi cos x .
2  3
 1 −2 x 4 x 2 
1. Fie matricea A ( x ) =  0 1 −4 x  din mulŃimea M 3( ℝ ) .
0 0 1 
 
a) CalculaŃi ( A ( 2 ) − A ( 0 ) )
2010
5p .
5p b) ArătaŃi că A ( x ) ⋅ A ( y ) = A ( x + y ) , oricare ar fi x, y ∈ ℝ .
5p c) DemonstraŃi că matricea A ( x ) este inversabilă şi calculaŃi inversa matricei A ( x ) .
xy
2. Pe mulŃimea G = ( 0,1) se defineşte legea de compoziŃie asociativă x ∗ y = .
2 xy − x − y + 1
1
5p a) VerificaŃi dacă e = este elementul neutru al legii „ ∗ ”.
2
5p b) ArătaŃi că orice element din mulŃimea G este simetrizabil în raport cu legea „ ∗ ”.
1
(
5p c) DemonstraŃi că funcŃia f : G → ℝ ∗+ , f ( x ) = − 1 este un izomorfism de la grupul ( G, ∗) la grupul ℝ ∗+ , ⋅ .
x
)
1. Fie funcŃia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 2 ) x − 3)( x − 4 )( x − 5 ) + 1 .
5p a) CalculaŃi f ' ( 5 ) .
n
 f ( n + 1) − 1 
5p b) CalculaŃi lim   .
n→+∞
 f (n) −1 
5p c) ArătaŃi că ecuaŃia f ' ( x ) = 0 are exact trei soluŃii reale distincte.
( x2 + x + 1)
n
1 −x
2. Fie şirul ( I n )n≥0 , I n = ∫ dx .
0 x2 + 1
5p a) CalculaŃi I 0 .
5p b) VerificaŃi dacă I − I ∈ ℚ .
2 0
5p c) ArătaŃi că I 4n+1 ∈ ℚ , oricare ar fi n ∈ ℕ .
Probă scrisă la Matematică
6 45

Proba E. c)
Probă scrisă la MATEMATICĂ MODEL


1.
( )
2
1− i 3 = 1+ − 3 = 3p
2p
= 4 =2
2. x2 + x +1− y = 0
1p
∆ = 4y − 3 ≥ 0
2p
3 
Im f =  , +∞ 
 4  2p
3. 3
b1 = 1p
2
2
q =4
2p
2p
b7 = 96
4. log a x = log a 9 − log a 8 2p
9 9
log a x = log a ⇒ x = 3p
8 8
5. 1 2p
m d = − ⇒ m d ' = 2 unde d ⊥ d '
2
3p
EcuaŃia dreptei d ' este y = 2 x − 4
6. 1
cos 2 x = 1 − sin 2 x =
9 2p
1
cos x = ± 1p
3
π  1
x ∈  , π  ⇒ cos x = − 2p
2  3

1.a)  0 −4 16 
A ( 2 ) − A ( 0 ) =  0 0 −8  2p
0 0 0 
 
( A ( 2 ) − A ( 0 ) ) = O3
3 2p
( A ( 2 ) − A ( 0 ) ) = O3
2010
1p

Barem de evaluare şi de notare
46
b)  1 −2 x − 2 y 4 y 2 + 8 xy + 4 x 2 
A ( x ) A ( y ) =  0 1 −4 x − 4 y 
 3p
0 0 1 
 
Finalizare 2p
c) det ( A ( x ) ) = 1 ≠ 0 , deci matricea este inversabilă 1p
A ( x ) A ( − x ) = A ( 0 ) = I3 2p
 1 2 x 4x2 
A ( x ) = A ( − x ) =  0 1 4 x 
−1
2p
0 0 0 
 
2.a) 1 1
x ∗ = ∗ x = x, ∀x ∈ G 1p
2 2
Verificare 3p
1
Legea "∗ " are element neutru e = 1p
2
b) Orice element din G este simetrizabil şi x ' = 1 − x 3p
0 < x ' < 1 , deci x ' ∈ G 2p
c) Justificarea faptului că funcŃia f este bijectivă 2p
1 ( x − 1)( y − 1)
f ( x ∗ y) = −1 = 2p
x∗ y xy
 1   1  ( x − 1)( y − 1)
f ( x ) f ( y ) =  − 1   − 1 = = f ( x ∗ y) 1p
 x  y  xy

1.a) f ( x ) − f ( 5)
lim = 2p
x →5 x −5
2p
= lim ( x − 2 )( x − 3)( x − 4 ) =
x→ 5 1p
=6
b) f ( n + 1) − 1 n −1
= 1p
f ( n) −1 n−5
n
 f ( n + 1) − 1   n −1 
n 1p
lim   = lim   =
n→+∞  f ( n ) − 1  n →+∞  n − 5 
n
1p
 4 
= lim  1 +  =
n →+∞  n−5 2p
= e4
c) f ( 2 ) = 1, f ( 3) = 1, f ( 4 ) = 1, f ( 5 ) = 1 1p
f continuă pe intervalele [ 2,3] , [3, 4] , [ 4,5] 1p
1p
f derivabilă pe intervalele ( 2,3) , ( 3, 4 ) , ( 4,5 )
Din teorema lui Rolle şi din faptul că f ' este de gradul trei rezultă că f ' ( x ) = 0 are exact trei 2p
soluŃii reale distincte
2.a) 1
1− x
I0 = ∫ dx = 1p
0 x2 + 1

47
1
1 1 π 2p
∫ x 2 + 1 dx = arctgx 0 = 4
0
1
∫ x 2 + 1 dx = 2 ln ( x ) 0 = ln22
x 1 2 1
+1 2p
0
π ln 2
I0 = − 1p
4 2
b)
( x2 + x + 1)
2
1 −1 1p
I2 − I0 = ∫ 2
dx =
0 x +1
1 1
(
= ∫ x 2 + 2 x + 2 dx − ∫ ) 2
2
x +1
dx =
1p
0 0
1
10 dx 1p
= − 2∫ 2 =
0 x +1
3
10 π 2p
= − ∉ℚ
3 2
( )
c) 4 n +1
X 2 + 1 divide X 2 + X + 1 −X
2p
(x )
2 4 n +1
+ x +1 −x
= g ( x ) , unde g ∈ ℤ [ X ] 1p
x2 + 1
1
∫ g ( x )dx ∈ ℚ 2p
0

48
www.bacmatematica.ro

Proba E. c)
Varianta 5
5p 1. ArătaŃi că ( )
2, 5 ∩ ℤ = {2} .
5p 2. DeterminaŃi valorile reale ale lui m pentru care dreapta x = 2 este axa de simetrie a parabolei
y = x 2 + mx + 4 .
 π 1
5p 3. RezolvaŃi în mulŃimea [ 0, 2π ) ecuaŃia sin  x −  = .
 6 2
5p 4. DeterminaŃi n ∈ ℕ, n ≥ 2 , pentru care C n2 + An2 = 18 .
5p 5. DeterminaŃi a ∈ ℝ pentru care dreptele d 1 : ax + y + 2011 = 0 şi d 2 : x − 2 y = 0 sunt paralele.
5p 6. Fie x un număr real care verifică egalitatea tg x + ctg x = 2 . ArătaŃi că sin 2 x = 1 .
1 x x 2
 
1. Se consideră matricea A( x ) =  0 1 2 x  , unde x ∈ ℝ .
0 0 1 
 
5p a) ArătaŃi că A( x ) ⋅ A( y ) = A( x + y ) , oricare ar fi x, y ∈ ℝ .
5p b) ArătaŃi că ( A( x) − A( y ) )2011 = O3 , pentru orice x, y ∈ ℝ .
5p c) DeterminaŃi inversa matricei A ( x ) , unde x ∈ ℝ .
2. Se consideră α ∈ ℂ şi polinomul f = X 3 + (1 − α) X 2 + (α − 2)iX + α + (α − 2)i ∈ ℂ[ X ] .
5p a) ArătaŃi că polinomul f are rădăcina −1 .
5p b) ArătaŃi că, dacă p, q sunt numere complexe şi polinomul g = X 2 + pX + q ∈ ℂ[ X ] are două

rădăcini distincte, complex conjugate, atunci p şi q sunt numere reale şi p 2 < 4q .
5p c) DeterminaŃi α ∈ pentru care polinomul f are două rădăcini distincte, complex conjugate.
1. Se consideră funcŃia f : (1, +∞) → ℝ, f ( x) = ln( x + 1) − ln( x − 1) .
5p a) ArătaŃi că funcŃia f este strict descrescătoare pe (1, +∞ ) .
5p b) DeterminaŃi asimptotele graficului funcŃiei f.
5p c) CalculaŃi lim xf ( x ) .
x →+∞
2. Se consideră funcŃia f :[1, 2] → ℝ, f ( x ) = x 2 − 3 x + 2 .
∫ 1 f ( x ) dx .
4
5p a) CalculaŃi
f ( x)
5p b) CalculaŃi aria suprafeŃei determinate de graficul funcŃiei g :[1;2] → ℝ, g ( x) = şi de axa Ox.
x
2 n −1 2
5p c) ArătaŃi că (4n + 2) ∫1 f ( x)dx + n ∫1 f ( x)dx = 0 .
n
Probă scrisă la Matematică Varianta 5

1
www.nitropdf.com 49

Proba E. c)
Varianta 5
• Pentru orice soluŃie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracŃiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parŃiale, în
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărŃirea punctajului obŃinut la 10.

1. 1 < 2 < 2 2p
2< 5 <3 2p
Rezultă că 2 este singurul număr întreg din intervalul dat 1p
2. b
Axa de simetrie a parabolei este dreapta de ecuaŃie x = xV = − 2p
2a
m
− = 2 ⇒ m = −4 3p
2
3. π
{π
x − ∈ (−1) k + kπ | k ∈ ℤ
6 6 } 3p
x∈ {π3 ,π } 2p
4. An2 = n ( n − 1) 2p
n ( n − 1) 2p
C n2 =
2
n ( n − 1) = 12 ⇒ n = 4 1p
5. a 1
= 3p
1 −2
1
a=− 2p
2
6. sin 2 x + cos 2 x
=2 2p
sin x ⋅ cos x
1 = 2sin x ⋅ cos x 2p
sin 2 x = 1 1p
1 x x2   1 y y2 
1.a) A( x ) ⋅ A( y ) =  0 1 2 x  ⋅  0 1 2 y  1p
0 0 1  0 0 1 
   
1 x x  1 2
y y 2 
1 x + y ( x + y )2 
 0 1 2x  ⋅  0 1 2 y  =  0 1 2( x + y )  = A( x + y )
   4p
0 0 1  0 0 1  0 0 1 
     

50
1
b)  0 x − y x2 − y 2 
A( x ) − A( y ) =  0 0 2( x − y )  1p
0 0 0 
 
 0 0 2( x − y ) 
2
( A( x) − A( y ) )2 =  0 0 0 
 2p
0 0 0 
 
( A( x) − A( y ) )3 = O3 ⇒ ( A( x) − A( y ) )2011 = O3 2p
c) Matricea A este inversabilă 1p
 1 − x x2 
( A( x) ) =  0 1 −2 x  = A(− x)
−1
4p
0 0 1 

2.a) f (−1) = −1 + 1 − α − i (α − 2) + α + (α − 2)i 2p
Finalizare: f (−1) = 0 3p
b) Rădăcinile lui g sunt de forma x1 = u + iv şi x2 = u − iv , unde u , v ∈ ℝ 1p
Din relaŃiile lui Viète rezultă x1 + x2 = − p şi x1 x2 = q 1p
p = −2u ∈ ℝ şi q = u 2 + v 2 ∈ ℝ 2p
EcuaŃia x 2 + px + q = 0 , cu p, q ∈ ℝ , are soluŃii distincte complex conjugate dacă şi numai

1p
dacă ∆ < 0 , de unde p 2 < 4q
c) f = ( X + 1) ( X 2 − αX + α + (α − 2)i ) 2p
Polinomul h = X 2 − αX + α + (α − 2)i ∈ ℂ[ X ] are două rădăcini distincte complex conjugate 1p
Conform punctului b), rezultă α ∈ ℝ şi α + (α − 2)i ∈ ℝ , de unde α = 2 , care convine 2p
1.a) 1 1 −2
1.a) f '( x) = − = 3p
x + 1 x − 1 x2 − 1
f '( x ) < 0 pentru orice x > 1 , de unde concluzia 2p
b) lim f ( x ) = +∞ , deci x = 1 este asimptotă verticală 2p
x →1
f este continuǎ pe (1, ∞ ) , deci nu are alte asimptote verticale 1p
x +1
lim f ( x) = lim ln = 0 , deci y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ 2p
x →+∞ x →+∞ x −1
c) ln( x + 1) − ln( x − 1) 0
lim xf ( x ) = lim −1
- nedeterminare de forma 2p
x →+∞ x →+∞ x 0
( x + 1)−1 − ( x − 1) −1 2x2 3p
Cu regula lui l'Hospital, limita este lim = lim =2
x →+∞ − x −2 x →+∞ x2 − 1
2.a) 1 2 3
 4
4 2 2
∫1 ( x − 3 x + 2) dx = 
2
x − 3 ⋅
3
⋅ x + 2x  =

4p
  1
1 1p
=−
2
b) 2 f ( x) 2 f ( x)
A=∫ dx = − ∫ dx , deoarece f ≤ 0 pe intervalul [1, 2], 2p
1 x 1 x
2 2 22
= − ∫ xdx + 3∫ dx − ∫ dx = 1p
1 1 1 x

51
2
3 2p
= − 2ln 2
2
c) 2 1 2 1 2 1 2
∫1 f
n
∫ (2 x − 3)' f n ( x )dx = (2 x − 3)( x 2 − 3 x + 2)n |1 − ∫ (2 x − 3)2 nf n −1 ( x )dx =
( x)dx = 3p
2 1 2 2 1
n 2 2 4 n 2 n 2
= − ∫ (4 x − 12 x + 8 + 1) f n −1 ( x )dx = − ∫ f n ( x)dx − ∫ f n −1 ( x )dx , de unde concluzia 2p
2 1 2 1 2 1

52
3
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. CalculaŃi raŃia progresiei geometrice ( bn ) n≥1 , cu termeni pozitivi, dacă b1 + b2 = 6 şi
b3 + b4 = 24 .
5p 2. DeterminaŃi a ∈ ℝ pentru care funcŃia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = (1 − a 2 ) x + 4 este constantă.
x x
3 2
5p 3. RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale inecuaŃia   <   .
2 3
( )
10
5p 4. DeterminaŃi numărul termenilor raŃionali ai dezvoltării 1 + 2 .
5p 5. CalculaŃi distanŃa de la punctul A ( 2, 2 ) la dreapta determinată de punctele B (1,0 ) şi C ( 0,1) .

5p 6. Triunghiul ABC are măsura unghiului A de 60 , AB = 4 şi AC = 5 . CalculaŃi AB ⋅ AC .
{
1. Se consideră mulŃimea H = A ∈ M 2 (ℝ) A = A . 2
}
1 2
5p a) ArătaŃi că  ∈ H .
0 0
5p b) DemonstraŃi că, dacă A ∈ H , atunci An ∈ H , pentru orice număr natural nenul n .
5p c) ArătaŃi că mulŃimea H este infinită.
2. Se consideră polinomul f = ( X + i )10 + ( X − i )10 , având forma algebrică
f = a10 X 10 + a9 X 9 + ... + a1 X + a0 , unde a0 , a1 ,..., a10 ∈ ℂ .
5p a) DeterminaŃi restul împărŃirii polinomului f la X − i .
5p b) ArătaŃi că toŃi coeficienŃii polinomului f sunt numere reale.
5p c) DemonstraŃi că toate rădăcinile polinomului f sunt numere reale.
SUBIECTUL al III-lea Ciupala (30 de puncte)
1. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ, f ( x ) = x5 − 5 x + 4 .
f ( x ) − f ( 2)
5p a) CalculaŃi lim .
x →2x−2
5p b) ArătaŃi că graficul funcŃiei f are un punct de inflexiune.
5p c) ArătaŃi că, pentru orice m ∈ ( 0,8 ) , ecuaŃia f ( x ) = m are exact trei soluŃii reale distincte.
g ℝ → ℝ g x = e− x .
1
5p a) CalculaŃi ∫0 g ( x) dx .
1 5
5p b) CalculaŃi ∫0 x g ( x3 ) dx .
n
5p c) DemonstraŃi că şirul ( I n )n≥1 definit prin I n = ∫1 g ( x ) dx este convergent.
3

1
53

Proba E. c)
Varianta 2
1. b = b q 2, b = b q 3 2p
3 1 4 1
24 = 6q 2 2p
q=2 1p
2. 1− a2 = 0 3p
a = 1 sau a = −1 2p
3. x −x
2 3
  = 
1p
3 2
3
Deoarece > 1 , inecuaŃia devine x < − x 2p
2
S = (−∞,0) 2p
4. k
k
Tk +1 = C10 2 , k ∈ {0,1,… ,10} 2p
Tk +1 ∈ ℚ ⇔ k par 2p
Sunt 6 termeni raŃionali 1p
5. BC : x + y − 1 = 0 2p
2 + 2 −1 3
DistanŃa este = 3p
2 2
6. 1
cos 60 = 2p
2

AB ⋅ AC = AB ⋅ AC ⋅ cos A = 2p
= 10 1p
1.a)  1 2  1 2   1 2 
  =  4p
 0 0  0 0   0 0 
1 2 1p
Aşadar  ∈ H
0 0
b) ( An )2 = A2 n = ( A2 )n = 2p
= An , deci An ∈ H 3p
c) 1 x
Matricele   aparŃin lui H pentru orice x ∈ ℝ 4p
0 0
Finalizare 1p
2.a) Restul împărŃirii polinomului f la − este f (i ) 2p
f ( i ) = ( 2i )
10 10
= −2 3p

1
54
b) 10 10
f = ∑ ( C10k X 10−k i k + C10k X 10−k (−i)k ) = ∑ C10k X 10−k i k (1 + (−1)k ) 2p
k =0 k =0
1p
a2 p +1 = 0 ∈ ℝ , pentru orice p ∈ {0,1, 2,3, 4}
2p 2p
a2 p = C10 ( 2p
i 1 + (−1)2 p = 2C10 )
⋅ ( −1) ∈ ℝ , pentru orice p ∈ {0,1, 2,3, 4,5}
p 2p
c) Dacă z este rădăcină, atunci ( z + i )10 = −( z − i )10 , deci | z + i | = | z − i | 3p

Punctul de afix z este egal depărtat de punctele de afixe ±i , deci aparŃine axei reale 2p
1.a) f ( x ) − f ( 2)
lim = f '( 2) 2p
x →2 x−2
f '( x ) = 5 x4 − 5 2p
f ' ( 2 ) = 75 1p
b) f ''( x) = 20 x3 se anulează în 0 3p
Deoarece f '' are semne opuse de o parte şi de cealaltă a lui 0, rezultă că 0 este punct de
inflexiune 2p
c) f ′ ( x ) = 0 ⇒ x 4 − 1 = 0 ⇒ x = ±1 1p
Tabelul de variaŃie a funcŃiei f 2p
Finalizare 2p
2.a) 1 1 −x
∫ 0 g ( x ) dx = ∫ 0 e dx = −e − x |0 =
1
3p
e −1 2p
=
e
b) 1 1 −t
3 ∫0
Cu schimbarea de variabilă x3 = t se obŃine t ⋅ e dt = 2p
1 1 1 1 e−2
= − te −t |0 + ∫ e− t dt = 3p
3 3 0 3e
n +1 n +1 − x 3
g ( x3 ) dx = ∫
c)
I n +1 − I n = ∫ e dx ≥ 0 , ∀n ∈ N* , deci şirul este crescător 2p
n n
n 1 1 1
0 ≤ I n ≤ ∫ e − x dx =
− < , ∀n ∈ N* , deci şirul este mărginit 2p
1 e en e
Deoarece şirul este monoton şi mărginit, el este convergent 1p

2
55

Proba E. c)
Probă scrisă la MATEMATICĂ Model
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinŃele naturii.
profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale.
x +1
5p 1. DeterminaŃi numerele întregi x care verifică relaŃia −1 ≤ < 1.
3
2. DeterminaŃi coordonatele punctului de intersecŃie a graficelor funcŃiilor f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x − 1 şi
5p
g : ℝ → ℝ, g ( x ) = x 2 − 2 x + 3 .
5p 3. RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 2 − 2 − x = x .
P
5p 4. CalculaŃi 2 5 2 .
C5 + A6
5p 5. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A ( 2,3) şi B ( −1,0 ) . ScrieŃi ecuaŃia dreptei AB.
5p 6. CalculaŃi perimetrul triunghiului MNP ştiind că MN = 2, MP = 3 şi m ( ∢NMP ) = 120.

1 2
0 1
5p b) CalculaŃi A2 − 2 A + I 2 .
5p c) DeterminaŃi matricele X ∈ M2 ( ℝ ) cu proprietatea X 2 = A .
2. Pe mulŃimea ℝ se defineşte legea de compoziŃie x ∗ y = xy − 3 x − 3 y + 12 .
5p a) DemonstraŃi că x ∗ y = ( x − 3)( y − 3) + 3, oricare ar fi x, y ∈ ℝ.
5p b) RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia x ∗ x = 19 .
5p c) Ştiind că legea "∗ " este asociativă, calculaŃi 3 1 ∗ 3 2 ∗ ... ∗ 3 2011.
x
1. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ, f ( x) = e − x .
5p a) DemonstraŃi că f ′ ( x ) − f ( x ) = x − 1, oricare ar fi x ∈ ℝ .
5p b) ScrieŃi ecuaŃia tangentei la graficul funcŃiei f în punctul de abscisă x = 0 , situat pe graficul funcŃiei f.
5p c) DeterminaŃi ecuaŃia asimptotei oblice la graficul funcŃiei f spre −∞ .
1 1
2. Se consideră funcŃia f : ( 0, +∞) → ℝ, f ( x ) = + .
x x +1
e
 1 
5p a) CalculaŃi ∫  f ( x ) −  dx .
1  x + 1 
5p b) CalculaŃi aria suprafeŃei determinate de graficul funcŃiei f, axa Ox şi dreptele de ecuaŃie x = 1 şi x = 2 .
5p c) CalculaŃi volumul corpului obŃinut prin rotaŃia în jurul axei Ox a graficului funcŃiei g : [1, 2] → ℝ,
g ( x ) = f ( x ).
6 56

Proba E. c)
Probă scrisă la MATEMATICĂ Model


1. x +1
−1 ≤ < 1 ⇔ −3 ≤ x + 1 < 3 2p
3
−4 ≤ x < 2 2p
x ∈ ℤ ⇒ x ∈ {−4, −3, −2, −1,0,1} 1p

2. f ( x ) = g ( x ) ⇒ 2x − 1 = x2 − 2 x + 3 1p
⇒ x2 − 4 x + 4 = 0 ⇒ x = 2 2p
punctul de intersecŃie este A ( 2,3) 2p
3. 2−x =2− x 1p
CondiŃie 2 − x ≥ 0 ⇒ x ∈ ( −∞, 2] 1p
EcuaŃia dată este echivalentă cu: 2 − x = 4 − 4 x + x 2 ⇔ x 2 − 3 x + 2 = 0 2p
x ∈ {1, 2} 1p
4. 5! 6!
P5 = 5! = 120, C52 = = 10, A62 = = 30 3p
2!3! 4!
P5 120
= =3 2p
C52 + A62 40
5. y −3 x−2 3p
=
0 − 3 −1 − 2 2p
EcuaŃia dreptei AB : y = x + 1
6. Prin aplicarea teoremei cosinusului în triunghiul MNP se obŃine
NP 2 = MN 2 + MP 2 − 2MN ⋅ MP ⋅ cos ( ∢NMP ) 2p
1 2p
cos120 = − ⇒ NP 2 = 19 ⇒ NP = 19
2
Perimetrul este egal cu 5 + 19 1p
1.a) 1 2 2p
det A =
0 1
=1− 0 =1 3p

57
b) 1 2  1 2  1 4
A2 =  ⋅ =  2p
0 1 0 1 0 1
1 4 1 2 1 0 2p
A2 − 2 A + I 2 =   − 2 + =
0 1 0 1 0 1
0 0 1p
= 
0 0
c) a b  2
2  a + bc b(a + d )
X =  ⇒ X = 
c d  c ( a + d ) d 2 + bc  1p
 
 a + bc = 1
2 a + bc = 1  a 2 = 1
2
  
b ( a + d ) = 2  a = d a = d
X2 = A⇔  ⇔ ⇔
c ( a + d ) = 0  ab = 1  ab = 1 3p
 d 2 + bc = 1  c=0 c=0
  
 1 1  −1 −1 1p
Se obŃin soluŃiile X =  , X =  
 0 1  0 −1
2.a) ( x − 3)( y − 3) + 3 = xy − 3 x − 3 y + 9 + 3 3p
= x ∗ y, ∀x, y ∈ ℝ 2p
x ∗ x = 19 ⇒ ( x − 3) + 3 = 19
b) 2
2p
( x − 3) 2
= 16 ⇒ x ∈ {−1,7} 3p
c) x ∗ 3 = 3 ∗ x = 3, ∀x ∈ ℝ 2p
3
1 ∗ 2 ∗ ... ∗ 2011 =
3 3
( 3 3 3
)
1 ∗ 2 ∗ ... ∗ 26 ∗ 3 ∗ ( 3
28 ∗ 29 ∗ ... ∗ 2011
3 3
) 2p
=3 1p
′
( )
1.a)
f ′( x) = ex − x = ex −1 3p
f ′ ( x ) − f ( x ) = ( e − 1) − ( e
x x
)
− x = x −1 2p
b) y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 )( x − 0 ) 2p
f ( 0 ) = 1, f ′ ( 0 ) = 0 2p
EcuaŃia tangentei este y = 1 1p
c) f ( x) ex − x 2p
lim = lim = −1
x →−∞ x x →−∞ x
(
lim
x →−∞
f ( x ) + x ) = lim e x = 0
x →−∞
2p
EcuaŃia asimptotei este y = − x 1p

2.a) e e
 1  1
∫  f ( x ) − x + 1 dx = ∫ xdx 2p
1 1
e 2p
= ln x 1
1p
=1

58
b) 2
A = ∫ f ( x ) dx = 2p
1
2p
= ( ln x + ln ( x + 1) ) =
2
1 1p
= ln 3
c) 2
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = 1p
1
2 
1 1 2
= π ∫ 2 + +  dx =

1 x ( x + 1) 2 x ( x + 1) 

1p
2
 1 1 x  2p
=π − − + 2ln  =
 x x +1 x +11
2 4 1p
= π  + 2ln 
3 3

59
   
  


  
   

   
   
 
       
     

       

         
       
                  
       
   
   
 

       
            

          
      

       
   
     

   
     

                 
   

   

     
  

    
       
    
       
      
 
         
          
     
        
   
 
   
   
 
60

   
  
           
 
     
     

        
    


                  
     
        
 
 
 
                

 
    
    

 
    
  
             

        

        
          
   
      
                 
   
      
            
   
 
   
 
   
     
 
  
    
     
     

        
 
    
         

       

 
  
 
 

 

   

 
   
   
 
61


Proba E. c)
Varianta 3

5p 1. CalculaŃi log 6 3 + log 6 12 .
5p 2. DeterminaŃi coordonatele vârfului parabolei asociate funcŃiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x 2 − x + 3
5p 3. RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 7 x + 7 x+1 = 392 .
5p 4. DeterminaŃi n ∈ ℕ , n ≥ 2 , pentru care Cn2 = 4 An1 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0, −2 ) şi B ( 4, m ) , unde m ∈ ℝ . DeterminaŃi
valorile lui m pentru care AB = 5 .
5p 6. CalculaŃi cos 40 + cos140 .
 m −1 1   mx − y + z = 0

1. Se consideră matricea A =  1 m −1 şi sistemul de ecuaŃii  x + my − z = 0 , unde m este
 1 −2 1   x − 2y + z = 0
  
parametru real.
5p b) DeterminaŃi valorile reale ale lui m pentru care tripletul ( −1, 2,5 ) este o soluŃie a sistemului.
5p c) DeterminaŃi valorile reale ale lui m pentru care sistemul admite doar soluŃia ( 0,0,0 ) .
2. Pe mulŃimea ℝ se defineşte legea de compoziŃie x ∗ y = xy + x + y .
5p a) ArătaŃi că legea „ ∗ ” este asociativă.
5p b) DeterminaŃi elementul neutru al legii „ ∗ ”.
5p c) RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia x 2 ∗ 2 = x ∗ 4 .
x+2
1. Se consideră funcŃia f : ℝ \ {1} → ℝ , f ( x ) = .
( x − 1)2
−x − 5
5p a) ArătaŃi că f ′ ( x ) = , oricare ar fi x ∈ ℝ \ {1} .
( x − 1)3
5p b) DeterminaŃi ecuaŃia asimptotei verticale la graficul funcŃiei f .
1
5p c) ArătaŃi că f ( x ) + ≥ 0 , oricare ar fi x ∈ ( −∞,1) .
12
 ln x
 x , x >1
2. Se consideră funcŃia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) =  .
 x −1, 0 < x ≤ 1
 x
e
f ( x)
5p a) CalculaŃi ∫ ln x
dx .
2

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale;
profilul tehnic, toate calificările profesionale.
1 62
5p b) Fie g : ( 0,1] → ℝ, g ( x ) = f ( x ) . DeterminaŃi primitiva funcŃiei g, primitivă al cărei grafic conŃine

punctul A (1, 5) .
e
5p c) CalculaŃi ∫ f ( x ) dx .
1
2

2 63

Proba E. c)
Varianta 3

1. log 6 3 + log 6 12 = log 6 36 3p
log 6 36 = log 6 62 = 2 2p
2. b 1
xV = − = 2p
2a 4
∆ = −23 1p
∆ 23
yV = − =
4a 8 2p
3. x x +1 x x
7 +7 = 392 ⇔ 7 + 7 ⋅ 7 = 392 1p
x
7 ⋅ 8 = 392 ⇔ 7 = 49 x 2p
x=2 2p
4. n! n!
=4
2!( n − 2 )! ( n − 1)! 2p
n −1
=4 2p
2
n=9 1p
5.
( 4 − 0) 2
+ ( m + 2) = 5
2
1p
m 2 + 4m − 5 = 0 2p
m = −5 sau m = 1 2p
6.
(
cos140 = cos 180 − 40
) = − cos 40
3p
cos 40 + cos140 = 0 2p

1.a) m −1 1
det A = 1 m −1 = m 2 − 2 + 1 − m − 2m + 1 = 3p
1 −2 1
= m 2 − 3m 2p
b)  −m − 2 + 5 = 0

 −1 + 2m − 5 = 0 3p
 −1 − 4 + 5 = 0

m=3 2p

1
64
c) det A ≠ 0 2p
m ∈ ℝ \ {0,3} 3p
2.a) ( x ∗ y ) ∗ z = ( xy + x + y ) ∗ z = xyz + xz + yz + xy + x + y + z 2p
x ∗ ( y ∗ z ) = x ∗ ( yz + y + z ) = xyz + xy + xz + x + yz + y + z 2p
Finalizare 1p
b) x ∗ e = e ∗ x = xe + x + e , ∀ x ∈ ℝ 2p
ex + e = 0 , ∀ x ∈ ℝ 1p
e=0 2p
c) x 2 ∗ 2 = 3 x 2 + 2 1p
x ∗ 4 = 5x + 4 1p
2 2
x ∗ 2 = x ∗ 4 ⇔ 3x − 5 x − 2 = 0 1p
1
x1 = − şi x2 = 2 2p
3
1.a)
( x − 1)2 − 2 ( x − 1)( x + 2 ) , x ∈ ℝ \ 1
f ′( x ) = {} 3p
( x − 1)4
Finalizare 2p
b) x+2
f este continuă pe ℝ \ {1} şi lim = +∞ 3p
x →1 ( x − 1)2
x = 1 este ecuaŃia asimptotei verticale 2p

c) f ′ ( x ) = 0 ⇒ x = −5
1p
x = −5 punct de minim global pe ( −∞,1) 2p
1 1
f ( x ) ≥ f (−5), ∀x ∈ ( −∞,1) ⇒ f ( x ) ≥ − , ∀x ∈ ( −∞,1) ⇒ f ( x ) + ≥ 0, ∀x ∈ ( −∞,1) 2p
12 12
2.a) e
f ( x) e
1
e
3p
∫ ln x
dx = ∫ dx = ln x
x
=
2 2 2
2p
= 1 − ln 2
b) x −1
g ( x) = , x ∈ ( 0,1] 1p
x
∫ g ( x) dx = x − ln x + C 1p
G ( x ) = x − ln x + c , c ∈ ℝ , este o primitivă a funcŃiei g pe intervalul ( 0, 1] 1p
A (1, 5 ) aparŃine graficului funcŃiei G ⇒ G (1) = 5 ⇒ c = 4 1p
G ( x ) = x − ln x + 4 1p
c) e 1
x −1
e
ln x 2p
∫ f ( x ) dx = ∫ x
dx + ∫
x
dx
1 1 1
2 2
1
x −1 1
∫ x
dx = − ln 2
2
1 1p
2

2
65
e
ln x 1 e 1
∫ x
dx = ln 2 x =
2 1 2 1p
1
e
∫ f ( x ) dx = 1 − ln 2 1p
1
2

3
66

Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Într-o progresie aritmetică ( an )n≥1 se cunosc a2 = 6 şi a3 = 5 . CalculaŃi a6 .
5p 2. DeterminaŃi soluŃiile întregi ale inecuaŃiei 2 x 2 − x − 3 ≤ 0 .
5p 3. RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log3 ( x + 2 ) − log3 ( x − 4 ) = 1 .
5p 4. După o scumpire cu 5%, preŃul unui produs creşte cu 12 lei. CalculaŃi preŃul produsului înainte de
scumpire.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1, 4 ) şi B ( 5,0 ) . DeterminaŃi ecuaŃia mediatoarei
segmentului [ AB] .
5p 6. CalculaŃi raza cercului circumscris triunghiului ABC, ştiind că BC = 9 şi m ( ∢BAC ) = 120 .
1 1 1
1. Se consideră determinantul D ( x, y ) = 1 x y , unde x, y ∈ ℤ .
1 x +1 y +1
5p a) CalculaŃi D ( −1,1) .
5p b) DeterminaŃi x ∈ ℤ pentru care D ( x, 2010 ) = 1 .
5p ( )
c) DemonstraŃi că D ( x, y ) ⋅ D ( x, − y ) = D x 2 , y 2 , oricare ar fi x, y ∈ ℤ .
2. Pe mulŃimea numerelor reale se defineşte legea de compoziŃie x ∗ y = 2 xy − 6 x − 6 y + 21 .
5p a) ArătaŃi că x ∗ y = 2 ( x − 3)( y − 3) + 3 , oricare ar fi x, y ∈ ℝ .
5p b) ArătaŃi că legea „ ∗ ” este asociativă.
5p c) CalculaŃi 1 ∗ 2 ∗ ... ∗ 2011 .
1. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x3 + x 2 + x + 3x .
5p a) CalculaŃi f ′ ( 0 ) .
5p b) ArătaŃi că funcŃia f este crescătoare pe ℝ .
5p c) ArătaŃi că a 3 + a 2 + a − b3 − b 2 − b ≤ 3b − 3a , oricare ar fi numerele reale a , b cu a ≤ b .
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră funcŃia f n : [0, 1] → ℝ , f n ( x ) = x n e x .
1
f1 ( x )
5p a) CalculaŃi ∫ ex
dx .
0
1
5p b) CalculaŃi ∫ f1 ( x ) dx .
0
1
5p c) ArătaŃi că ( )
f n x 2 dx ≥
1
2n + 1
n∈ℕ , n ≥1.
0

1 67
Proba E. c)
Varianta 2

1.  a2 = 6 2p
 ⇒ r = −1
 a3 = 5
3p
a6 = 2
2.  3
2 x 2 − x − 3 ≤ 0 ⇔ x ∈  −1,  3p
 2
x ∈ ℤ ⇒ x1 = −1, x2 = 0, x3 = 1 2p
3. x + 2 > 0
CondiŃii de existenŃă  ⇒ x ∈ ( 4, +∞ ) 1p
x − 4 > 0
 x+2 x+2 2p
log3   =1⇒ =3
 x−4 x−4
2p
x = 7 ∈ ( 4, +∞ )
4. Se notează cu x preŃul iniŃial
5
⋅ x = 12 3p
100
x = 240 lei 2p
5. Se notează cu M mijlocul lui [ AB ] şi cu d mediatoarea segmentului [ AB ] . ObŃinem M ( 3, 2 ) 1p
m AB = −1 ⇒ md = 1 2p
d: y − 2 = 1 ⋅ ( x − 3) ⇒ d: y = x − 1 2p
6. BC
Din teorema sinusurilor ⇒ R = 2p
2sin A
3 2p
sin A = sin120 = sin 60 =
2
1p
R=3 3
1.a) 1 1 1
D ( −1,1) = 1 −1 1 = 2p
1 0 2
= −2 3p
b) 1 1 1
1p
D ( x, 2010 ) = 1 x 2010 =
1 x + 1 2011
= x − 2010 2p
x − 2010 = 1 ⇒ x = 2011∈ ℤ 2p
68
1
c) D ( x, y ) = x − y 2p
D ( x, − y ) = x + y şi D x , y ( 2 2
)=x 2
−y 2 2p
Finalizare 1p
2.a) x ∗ y = 2 xy − 6 x − 6 y + 21 = 2 x ( y − 3) − 6 ( y − 3) + 3 = 3p
= ( y − 3)( 2 x − 6 ) + 3 = 2 ( x − 3)( y − 3) + 3 2p
b) ( x ∗ y ) ∗ z = 4 ( x − 3)( y − 3)( z − 3) + 3 2p
x ∗ ( y ∗ z ) = 4 ( x − 3)( y − 3)( z − 3) + 3 2p
Finalizare 1p
c) x ∗ 3 = 3 ∗ x = 3 , pentru orice x ∈ ℝ 3p
(1 ∗ 2 ) ∗ 3 ∗ ( 4 ∗ ... ∗ 2011) = 3 2p
1.a) f ′ ( x ) = 3 x 2 + 2 x + 1 + 3x ln 3
3p
f ′ ( 0 ) = 1 + ln 3 2p
b) f ′ ( x ) = 3 x 2 + 2 x + 1 + 3x ln 3 = 2 x 2 + ( x + 1) + 3x ln 3 > 0 , oricare ar fi x ∈ ℝ
2
3p
f este crescătoare pe ℝ 2p
c) f crescătoare pe ℝ şi a ≤ b ⇒ f ( a ) ≤ f ( b ) 3p
3 2 a 3 2 b
a +a +a+3 ≤b +b +b+3 1p
a 3 + a 2 + a − b3 − b 2 − b ≤ 3b − 3a 1p
2.a) 1
f1 ( x ) 1  x2  1
∫ ex
dx = ∫ xdx =   =
 2 0
3p
0 0  
1 2p
=
2
b) 1 1 1
∫ x ⋅ e dx = x ⋅ e − ∫ e dx =
x x x
2p
0
0 0
1 2p
= e − ex =
0
=1 1p
c) 1 1
∫ fn ( x ) dx = ∫ x
2 2n x2
e dx 1p
0 0
1 1
2 2
e x ≥ 1 ⇒ ∫ x 2 n e x dx ≥ ∫ x 2 n dx 2p
0 0
1
1 2p
∫ x dx =
2n
0
2n + 1

69
2

Proba E. c)
Varianta 10

( )
5p 1. CalculaŃi log 7 3 + 2 + log 7 3 − 2 . ( )
5p 2. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + ax + b . DeterminaŃi numerele reale a şi b pentru care
graficul funcŃiei f conŃine punctele A ( 2,3) şi B ( −1,0 ) .
5p 3. RezolvaŃi, în mulŃimea numerelor reale, ecuaŃia 3 x +3x+1 = 36 .
5p 4. CalculaŃi probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mulŃimea {10,11,12,… ,99} , acesta să
fie divizibil cu 4.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M ( 2, −1) şi N ( −1,3) . DeterminaŃi coordonatele

vectorului OM + ON .
5p 6. DeterminaŃi lungimea laturii unui triunghi echilateral, care are aria egală cu 4 3 .
1. Se consideră punctele An 2 , 3 ( n n
) , unde n ∈ ℕ .
5p a) ScrieŃi ecuaŃia dreptei A0 A1 .
5p b) DemonstraŃi că punctele A1 , A2 , A3 nu sunt coliniare.
5p c) DeterminaŃi numărul natural n pentru care aria triunghiului An An +1 An + 2 este egală cu 216 .
1
2. Pe mulŃimea ℝ se defineşte legea de compoziŃie asociativǎ x y = ( x y − x − y + 3) .
2
5p a) VerificaŃi dacă elementul neutru al legii „ ” este e = 3 .
5p b) DeterminaŃi simetricul elementului 2 în raport cu legea „ ”.
5p c) ArătaŃi că mulŃimea H = {2k + 1 k ∈ ℤ} este parte stabilă a lui ℝ în raport cu legea de compoziŃie „”.
1. Se consideră funcŃia f : ( 0, + ∞ ) → ℝ , f ( x ) = ln x + e x .
5p a) ArătaŃi că xf ′( x ) = 1 + xe x , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .

5p b) DeterminaŃi ecuaŃia tangentei la graficul funcŃiei f în punctul A(1, e) .
f (x)
5p c) CalculaŃi lim .
x→ + ∞ x
2. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3 x 2 + 2 x + 1 .
5p a) CalculaŃi aria suprafeŃei cuprinse între graficul funcŃiei f, axa Ox şi dreptele de ecuaŃii x = 0 şi x = 1 .
 1
5p b) ArătaŃi că orice primitivă a funcŃiei f este concavă pe intervalul  −∞, −  .
 3
a
∫ f ( x)dx ≥ 3a
2
5p c) DemonstraŃi că, oricare ar fi a ≥ 2 , are loc inegalitatea +2.
0

1 70

Proba E. c)
Varianta 10
( ) ( )
1. log 3 + 2 + log 3 − 2 = log  3 + 2 ⋅ 3 − 2  =
7 7 7  ( )( ) 3p
= log 7 7 = 1 2p
2. A ( 2,3) ∈ G f ⇒ f ( 2 ) = 3 ⇒ 4 + 2a + b = 3 2p
B ( −1,0 ) ∈ G f ⇒ f ( −1) = 0 ⇒ 1 − a + b = 0 2p
a = 0, b = −1 1p
3. 3 x +3 ⋅ 3x = 36 2p
x
3 =9 2p
x=2 1p
4. nr. cazuri favorabile 1p
p=
nr. cazuri posibile
Numerele divizibile cu 4: 12, 16,…,96 ⇒ 22 cazuri favorabile 2p
Sunt 90 de cazuri posibile 1p
22 11
p= = 1p
90 45

5. OM + ON = 2i − j − i + 3 j = i + 2 j 3p
Coordonatele sunt (1, 2 ) 2p
6. l 2
3
A= 3p
4
l=4 2p
SUBIECTUL al II-lea 30 de puncte
1.a) A0 (1,1) , A1 ( 2,3)
1p
x y 1
A0 A1 : 1 1 1 = 0 2p
2 3 1
A0 A1 : y = 2 x − 1 2p
b) A1 ( 2,3) , A2 ( 4,9 ) , A3 ( 8, 27 ) 1p
2 3 1
Verificarea faptului că 4 9 1 ≠ 0
4p
8 27 1

1
71
c) 1
A= ∆ 1p
2
2n 3n 1
n +1 n +1
∆= 2 3 1 = 2 ⋅ 6n 3p
n+2 n+2
2 3 1
2 ⋅ 6n
= 216 ⇒ n = 3 1p
2
2.a) 1
x 3 = ( x⋅ 3 − x − 3 + 3 ) = x 2p
2
1 2p
3 x = ( 3 ⋅ x − 3 − x + 3) = x
2 1p
3 este element neutru
b) Căutăm a ∈ ℝ astfel încât a 2 = 2 a = 3 1p
2a = a2
1p
1
( 2a − 2 − a + 3) = 3 1p
2
a +1 = 6 ⇒ a = 5 2p
c) Fie x, y ∈ H ⇒ x = 2k + 1, y = 2 p + 1, k , p ∈ ℤ 1p
1
x y = ( 4kp + 2k + 2 p + 1 − 2k − 1 − 2 p − 1 + 3) 2p
2
x y = 2kp + 1 ∈ H 2p
1.a) 1
f ′( x) = + ex 3p
x
Finalizare 2p
b) y − f (1) = f ′ (1)( x − 1)
2p
f ′ (1) = 1 + e , f (1) = e 2p
y = ( e + 1) x − 1 1p
c) 1
+ ex
ln x + e x x 3p
lim = lim =
x →+∞ x x →+∞ 1
= +∞ 2p
2.a) 1 1
(
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ 3 x 2 + 2 x + 1 dx = ) 3p
0 0
2p
=3
b) Fie g o primitivă a funcŃiei f ⇒ g ′ ( x ) = f ( x ) oricare ar fi x ∈ ℝ 2p
g ′′ ( x ) = f ′ ( x ) = 6 x + 2 1p
1  1
x < − ⇒ g ′′ ( x ) < 0 , deci g este concavă pe intervalul  −∞ , −  2p
3  3
c) a
∫ f ( x ) dx = ( x ) 0a = a
3
+ x2 + x 3
+ a2 + a 2p
0
a 3 + a 2 + a ≥ 3a 2 + 2 ⇔ (a − 2)(a 2 + 1) ≥ 0 , adevărată oricare ar fi a ≥ 2 3p

2
72
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba E.c)
Varianta 9
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
5p 1. Arătaţi că log 2 ( )
7 + 3 + log 2 ( )
7 − 3 =2.
5p 2. Calculaţi distanţa dintre punctele de intersecţie a graficului funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x) = x 2 + 5 x + 4 cu

axa Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x + 3x+1 = 4 .
20
 1 
5p 4. Determinaţi rangul termenului care conţine x în dezvoltarea binomului  x +
14
 , x >0.
 x
5p 5. Determinaţi ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(3,3) şi este paralelă cu dreapta d de ecuaţie
3x + 2 y − 1 = 0 .
5p 6. Determinaţi măsura unghiului C al triunghiului ABC , ştiind că BC = 2 , AB = 2 şi măsura
unghiului BAC este egală cu 45° .
 − x + ay + ( 2a + 4 ) z = 1

1. Se consideră sistemul de ecuaţii ( a + 2 ) x + ay + ( a + 1) z = 1 , unde a ∈ ℝ .
( a + 1) x + ( 2a − 1) y + 3z = 2

5p a) Arătaţi că determinantul matricei sistemului este egal cu 3a 3 + 9a 2 − 3a − 9 .
5p b) Determinaţi valorile reale ale lui a pentru care sistemul este compatibil determinat.
5p c) Pentru a = −2 , rezolvaţi sistemul.
ˆ f ∈ℤ [X ].
2. Se consideră polinomul f = X 8 + 4ˆ X 4 + 3, 5
5p a) Arătaţi că a = a , pentru orice a ∈ ℤ 5 .

5
5p b) Arătaţi că polinomul f este reductibil peste ℤ 5 .

5p c) Arătaţi că polinomul f nu are rădăcini în ℤ 5 .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ( 0, +∞ ) , f ( x ) = x + x 2 + 1 .
f ( x) −1
5p a) Calculaţi lim .
x →0x
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcţiei f .
5p c) Demonstraţi că, pentru orice număr real m > 0 , ecuaţia f ( x ) = m are o soluţie unică în ℝ .
1
2
2. Pentru fiecare număr natural nenul p, se consideră numărul I p = ∫ x p e x dx .
0
5p a) Calculaţi I1
5p b) Arătaţi că 2 I p + ( p − 1) I p − 2 = e , pentru orice p ≥ 3 .
 12 22 n2 
1  n2 2 2 .
5p c) Calculaţi lim 2 e + 2e n + ... + ne n

n→+∞ n  
 
73

Proba E.c)
Varianta 9
• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
1. log
2 (
7 + 3 + log 2 ) ( )
7 − 3 = log 2 ( 7+ 3 )( 7− 3 ) 3p
Finalizare 2p
2. f ( x ) = 0 ⇔ x = −1 sau x = −4 3p
Distanţa este egală cu 3 2p
3. Notăm 3x = t şi obţinem t + 3t = 4 3p
t =1⇔ x = 0 2p
4. k
20− k −
k
20 − k  1 
Tk +1 = C20 ⋅ x
k
⋅  = C20 ⋅ x
k 2
2p
 x 
k
20 − k − = 14 ⇔ k = 4 2p
2
Rangul termenului este 5 1p
5. 3
md = − 2p
2
3 3 15
Ecuaţia paralelei este y − y A = − ( x − x A ) adică y = − x + 3p
2 2 2
6. BC AB 1 3p
= ⇒ sin C =
sin A sin C 2
m(∢C ) = 30° , deoarece m(∢A) > m(∢C ) 2p
1.a) −1 a 2a + 4
2p
det A = a + 2 a a +1 =
a + 1 2a − 1 3
3a + 3 a 2a + 4 1 a 2a + 4 1 a 2a + 4
= 3a + 3 a a + 1 = ( 3a + 3) 1 a a + 1 = ( 3a + 3) 0 0 −a − 3 2p
3a + 3 2a − 1 3 1 2a − 1 3 0 a − 1 −2a − 1
Finalizare 1p
b) Sistemul este compatibil determinat ⇔ det A ≠ 0 2p
det A = 0 ⇔ a ∈ {−1,1, −3} 2p
a ∈ ℝ \ {−1,1, −3} 1p
c)  −x − 2 y =1

a = −2 ⇒  − 2y − z =1 1p
− x − 5 y + 3z = 2


74
1
1 4 1
x=− , y=− , z=− 4p
9 9 9
2.a) 5
ˆ 1ɵ = 1, 5
ɵ 3ɵ 5 = 3,
ɵ 2ɵ = 2, ɵ 4ɵ 5 = 4ɵ
0ˆ = 0,
5 5p
b)
(
f = X 8 + X 4 + 3ˆ X 4 + 3ˆ = X 4 X 4 + 1ˆ + 3ˆ X 4 + 1ˆ ) ( ) 2p
( )(
f = X 4 + 1ˆ X 4 + 3ˆ ) 3p
c) f ( 0ɵ ) = 3ˆ 1p
a ≠ 0ɵ ⇒ a 4 = 1ɵ 2p
f ( a ) = 1ɵ + 4ɵ + 3ˆ = 3ˆ pentru orice a ≠ 0ɵ 1p
Finalizare 1p
1.a) x
f este derivabilă pe ℝ şi f ′ ( x ) = 1 + 2p
x +1
2
f ( x) − 1 f ( x ) − f (0)
lim = lim = f ′ (0) = 1 3p
x →0 x x →0 x−0
b) f ( x) x + x2 + 1
2p
lim = lim =2
x →+∞ x x →+∞ x
( )
2p
lim
x →+∞
( f ( x ) − 2 x ) = xlim
→+∞
x2 + 1 − x = 0
y = 2 x este ecuaţia asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcţiei f 1p
c) f este continuă pe ℝ , lim f ( x ) = 0 şi lim f ( x ) = +∞ ⇒ f este surjectivă, deci ecuaţia are
x →−∞ x →+∞ 2p
soluţie
f ′ ( x ) > 0, ∀x ∈ ℝ ⇒ f este strict crescătoare ⇒ f este injectivă, deci soluţia este unică 3p
2.a) 1 1
1 2x2
I1 = ∫ x ⋅ e dx = e x = 3p
0
2 0
e −1 2p
=
2
( ) ( ) ′
b) 1 1 1 1
2 I p = ∫ x p −1 2 xe x x p −1dx = e x x p −1 − ( p − 1) ∫ e x x p −2 dx
2 2 2 2
dx = ∫ e x 3p
0 0 0 0 2p
2 I p = e − ( p − 1) I p − 2 ⇒ 2 I p + ( p − 1) I p −2 = e
c) k
Considerăm funcţia continuă f : [ 0,1] → ℝ , f ( x ) = xe x , şirul de diviziuni ∆ n =  
2
cu
 n  k =0,n
k  k −1 k  1p
∆ n → 0 şi punctele intermediare ∈ ,
n  n n 
 12 22 n2  n k
2
1  n2  
 = lim 1 ⋅ k ⋅ e n  =
 n→+∞ n ∑ n
2 2
lim 2 ⋅  e + 2e n + ... + ne n
n→+∞ n   k =1 2p
 
1
1 n k e −1
= lim ⋅ ∑ f   = ∫ f ( x ) dx = 2p
n →+∞ n k =1  n  2
0

75
2
   
  


 

  
   
  
 
 
                 

         
                   

         
  

                      
               
 
        
                        
        
         
                        

             

            
       

        

       

                        

 
 
    
            


    
   
      
                        
 
                        
 
     
    
             
   

  
76
   
   
  


  
 

  
   
       
     

       

                
       
  
    
 
  
 
    
 
      
  
      
   
 
 
 
      
  
      
   
 
  
 


   

    
        
 
     


 


 

   
    

  



   
   

 
  
   

77
   
  
                      
              
                     
             

            
             
 
  
         
                       

   

 
 
 
       
         
 

 
 
      
  
      
  

     
             
                 
 
     

    
  
            
       
  
       
         
       
  

   
        
                   
 
     
        

 
  
        

        
  
  
 
  
             
  
         
             
   

 
  
   

78
   
  


    

      

   
 
        




  

    



  



             


                        


   

 
  
   

79

Proba E. c)
Varianta 5
5p 1. ArătaŃi că ( )
2, 5 ∩ ℤ = {2} .
5p 2. DeterminaŃi valorile reale ale lui m pentru care dreapta x = 2 este axa de simetrie a parabolei
y = x 2 + mx + 4 .
 π 1
5p 3. RezolvaŃi în mulŃimea [ 0, 2π ) ecuaŃia sin  x −  = .
 6 2
5p 4. DeterminaŃi n ∈ ℕ, n ≥ 2 , pentru care C n2 + An2 = 18 .
5p 5. DeterminaŃi a ∈ ℝ pentru care dreptele d 1 : ax + y + 2011 = 0 şi d 2 : x − 2 y = 0 sunt paralele.
5p 6. Fie x un număr real care verifică egalitatea tg x + ctg x = 2 . ArătaŃi că sin 2 x = 1 .
1 x x 2
 
1. Se consideră matricea A( x ) =  0 1 2 x  , unde x ∈ ℝ .
0 0 1 
 
5p a) ArătaŃi că A( x ) ⋅ A( y ) = A( x + y ) , oricare ar fi x, y ∈ ℝ .
5p b) ArătaŃi că ( A( x) − A( y ) )2011 = O3 , pentru orice x, y ∈ ℝ .
5p c) DeterminaŃi inversa matricei A ( x ) , unde x ∈ ℝ .
2. Se consideră α ∈ ℂ şi polinomul f = X 3 + (1 − α) X 2 + (α − 2)iX + α + (α − 2)i ∈ ℂ[ X ] .
5p a) ArătaŃi că polinomul f are rădăcina −1 .
5p b) ArătaŃi că, dacă p, q sunt numere complexe şi polinomul g = X 2 + pX + q ∈ ℂ[ X ] are două

rădăcini distincte, complex conjugate, atunci p şi q sunt numere reale şi p 2 < 4q .
5p c) DeterminaŃi α ∈ pentru care polinomul f are două rădăcini distincte, complex conjugate.
1. Se consideră funcŃia f : (1, +∞) → ℝ, f ( x) = ln( x + 1) − ln( x − 1) .
5p a) ArătaŃi că funcŃia f este strict descrescătoare pe (1, +∞ ) .
5p b) DeterminaŃi asimptotele graficului funcŃiei f.
5p c) CalculaŃi lim xf ( x ) .
x →+∞
2. Se consideră funcŃia f :[1, 2] → ℝ, f ( x ) = x 2 − 3 x + 2 .
∫ 1 f ( x ) dx .
4
5p a) CalculaŃi
f ( x)
5p b) CalculaŃi aria suprafeŃei determinate de graficul funcŃiei g :[1;2] → ℝ, g ( x) = şi de axa Ox.
x
2 n −1 2
5p c) ArătaŃi că (4n + 2) ∫1 f ( x)dx + n ∫1 f ( x)dx = 0 .
n

1
www.nitropdf.com 80

Proba E. c)
Varianta 5

1. 1 < 2 < 2 2p
2< 5 <3 2p
Rezultă că 2 este singurul număr întreg din intervalul dat 1p
2. b
Axa de simetrie a parabolei este dreapta de ecuaŃie x = xV = − 2p
2a
m
− = 2 ⇒ m = −4 3p
2
3. π
{π
x − ∈ (−1) k + kπ | k ∈ ℤ
6 6 } 3p
x∈ {π3 ,π } 2p
4. An2 = n ( n − 1) 2p
n ( n − 1) 2p
C n2 =
2
n ( n − 1) = 12 ⇒ n = 4 1p
5. a 1
= 3p
1 −2
1
a=− 2p
2
6. sin 2 x + cos 2 x
=2 2p
sin x ⋅ cos x
1 = 2sin x ⋅ cos x 2p
sin 2 x = 1 1p
1 x x2   1 y y2 
1.a) A( x ) ⋅ A( y ) =  0 1 2 x  ⋅  0 1 2 y  1p
0 0 1  0 0 1 
   
1 x x  1 2
y y 2 
1 x + y ( x + y )2 
 0 1 2x  ⋅  0 1 2 y  =  0 1 2( x + y )  = A( x + y )
   4p
0 0 1  0 0 1  0 0 1 
     

81
1
b)  0 x − y x2 − y 2 
A( x ) − A( y ) =  0 0 2( x − y )  1p
0 0 0 
 
 0 0 2( x − y ) 
2
( A( x) − A( y ) )2 =  0 0 0 
 2p
0 0 0 
 
( A( x) − A( y ) )3 = O3 ⇒ ( A( x) − A( y ) )2011 = O3 2p
c) Matricea A este inversabilă 1p
 1 − x x2 
( A( x) ) =  0 1 −2 x  = A(− x)
−1
4p
0 0 1 

2.a) f (−1) = −1 + 1 − α − i (α − 2) + α + (α − 2)i 2p
Finalizare: f (−1) = 0 3p
b) Rădăcinile lui g sunt de forma x1 = u + iv şi x2 = u − iv , unde u , v ∈ ℝ 1p
Din relaŃiile lui Viète rezultă x1 + x2 = − p şi x1 x2 = q 1p
p = −2u ∈ ℝ şi q = u 2 + v 2 ∈ ℝ 2p
EcuaŃia x 2 + px + q = 0 , cu p, q ∈ ℝ , are soluŃii distincte complex conjugate dacă şi numai

1p
dacă ∆ < 0 , de unde p 2 < 4q
c) f = ( X + 1) ( X 2 − αX + α + (α − 2)i ) 2p
Polinomul h = X 2 − αX + α + (α − 2)i ∈ ℂ[ X ] are două rădăcini distincte complex conjugate 1p
Conform punctului b), rezultă α ∈ ℝ şi α + (α − 2)i ∈ ℝ , de unde α = 2 , care convine 2p
1.a) 1 1 −2
1.a) f '( x) = − = 3p
x + 1 x − 1 x2 − 1
f '( x ) < 0 pentru orice x > 1 , de unde concluzia 2p
b) lim f ( x ) = +∞ , deci x = 1 este asimptotă verticală 2p
x →1
f este continuǎ pe (1, ∞ ) , deci nu are alte asimptote verticale 1p
x +1
lim f ( x) = lim ln = 0 , deci y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ 2p
x →+∞ x →+∞ x −1
c) ln( x + 1) − ln( x − 1) 0
lim xf ( x ) = lim −1
- nedeterminare de forma 2p
x →+∞ x →+∞ x 0
( x + 1)−1 − ( x − 1) −1 2x2 3p
Cu regula lui l'Hospital, limita este lim = lim =2
x →+∞ − x −2 x →+∞ x2 − 1
2.a) 1 2 3
 4
4 2 2
∫1 ( x − 3 x + 2) dx = 
2
x − 3 ⋅
3
⋅ x + 2x  =

4p
  1
1 1p
=−
2
b) 2 f ( x) 2 f ( x)
A=∫ dx = − ∫ dx , deoarece f ≤ 0 pe intervalul [1, 2], 2p
1 x 1 x
2 2 22
= − ∫ xdx + 3∫ dx − ∫ dx = 1p
1 1 1 x

82
2
3 2p
= − 2ln 2
2
c) 2 1 2 1 2 1 2
∫1 f
n
∫ (2 x − 3)' f n ( x )dx = (2 x − 3)( x 2 − 3 x + 2)n |1 − ∫ (2 x − 3)2 nf n −1 ( x )dx =
( x)dx = 3p
2 1 2 2 1
n 2 2 4 n 2 n 2
= − ∫ (4 x − 12 x + 8 + 1) f n −1 ( x )dx = − ∫ f n ( x)dx − ∫ f n −1 ( x )dx , de unde concluzia 2p
2 1 2 1 2 1

83
3
Proba E.c)
Varianta 3
1. Calculaţi partea reală a numărului complex (1 + 2i ) .
2
5p
5p 2. Se notează cu x1 , x2 soluţiile ecuaţiei x 2 − 3 x + a = 0 , unde a este un număr real. Determinaţi a pentru
care x1 + x2 + x1 x2 = 5 .
5p 3. Se notează cu g inversa funcţiei bijective f : ( 0, +∞ ) → ( 4, +∞ ) , f ( x ) = 2 x + 3 . Determinaţi g ( 5 ) .
5p 4. Se consideră mulţimea A = {1, 2,3, 4,5} . Determinaţi probabilitatea ca, alegând la întâmplare una dintre
submulţimile lui A , aceasta să conţină exact trei elemente.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,3) şi B ( 7,12 ) . Determinaţi coordonatele punctului
1
M , ştiind că AM = AB .
3
5p 6. Determinaţi x ∈  0, π  , ştiind că sin x + 2cos x = 3 .
 2 cos x
 1 1 1 
1. Se notează cu D (a, b, c) determinatul matricei A ( a, b, c ) = 2a 2b 2c  ∈ M 3( ℝ ) .

 
 3a 2 3b 2 3c 2 
 
5p a) Calculaţi D (0,1, −1) .
5p b) Determinaţi numerele reale x pentru care matricea A(0,1, x) are rangul egal cu 2.
5p c) Arătaţi că dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi şi D(a, b, c) = 0 , atunci triunghiul este isoscel.
2. Se consideră inelul ( ℤ , +, ⋅) şi funcţia f : ℤ → ℤ , f ( x) = x3 + 2ɵ x 2 + 4ɵ x + 3ɵ .
5 5 5
5p ɵ + f (3)
a) Calculaţi f (1) ɵ .
5p b) Descompuneţi în factori ireductibili peste ℤ 5 polinomul P = X 3 + 2ɵ X 2 + 4ɵ X + 3ɵ ∈ ℤ 5 [ X ] .

5p c) Arătaţi că funcţia f nu este surjectivă.
x+9
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = .
x2 + 3
3 − 9x
5p a) Arătaţi că f '( x) x 2 + 3 = , pentru orice număr real x.
x2 + 3
5p b) Determinaţi asimptota spre +∞ la graficul funcţiei f.
5p c) Determinaţi imaginea funcţiei f.
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ )→ ℝ, f ( x) = ln x .
5p a) Arătaţi că funcţia F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = x ln x − x este o primitivă a funcţiei f.
5p b) Calculaţi aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei f, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 1 şi x = e .
x x
5p c) Arătaţi că ( p + 1) ∫ f p (t )dt + ∫ f p +1
(t )dt = xf p +1
( x) , pentru orice x ≥ 1 şi orice p > 0 .
1 1

84
Proba E.c)
Varianta 3
( )
1. 1 + 2i 2 = −3 + 4i 3p
Partea reală este egală cu −3 2p
2. x1 + x2 = 3 2p
x1 x2 = a 2p
a=2 1p
3. x = g ( 5 ) ⇒ f ( x ) = 5 2p
2 +3=5
x 2p
x =1 1p
4. nr.cazuri favorabile
p= 1p
nr.cazuri posibile
Numărul cazurilor posibile este 25 = 32 2p
Numărul submulţimilor cu 3 elemente este = 10 , adică 10 cazuri favorabile
C53 1p
5
p= 1p
16
5. AB = 6i + 9 j şi AM = ( x − 1) i + ( y − 3) j 2p
M M
1  xM − 1 = 2
AM = AB ⇔  2p
3  yM − 3 = 3
M ( 3,6 ) 1p
6. sin x + 2cos x = 3cos x 2p
sin x = cos x 1p
π
x= 2p
4
1.a) 1 1 1
D (0,1, −1) = 0 2 −2
2p
0 3 3
D (0,1, −1) = 12 3p
b) 1 1 1 
A(0,1, x) =  0 2 2 x  1p
 
 0 3 3x 2 
 
1 1
Există minorul d = = 2 ≠ 0 ⇒ rang A(0,1, x) ≥ 2 1p
0 2
rang A(0,1, x) = 2 ⇔ D (0,1, x) = 0 1p
D (0,1, x) = 6 x( x − 1) ⇒ x = 0 sau x = 1 2p
85
1
c) 1 1 1
D ( a , b, c ) = 6 ⋅ a b c 1p
2 2 2
a b c
D (a, b, c) = 6(b − a)(c − a)(c − b) 2p
D (a, b, c) = 0 ⇒ a = b sau b = c sau c = a , deci triunghiul este isoscel 2p
2.a) ɵ = 0ɵ
f (1) 2p
ɵ = 0ɵ
f (3) 2p
Finalizare 1p
b) P are rădăcinile 1ɵ , 3ɵ şi 4ɵ 3p
ɵ X − 3)(
P = ( X − 1)( ɵ X − 4) ɵ = ( X + 4)(
ɵ X + 2)( ɵ
ɵ X + 1) 2p
c) f (1)
ɵ = f (3)
ɵ , deci f nu este injectivă 2p
Im f nu poate avea 5 elemente, deci f nu este nici surjectivă 3p
1.a) 3 − 9x
f '( x) = 4p
( x 2 + 3) x 2 + 3
Finalizare 1p
b) lim f ( x) = 1 3p
x →+∞
Dreapta de ecuaţie y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞ 2p
c) lim f ( x) = 1, lim f ( x) = −1 2p
x →+∞ x →−∞
Din monotonie, valoarea maximă a funcţiei este f   = 2 7

1
2p
3
Imaginea funcţiei este −1, 2 7  ( 1p
2.a) F este derivabilă şi F ' ( x ) = ln x , pentru orice x > 0 3p
F'= f 2p
b) e
Aria este egală cu ∫ | ln x | dx = 2p
1
e 3p
= F ( x) | 1 = 1
c) x x
1
( p + 1) ∫ f p (t )dt = ∫ t ⋅ ( p + 1) ⋅ f p (t ) ⋅ dt = 1p
1 1 t
( )
x x x x
= ∫ t ⋅ ln p +1t ' dt = t ⋅ ln p +1 t − ∫ ln p +1tdt = x ln p +1 x − ∫ ln p +1tdt 3p
1
1 1 1
Finalizare 1p

86
2

Proba E. c)
Model
5p 1. Într-o progresie aritmetică ( an )n≥1 se cunosc a1 = 5 şi r = 2 . CalculaŃi suma primilor 5 termeni ai
progresiei.
5p 2. DeterminaŃi numărul real m pentru care ecuaŃia x 2 − ( m + 1) x + m = 0 are soluŃii reale egale.
5p 3. DeterminaŃi coordonatele punctelor de intersecŃie a graficului funcŃiei f : ℝ → ℝ, f ( x ) = 2 x +1 − 1 cu
axele Ox şi respectiv Oy.
5p 4. CalculaŃi 2C42 − 3 A14 .

5p5. Se consideră vectorii v1 = 2i + a j şi v2 = ( a + 3) i + 2 j , unde a ∈ ℝ . DeterminaŃi numărul a > 0

pentru care vectorii v1 şi v2 sunt coliniari.
5p 6. Aria triunghiului MNP este egală cu 16, iar MN = NP = 8 . CalculaŃi sin N .
1. În reperul cartezian xOy se consideră punctele An ( n − 1, n + 2 ) , n ∈ ℕ∗ .
5p a) DeterminaŃi ecuaŃia dreptei A1 A2 .
5p b) DemonstraŃi că punctele Am , An , Ap sunt coliniare, oricare ar fi m, n, p ∈ ℕ∗ .
5p { }
c) Pentru fiecare p ∈ ℕ∗ notăm M p = n ∈ ℕ∗ An Ap ≤ 2 . DeterminaŃi elementele mulŃimii M 2011 .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + ( m − 3) X 2 − 17 X + ( 2m + 7 ) , cu m ∈ ℝ .
5p a) Pentru m = 4 determinaŃi câtul şi restul împărŃirii polinomului f la X − 3 .
5p b) DeterminaŃi m ∈ ℝ pentru care polinomul f este divizibil cu X − 1 .
5p c) RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 27 x + 9 x − 17 ⋅ 3x + 15 = 0 .
 −4
 , x≤0
1. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  x 2 + 1 .
 x−4, x >0

5p a) DemonstraŃi că funcŃia f este continuă în punctul x0 = 0 .
f ( x)
5p b) CalculaŃi lim .
x →4 16 − x 2
5p c) DeterminaŃi ecuaŃia tangentei la graficul funcŃiei f în punctul A ( −1, − 2 ) .

2. Se consideră funcŃiile f m : ℝ → ℝ , f m ( x ) = 3m 2 x 2 + 6mx + 9 , unde m ∈ ℝ .
5p a) DeterminaŃi mulŃimea primitivelor funcŃiei f 0 .
5p b) CalculaŃi aria suprafeŃei cuprinse între graficul funcŃiei f1 , axa Ox şi dreptele de ecuaŃii x = 0 şi
x =1.
2
f2 ( x ) − 9
5p c) CalculaŃi ∫ x
⋅ e x dx .
1
Probă scrisă la Matematică Model

1 87

Proba E. c)
Model

1.
S5 =
( 2a1 + 4r ) ⋅ 5 3p
2
S5 = 45 2p
2. ∆ = 0 1p
m 2 + 2m + 1 − 4m = 0 2p
m =1 2p
3. G f ∩ Ox : f ( x ) = 0 ⇒ x = −1 2p
A ( −1,0 ) 1p
G f ∩ Oy : f ( 0 ) = 1 1p
B ( 0,1) 1p
4. C42 = 6 2p
A14 = 4 2p
2C42 − 3 A14 = 0 1p
5. 2 a
= 2p
a+3 2
a 2 + 3a − 4 = 0 ⇒ a = 1 sau a = −4 2p
a > 0 ⇒ a =1 1p
6. MN ⋅ NP ⋅ sin N
Aria ∆MNP = 2p
2
2 ⋅ 16
sin N = 2p
8⋅8
1
sin N = 1p
2
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)
1.a) A1 ( 0,3) , A2 (1, 4 )
2p
x y 1
2p
A1 A2 : 0 3 1 = 0
1 4 1
A1 A2 : y = x + 3 1p

1
88
b) m −1 m + 2 1
Justificarea faptului că n − 1 n + 2 1 = 0
3p
p −1 p+2 1
⇒ Am , An , Ap coliniare 2p
c) An A2011 ≤ 2 1p
( n − 2011) 2
+ ( n − 2011) ≤ 2
2
1p
n − 2011 ≤ 2 1p
M 2011 = {2010, 2011, 2012} 2p
2.a) m = 4 ⇒ f = X 3 + X 2 − 17 X + 15 1p
C = X 2 + 4X − 5 3p
R=0 1p
b) f ⋮( X − 1) ⇔ f (1) = 0 2p
f (1) = 1 + m − 3 − 17 + 2m + 7 = 3m − 12 1p
3m − 12 = 0 ⇒ m = 4 2p
c) Cu notaŃia 3x = y > 0 ⇒ y 3 + y 2 − 17 y + 15 = 0 ⇒ ( y − 1)( y − 3)( y + 5 ) = 0 2p
y = −5 < 0 1p
y =1⇒ x = 0 1p
y = 3 ⇒ x =1 1p
1.a) lim f ( x ) = −4 , lim f ( x ) = −4 , f ( 0 ) = −4
x →0 x →0 3p
x<0 x>0
f este continuă în punctul x0 = 0 2p
b) f ( x) x−4 −1
lim = lim = lim 3p
x →4 16 − x 2 x →4 ( 4 − x )( 4 + x ) x →4 4 + x
f ( x) 1
lim 2
=− 2p
x →4 16 −
x 8
c) EcuaŃia tangentei este y − f ( −1) = f ′ ( −1)( x + 1)
2p
−4 8x
Pentru x ≤ 0 , f ( x ) = ⇒ f ′( x ) = , oricare ar fi x < 0
( )
x2 + 1 2 2p
x2 + 1
EcuaŃia tangentei este y = −2 x − 4 1p
∫
2.a) MulŃimea primitivelor este 9dx =
2p
= 9x + C 3p
b) 1 1
(
A = ∫ 3x + 6 x + 9 dx = ∫ 3 x 2 + 6 x + 9 dx =
2
) 2p
0 0
( )
1
= x3 + 3 x 2 + 9 x = 2p
0
= 13 1p

2
89
c) 2 2
∫ (12 x + 12) e
x
dx = 12 xe x = 3p
1
1
2p
= 24e 2 − 12e

3
90
Proba E.c)
Varianta 9
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţele naturii
profilul tehnic, toate calificările profesionale
5p 1. Se consideră numărul a = log 3 2 . Arătaţi că log 3 6 = 1 + a .
5p 2. Determinaţi numărul real m , ştiind că punctul A(0,1) aparţine graficului funcţiei f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = x2 − 2 x + m − 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 ( x + 1) − log 2 ( x + 3 ) = −1 .
5p 4. Determinaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea {1, 2,3,...,30} , acesta să fie divizibil cu 7.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( 4, − 1) . Determinaţi coordonatele punctului B, ştiind că O
este mijlocul segmentului ( AB ) .
5p 6. Calculaţi cosinusul unghiului A al triunghiului ABC, ştiind că AB = 5 , AC = 6 şi BC = 7 .
x + y + z = 1

1. Se consideră sistemul 2 x + ay + 3 z = 1 , unde a ∈ ℝ şi se notează cu A matricea sistemului.

4 x + a y + 9 z = 1
2
5p a) Arătaţi că det A = −a 2 + 5a − 6 .
5p b) Determinaţi valorile reale ale numărului a pentru care matricea A este inversabilă.
5p c) Pentru a = 1 , rezolvaţi sistemul.
2. În ℤ 5 [ X ] se consideră polinomul f = mX 5 + nX , cu m, n ∈ ℤ 5 .
5p a) Determinaţi n ∈ ℤ 5 pentru care f 1ɵ = m . ()
5p b) Pentru m = 1ɵ şi n = 4ɵ , determinaţi rădăcinile din ℤ 5 ale polinomului f .
5p () ( )
c) Arătaţi că, dacă f 1ɵ = f 2ɵ , atunci f 3ɵ = f 4ɵ . () ()
x − x −1
2
1. Se consideră funcţia f : ℝ \ {−1} → ℝ , f ( x) = .
x +1
5p a) Calculaţi f ' ( x ) , x ∈ ℝ \ {−1} .
f ( x ) ⋅ ln x
5p b) Calculaţi lim .
x − x −1
x →+∞
5p c) Determinaţi ecuaţia asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcţiei f.
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x) = e x ⋅ x + 1 .
f ( x)
5p a) Determinaţi primitivele funcţiei g : ( 0, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = .
x +1
2
5p b) Calculaţi ∫ x + 1 ⋅ f ( x ) dx .
1
5p c) Calculaţi aria suprafeţei determinate de graficul funcţiei h : ( 0, +∞ ) → ℝ , h ( x ) = e− x ⋅ f ( x ) , axa Ox şi
dreptele de ecuaţii x = 2 şi x = 3 .
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic,
toate calificările profesionale
91
Proba E.c)
Varianta 9
1. log3 6 = log 3 3 + log3 2 2p
1 + log3 2 = 1 + a 3p
2. A(0,1) ∈ G f ⇔ f (0) = 1 2p
f (0) = m − 3 2p
m=4 1p
3. x +1 x +1
log 2 = −1 ⇔ = 2 −1 3p
x+3 x+3
1p
x =1
Verificarea condiţiilor de existenţă 1p
4. nr.cazuri favorabile
p= 1p
nr.cazuri posibile
Numerele divizibile cu 7 sunt 7,14, 21, 28 ⇒ 4 cazuri favorabile 2p
Mulţimea are 30 de elemente ⇒ 30 de cazuri posibile 1p
2
p= 1p
15
5. O este mijlocul segmentului ( AB ) ⇔ xB = 2 xO − x A ⇔ xB = −4 3p
yB = 2 yO − y A ⇔ yB = 1 2p
6. BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2 AB ⋅ AC ⋅ cos A 3p
1
cos A = 2p
5
1.a) 1 1 1
det A = 2 a 3= 2p
2
4 a 9
= − a + 5a − 6
2
3p
b) A este inversabilă ⇔ det A ≠ 0 2p
− a 2 + 5a − 6 = 0 ⇒ a1 = 2, a2 = 3 2p
a ∈ ℝ \ {2,3} 1p
c) x + y + z = 1

2 x + y + 3z = 1 2p
4 x + y + 9 z = 1

x = 0, y = 1, z = 0 3p
2.a) ɵ =m+n
f (1) 2p

92
1
m + n = m ⇔ n = 0ɵ 3p
b) f = X 5 + 4ɵ X 1p
( ) () ( ) () ( )
f 0ɵ = f 1ɵ = f 2ɵ = f 3ɵ = f 4ɵ = 0ɵ 3p
Rădăcinile polinomului f sunt 0ɵ , 1ɵ , 2ɵ , 3ɵ şi 4ɵ 1p

c)
() ()
f 1ɵ = m + n, f 2ɵ = 2ɵ ( m + n ) 1p
f (1ɵ ) = f ( 2ɵ ) ⇒ m + n = 0ɵ 2p
f ( 3ɵ ) = 3ɵ ( m + n ) = 0ɵ , f ( 4ɵ ) = 4ɵ ( m + n ) = 0ɵ ⇒ f ( 3ɵ ) = f ( 4ɵ ) 2p
1.a)
f ′( x ) =
( 2 x − 1)( x + 1) − x2 − x − 1
=
( ) 3p
( )
x + 1
2
x2 + 2x
= 2p
( x + 1)2
b) f ( x ) ⋅ ln x ln x
lim = lim = 2p
x →+∞x − x −1
2 x →+∞ x + 1
1
= lim = 0 3p
x →+∞ x
c) f ( x) x2 − x − 1
m = lim = lim =1 2p
x →+∞ x x2 + x
x →+∞
−2 x − 1 2p
n = lim ( f ( x ) − mx ) = lim = −2
x →+∞ x →+∞ x + 1
1p
y = x − 2 este ecuaţia asimptotei oblice spre +∞
2.a) g ( x) = ex 2p
∫ g ( x ) dx = e +C
x
3p
b) 2 2
∫ x + 1 ⋅ f ( x ) dx = ∫ ( x + 1) ⋅ e x dx = 1p
1 1
2
2
= ( x + 1) e x − ∫ e x dx = 3p
1 1
= 2e − e
2 1p
c)
h( x) = x +1
1p
3 3
2 3
A = ∫ h ( x ) dx = ∫ x + 1 dx = ( x + 1) x + 1 =
3 2 3p
2 2
=
2
3
(8−3 3 ) 1p

93
2
   
    


 

   
   
 
  
 
 
                
                        
           

        

        
                      
 
                      
 
      
             
      
  
      
       
             
             
            
             
 
 
                 

    
            
    
          
       
                  

                     
                

 
    

 
                        
               
   

   
   
 
94

Proba E.c)
Varianta 5

1. 1 1
2 −1 + 2 −2 = + = 3p
2 4
3
= = 0,75 2p
4
2. 2
< 0 ⇔ x −3< 0 3p
x−3
x ∈ ( −∞,3) 2p
3. Condiţie: x + 2 ≥ 0 ⇒ x ≥ −2 1p
x + 2 = x + 4x + 4
2
2p
x1 = −2 şi x2 = −1 2p
4. Dobânda obţinută este D = 1008 lei − 900 lei = 108 lei 1p
p
⋅ 900 = 108 2p
100
p = 12 2p
5. x + xB y + yB
xA = O şi y A = O 3p
2 2
x B = 4 şi y B = 6 2p
6. sin x + 4cos x = 5cos x 1p
sin x = cos x 2p
x = 45° 2p

1.a) det ( H ( x ) ) = 1 + 0 + 0 − 0 − 0 − 0 4p
Finalizare 1p
b) 1 0 0  3p
 
H ( x ) ⋅ H ( a ) =  0 1 ln a + ln x 
0 0 1 
 
2p
ln a = 0 ⇒ a = 1

95
1
c)  2012 0 0 
 
H (1) + H ( 2 ) + … + H ( 2012 ) =  0 2012 ln ( 2012!)  3p
 0 0 2012 

2012 0 0
0 2012 ln ( 2012!) = 20123 2p
0 0 2012
2.a) f (1) = 13 + 3 ⋅ 12 − 3 ⋅ 1 − 1 = 0 3p
f (1) = 0 ⇒ X − 1 f 2p
b) x1 + x2 + x3 = −3 1p
x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = −3 1p
x12 + x2 + x3 = 15
2 2
3p
c) f = X 3 + 3 X 2 − 3 X − 1 = ( X − x1 )( X − x2 ) ( X − x3 ) ⇒ f (2) = ( 2 − x1 )( 2 − x2 ) ( 2 − x3 ) 3p
f (2) = 13 2p
1.a) 1 1
f ′( x ) = − , x>0 2p
2 x x
f ( x) − f (4)
f derivabilă în x = 4 ⇒ lim = f '(4) 2p
x →4 x−4
Finalizare 1p
b) x −2
f este derivabilă pe ( 0, + ∞ ) şi f ′ ( x ) = 2p
2x
f ′ ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 4, + ∞ ) ⇒ funcţia f este crescătoare pe intervalul ( 4, + ∞ ) 3p
c) lim f ( x ) = lim
x →0 x →0
( )
x − ln x = +∞ 3p
x >0 x >0
x = 0 este ecuaţia asimptotei verticale la graficul funcţiei f 2p
2.a) F este derivabilă şi F ' ( x ) = xe x + e x − e x , pentru orice x ∈ ℝ 3p
F'= f 2p
b) e e
f ( ln x ) dx = ∫ x ln x dx =
1p
∫
1 1
e e
x2 x2 1
= ln x −∫ ⋅ dx = 2p
2 1
2 x
1
e
e2 x 2 e2 + 1
= − = 2p
2 4 4
1
c) 2
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = 2p
1
2 2
e2 x
= π ∫ e dx = π
2x
= 2p
1
2
1
=
(
π e2 e2 − 1 ) 1p
2

96
2
Proba E.c)
Varianta 3
5p 1. Ordonaţi crescător numerele 12 , 2 2 şi 3 .

x + y = 5
5p 2. Rezolvaţi sistemul de ecuaţii  .
 xy 6
5p 3. Se consideră funcţiile f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = log 2 ( x + 1) şi g : ℝ → ( −1, +∞ ) , g ( x ) = 2 x − 1 .
Calculaţi f ( g (1) ) .
5p 4. Numărul submulţimilor cu două elemente ale unei mulţimi este egal cu 10. Determinaţi numărul
elementelor mulţimii.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O ( 0,0 ) , A ( 5,1) , B ( 3,5) . Calculaţi lungimea medianei
din vârful O în triunghiul OAB .
3 4
5p 6. Se consideră triunghiul MNP cu MP = 6, sin N = şi sin P = . Calculaţi lungimea laturii ( MN ) .
5 5
 mx − 2 y + z = 1

1. Se consideră sistemul de ecuaţii  2 x − my − 3z = 3 , unde m ∈ ℝ .
 x − y + 2z = 4

5p a) Arătaţi că suma elementelor de pe diagonala principală a matricei sistemului este egală cu 2.
5p b) Determinaţi valorile reale ale lui m pentru care matricea sistemului are determinantul diferit de zero.
5p c) Pentru m = 1 , arătaţi că y12 = x1 ⋅ z1 , unde ( x1 , y1 , z1 ) este soluţia sistemului.
2. Se consideră polinomul f = X 3 + mX 2 + mX + 1 , unde m ∈ ℝ .

5p a) Pentru m = 0 , calculaţi restul împărţirii polinomului f la X − 1 .
5p b) Arătaţi că polinomul f este divizibil cu X + 1 , pentru orice număr real m .
5p c) Determinaţi valorile reale ale lui m pentru care polinomul f are trei rădăcini reale.
2 x2 − 1
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f ( x) = .
x2 + 2
10 x
5p a) Arătaţi că f ′ ( x ) = , pentru orice x ∈ ℝ .
( )
2
x2 + 2
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcţiei f.
1 1
5p c) Demonstraţi că − ≤ f ( x ) ≤ , pentru orice x ∈ [ 0,1] .
2 3
1
xn
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ dx .
0
x +1
5p a) Calculaţi I1 .

97
1
1
5p b) Arătaţi că I n + I n +1 = , pentru orice n ∈ ℕ* .
n +1
1 1
5p c) Demonstraţi că ≤ I 2012 ≤ .
4026 2013

98
2
Proba E.c)
Varianta 3
1. 12 > 3 2p
2 2 <3 2p
2 2 < 3 < 12 1p
2. x şi y sunt soluţiile ecuaţiei t 2 − 5t + 6 = 0 2p
t1 = 2, t2 = 3 2p
S = {( 2,3) , ( 3,2 )} 1p
3. g (1) = 1 2p
f ( g (1) ) = f (1) = 1 3p
4. Cn2 = 10 2p
n=5 3p
5. Fie M mijlocul segmentului ( AB ) ⇒ M ( 4,3) 2p
OM = 5 3p
6. MN MP 2p
=
sin P sin N
MN = 8 3p

1.a) Suma elementelor de pe diagonala principală a matricei este egală cu m + ( −m ) + 2 3p
Finalizare 2p
b) det A = −2m 2 − 2m + 12 , unde A
3p
m ∈ ℝ \ {−3, 2} 2p
c) Pentru m = 1 ⇒ x1 = 4 , y1 = 2 , z1 = 1 4p
Finalizare 1p
2.a) Pentru m = 0 ⇒ f = X 3 + 1 2p
Restul este egal cu f (1) = 2 3p
b) f (−1) = −1 + m − m + 1 = 0 3p
X +1 f 2p
c)
(
f = ( X + 1) X 2 + ( m − 1) X + 1 ) 2p
f are trei rădăcini reale ⇔ X 2 + ( m − 1) X + 1 are două rădăcini reale ⇔ m2 − 2m − 3 ≥ 0 2p
m ∈ ( −∞, −1] ∪ [3, +∞ ) 1p

99
1
1.a)
f ′ ( x) =  2 =
2
(
 2 x 2 − 1 ′ 4 x x + 2 − 2 x 2 x − 1
2
=
) ( )
 x + 2 
( )
2 3p
  x +2
2
10 x
= 2p
( )
2
x2 + 2
b) 2 x2 − 1
lim f ( x ) = lim =2 3p
x →+∞ x2 + 2 x →+∞
Ecuaţia asimptotei orizontale la graficul funcţiei f spre +∞ este y = 2 2p
c) f ′ ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [ 0,1] ⇒ f este crescătoare pe intervalul [ 0,1] 2p
1 1
0 ≤ x ≤ 1 ⇒ f ( 0 ) ≤ f ( x ) ≤ f (1) ⇒ − ≤ f ( x ) ≤ , oricare ar fi x ∈ [ 0, 1] 3p
2 3
2.a) 1
x
I1 = ∫ dx =
0
x +1 2p
1 1
 1 
= ∫ 1 −  dx = ( x − ln ( x + 1) ) = 1 − ln 2 3p
0  x + 1 
0
b) x n+1 
1 n
x 2p
I n + I n +1 = ∫  + dx =
 x + 1 x + 1 
0 
1
x n ( x + 1) 1
=∫ dx =
0
x +1 n +1 3p
c) x 2012
x 2012 x 2012
≤ ≤ pentru orice x ∈ [ 0, 1] 2p
2 x +1 1
1 1 1
x 2012 x 2012
∫ 2 ≤ ∫ x + 1 dx ≤ ∫ x dx
2012
dx 1p
0 0 0
1 1
≤ I 2012 ≤ 2p
4026 2013

100
2
Ministerul Educaţiei Naţionale
Examenul de bacalaureat naţional 2013

Proba E. c)
Matematică M_mate-info
Varianta 3
5p 1. Determinaţi numărul real x pentru care numerele 1 , 2 x + 2 şi 7 sunt termeni consecutivi ai unei
progresii aritmetice.
5p 2. Calculaţi distanţa dintre punctele de intersecţie cu axa Ox a graficului funcţiei f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = x 2 − 4 x + 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x2 + 4 = x + 2 .
5p 4. Determinaţi câte numere naturale impare ab se pot forma, ştiind că a, b ∈ {2,3, 4,5} și a ≠ b .
5p 5. În dreptunghiul ABCD , cu AB = 8 şi BC = 6 , se consideră vectorul v = AB + AO + AD , unde
{O} = AC ∩ BD . Calculaţi lungimea vectorului v .
3
5p 6. Calculaţi sinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB = 6, BC = 10 şi sin C = .
5
a 1 1
1. Pentru fiecare număr real a se consideră matricea A ( a ) =  1 a 1  .
1 1 a
 
5p a) Calculați det ( A ( 0 ) ) .
5p b) Determinaţi valorile reale ale lui a pentru care 5 A ( a ) − ( A ( a ) ) = 4 I3 .
2
5p c) Determinaţi inversa matricei A ( 2 ) .

2. Se consideră polinomul f = X 3 − mX 2 + 3 X − 1 , unde m este număr real.
5p a) Calculați f ( 2 ) − f ( −2 ) .
5p b) Determinaţi restul împărţirii lui f la X + 2 , ştiind că restul împărţirii polinomului f la X − 2
este egal cu 9.
5p c) Determinaţi numerele reale m pentru care x13 + x23 + x33 = 3 , unde x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
1− x
1. Se consideră funcţia f : ( −1,1) → ℝ , f ( x) = ln .
1+ x
5p a) Calculați f ′ ( x ) , x ∈ (−1,1) .
5p b) Verificaţi dacă funcţia f este descrescătoare pe intervalul ( −1,1) .
5p c) Determinaţi punctele de inflexiune a funcţiei f .
2
2. Pentru fiecare număr natural n se consideră numărul I n = ∫ x n e x dx .
1
5p a) Calculaţi I 0 .
5p b) Arătaţi că I1 = e2 .
5p c) Demonstraţi că I n+1 ( n 1) I n 2n+1 e2 e , pentru orice număr natural n .
Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

101
Examenul de bacalaureat naŃional 2013
Proba E. c)
Model
Filiera vocaŃională, profilul militar, specializarea matematică-informatică
( )
2
5p 1. ArătaŃi că numărul n = 5 − 1 + 2 5 este natural.
5p 2. DeterminaŃi valorile reale ale lui m pentru care graficul funcŃiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + mx + 4

intersectează axa Ox în două puncte distincte.
5p 3. RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log 2 ( 2 − x 2 ) = log 2 x .
5p 4. CalculaŃi probabilitatea ca, alegând la întâmplare una dintre submulŃimile mulŃimii A = {1, 2,3, 4,5,6,7} ,
aceasta să aibă cel mult un element.

5p 5. Se consideră punctele A, B şi C astfel încât AB = i + 6 j şi BC = 4i + 6 j . DeterminaŃi lungimea
segmentului [ AC ] .
π
5p 6. Se consideră numerele reale a şi b astfel încât a + b = . ArătaŃi că 2cos b = cos a + 3 sin a .
3
 x 1 2
1. Se notează cu D( x, y ) determinantul matricei A ( x, y ) =  2 x 1  ∈ M 3( ℝ ) .
1 y x
 
5p a) CalculaŃi D(−1, 2) .
5p b) DeterminaŃi numărul real q pentru care matricea A(2, q ) are rangul egal cu 2.
5p c) ArătaŃi că există cel puŃin o pereche ( x, y ) de numere reale, cu x ≠ y , pentru care D( x, y ) = D( y , x) .
2. Se notează cu x1 , x2 , x3 rădăcinile din ℂ ale polinomului f = X 3 + X − m , unde m este un număr real.
5p a) DeterminaŃi m astfel încât restul împărŃirii polinomului f ( X ) la X − 1 să fie egal cu 8.
5p b) ArătaŃi că numărul x12 + x22 + x32 este întreg, pentru orice m ∈ ℝ .

5p c) În cazul m = 2 determinaŃi patru numere întregi a, b, c, d , cu a > 0 , astfel încât polinomul
1 1 1
g = aX 3 + bX 2 + cX + d să aibă rădăcinile , , .
x1 x2 x3
x
1. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ , f ( x) = e − x .
5p a) CalculaŃi f '(0) .
5p b) ArătaŃi că, pentru fiecare număr natural n ≥ 2 , ecuaŃia f ( x) = n are exact o soluŃie în intervalul ( 0, +∞ ) .
5p c) Fie xn unica soluŃie din intervalul ( 0, +∞ ) a ecuaŃiei f ( x) = n , unde n este număr natural, n ≥ 2 .
ArătaŃi că lim xn = +∞ .
n→+∞
2. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ, f ( x) = cos x şi se notează cu S suprafaŃa plană delimitată de graficul
π
funcŃiei f, axa Ox şi dreptele de ecuaŃii x = 0 şi x = .
2
5p a) CalculaŃi aria suprafeŃei S.
5p b) CalculaŃi volumul corpului obŃinut prin rotaŃia suprafeŃei S în jurul axei Ox.
2π 2π
5p c) DemonstraŃi că ∫ f n (kx) dx = ∫ f n ( x) dx , pentru orice numere naturale n, k ≥ 1 .
0 0
Probă scrisă la matematică M_mate-info Model

102
Filiera vocaŃională, profilul militar, specializarea matematică-informatică

Proba E. c)
Varianta 3
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. 1+ 7
2x + 2 = 3p
2
x =1 2p
2. f ( x ) = 0 ⇒ x = 1 sau x = 3 3p
Distanţa este egală cu 2 2p
3. x 2 + 4 = x 2 + 4 x + 4 3p
Rezultă x = 0 , care verifică ecuaţia 2p
4. b impar ⇒ b ∈ {3,5} ⇒ sunt două variante de alegere a lui b 2p
Pentru fiecare b impar sunt trei variante de alegere a lui a 2p
Se pot forma 2 ⋅ 3 = 6 numere 1p
5. v = AC + AO = 3 AO 3p
v = 15 2p
6. AB BC
= 2p
sin C sin A
sin A = 1 3p
1.a) 0 1 1 0 1 1
A ( 0 ) =  1 0 1  ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 1 0 1 = 2p
 1 1 0 1 1 0
 
= 0 +1+1− 0 − 0 − 0 = 2 3p
b)  a 2 + 2 2a + 1 2a + 1 
 
( A ( a ) ) 2 =  2a + 1 a 2 + 2 2a + 1  2p
 2a + 1 2a + 1 a 2 + 2 
 
 5a − a 2 − 2 4 − 2a 4 − 2a 
 
5 A( a ) − ( A( a ))
2
=  4 − 2a 5a − a 2 − 2 4 − 2a  1p
 4 − 2a 4 − 2a 5a − a 2 − 2 
 
5 A ( a ) − ( A ( a ) ) = 4 I 3 ⇒ 5a − a 2 − 2 = 4 ș i 4 − 2 a = 0 ⇒ a = 2
2
2p
c) A ( 2 ) ⋅ ( 5 I 3 − A ( 2 ) ) = 4 I 3 şi ( 5 I 3 − A ( 2 ) ) ⋅ A ( 2 ) = 4 I 3 2p
3 −1 −1
1 
Matricea A ( 2 ) este inversabilă şi inversa ei este B =
1
4
( 5I 3 − A ( 2 ) ) = −1 3 −1
4  −1 −1 3 
3p
 

103
1
2.a) f ( 2 ) = 8 − 4m + 6 − 1 = −4m + 13 2p
f ( −2 ) = −8 − 4m − 6 − 1 = −4m − 15 ⇒ f ( 2 ) − f ( −2 ) = 28 3p
b) Restul împărţirii lui f la X − 2 este f (2) ⇒ f (2) = 9 2p
Restul împărţirii lui f la X + 2 este f (−2) ⇒ f (−2) = −19 3p
c) x + x + x = m , x x + x x + x x = 3 ⇒ x 2 + x 2 + x 2 = m 2 − 6 2p
1 2 3 1 2 2 3 1 3 1 2 3
( )
x13 + x23 + x33 = m x12 + x22 + x32 − 3 ( x1 + x2 + x3 ) + 3 = m3 − 9m + 3 2p
x13 + x23 + x33 = 3 ⇔ m3 − 9m = 0 ⇔ m = −3 sau m = 0 sau m = 3 1p

1.a) 1+ x 1− x 
'
f ′( x) = ⋅ =
1 − x  1 + x 
3p
2 2
=− = 2 , pentru orice x ∈ (−1,1) 2p
1− x 2
x −1
b) x 2 − 1 < 0 , pentru orice x ∈ (−1,1) 2p
f ′ ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ (−1,1) ⇒ f este descrescătoare pe ( −1,1) 3p
c) 4x
f '' ( x ) = − , pentru orice x ∈ (−1,1) 2p
( x − 1)2
2
f '' ( x ) = 0 ⇔ x = 0 1p
f '' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( −1,0] , f '' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [ 0,1) , deci punctul de
2p
inflexiune este x = 0
2.a) 2
I 0 = ∫ e x dx = 2p
1
2 2 3p
= ex =e −e
1
b) 2
2
2
I1 = ∫ xe dx = xe − ∫ e x dx =
x x 3p
1
1 1
2p
=e 2
c)
( )
2 2
n +1 x
I n+1 = ∫ x e dx = ∫ x n+1 e x ' dx = 2p
1 1
− ( n + 1) I n ⇒ I n+1 + ( n + 1) I n = 2n +1 e 2 − e
2
= x n+1e x 3p
1

104
2
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Determinaţi raţia progresiei geometrice ( bn ) cu termeni reali, ştiind că b1 = 1 şi b4 = 27 .
n≥1
5p 2. Determinaţi coordonatele vârfului parabolei asociate funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 6 x + 8 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x + 2 = 91− x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mulțimea numerelor naturale de
două cifre, acesta să fie pătrat perfect.
5p 5. Se consideră punctele A, B şi C astfel încât AB = 4i − 3 j şi BC = 2i − 5 j . Determinaţi lungimea
vectorului AC .
4
5p 6. Calculaţi sinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB = 4, BC = 5 şi sin C = .
5
1 1 1
1. Pentru fiecare număr real m se consideră matricea A ( m ) =  m 0 0  .
m 0 m
 
5p a) Calculaţi det ( A (1) ) .
 −1 1 0 
 
5p b) Determinaţi numerele reale m știind că A(m) ⋅ A(−m) =  1 1 1  .
 0 1 0
 
5p c) Arătaţi că det ( A (1) + A ( 2 ) + ... + A (101) ) = −51 ⋅ 101 .
2 3
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă dată de

x y = xy − 4 x − 4 y + 20 .
5p a) Calculaţi 3 4 .
5p b) Arătaţi că x y = ( x − 4 )( y − 4 ) + 4 , pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x x ... x = 5 .
x de 2013 ori
x
e
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x) = .
x ex
f '( x) =
( x − 1) e x
, pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
5p a) Arătaţi că
( )
2
x + ex
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f .
e
5p c) Demonstrați că f ( x) ≥ , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
e +1
1
2. Pentru fiecare număr natural n se consideră numărul I n = ∫ xe− nx dx .
2
0
5p a) Calculați I 0 .
5p b) Arătaţi că I n+1 ≤ I n , pentru orice număr natural n .
1  1 
5p c) Demonstraţi că I n =  1− n  , pentru orice număr natural nenul n .
2n  e 
105

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. b = b q3 ⇒ q 3 = 27
4 1 3p
q=3 2p
2. xV = 3 2p
yV = −1 3p
3. 3x + 2 = 32(1− x ) ⇒ x + 2 = 2 − 2 x 3p
x=0 2p
4. Numerele de două cifre, pătrate perfecte, sunt 16, 25, 36, 49, 64 şi 81 ⇒ 6 cazuri favorabile 2p
Numărul de numere naturale de două cifre este 90 ⇒ 90 de cazuri posibile 1p
nr. cazuri favorabile 1
p= =
nr. cazuri posibile 15 2p
5. AC = AB + BC = 6i − 8 j 3p
AC = 62 + ( −8 ) = 10
2
2p
6. AB BC
= 2p
sin C sin A
sin A = 1 3p
1.a) 1 1 1  1 1 1
 
A (1) = 1 0 0  ⇒ det ( A (1) ) = 1 0 0 =
1 0 1  2p
  1 0 1
= −1 3p
b)  1 − 2m 1 1 − m 
 
A(m) ⋅ A(−m) =  m m m  3p
 2
m − m m m − m 
2
 1 − 2m 1 1 − m   −1 1 0 
   
 m m m  =  1 1 1 ⇒ m =1 2p
 2   0 1 0
m − m m m − m  
2

c) 1 1 1   1 1 1   1 1 1   101 101 101 
       
A (1) + A ( 2 ) + ... + A (101) =  1 0 0  +  2 0 0  + ... +  101 0 0  = 101 ⋅ 51 0 0  3p
1 0 1   2 0 2     
    101 0 101 101 ⋅ 51 0 101 ⋅ 51
101 101 101
det ( A (1) + A ( 2 ) + ... + A (101) ) = 101 ⋅ 51 0 0 = −512 ⋅ 1013 2p
101 ⋅ 51 0 101 ⋅ 51
106
1
2.a) 3 4 = 3 ⋅ 4 − 4 ⋅ 3 − 4 ⋅ 4 + 20 = 3p
=4 2p
b) x y = x ( y − 4) − 4 ( y − 4) + 4 = 3p
= ( x − 4 )( y − 4 ) + 4 , pentru orice numere reale x şi y 2p
c) x x = ( x − 4) + 4
2
1p
x x ... x = ( x − 4 )
2013
+4 2p
x de 2013 ori
( x − 4 )2013 + 4 = 5 ⇒ x = 5 2p
1.a)
f '( x) =
(
ex x + ex − ex 1 + ex
=
) ( )
3p
x+e x 2
( )
=
( x − 1) e x , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )
( )
2 2p
x + ex
b) ex
lim f ( x ) = lim =1 3p
x →+∞ x + ex x →+∞
Ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f este y = 1 2p
c) f '(1) = 0 ; f '( x) ≤ 0 , pentru x ∈ ( 0,1] și f '( x) ≥ 0 , pentru x ∈ [1, +∞ ) 3p
e
f ( x) ≥ f (1) ⇒ f ( x) ≥ , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
e +1
2.a) 1
x2 1
I 0 = ∫ xdx = = 3p
0
2 0
1
= 2p
2
( )
b) 1
I n+1 − I n = ∫ xe − nx e − x − 1 dx
2 2
2p
0
Pentru orice n ∈ ℕ şi x ∈ [ 0 ,1] avem e− nx > 0 şi e− x − 1 ≤ 0 ⇒ I n+1 ≤ I n

2 2
3p
c) 1
1
1
Pentru orice n ∈ ℕ* avem I n = ∫ xe− nx dx = − (e− nx ) ' dx =
2 2
∫
2n 0
3p
0
1 2 1 1  1 
= − e − nx = 1 − n  2p
2n 0 2n  e 

107
2

Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Arătaţi că numărul a = 3 ( 3 − 2i ) + 2 ( 5 + 3i ) este real.
5p 2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 4 x − 1 . Calculaţi f (1) + f ( 2 ) + ... + f (10 ) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 ( 2 x ) = log 2 (1 + x) .
5p 4. După o scumpire cu 10% preţul unui produs este 2200 de lei. Calculaţi preţul produsului înainte de
scumpire.
5p 5. Determinaţi numărul real a pentru care vectorii u = i + 4 j şi v = 2i + ( a + 1) j sunt coliniari.
 π 3sin x + cos x
5p 6. Determinaţi x ∈  0,  , ştiind că =4.
 2 sin x
1 1 1
1. Se consideră determinantul D ( a, b ) = a a 2 1 , unde a şi b sunt numere reale.
b b2 1
5p a) Arătaţi că D ( 2,3) = 2 .
5p b) Verificaţi dacă D ( a, b ) = ( a − 1)( b − 1)( b − a ) , pentru orice numere reale a şi b .
( )
5p c) În reperul cartezian xOy se consideră punctele Pn n, n 2 , unde n este un număr natural nenul.
Determinaţi numărul natural n , n ≥ 3 , pentru care aria triunghiului P1 P2 Pn este egală cu 1.
2. Se consideră x1 , x2 , x3 rădăcinile complexe ale polinomului f = X 3 − 4 X 2 + 3 X − m , unde m este
număr real.
5p a) Pentru m = 4 , arătaţi că f ( 4 ) = 8 .
5p b) Determinaţi numărul real m pentru care rădăcinile polinomului f verifică relaţia x1 + x2 = x3 .
5p c) Dacă x13 + x23 + x33 = 7( x1 + x2 + x3 ) , arătaţi că f se divide cu X − 3 .
x2
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = cos x + .
2
5p a) Calculați f ′ ( x ) , x ∈ ℝ .
5p b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x0 = 0 , situat pe graficul
funcției f .
5p c) Demonstraţi că f ( x) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ℝ .
1
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ x n e x dx .
0
5p a) Calculaţi I1 .
5p b) Arătaţi că I n+1 + ( n + 1) I n = e , pentru orice număr natural nenul n .
5p c) Arătaţi că 1 ≤ ( n + 1) I n ≤ e , pentru orice număr natural nenul n .

108

Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. 3 ( 3 − 2i ) = 9 − 6i 2p
2 ( 5 + 3i ) = 10 + 6i 2p
a = 19 ∈ ℝ 1p
2. f (1) + f ( 2 ) + ... + f (10 ) = 4 ⋅ (1 + 2 + ... + 10 ) − 10 = 3p
= 210 2p
3. 2x = 1 + x 3p
4. Se notează cu x preţul iniţial x + 10% ⋅ x = 2200 2p
Preţul înainte de scumpire este 2000 de lei 3p
5. 2 a +1
= 3p
1 4
a=7 2p
6. 3sin x + cos x = 4sin x ⇒ sin x = cos x 3p
π
x= 2p
4
1.a) 1 1 1
D ( 2,3) = 2 4 1 = 2p
3 9 1
=2 3p
b) 0 0 1
D ( a, b ) = a − 1 a − 1 1 =
2
2p
b − 1 b2 − 1 1
1 a +1
= ( a − 1)( b − 1) = 2p
1 b +1
= ( a − 1)( b − 1)( b − a ) , pentru orice numere reale a şi b 1p
c) 1 1 1
1
A∆P1P2 Pn = ⋅ ∆ , unde ∆ = 2 22 1 = ( n − 1)( n − 2 ) 2p
2
n n2 1
A∆P1P2 Pn = 1 ⇔ ( n − 1)( n − 2 ) = 2 ⇔ n = 3 3p
2.a) f = X 3 − 4 X 2 + 3X − 4 2p
f (4) = 43 − 4 ⋅ 42 + 3 ⋅ 4 − 4 = 8 3p
b) x1 + x2 + x3 = 4 1p
x1 + x2 = x3 ⇒ x3 = 2 2p
f (2) = 0 ⇔ m = −2 2p
109
1
c) x13 + x23 + x33 = 3m + 28 2p

x13 + x23 + x33 = 7( x1 + x2 + x3 ) ⇒ m = 0 1p
Dacă m = 0 , atunci f (3) = 0 , deci f se divide cu X − 3 2p
1.a)
 ′  x 2 ′
x2 
f ′ ( x ) =  cos x +  = ( cos x )′ +   = 2p
 2   2 
  
x
= − sin x + 2 ⋅ = x − sin x , pentru orice x ∈ ℝ 3p
2
b) y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 )( x − 0 ) 2p
f ( 0) = 1 , f ′ ( 0) = 0 2p
Ecuaţia tangentei este y = 1 1p
c) f '' ( x ) = − cos x + 1 ≥ 0 , pentru orice x ∈ ℝ ⇒ f ' este crescătoare pe ℝ 2p
f '( x) ≤ 0 , pentru x ∈ ( −∞,0] şi f '( x) ≥ 0 , pentru x ∈ [ 0, +∞ ) 2p
f ( x ) ≥ f (0) ⇒ f ( x) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ℝ 1p
2.a) 1 1 1
I1 = ∫ xe x dx = xe x − ∫ e x dx = 3p
0
0 0
1
= e − ex =1 2p
0
b) 1 1
n +1 x 1
I n+1 = ∫ x n +1 x
e dx = x e − ( n + 1) ∫ x n e x dx = 3p
0
0 0
= e − ( n + 1) I n ⇒ I n +1 + ( n + 1) I n = e 2p
c) Pentru orice n ∈ ℕ* şi x ∈ [ 0 ,1] , avem 1 ≤ e x ≤ e şi x n ≥ 0 ⇒ x n ≤ x n e x ≤ x n e 2p
1 1 1
∫ x dx ≤ ∫ x e dx ≤ e∫ x dx ⇒ 1 ≤ ( n + 1) I n ≤ e
n n x n
3p
0 0 0

110
2
Proba E. c)
Matematică M_şt-nat
Model
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinŃe ale naturii
5p 1. CalculaŃi produsul primilor trei termeni ai progresiei aritmetice (an )n≥1 , ştiind că a1 = 2 şi a2 = 1 .
5p 2. DeterminaŃi valorile reale ale lui m pentru care x 2 − 2 x − m > 0 , oricare ar fi x ∈ ℝ .
5p 3. RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log 2 x + log 2 ( x − 1) = log 2 12 .
5p 4. CalculaŃi probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr natural de trei cifre, produsul cifrelor
acestuia să fie egal cu 3.
π
5p 5. CalculaŃi a ⋅ b , ştiind că | a |= 2 , | b |= 3 şi unghiul vectorilor a şi b are măsura .
3
5p 6. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,3) , B ( 0,1) şi C ( 3,1) . DeterminaŃi coordonatele
ortocentrului triunghiului ABC .
 0 0 1
 
1. Pentru n număr natural se consideră matricea A =  2n + 1 n 1 .
 2 2 
 2n + 1 n 1 
5p a) CalculaŃi suma elementelor matricei A .
5p b) DeterminaŃi numerele naturale n pentru care matricea A are determinantul diferit de zero.
5p c) În reperul cartezian xOy se consideră punctele O ( 0,0 ) şi An ( 2n + 1, n ) , n ∈ ℕ, n ≥ 2 . DeterminaŃi
valorile numărului natural n , n ≥ 2 pentru care aria triunghiului OAn An2 este egală cu n 2 − 3 .
2. Pe mulŃimea numerelor reale se consideră legea de compoziŃie x y = x + ay + 1 , unde a ∈ ℝ .
5p a) Pentru a = 1 calculaŃi 2011 2012 .
5p b) DeterminaŃi numărul real a pentru care legea de compoziŃie „ ” este asociativă.
5p c) Pentru a = −1 rezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 4 x 2 x = 1 .
1. Se consideră funcŃia f : ( 0, + ∞ ) → ℝ , f ( x) = x + ln x .
f ( x) − f (2) 3
5p a) ArătaŃi că lim = .
x →2 x−2 2
5p b) DeterminaŃi ecuaŃia tangentei la graficul funcŃiei f în punctul de abscisă x = 1 .
5p c) DemonstraŃi că funcŃia f este concavă pe ( 0, + ∞ ) .
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră funcŃia f n : ℝ → ℝ , f n ( x ) = ( x + n ) e x .

1
5p a) CalculaŃi ∫ f1 ( x ) dx .
0
5p b) ArătaŃi că funcŃia f 2011 este o primitivă a funcŃiei f 2012 .
1
9n + 5
5p c) DemonstraŃi că ∫ fn ( x ) dx ≥ 6
, pentru orice număr natural nenul n , folosind eventual
0
x
inegalitatea e ≥ x + 1 , adevărată pentru orice x ∈ ℝ
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model

111
Proba E. c)
Model
• Nu se acordă fracŃiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parŃiale, în limitele
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărŃirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
• SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. a2 − a1 = r ⇒ r = −1 2p
a3 = 0 2p
Finalizare: produsul este egal cu 0 1p
2. ∆ = 4 + 4m < 0 3p
m ∈ (−∞, −1) 2p
3. x ( x − 1) = 12 ⇒ x = −3 sau x = 4 3p
x = 4 convine, x = −3 nu convine 2p
4. nr.cazuri favorabile 1p
p=
nr.cazuri posibile
Numărul numerelor abc pentru care a ⋅ b ⋅ c = 3 este egal cu 3 ⇒ 3 cazuri favorabile 2p
Numărul numerelor naturale de trei cifre este de 900 ⇒ 900 cazuri posibile 1p
1
p= 1p
300
5.
( )
a ⋅ b = a ⋅ b ⋅ cos ∢ a, b = 2 ⋅ 3 ⋅
1
2
3p

a ⋅b = 3 2p
6. B ( 0,1) şi C ( 3,1) ⇒ BC Ox , deci xH = x A = 1 , unde H este ortocentrul triunghiului ABC
2p
y − 1 −2
BH ⊥ AC ⇒ mBH ⋅ mAC = −1 ⇒ H ⋅ = −1 2p
1 2
yH = 2 1p

( )
1.a) Suma elementelor matricei A este egală cu 1 + 2n + 1 + n + 1 + 2n 2 + 1 + n 2 + 1 =
( ) 3p
= 3n 2 + 3n + 5 2p
b) det A = n 2 − n 2p
Finalizare: n ∈ ℕ \ {0,1} 3p
c) 1
A= ∆ 1p
2
n 2 + n − 6 = 0 ⇒ n = 2 sau n = −3 3p
Finalizare: n = 2 1p
2.a) 2011 2012 = 2011 + 2012 + 1 = 3p
= 4024 2p
b) ( x y ) z = x + ay + az + 2 pentru orice x, y , z ∈ ℝ 2p
x ( y z ) = x + ay + a z + a + 1 pentru orice x, y , z ∈ ℝ
2
2p
( x y ) z = x ( y z ) pentru orice x, y , z ∈ ℝ ⇒ a = 1 1p
112
1
c) 2x = t ⇒ t 2 − t = 0 2p
Finalizare: x = 0 3p
1.a) f ( x) − f (2)
lim = f '(2) 2p
x →2 x−2
1
f ′ ( x ) = ( x + ln x )′ = 1 + , pentru orice x ∈ (0, +∞)
2p
x 1p
Finalizare
b) y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) 2p
f (1) = 1, f ′ (1) = 2 2p
EcuaŃia tangentei este y = 2 x − 1 1p
c) 1
f '' ( x ) = − , pentru orice x ∈ (0, +∞) 2p
x2
2p
f "( x ) < 0 , pentru orice x ∈ (0, +∞)
1p
Finalizare
2.a) 1 1 1
∫ f1 ( x ) dx = ( x + 1)e x − ∫ e x dx = 2p
0
0 0
( )0 =e
1 3p
= ( x + 1)e x − e x
(( x + 2011) e x ) ′ = e x + ( x + 2011) e x = ( x + 2012) e x , ∀x ∈ ℝ

b)
f 2011 derivabilă şi f 2011′ ( x ) = 3p
2p
f 2011′ = f 2012
c) ( x + n ) e x ≥ ( x + n )( x + 1) , pentru orice x ∈ [ 0, 1] şi n ∈ ℕ* 1p
1 1
∫ ( x + n) e dx ≥ ∫ ( x + n )( x + 1) dx
x
1p
0 0
1
1  x3 x2  9n + 5
∫ ( x + n )( x + 1) dx = 
 3
+ ( n + 1) + nx 

= 2p
0  2  6
0
Finalizare 1p

113
2
Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Arătaţi că numărul 2 ( )
7 + 1 − 28 este natural.
5p 2. Calculaţi f (1) + f (2) + ... + f (10) pentru funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x − 1 .

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4 x+1 = 16 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând la întâmplare un element din mulţimea A = {1, 2,3,...,15} ,
acesta să fie multiplu de 7.
5p 5. Se consideră punctele A, B şi C astfel încât AB = 2i + j şi BC = i − j . Calculați lungimea
vectorului AC .
 π 3sin x − 2cos x
5p 6. Determinaţi x ∈  0,  ştiind că =1.
 2 cos x
1 x x
1. Pentru fiecare număr real x se consideră matricea A ( x ) =  x 1 x  .
 x x 1
 
5p a) Calculaţi det ( A ( 2 ) ) .
5p b) Arătaţi că A (1) ⋅ A ( 2 ) = 5 A (1) .
5p c) Determinaţi numerele reale x pentru care det ( A ( x ) ) = 0 .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 2 X 2 − 2 X + m , unde m este număr real.
5p a) Pentru m = 3 , calculaţi f (1) .
5p b) Determinaţi numărul real m ştiind că restul împărţirii polinomului f la X − 2 este egal cu 2.
1 1 1
5p c) Pentru m = 4 , arătaţi că ( x1 + x2 + x3 )  + +  = 1 , unde x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile
 x1 x2 x3 
polinomului f .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, + ∞ ) → ℝ, f ( x) = x ln x .
5p a) Calculați f ′ ( x ) , x ∈ (0, +∞) .
f ( x)
5p b) Calculaţi .
x2→+∞
5p c) Demonstrați că funcția f este convexă pe intervalul (0, +∞) .
1
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = .
x +1
2
1
1
5p a) Arătaţi că ∫ x f ( x ) dx = 2 ln 2 .
0
1
5p b) Calculaţi ∫ x f ' ( x ) dx .
0
5p c) Determinaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox a graficului funcţiei
1
h : [ 0,1] → ℝ , h ( x ) = .
f ( x)
114
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 3

Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. 28 = 2 7
3p
2 7 +2−2 7 = 2 2p
2. f (1) + f ( 2 ) + ... + f (10 ) = 2 (1 + 2 + ... + 10 ) − 10 = 3p
= 100 2p
3. 4 x+1 = 42 3p
x +1 = 2 ⇒ x =1 2p
4. Multiplii lui 7 din mulţimea A sunt 7 şi 14 ⇒ 2 cazuri favorabile 2p
Numărul de elemente ale mulţimii A este 15 ⇒ 15 cazuri posibile 1p
p= = 2p
nr. cazuri posibile 15
5. AC = AB + BC = 3i 3p
AC = 3 2p
6. sin x = cos x 3p
π
x=
4 2p
1.a) 1 2 2
det ( A ( 2 ) ) = 2 1 2 = 2p
2 2 1
3p
=5
b)  1 1 1  1 2 2 
A (1) ⋅ A ( 2 ) =  1 1 1 ⋅  2 1 2  = 2p
 1 1 1  2 2 1 
   
 5 5 5
=  5 5 5  = 5 A (1) 3p
 5 5 5
 
c) 1 x x
det ( A ( x ) ) = x 1 x = 2 x3 − 3 x 2 + 1 2p
x x 1
3p
det ( A ( x ) ) = 0 ⇔ ( 2 x + 1)( x − 1) = 0 ⇔ x = −
2 1
sau x = 1
2
2.a) f = X 3 − 2X 2 − 2X + 3 2p
f (1) = 1 − 2 − 2 + 3 = 0 3p
b) f 2) = 2 ⇒ 8 − 8 − 4 + m = 2 3p
m=6 2p

115
1
c) x1 + x2 + x3 = 2 , x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = −2 , x1 x2 x3 = −4 3p
1 1 1 −2
( x1 + x2 + x3 )  + +  = 2⋅ =1 2p
 x1 x2 x3  −4

1.a) f ′ ( x ) = x '⋅ ln x + x ⋅ ( ln x ) ' = 2p
1 3p
= ln x + x ⋅ = ln x + 1
x
b) f ( x) ln x
lim = lim = 2p
x →+∞ x 2 x →+∞ x
1 3p
= lim = 0
x →+∞ x
c) 1
f '' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x
f '' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ f convexă pe intervalul (0, +∞) 3p
2.a) 1 1
1 ( x 2 + 1) '
∫ xf ( x ) dx = 2 ∫0 x 2 + 1
dx = 3p
0
1 1 1
= ln( x 2 + 1) = ln 2 2p
2 0 2
b) 1 1
∫ xf ' ( x ) dx = xf ( x ) 0 − ∫ f ( x ) dx =
1
2p
0 0
1 1 1 π
= − arctgx = − 3p
2 0 2 4
c) 1 1
(
V = π ∫ h 2 ( x ) dx = π ∫ x 4 + 2 x 2 + 1 dx = ) 2p
0 0
 x5 2 x3  1 28π
=π  + + x = 3p
 5 
 3  0 15

116
2
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Arătaţi că numărul a = 3 ( 2 + 5i ) − 5 (1 + 3i ) este real.
5p 2. Determinaţi coordonatele punctului de intersecţie cu axa Ox a graficului funcţiei f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = x 2 + 10 x + 25 .
(
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log5 x 2 + x + 1 = log5 ( x + 2) . )
5p 4. După o ieftinire cu 10% preţul unui produs este 90 de lei. Calculaţi preţul produsului înainte de
ieftinire.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta h de ecuație y = x − 1 şi punctul A ( 2, 2 ) .
Determinaţi ecuaţia dreptei d care trece prin A şi este paralelă cu h .
5p 6. Calculaţi cosinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB = 5 , AC = 6 şi BC = 7 .
1 1 0
 
1. Pentru fiecare număr real x se consideră matricea A ( x ) =  x 1 1  .
 1 −1 1 
 
5p a) Arătaţi că A ( 2 ) + A ( 6 ) = 2 A ( 4 ) .
5p b) Determinaţi numărul real x pentru care det ( A ( x ) ) = 0 .
5p c) Determinați inversa matricei A ( 2 ) .
2. Se consideră x1 , x2 și x3 rădăcinile complexe ale polinomului f = X 3 + X 2 + mX + m , unde m
este un număr real.
5p a) Arătați că f este divizibil cu X + 1 , pentru orice număr real m .
5p b) Determinați numărul real m pentru care x12 + x22 + x32 = 11 .
5p c) Determinați valorile reale ale lui m știind că x1 = x2 = x3 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x) = x − ln x .
5p a) Calculați f ' ( x ) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
funcției f .
5p c) Demonstraţi că x ≥ ln x + 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x( x + 1)( x − 1) .
3
f ( x) 7
5p a) Arătaţi că ∫ x( x − 1) dx = 2 .
2
5p b) Determinaţi primitiva F : ℝ → ℝ a funcţiei f ştiind că F (1) = −1 .
e
f ( x ) ln x e2
5p c) Arătaţi că ∫ x2 − 1
dx =
4
− 2ln 2 + 1 .
2

117

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. 3 ( 2 + 5i ) = 6 + 15i 2p
5 (1 + 3i ) = 5 + 15i 2p
a = 1∈ ℝ 1p
2. f ( x ) = 0 ⇒ ( x + 5) = 0
2
2p
x = −5 şi y = 0 3p
3. x2 + x + 1 = x + 2 3p
Rezultă x = −1 sau x = 1 , care verifică ecuaţia 2p
4. 10 3p
Se notează cu x preţul înainte de ieftinire ⇒ x − ⋅ x = 90 2p
100
x = 100
5. d h ⇒ md = mh = 1 3p
d : y − 2 = 1 ⋅ ( x − 2 ) , deci d : y = x 2p
6. AB 2 + AC 2 − BC 2 25 + 36 − 49
cos A = = = 3p
2 ⋅ AB ⋅ AC 2⋅5⋅6
1
= 2p
5
1.a)  1 1 0  1 1 0  2 2 0
     
A ( 2) + A( 6) =  2 1 1  +  6 1 1  =  8 2 2  =
 1 −1 1   1 −1 1   2 −2 2  3p
     
= 2 A( 4) 2p
b) 1 1 0
det ( A ( x ) ) = x 1 1 = 3− x 3p
1 −1 1
3− x = 0⇒ x = 3 2p
c) det ( A ( 2 ) ) = 1
2p
 2 −1 1 
( A ( 2) ) =  −1 1 −1
−1
3p
 −3 2 −1
 
2.a) f ( −1) = −1 + 1 − m + m = 0 2p
Rezultă X + 1 divide polinomul f 3p
b) x1 + x2 + x3 = −1, x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = m 2p
x12 + x22 + x32 = 1 − 2m 2p
1 − 2m = 11 ⇒ m = −5 1p
118
1
c) x1 = −1 ⇒ x2 = x3 = 1 2p
x1 x2 x3 = − m 1p
m = 1 ⇒ m = −1 sau m = 1 ; ambele valori verifică cerința 2p
1.a) f ′ ( x ) = x '− ( ln x ) ' = 2p
1
=1− , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x
b) y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) 2p
f (1) = 1 , f ′ (1) = 0 ⇒ ecuaţia tangentei este y = 1 3p
c) f ' (1) = 0 , f ' ( x ) < 0 , pentru x ∈ ( 0,1) şi f ' ( x ) > 0 , pentru x ∈ (1, +∞ ) 3p
f ( x) ≥ f (1) ⇒ x ≥ ln x + 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2.a) 3
f ( x) 3 x 2 3
∫ x( x − 1) dx = ∫ ( x + 1) dx =  + x =
 3p
2 2  2 2
15 7 2p
= −4=
2 2
b) 1 4 1 2
f ( x ) = x3 − x ⇒ primitiva F a funcției f este F ( x) = x − x + c , unde c ∈ ℝ 3p
4 2
3 1 1 3 2p
F (1) = −1 ⇒ c = − ⇒ F ( x) = x 4 − x 2 −
4 4 2 4
c) e
f ( x ) ln x e
∫ x2 − 1
dx = ∫ x ln xdx = 2p
2 2
e
 x2  1
e
e2
=  ln x  − ∫ xdx = − 2ln 2 + 1 3p
 2 
 2 22 4

119
2
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Arătaţi că numărul x = 2 (1 + i ) − 2i este real.
5p 2. Calculaţi f (1) ⋅ f ( 2 ) ⋅ ... ⋅ f ( 5 ) pentru funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 2 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 + 1 = x + 1 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mulțimea numerelor naturale de
două cifre, produsul cifrelor acestuia să fie egal cu 5.
5p 5. Se consideră punctele A, B şi C astfel încât AB = 2i + 2 j şi BC = 2i + j . Calculați lungimea
vectorului AC .
x π 
5p 6. Se consideră E ( x ) = sin x + cos , unde x este număr real. Calculați E   .
2 3
1 2
3 5
5p a) Calculaţi det A .
5p b) Arătaţi că A2 − 6 A = I 2 .
5p c) Determinaţi inversa matricei B = A − 6 I 2 .
2. Pe ℝ se defineşte legea de compoziţie asociativă dată de x ∗ y = x 2 + y 2 + 4 .
5p a) Calculaţi 2 ∗ 2 .
5p b) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x ∗ x = 12 .
5p c) Arătaţi că numărul 1 ∗ 1 ∗ ⋯ ∗ 1 este întreg.
1 de 8 ori
(
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = e x x 2 − 6 x + 9 . )
( )
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = e x − 4 x + 3 , pentru orice x ∈ ℝ .
x 2
5p b) Verificaţi dacă f ( x ) + f '' ( x ) = 2 ( f ' ( x ) + e ) , pentru orice x ∈ ℝ .

x
5p c) Determinaţi punctele de extrem ale funcţiei f .

x
2. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x) = .
x +1
1
5p a) Calculaţi ∫ ( x + 1) f ( x ) dx .
0
1 1
1
∫ x f ( x ) dx + ∫ x f ( x ) dx =
2 3
5p b) Arătaţi că .
0 0
4
5p Ox a graficului funcţiei
h : [ 0,1] → ℝ , h ( x ) = f ( x ) .

120

Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. 2 (1 + i ) = 2 + 2i 3p
x = 2∈ℝ 2p
2. f ( 2) = 0 3p
f (1) ⋅ f ( 2 ) ⋅ ... ⋅ f ( 5 ) = 0 2p
3. x2 + 1 = x 2 + 2 x + 1 2p
4. Numerele de două cifre având produsul cifrelor egal cu 5 sunt 15 şi 51 ⇒ 2 cazuri favorabile 2p
Numărul numerelor naturale de două cifre este 90 ⇒ 90 de cazuri posibile 1p
p= = 2p
5. AC = AB + BC = 4i + 3 j 3p
AC = 42 + 32 = 5 2p
6. π  π π
E   = sin + cos 2p
 
3 3 6
3 3
= + = 3 3p
2 2
1.a) 1 2
det A = = 1⋅ 5 − 2 ⋅ 3 = 3p
3 5
= 5 − 6 = −1 2p
b)  1 2   1 2   7 12 
A2 =  ⋅ =  2p
 3 5   3 5   18 31
 7 12   6 12   1 0 
A2 − 6 A =  − =  = I2 3p
 18 31  18 30   0 1 
c)  1 2   1 0   −5 2  −5 2
B=  − 6  0 1  =  3 −1 ⇒ det B = 3 −1 = −1 2p
 3 5     
 1 2 
B −1 =   3p
3 5
2.a) 2 ∗ 2 = 22 + 22 + 4 =
12
b) x 2 + x 2 + 4 = 12 ⇔ 2 x 2 + 4 = 12 2p
x = −2 sau x = 2 3p

121
1
c) 1 ∗ 1 ∗ ⋯ ∗ 1 = 8 ⋅ 12 + 4 ⋅ ( 8 − 1) = 36 3p
1 de 8 ori
1 ∗1 ∗⋯ ∗1 = 6 ∈ ℤ 2p
1 de 8 ori

1.a)
( ) (x ) ( )
' '
f '( x ) = ex 2
− 6x + 9 + e x x2 − 6x + 9 = 3p
( ) (
= e x x 2 − 6 x + 9 + e x ( 2 x − 6 ) = e x x 2 − 4 x + 3 , pentru orice x ∈ ℝ ) 2p
b)
(
f '' ( x ) = e x x 2 − 2 x − 1 ) 2p
( ) (
f ( x ) + f '' ( x ) = e x 2 x 2 − 8 x + 8 = 2 f ' ( x ) + e x , pentru orice x ∈ ℝ ) 3p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 1 sau x = 3 2p
f ' ( x ) > 0 pentru x ∈ ( −∞,1) , f ' ( x ) < 0 pentru x ∈ (1,3) și f ' ( x ) > 0 pentru x ∈ ( 3, +∞ ) 2p
Punctele de extrem sunt x1 = 1 şi x2 = 3 1p
2.a) 1 1
x ( x + 1) 1
∫ ( x + 1) f ( x ) dx = ∫ x +1
dx = ∫ xdx = 2p
0 0 0
2
x 1 1
= = 3p
2 0 2
b) 1 1 1
x3 x4
1
∫ x f ( x ) dx + ∫ x f ( x ) dx = ∫ dx + ∫ dx =
2 3
0 0 0
x +1 0
x +1 2p
1
x3 ( x + 1) 1
x4 1 1
=∫ dx = ∫ x3dx = = 3p
0
x +1 0
4 0 4
c) 1
1 
2 1 2
 x  2
V = π ∫ h 2 ( x ) dx = π ∫   dx = π ∫ 1 − +  dx = 3p
 x + 1   x + 1 ( x + 1)2 
1 0 0 
2p
 1 1 3 
= π  x − 2ln ( x + 1) −  0 = π  − 2ln 2 
 x +1 2 

122
2

Proba E. c)
Matematică M_tehnologic
Varianta 2
(
5p 1. Arătaţi că 3 2 − 2 + 3 2 = 6 .)
5p 2. Calculaţi f (0) ⋅ f (2) pentru funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = x − 1 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5 x− 2 = 25 .
5p 4. Preţul unui obiect este 100 de lei. Determinaţi preţul obiectului după o scumpire cu 10%.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,1) şi B (1,3) . Calculaţi distanţa de la punctul
A la punctul B .
5p 6. Calculaţi cos 45° + cos135° .
 2a 0 
1. Pentru fiecare număr real a se consideră matricea M ( a ) =  .
 0 2a 
1  1
5p a) Arătaţi că M   + M  −  = M ( 0 ) .
2  2
5p b) Determinaţi numărul real a pentru care det ( M ( a ) ) = 0 .
5p c) Determinați matricea M ( −2 ) + M ( −1) + M ( 0 ) + M (1) + M ( 2 ) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 2 X 2 + 1 .
5p a) Arătaţi că f (1) = 0 .
5p b) Determinaţi câtul şi restul împărţirii polinomului f la polinomul g = X 2 − 2 X + 1 .
5p c) Calculați x12 + x22 + x32 , unde x1 , x2 , x 3 sunt rădăcinile polinomului f .
1. Se consideră funcţia f :[0, +∞) → ℝ , f ( x) = x − 1 .
5p a) Arătaţi că 2 x f '( x) = 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
1
5p b) Verificaţi dacă dreapta de ecuaţie y = x este tangentă la graficul funcţiei f în punctul de
4
abscisă x0 = 4 , situat pe graficul funcției f .
5p c) Arătaţi că funcţia f este concavă pe intervalul ( 0, +∞ ) .
1
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 2 x + 1 + .
x
2
 1
5p a) Calculaţi ∫  f ( x ) −  dx .
1
x
5p b) Arătaţi că funcţia F : 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = x 2 + x + ln x este o primitivă a funcţiei f .
5p c) Calculați aria suprafeţei delimitate de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţie x = 1 şi
x=2.
Probă scrisă la matematică M_tehnologic Varianta 2

123

Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
(
1. 3 2 − 2 = 6 − 3 2
) 2p
6−3 2 +3 2 =6 3p
2. f ( 0 ) = −1 2p
f ( 2) = 1 2p
f (0) ⋅ f (2) = −1 1p
3. 5 x− 2 = 52 2p
x=4 3p
4. 10% ⋅ 100 = 10 2p
Preţul după scumpire este 110 lei 3p
5.
AB = (1 − 1) + ( 3 − 1)
2 2
3p
2p
AB = 2
6. 2
cos 45° = 2p
2
2 2p
cos135° = −
2
cos 45° + cos135° = 0 1p
1.a)  1  1 0
M =  2p
 2  0 1
 1   −1 0 
M −  =  
 2   0 −1 2p
 1 0   −1 0 
 +  = M (0) 1p
 0 1   0 −1
b)
det ( M ( a ) ) =
2a 0
= 4a 2
0 2a 3p
4a 2 = 0 ⇔ a = 0 2p
c) M ( −2 ) + M ( −1) + M ( 0 ) + M (1) + M ( 2 ) = ( M ( −2 ) + M ( 2 ) ) + ( M ( −1) + M (1) ) + M ( 0 ) = 2p
0 0
= 3M ( 0 ) =   3p
0 0
2.a) f (1) = 13 − 2 ⋅ 12 + 1 =
=1− 2 +1 = 0
124
1
b) Câtul este X 2p
Restul este − X + 1 3p
c) x1 + x2 + x3 = 2 , x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = 0 2p
x12 + x22 + x32 = 4 − 2⋅0 = 4 3p
1.a)
( ) 1
'
f '( x) = x − 1' = , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
2 x
1
2 x f '( x) = 2 x ⋅ = 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2 x
b) y − f ( 4 ) = f ′ ( 4 )( x − 4 ) 2p
1 1
f ( 4 ) = 1 , f ′ ( 4 ) = ⇒ ecuaţia tangentei este y = x 3p
4 4
c) 1
f ′′ ( x ) = − , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
4x x
f ′′ ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ f este concavă pe intervalul ( 0, +∞ ) 2p
2.a) 2 2
 1
∫  f ( x ) − x  dx = ∫ ( 2 x + 1) dx = 2p
1 1
( ) 1 = ( 4 + 2 ) − (1 + 1) = 4
2
= x2 + x 3p
b)
( )1 '
F ' ( x ) = x 2 + x + ln x = 2 x + 1 + 3p
x
F ' ( x ) = f ( x) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ F este o primitivă a funcţiei f 2p
c) 2 2
 1
A = ∫ f ( x ) dx = ∫  2 x + 1 +  dx = 2p
1 
1
x
( ) 1 = 4 + 2 + ln 2 − 1 − 1 − ln1 = 4 + ln 2
2
= x 2 + x + ln x 3p

125
2
Proba E. c)
Model
1. RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia ( 3x + 2 ) = 4 .
2
5p
5p 2. DeterminaŃi numărul real m pentru care vârful parabolei asociate funcŃiei f :ℝ→ℝ
3
f x = − x + 3mx + 1 are abscisa egală cu .
2
5p 3. RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 32 x = 9 .
5p 4. CalculaŃi 5C42 − A52 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −6,3) şi B ( 2,5) . DeterminaŃi coordonatele
mijlocului segmentului ( AB ) .
5p 6. CalculaŃi lungimea diagonalei BD a rombului ABCD în care AB = 4 şi m ( ∢ABC ) = 120 .
 −1 2 x 
1. Pentru fiecare număr real x se consideră matricea A ( x ) =  2 −1 x  şi se notează determinantul
 x x 2
 
ei cu ∆ ( x ) .
5p a) CalculaŃi ∆ (1) .
5p ( )
b) ArătaŃi că ∆ ( x ) = 6 x 2 − 1 , pentru orice număr real x .
5p c) DeterminaŃi inversa matricei A ( 0 ) .
2. În ℝ [ X ] se consideră polinomul f = X 3 − X 2 + aX + b .
5p a) CalculaŃi a + b , ştiind că f (1) = 0 .
5p b) Pentru a = −1 şi b = 1 , determinaŃi rădăcinile polinomului f .
5p c) DeterminaŃi numerele reale a şi b , ştiind că x1 = 1 şi x2 = 2 sunt rădăcini ale polinomului f .
1. Se consideră funcŃia f : ( 0, + ∞ ) → ℝ, f ( x) = x ln x .
5p a) VerificaŃi dacă f ′ ( x ) = 1 + ln x , oricare ar fi x ∈ ( 0, + ∞ ) .
1 
5p b) ArătaŃi că funcŃia f este crescătoare pe  , + ∞  .
e 
1
5p c) DemonstraŃi că f ( x ) ≥ − , oricare ar fi x ∈ ( 0, +∞ ) .
e
1 1
2. Se consideră funcŃia f : ( 0, + ∞ ) → ℝ , f ( x ) = 1 + + 2 .
x x
1
5p a) VerificaŃi dacă funcŃia F : ( 0, + ∞ ) → ℝ , F ( x ) = x − + ln x este o primitivă a funcŃiei f.
x
Probă scrisă la matematică M_tehnologic Model

1
126
e
∫ x⋅ f (x ) dx .
2
5p b) CalculaŃi
1
a
 1 3
5p c) DeterminaŃi numărul real a > 1 , pentru care ∫  f ( x ) −  dx = .
1
x 2

2
127
Proba E. c)
Model
• Nu se acordă fracŃiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parŃiale, în limitele
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărŃirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. 9 x 2 + 12 x = 0 3p
4
x = 0 sau x = − 2p
3
2. b 3m
− = 2p
2a 2
3m 3
= 2p
2 2
m =1 1p
3. 2x
3 =3 2 2p
2x = 2 ⇒ x = 1 3p
4. C42 =6 2p
A52 = 20 2p
5C42 − A52 = 10 1p
5. x A + xB y + yB
C mijlocul lui ( AB ) ⇒ xC = şi yC = A 1p
2 2
xC = −2 2p
yC = 4 2p
6. m ( ∢BAD ) = 60 2p
∆ABD este echilateral 1p
BD = 4 2p
1.a) −1 2 1 2p
∆ (1) = 2 −1 1
1 1 2
∆(1) = 0 3p
b) ∆ ( x ) = 2 + 2 ⋅ x2 + 2 ⋅ x 2 + x 2 + x2 − 8 3p
Finalizare 2p
c) ∆ ( 0 ) = −6 2p
 2 4 0
−1 1  
( A(0)) = ⋅ 4 2 0
6   3p
 0 0 3
2.a) f (1) = 13 − 12 + a ⋅ 1 + b 3p
128
1
a+b=0 2p
b) f = X − X − X + 1 ⇒ f = ( X − 1) ( X + 1)
3 2 2 3p
Finalizare: x1 = 1, x2 = 1, x3 = −1 2p
c) f (1) = 0 ⇒ a + b = 0 1p
f (2) = 0 ⇒ 2a + b = −4 2p
Finalizare: a = −4, b = 4 2p
1.a) 1
f ′ ( x ) = 1 ⋅ ln x + x ⋅ pentru orice x ∈ ( 0, + ∞ ) 3p
x
Finalizare 2p
b) 1
f ′( x) = 0 ⇒ x = 2p
e
1  1 
f ′ ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈  , + ∞  ⇒ f crescătoare pe intervalul  , + ∞  3p
e  e 
c)  1  1
f ′ ( x ) ≤ 0 pentru orice x ∈  0,  ⇒ f descrescătoare pe intervalul  0,  3p
 e  e
1 1
Din tabelul de variaŃie al funcŃiei obŃinem f ( x ) ≥ f   = − pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
e e
′
2.a)
 1 1 1
F ' ( x ) =  x − + ln x  = 1 + 2 + 3p
 x  x x
F este derivabilă pe ( 0, + ∞ ) şi F ' = f 2p
b) e e e2
∫ x⋅ f (x ) ( )
1 1
dx = ∫ f x 2 ⋅ 2 x dx = ∫ f ( t ) dt =
2
3p
1
21 2 1
e2
1 1  1 1 
=  t − + ln t  =  e2 − 2 + 2  2p
2 t  1 2 e 
c) a a
 1  1 1
∫  f ( x ) − x  dx =  x − x  =a−
a
2p
1 1
1 3 1
a − = ⇒ a = 2 sau a = − 2p
a 2 2
1p
Finalizare: a = 2

129
2

Proba E. c)
Varianta 9
(
5p 1. Arătaţi că 3 4 − 3 + 3 3 = 12 . )
5p 2. Calculaţi f (−4) + f (4) pentru funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = x 2 − 16 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia ( x − 2 )2 − x 2 + 8 = 0 .

5p 4. Preţul unui obiect este 100 de lei. Determinaţi preţul obiectului după o ieftinire cu 30%.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2, 4 ) şi B ( 2,1) . Calculaţi distanţa de la punctul
A la punctul B .
1
5p 6. Calculaţi cos A , ştiind că sin A = şi unghiul A este ascuţit.
2
 2 −2  1 0 b 1
1. Se consideră matricele A =   , I2 =   şi B =   , unde b este număr real.
0 2  0 1 0 b
5p a) Calculaţi det A .
5p b) Determinaţi numărul real b pentru care A ⋅ B = 2 I 2 .
5p c) Determinaţi numărul real b pentru care det ( A + B ) = 0 .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 3 X 2 + 2 X .
5p a) Calculaţi f (1) .
5p b) Determinaţi câtul şi restul împărţirii polinomului f la X − 2 .
5p c) Calculați x12 + x22 + x32 , unde x1 , x2 , x 3 sunt rădăcinile polinomului f .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = ( x + 2)3 .

5p a) Verificaţi dacă f ′ ( x ) = 3x 2 + 12 x + 12 , pentru orice x ∈ ℝ .
5p b) Arătaţi că funcţia f este crescătoare pe ℝ .
f '( x)
5p c) Calculaţi lim .
x →+∞ x 2
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 1 .
x3
5p a) Verificaţi dacă funcţia F : ℝ → ℝ , F ( x ) = + x este o primitivă a funcţiei f .
3
5p b) Calculați aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei f , axa O x şi dreptele de ecuaţie
x = 0 şi x = 1
2
f ( x) 3
5p c) Arătaţi că ∫ x
dx =
2
+ ln 2 .
1

130

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
(
1. 3 4 − 3 = 12 − 3 3
) 2p
12 − 3 3 + 3 3 = 12 3p
2. f ( −4 ) = 0 2p
f ( 4 ) = 0 ⇒ f ( −4 ) + f ( 4 ) = 0 3p
3.
( x − 2 )2 = x 2 − 4 x + 4 2p
x=3 3p
4. 30 2p
⋅ 100 = 30
100 3p
Preţul după ieftinire este 70 de lei
5.
AB = ( 2 − 2 )2 + (1 − 4 )2 3p
AB = 3 2p
6. 3
sin 2 A + cos 2 A = 1 ⇒ cos 2 A = 3p
4
3
cos A = 2p
2
1.a) 2 −2 3p
det A = = 4−0=
0 2
=4 2p
b)  b − b 3p
A⋅ B =  
0 2b 
A ⋅ B = 2I2 ⇔ b = 1 2p
c)  2 + b −1 
A+ B =  ⇒ det( A + B ) = (2 + b)
2 3p
 0 2 + b 
(2 + b)2 = 0 ⇔ b = −2 2p
2.a) f (1) = 13 − 3 ⋅ 12 + 2 ⋅ 1 = 2p
=1− 3 + 2 = 0 3p
b) Câtul este X 2 − X 2p
Restul este 0 3p
c) x1 + x2 + x3 = 3 , x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = 2 2p
x12 + x22 + x32 = 3 − 2⋅2 = 5
2 3p

131
1

1.a) f ′( x) = ( x3 + 6 x 2 + 12 x + 8) ' = 2p
= 3 x 2 + 12 x + 12 , pentru orice x ∈ ℝ 3p
b) f ′( x) = 3( x + 2) , pentru orice x ∈ ℝ
2 2p
f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ℝ ⇒ f este crescătoare pe ℝ 3p
c)  12 12 
x2  3 + + 2 
3x 2 + 12 x + 12  x x 
lim = lim = 3p
x →+∞ x2 x →+∞ x2
=3 2p
′
2.a)
 x3 3p
F ′ ( x ) =  + x  = x2 + 1
 3 
 
F ' ( x ) = f ( x ) , oricare ar fi x ∈ ℝ ⇒ F este o primitivă a funcţiei f 2p
b) 1 1  x3 1
(
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ x 2 + 1 dx =  ) + x =
 3p
0 0  3 0
4 2p
=
3
c) 2
f ( x) 2
x2 + 1 
2
1
∫ dx = ∫ dx = ∫  x +  dx = 2p
1
1
x 1
x x
 x2 2 3
= + ln x  = + ln 2 3p
 
 2 1 2

132
2
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Arătaţi că 3 ( 2 + 4i ) + 2 (1 − 6i ) = 8 .
5p 2. Arătați că parabola asociată funcției f : ℝ → ℝ , f ( x) = x 2 + 2 x + 1 este tangentă la axa Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5 x + 4 = 54 x .
2
5p 4. Determinaţi câte numere naturale de două cifre distincte se pot forma cu cifrele 1, 3, 5 și 7.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −2, 2 ) , B ( −4, −2 ) şi C ( 4,2 ) . Determinați
ecuația dreptei d care trece prin A și este perpendiculară pe dreapta BC .
π 3π
5p 6. Arătați că sin + cos =0.
4 4
1 0 0
 
1. Se consideră matricea A ( n ) =  0 2n 0  , unde n este număr natural.
 0 2n − 1 1 
 
5p a) Arătaţi că det ( A ( 0 ) ) = 1 .
5p b) Determinaţi numărul natural n știind că A ( n ) ⋅ A (1) = A ( 3) .
5p c) Determinați numerele naturale p și q știind că A ( p ) ⋅ A ( q ) = A ( pq ) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 − 3 X + 2 .
5p a) Calculați f ( 0 ) .
5p b) Determinaţi câtul și restul împărţirii polinomului f la X 2 − 4 .
5p c) Arătați că ( x 1 − x2 ) + ( x 2 − x3 ) + ( x 3 − x1 ) = 20 știind că x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile lui f .
2 2 2
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3x + e x .
5p a) Calculați f ' ( x ) , x ∈ ℝ .
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei oblice spre −∞ la graficul funcţiei f .
5p c) Arătaţi că f ( x ) ≥ 4 x + 1 pentru orice număr real x .
x3
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = .
x2 + x + 1
∫ (x )
1
1
5p a) Arătați că
2
+ x + 1 f ( x ) dx = .
0
4
1
π
5p b) Arătați că ∫ ( f ( x ) − x + 1) dx = 3 3
.
0
1 t  1
5p c) Arătați că lim  4 ⋅ ∫ f ( x ) dx  = .
t →0  t 
 0  4

133
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. 6 + 12i + 2 − 12i = 3p
=6+2=8 2p
2. ∆ =4−4= 3p
= 0 , deci parabola asociată funcției f este tangentă la axa Ox 2p
3. x2 + 4 = 4 x ⇔ x 2 − 4 x + 4 = 0 3p
x=2 2p
4. Cifra unităților se poate alege în 4 moduri 3p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în 3 moduri, deci se pot
2p
forma 4 ⋅ 3 = 12 numere
5. 1
Panta dreptei BC este mBC = ⇒ md = −2 2p
2
d : y = −2 x − 2 3p
6. π 2
sin = 2p
4 2
3π 2 π 3π
cos =− ⇒ sin + cos =0 3p
4 2 4 4
1.a) 1 0 0
det ( A ( 0 ) ) = 0 1 0 = 2p
0 0 1
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b) 1 0 0 1 0 0
   
A (1) =  0 2 0  , A ( n ) ⋅ A (1) =  0 2 n +1
0 3p
0 1 1  n +1 
   0 2 −1 1 
1 0 0
 
A ( 3) =  0 23 0  și A ( n ) ⋅ A (1) = A ( 3) ⇒ n = 2 2p
 
 0 2 −1 1 
3
c) A ( p ) ⋅ A ( q ) = A ( p + q ) pentru orice numere naturale p și q 2p

A ( p + q ) = A ( pq ) ⇒ p + q = pq ⇒ ( p − )( q − ) = ⇒ p=q= sau p = q = 2 3p
2.a) f ( 0 ) = 03 + 0 2 − 3 ⋅ 0 + 2 = 3p
=2 2p
b) Câtul este X + 1 3p
Restul este X + 6 2p
134
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = −1 , x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = −3 2p
( x 1 − x2 ) + ( x 2 − x3 ) + ( x 3 − x1 ) = 2 ( x1 + x2 + x3 ) − 6 ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) = 20
2 2 2 2
3p

1.a)
( )
'
f ' ( x ) = ( 3x ) + e x =
'
2p
= 3 + ex , x ∈ ℝ 3p
b) f ( x) 3x + e x
lim = lim =3 2p
x →−∞ x x →−∞ x
lim
x →−∞
( f ( x ) − 3x ) = xlim
→−∞
e x = 0 , deci dreapta de ecuație y = 3 x este asimptotă oblică spre
3p
−∞ la graficul funcţiei f
c) g ' ( 0 ) = 0 , g ' ( x ) < 0 pentru orice x ∈ ( −∞,0 ) și g ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , unde
3p
g : ℝ → ℝ , g ( x) = f ( x) − 4x −1 = ex − x −1
g ( x ) ≥ g ( 0 ) ⇒ g ( x ) ≥ 0 ⇒ f ( x) ≥ 4 x + 1 pentru orice număr real x 2p
2.a)
∫( )
1 1
x 2 + x + 1 f ( x ) dx = ∫ x3 dx = 2p
0 0
4
x 1 1
= = 3p
4 0 4
b) 1 1 1
2x + 1 1
∫ ( f ( x ) − x + 1) dx = ∫
1 1 2
dx = ∫ dx = arctg =
x2 + x + 1  1
2
3 3 3 0 3p
x+  +
0 0 0
 2 4
2  1  2 π π π
=  arctg 3 − arctg = 3 − 6= 2p
3 3 3  3 3
c) 1 t  f (t )
lim  4 ⋅ ∫ f ( x ) dx  = lim 3 = 3p
t →0  t  t →0 4 t
 0 
t3 1
= lim =
( )
2p
t →0 4t t + t + 1
3 2 4

135
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 7
5p 1. Determinaţi partea reală a numărului complex z = 1 + 2i + 3i .
2
5p 2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 1

și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = 3 x − 5 .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x − x = 32 x .
2
5p 4. Determinaţi câte numere naturale pare, de două cifre, se pot forma cu cifrele 0, 1, 2 și 3.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii AB = 3i + 2 j şi AC = ( m + 1) i + 4 j , unde m este
număr real. Determinaţi numărul real m știind că AC = 2 AB .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = AC = 3 și BC = 3 2 . Determinați cosC .
 1 0 0
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  x 1 0  , unde x este număr real.
 2 x2 − 2 x 4 x 1 

5p b) Arătaţi că A ( x + y ) = A ( x ) ⋅ A ( y ) pentru orice numere reale x și y .
( )
5p c) Determinați numerele reale x știind că A x + 2 = A ( x ) ⋅ A ( x ) ⋅ A ( x ) .
2
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 3 X 2 + aX − 2 , unde a este număr real.

5p a) Arătaţi că f ( 2 ) = 2 ( a − 3) .
5p b) Determinaţi numărul real a ştiind că polinomul f este divizibil prin X 2 − X + 1 .
5p c) Pentru a = 3 , rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia f 2 = 0 .
x
( )
x
xe
1. Se consideră funcţia f : ( −2, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x+2
5p a) Arătați că f '( x ) =
( x2 + 2 x + 2) e x
, x ∈ ( −2, +∞ ) .
( x + 2 )2
funcţiei f .
5p c) Arătaţi că ecuaţia f ( x ) = 1 are cel puțin o soluţie în intervalul (1, 2 ) .
1
xn
0 1+ x
n
5p a) Arătați că I1 = 1 − ln 2 .
5p b) Arătaţi că I n+1 ≤ I n pentru orice număr natural nenul n .
5p c) Demonstraţi că lim I n = 0 .
n→+∞

136
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 7
pentru lucrare.
1. z = −2 + 2i 2p
Partea reală a numărului z este egală cu −2 3p
2. f ( x ) = g ( x ) ⇔ x − 1 = 3 x − 5 3p
x = 2 și y = 1 2p
3. x 2 − x = 2 x ⇔ x 2 − 3x = 0 3p
x1 = 0 și x2 = 3 2p
4. Cifra unităților poate fi 0 sau 2 2p
Cifra zecilor poate fi aleasă în câte 3 moduri, deci se pot forma 3 ⋅ 2 = 6 numere 3p
(
5. ( m + 1) i + 4 j = 2 3i + 2 j
) 2p
m=5 3p
6. ∆ABC este dreptunghic isoscel 3p
2
cos C = 2p
2
1.a) 1 0 0
det ( A ( 0 ) ) = 0 1 0 = 2p
0 0 1
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b)  1 0 0
 
A( x + y ) =  x+ y 1 0 2p
 2 ( x + y )2 − 2 ( x + y ) 4 ( x + y ) 1 
 
 1 0 0
 
A( x) ⋅ A( y ) =  x+ y 1 0  = A ( x + y ) pentru orice numere
 2  3p
 2 x + 4 xy + 2 y − 2 x − 2 y 4 x + 4 y 1 
2
reale x și y
c) A ( x ) ⋅ A ( x ) ⋅ A ( x ) = A ( 3x ) 2p
x2 + 2 = 3x ⇒ x1 = 1 și x2 = 2 3p
2.a) f ( 2 ) = 23 − 3 ⋅ 2 2 + a ⋅ 2 − 2 = 2p
= 2a − 6 = 2 ( a − 3) 3p
b)
( )
f = ( X − 2 ) X 2 − X + 1 + ( a − 3) X 3p
a =3 2p

137
Pagina 1 din 2
c)
(
f = ( X − 2) X 2 − X + 1 ) 2p
(2 x
− 2 )( 22 x − 2 x + 1) = 0 ⇔ x = 1 3p

1.a)
f '( x ) =
( xe x ) ' ⋅ ( x + 2 ) − xe x ⋅ ( x + 2 ) '
= 2p
( x + 2) 2
=
( e x + xe x ) ⋅ ( x + 2 ) − xe x ( x 2 + 2 x + 2 ) e x
= , x ∈ ( −2, +∞ ) 3p
( x + 2) 2
( x + 2) 2
b) y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) 2p
1 1
f ( 0) = 0 , f '( 0) =
, deci ecuaţia tangentei este y = x 3p
2 2
c) Funcţia g : [1, 2] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − 1 este continuă pe [1, 2] 2p
e − 3 e2 − 2
g (1) ⋅ g ( 2 ) = ⋅ < 0 , deci există c ∈ (1, 2 ) astfel încât g ( c ) = 0 , adică f ( c ) = 1 3p
3 2
2.a) 1 1
x  1 
I1 = ∫ dx = ∫ 1 −  dx = 2p
0
1 + x 0  1 + x 
1 1
= x − ln (1 + x ) = 1 − ln 2 3p
0 0
b) 1
 x 1 
1
x n ( x − 1)
I n+1 − I n = ∫ x n  − = ∫ 1 + x n 1 + x n+1 dx
( )( )
n +1  dx 2p
0 1+ x 1 + xn  0
Pentru orice x ∈ [ 0,1] avem x − 1 ≤ 0 , x n ≥ 0 , 1 + x n > 0 și 1 + x n+1 > 0 , deci I n+1 − I n ≤ 0 3p

c) xn
Pentru orice x ∈ [ 0,1] şi orice n ∈ ℕ* avem 0 ≤ ≤ xn 2p
1 + xn
1 xn 1 1
0≤ ∫ dx ≤ ∫ x n dx ⇒ 0 ≤ I n ≤ , deci lim I n = 0 3p
0 1 + xn 0 n +1 n→+∞

138
Pagina 2 din 2
Proba E. c) – 2 iulie 2014
Varianta 5
5p 1. Determinaţi numărul real x știind că numerele 2 , 4 și x + 5 sunt termeni consecutivi ai unei
progresii geometrice.
5p 2. Arătați că parabola asociată funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + x + 4 este situată deasupra axei Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 x 2 − 1 = 2 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să
aibă suma cifrelor egală cu 7.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1,4 ) și B (1, 2 ) . Determinați lungimea vectorului
OM , unde punctul M este mijlocul segmentului AB .
π
5p 6. Știind că x ∈  0,  și cos x =
3
, calculați sin 2x .
 2  2
1 2x 0
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0 4 x + 1 0  , unde x este număr real.
0 3x 1 

5p a) Arătați că det ( A ( 0 ) ) = 1 .
5p b) Arătați că A ( x )· A ( y ) = A ( x + y + 4 xy ) pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Determinaţi numerele reale x , x ≠ − 1 , pentru care matricea A ( x ) este egală cu inversa ei.
4
2. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 − 4 X + 2a , unde a este număr real.
5p a) Calculați f ( 0 ) .
5p b) Determinaţi numărul real a ştiind că 1 + i este rădăcină a polinomului f .
5p c) Pentru a = 3 , arătați că x13 + x23 + x33 = −31 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile polinomului f .
x2
1. Se consideră funcția f : ( 2, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x−2
x ( x − 4)
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ ( 2, +∞ ) .
( x − 2 )2
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0 = 4 , situat pe
graficul funcției f .
5p c) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f .
1
xn
0 x3 + 1
1
5p a) Arătați că I 2 = ln 2 .
3
1
5p b) Arătați că I n + 3 + I n = pentru orice număr natural nenul n .
n +1
5p c) Calculați lim I n .
n→+∞
139
Pagina 1 din 1
Varianta 5
pentru lucrare.
1. 2 ⋅ ( x + 5 ) = 42 2p
x=3 3p
2. ∆ = 1 − 16 = −15 2p
a = 1 > 0 și ∆ < 0 ⇒ parabola asociată funcţiei f este situată deasupra axei Ox 3p
3. x2 − 1 = 8 ⇔ x 2 − 9 = 0 3p
x1 = −3 și x2 = 3 2p
4. Sunt 7 numere de două cifre care au suma cifrelor egală cu 7, deci sunt 7 cazuri favorabile 2p
Sunt 90 de numere de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
p= = 2p
5. M ( 0,3) 2p
OM = 3 3p
6. π
x= 2p
6
π 3
sin 2 x = sin = 3p
3 2
1.a) 1 0 0
det ( A ( 0 ) ) = 0 1 0 = 2p
0 0 1
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b) 1 2x 0  1 2y 0 1 2 x + 2 y + 8 xy 0
     
A( x) ⋅ A( y ) =  0 4x + 1 0  ⋅  0 4 y + 1 0  =  0 4 x + 4 y + 16 xy + 1 0  3p
0 3x 1   0 3y 1   0 3 x + 3 y + 12 xy 1 

1 2 ( x + y + 4 xy ) 0
 
=  0 4 ( x + y + 4 xy ) + 1 0  = A ( x + y + 4 xy ) pentru orice numere reale x şi y 2p
0
 3 ( x + y + 4 xy ) 1 
c)
( )
A ( x ) ⋅ A ( x ) = I3 ⇒ A 2 x + 4 x 2 = A ( 0 ) ⇒ 2 x + 4 x 2 = 0 3p
1
x1 = 0 și x2 = − 2p
2
2.a) f ( 0 ) = 03 + 0 2 − 4 ⋅ 0 + 2 a = 2p
= 2a 3p
b) x1 = 1 + i ⇒ x2 = 1 − i 1p
x1 + x2 + x3 = −1 ⇒ x3 = −3 2p
x1 x2 x3 = −2a ⇒ a = 3 2p
140
Pagina 1 din 2
x13 + x23 + x33 = (1 + i ) + (1 − i ) + ( −3) =

c) 3 3 3
3p
= ( 2i − 2 ) + ( −2i − 2 ) − 27 = −31 2p
1.a)
( )
'
x2 ⋅ ( x − 2) − x2 ⋅ ( x − 2)
'
f ′( x) = = 2p
( x − 2 )2
2 x ( x − 2) − x2 x ( x − 4)
= = , x ∈ ( 2, +∞ ) 3p
( x − 2) 2
( x − 2 )2
b) y − f ( 4 ) = f ' ( 4 )( x − 4 ) 2p
f ( 4 ) = 8 , f ' ( 4 ) = 0 , deci ecuaţia tangentei este y = 8 3p
c) f ′( x) = 0 ⇔ x = 4 1p
f ' ( x ) ≤ 0 pentru orice x ∈ ( 2, 4] ⇒ f este descrescătoare pe ( 2, 4] 2p
f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [ 4, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [ 4, +∞ ) 2p
2.a) 1
x2
1
1 3x 2
I2 = ∫
3 ∫0 x3 + 1
dx = dx = 2p
0 x3 + 1
( )
1 1 1
= ln x3 + 1 = ln 2 3p
3 0 3
b)
I n+3 + I n = ∫
1
x n+3
1
dx + ∫
xn
1
dx = ∫
(
x n x3 + 1) dx = 3p
0 x +1 0 x +1 x +1
3 3 3
0
1 n +11
x 1
= ∫ x n dx = = pentru orice număr natural nenul n 2p
0
n +1 0 n +1
c) Pentru orice n ∈ ℕ∗ și x ∈ [ 0,1] avem x n ≥ 0, x3 + 1 > 0 ⇒ I ≥ 0 2p
n
1 1
I n + 3 ≥ 0 și I n + 3 + I n = ⇒ 0 ≤ In ≤ ⇒ lim I n = 0 3p
n +1 n + 1 n→+∞

141
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 + i . Calculați z .
2
5p 2. Arătați că parabola asociată funcției f : ℝ → ℝ , f ( x) = x 2 − 4 x + 6 nu intersectează axa Ox .

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 ( 2 x − 3) = log 2 ( x + 1) .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta
să fie impar.
5p 5. În triunghiul ABC punctele M , N și P sunt mijloacele laturilor AB, BC și, respectiv, AC .
Arătați că AM + BN + CP = 0 .
sin a − cos a
5p 6. Știind că tg a = 3 și a ∈ ℝ , arătați că =2− 3.
cos a + sin a
1 1 1 
 
1. Se consideră matricea A ( a ) =  1 a 2  , unde a este număr real.
1 2 a 
 
5p a) Arătați că det ( A (1) ) = −1 .
5p b) Determinaţi numerele reale m știind că det ( A ( m ) ) = 0 .
2 1 1 
 
5p c) Determinaţi numerele reale a astfel încât A ( a ) ⋅ A ( a ) − A a =  1 5 −5  . ( )
2
 1 −5 5 
 
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă x ∗ y = 3 x + 3 y − xy − 6 .
5p a) Calculaţi 1 ∗ 3 .
5p b) Arătaţi că x ∗ y = 3 − ( x − 3)( y − 3) pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinaţi numerele reale x pentru care x ∗ x ∗ ... ∗ x = x .
x de 2014 ori
x−2
1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = .
x2 − 4 x + 5
5p a) Arătați că f ' ( x ) =
(1 − x )( x − 3) , x∈ℝ .
( )
2
x2 − 4 x + 5
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f .
e
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ x ln n x dx .
1
e +1 2
5p a) Arătați că I1 = .
4
5p b) Arătați că I n+1 ≤ I n pentru orice număr natural nenul n .
5p c) Demonstraţi că 2 I n+1 + ( n + 1) I n = e 2 pentru orice număr natural nenul n .

142
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. z 2 = (1 + i ) = 1 + 2i + i 2 =
2
2p
= 2i 3p
2. ∆ = 16 − 24 = −8 3p
∆ < 0 , deci parabola asociată funcției f nu intersectează axa Ox 2p
3. 2 x − 3 = x + 1 2p
x = 4 care verifică ecuația 3p
4. Sunt 45 de numere impare de două cifre, deci sunt 45 de cazuri favorabile 2p
nr. cazuri favorabile 45 1
p= = = 2p
nr. cazuri posibile 90 2
5. 1 1 1
AM + BN + CP = AB + BC + CA = 2p
2 2 2
1
(
= AB + BC + CA = 0
2
) 3p
cos a  − 1
6. sin a
sin a − cos a
=  cos a  = tga − 1 =
3p
cos a + sin a sin a  1 + tga
cos a  1 +
 cos a 
3 −1
= =2− 3 2p
1+ 3
1.a) 1 1 1
det ( A (1) ) = 1 1 2 = 2p
1 2 1
= 1 + 2 + 2 − 1 − 4 − 1 = −1 3p
b) 1 1 1
det ( A ( m ) ) = 1 m 2 = m 2 − 2m 3p
1 2 m
m 2 − 2m = 0 ⇔ m1 = 0 și m2 = 2 2p
c)  3 a+3 a+3  1 1 1
 2 
 a + 3 4a + 1 a 2 + 5 
2
( )
A ( a ) ⋅ A ( a ) =  a + 3 a + 5 4a + 1  , A a =  1 a 2
1 2
2  3p
   a 2 
 2 a + 2 a + 2  2 1 1 
a + 2 5 4a − 1 =  1 5 −5  ⇔ a = −1 2p
 a + 2 4a − 1 5   1 −5 5 


143
Pagina 1 din 2
2.a) 1 ∗ 3 = 3 ⋅1 + 3 ⋅ 3 − 1 ⋅ 3 − 6 = 3p
=3 2p
b) x ∗ y = 3 − xy + 3 x + 3 y − 9 = 2p
= 3 − x ( y − 3) + 3 ( y − 3) = 3 − ( x − 3)( y − 3) pentru orice numere reale x și y 3p
c) 3 − ( x − 3)
2014
=x 3p
x1 = 3 și x2 = 2 2p
( x − 2 )′ ( x 2 − 4 x + 5) − ( x − 2 ) ( x 2 − 4 x + 5 )′
1.a)
f ′( x) = = 2p
( )
2
x2 − 4x + 5
=
− x2 + 4 x − 3
=
(1 − x )( x − 3) , x∈ℝ
( ) ( )
2 2 3p
x2 − 4 x + 5 x2 − 4x + 5
b) x−2
lim f ( x ) = lim =0 3p
x →+∞ x − 4x + 5
x →+∞ 2
Dreapta de ecuaţie y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p

c) f ′ ( x ) = 0 ⇔ x1 = 1 și x2 = 3 2p
f ' ( x ) ≤ 0 pentru orice x ∈ ( −∞,1] ⇒ f este descrescătoare pe ( −∞,1] 1p
f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [1,3] ⇒ f este crescătoare pe [1,3] 1p
f ' ( x ) ≤ 0 pentru orice x ∈ [3, +∞ ) ⇒ f este descrescătoare pe [3, +∞ ) 1p
2.a) e
x2 e 1 e
I1 = ∫ x ln x dx = ln x − ∫ x dx = 3p
1
2 1 21
e 2 e 2 1 e2 + 1
= − + = 2p
2 4 4 4
b) e
I n+1 − I n = ∫ x ( ln x − 1) ln n x dx 2p
1
Pentru orice n ∈ ℕ∗ și x ∈ [1,e] avem ln x ≥ 0 și ln x − 1 ≤ 0 ⇒ I n +1 ≤ I n 3p

c) e
x 2 n +1 e
e 2
x 1
I n+1 = ∫ x ln n+1 x dx = ln x − ∫ ⋅ ( n + 1) ln n x dx = 3p
1
2 1 1 2 x
e
e2 n + 1
= − ∫ x ln n x dx ⇒ 2 I n +1 + ( n + 1) I n = e2 pentru orice număr natural nenul n 2p
2 2 1

144
Pagina 2 din 2
Varianta 1
5p 1. Calculați suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice ( an )n≥1 știind că a1 = 6 și a2 = 12 .
5p 2. Determinaţi coordonatele vârfului parabolei asociate funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 2 x + 4 .
(
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x − 1 3x − 3 = 0 . )( )
să conțină cifra 1.
5p 5. Se consideră triunghiul echilateral ABC cu AB = 2 . Calculați lungimea vectorului AB + BC .
π
5p 6. Calculați aria triunghiului isoscel ABC știind că A = și AC = 4 .
2
2 a a
1. Se consideră matricea A ( a ) =  a 2 2  , unde a este număr real.
a a 2
 
5p b) Determinaţi numerele reale a pentru care det ( A ( a ) ) = 0 .
 x  4
5p c) Determinați matricea X = y știind că A (1) ⋅ X =  5  .
 
z  4
   
2. Se consideră x1 , x2 , x3 rădăcinile polinomului f = X 3 − 2 X 2 + 3 X + m , unde m este număr real.
5p a) Calculați f (1) .
5p b) Arătaţi că x12 + x22 + x32 = −2 .
5p c) Determinați numărul real m știind că x13 + x23 + x33 = 8 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x) =
ln x
.
x
1 − ln x
5p a) Arătaţi că f ′ ( x ) = , x ∈ ( 0 ,+∞ ) .
x2
5p b) Determinați ecuația asimptotei spre +∞ la graficul funcției f .
5p c) Arătaţi că f ( x ) ≤ pentru orice x ∈ ( 0 ,+∞ ) .
1
e
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + x + 1 .
1
∫ f ( x ) dx = 6 .
11
5p a) Arătaţi că
0
1
xn
5p b) Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ dx . Arătaţi că I n +1 ≤ I n
0
f ( x)
pentru orice număr natural nenul n .
a
2x + 1
5p c) Determinaţi numărul real pozitiv a ştiind că ∫ f ( x ) dx = ln 3 .
0
145
Pagina 1 din 1
Varianta 1
pentru lucrare.
1. a3 = 18 2p
a1 + a2 + a3 = 36 3p
2. xV = −1 2p
yV = 3 3p
3.3x = 1 sau 3x = 3 2p
x = 0 sau x = 1 3p
4. Sunt 18 numere de două cifre care conțin cifra 1, deci sunt 18 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. AB + BC = AC 2p
∆ABC echilateral ⇒ AC = 2 3p
6. ∆ABC dreptunghic isoscel ⇒ AB = 4 2p
4⋅4
A∆ABC = =8 3p
2
1.a) 2 0 0
det ( A ( 0 ) ) = 0 2 2 = 2p
0 0 2
=8+0+0−0−0−0 =8 3p
b) 2 a a
det ( A ( a ) ) = a 2 2 = ( a − 2 ) ( a + 2 )
2
3p
a a 2
( a − 2 )2 ( a + 2 ) = 0 ⇔ a = −2 sau a = 2 2p
c)  2 1 1   x   4   2x + y + z = 4
 1 2 2  ⋅  y  =  5  ⇒  x + 2 y + 2z = 5
       2p
 1 1 2   z   4   x + y + 2z = 4
      
 1
X = 1 3p
 
1
 
2.a) f = − ⋅ + ⋅ +m= 2p
=m+2 3p
b) x1 + x2 + x3 = 2 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 3 2p
x12 + x22 + x32 = ( x1 + x2 + x3 ) − 2 ( x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ) = 22 − 2 ⋅ 3 = −2
2
3p
146
Pagina 1 din 2
c)
(x 3
1 ) ( )
+ x23 + x33 − 2 x12 + x22 + x32 + 3 ( x1 + x2 + x3 ) + 3m = 0 2p
x13 + x23 + x33 = −3m − 10 ⇒ m = −6 3p

1.a)
f ′( x ) =
( ln x )' ⋅ x − ln x ⋅ x' =
2p
x2
1
⋅ x − ln x
1 − ln x
= x
2
= , x ∈ ( 0 ,+ ∞ ) 3p
x x2
b) ln x 1
lim f ( x ) = lim = lim = 0 3p
x →+∞ x → +∞ x x → +∞ x
Dreapta de ecuaţie y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p
c) f ′ ( e ) = 0 , f ′ ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 0 ,e ) și f ′ ( x ) < 0 pentru orice x ∈ ( e,+ ∞ ) 3p
1
f ( x ) ≤ f (e) ⇒ f ( x ) ≤ pentru orice x ∈ ( 0 ,+ ∞ ) 2p
e
2.a) 1 1
 x3 x 2 1
∫ f ( x ) dx = ∫ ( )
x 2 + x + 1 dx =  +
 3 2
+ x =
 3p
0 0  0
1 1 11
= + +1 = 2p
3 2 6
b) 1
x n ( x − 1)
I n+1 − I n = ∫ dx pentru orice număr natural nenul n 2p
0 x2 + x + 1
Pentru orice n ∈ ℕ∗ și x ∈ [ 0,1] avem x n ≥ 0, x − 1 ≤ 0 și x 2 + x + 1 > 0 ⇒ I n+1 ≤ I n 3p
( ( )) 0 = ln ( a2 + a + 1)
c) a
2x + 1
a
2x + 1 a
∫ f ( x ) dx = ∫ x2 + x + 1 dx = ln x + x + 1
2
3p
0 0
( )
ln a 2 + a + 1 = ln 3 ⇔ a 2 + a + 1 = 3 care are soluția pozitivă a = 1 2p

147
Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Calculați rația progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a3 = 6 şi a4 = 8 .

5p 2. Determinați valoarea minimă a funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 9 .

5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor cu două elemente ale mulțimii {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,1) şi B ( 0,3) . Determinaţi ecuația dreptei AB .
π
5p 6. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC în care AB = 8 şi C = .
6
1 2  x 2
1. Se consideră matricele A =   şi B ( x ) =   , unde x este număr real.
3 4  3 6
5p a) Arătați că det A = −2 .
1 0
5p b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația det ( B ( x ) + I 2 ) = 8 , unde I 2 =  .
0 1
5p c) Determinaţi numărul real x pentru care A ⋅ B ( x ) = B ( x ) ⋅ A .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = xy − 7 x − 7 y + 56 .
5p a) Arătați că ( −7 ) ∗ 7 = 7 .
5p b) Arătați că x ∗ y = ( x − 7 )( y − 7 ) + 7 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Calculați 1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ ⋯ ∗ 2015 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = e x − ln x + x .
f ( x ) − f (1)
5p a) Arătați că lim =e.
x −1
x →1
5p b) Determinaţi ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcţiei f .
5p c) Arătați că funcţia f este convexă pe intervalul ( 0, +∞ ) .
1
x +1
1
1 3
5p a) Arătaţi că ∫ f ( x ) dx = 2 .
0
1
1
∫ x f ( x ) dx = − 2 + ln 2 .
2
5p b) Arătați că
0
5p c) Determinaţi volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcţiei g : [ 0,1] → ℝ ,
g ( x) = f ( x) .

148
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 9
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut
pentru lucrare.
1. r = a4 − a3 = 8 − 6 = 3p
=2 2p
2. ∆
Valoarea minimă a funcției este − = 2p
4a
36
=− = −9 3p
4
3. x 2 + 3 = ( x + 1) ⇔ 3 = 2 x + 1
2
3p
x = 1 , care verifică ecuația 2p
4. 7!
C72 = = 3p
2! ⋅ 5!
= 21 2p
5. y −1 x − 2
= 3p
3 −1 0 − 2
y = −x + 3 2p
6. AB 8
= 2R ⇒ R = =
sin C 1 3p
2⋅
2
=8 2p
1.a) 1 2
det A = = 1⋅ 4 − 2 ⋅ 3 = 3p
3 4
= 4 − 6 = −2 2p
b)  x +1 2
B ( x ) + I2 =   ⇒ det ( B ( x ) + I 2 ) = 7 x + 1 3p
 3 7
7x +1 = 8 ⇔ x = 1 2p
c)  x + 6 14 
A ⋅ B ( x) =   2p
 3x + 12 30 
 x + 6 2x + 8
B ( x) ⋅ A =   2p
 21 30 
 x + 6 14   x + 6 2 x + 8 
 = ⇔ x=3 1p
 3x + 12 30   21 30 
2.a) ( −7 ) ∗ 7 = ( −7 ) ⋅ 7 − 7 ⋅ ( −7 ) − 7 ⋅ 7 + 56 =
= −49 + 49 − 49 + 56 = 7 2p
b) x ∗ y = xy − 7 x − 7 y + 49 + 7 = 2p
= x ( y − 7 ) − 7 ( y − 7 ) + 7 = ( x − 7 )( y − 7 ) + 7 , pentru orice numere reale x și y 3p
Probă scrisă la matematică M_șt-nat Varianta 9
149
Pagina 1 din 2
c) x ∗ 7 = 7 și 7 ∗ y = 7 , pentru x și y numere reale 2p
1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ ⋯ ∗ 2015 = (1 ∗ 2 ∗ ⋯ ∗ 6 ) ∗ 7 ∗ ( 8 ∗ 9 ∗ ⋯ ∗ 2015 ) = 7 ∗ ( 8 ∗ 9 ∗ ⋯ ∗ 2015 ) = 7 3p
1.a) f ( x ) − f (1)
lim = f ' (1) 2p
x →1 x −1
1 f ( x ) − f (1)
f '( x ) = e x − + 1 și f ' (1) = e ⇒ lim =e 3p
x x →1 x −1
b) f (1) = e + 1 , f ' (1) = e 2p
Ecuaţia tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) ⇒ y = ex + 1 3p
c) 1
f '' ( x ) = e x + , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2
f ′′ ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci f este convexă pe intervalul ( 0, +∞ ) 3p
2.a) 1
1
1  x2 1
∫ f ( x) ∫
dx = ( x + 1) dx = 
 2
+ x =
 3p
0 0  0
1 3
= +1 = 2p
2 2
b) 1 1
x2
1
 1   x2 1
∫ x f ( x ) dx = ∫ dx = ∫  x − 1 + = − x + ln ( x + 1)  =
2
 dx 
  3p
0 0
x +1 0
x +1  2 0
1 1
= − 1 + ln 2 = − + ln 2 2p
2 2
c) 1 1
1 −1 1
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ dx = π ⋅ = 3p
0 0 ( x + 1) 2 x +1 0
 1  π
= π  − + 1 = 2p
 2  2

150
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 8
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 + i . Arătați că z − 2i = 0 . 2
5p 2. Calculați ( g f )( 3) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 3 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x + 2015 .

−5 x
= 53−3 x .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5 x
5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor cu patru elemente ale mulțimii {1, 2, 3, 4, 5} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( 0, 4 ) . Determinaţi ecuaţia dreptei d care trece
prin punctul A şi este paralelă cu dreapta de ecuaţie y = 2 x + 7 .
5p 6. Determinaţi aria triunghiului MNP , ştiind că MN = 12 , MP = 3 și m(∢M ) = 30° .
 1 −a 
1. Se consideră matricea A ( a ) =   , unde a este număr real.
 −a 1 
5p b) Determinați numerele reale a , pentru care det ( A ( a ) ) = 0 .
1 0
5p c) Arătați că A ( a ) A ( b ) = A ( a + b ) + abI 2 , pentru orice numere reale a și b , unde I 2 =  .
0 1
2. Se consideră polinomul f = X 3 − mX + 2 , unde m este număr real.
5p a) Arătați că f ( 0 ) = 2 .
5p b) Determinați numărul real m , știind că restul împărțirii lui f la polinomul g = X 2 + X − 2 este
egal cu 0 .
5p c) Demonstrați că x13 + x23 + x33 = −6 , pentru orice număr real m , unde x1 , x2 şi x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e − x − 1 . x
f ( x ) − f ( 0)
5p a) Arătați că lim =0.
x →0 x
5p b) Arătați că funcția f este descrescătoare pe intervalul ( −∞,0] .
5p c) Demonstrați că e x ≥ x + 1 , pentru orice număr real x .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 2 x + 5 .
1
∫ ( f ( x ) + 2 x − 5) dx = 3 .
1
5p a) Arătați că
0
2
f '( x)
5p b) Calculaţi ∫ f ( x ) dx .
0
2015
1 1
5p c) Arătați că ∫ f ( x)
dx ≤ .
4
2014

151
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 8
pentru lucrare.
1.
(1 + i )2 = 1 + 2i + i 2 = 2i 3p
z 2 − 2i = 2i − 2i = 0 2p
2. f ( 3) = 0 2p
(g f )( 3) = g ( f ( 3) ) = g ( 0 ) = 2015 3p
3. x 2 − 5 x = 3 − 3x ⇔ x 2 − 2 x − 3 = 0 3p
x1 = −1 și x2 = 3 2p
4. 5!
C54 = = 3p
4! ⋅ 1!
=5 2p
5. Panta dreptei d este egală cu 2 2p
Ecuația dreptei d este y = 2 x + 4 3p
6. 12 ⋅ 3 ⋅ sin 30° 6 ⋅ 3
A ∆MNP = = = 3p
2 2
=9 2p
1.a)  1 0
 ⇒ det ( A ( 0 ) ) =
1 0
A(0) =  = 2p
0 1 0 1
= 1 ⋅1 − 0 ⋅ 0 = 1 3p
b) 1 −a
det ( A ( a ) ) = = 1 − a2 3p
−a 1
1− 2
=0⇔ 1 = −1 și a2 = 1 2p
c)  1 + ab −b − a   1 −a − b   ab 0 
A( a ) A(b) =   , A(a + b) =   , abI 2 =   3p
 − a − b ab + 1   −a − b 1   0 ab 
 1 + ab − a − b 
A ( a + b ) + abI 2 =   = A ( a ) A ( b ) , pentru orice numere reale a și b 2p
 − a − b 1 + ab 
2.a) f ( 0 ) = 03 − m ⋅ 0 + 2 = 3p
=0−0+2= 2 2p
b) Restul este ( 3 − m ) X 3p
3−m = 0 ⇔ m = 3 2p
c) x1 + x2 + x3 = 0 2p
x13 + x23 + x33 = m ( x1 + x2 + x3 ) − 6 = m ⋅ 0 − 6 = −6 3p

152
Pagina 1 din 2
1.a) f ( x ) − f ( 0)
lim = f '(0) 2p
x →0 x
f ( x) − f (0)
f ' ( x ) = e x − 1 și f ' ( 0 ) = 0 ⇒ lim =0 3p
x →0 x
b) ex ≤ 1 ⇔ x ≤ 0 2p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0] , deci f este descrescătoare pe intervalul ( −∞,0] 3p
c) f ' ( 0 ) = 0 și f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , deci f este crescătoare pe intervalul [ 0, +∞ ) 2p
Cum f este descrescătoare pe intervalul ( −∞,0] , obţinem f ( x ) ≥ f ( 0 ) ⇒ e x ≥ x + 1 , pentru
3p
orice număr real x
2.a) 1 1 1
∫ ( f ( x ) + 2 x − 5) dx = ∫ ( x )
− 2 x + 5 + 2 x − 5 dx = ∫ x 2 dx =
2
2p
0 0 0
x3 1 1
= = 3p
3 0 3
b) 2
f '( x )
∫ f ( x ) dx = ln ( x )0=
2
2
− 2x + 5 3p
0
= ln 5 − ln 5 = 0 2p
c) f ( x ) = ( x − 1) + 4 ≥ 4 , pentru orice număr real x
2
2p
2015 2015
1 1 1 2015 1
∫ f ( x)
dx ≤ ∫ dx = x
4
=
4 2014 4
3p
2014 2014

153
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 5
5p 1. Calculați ( 2 − 3i )( 2 + 3i ) , unde i 2 = −1 .
5p 2. Calculați f ( f ( 3) ) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x − 1 .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log3 x + 17 = log3 81 .

2
( )
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta
să fie divizibil cu 5.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1, a ) , B ( 3, 2 ) și C ( 2,1) . Determinați numărul real
a pentru care punctele A , B și C sunt coliniare.
x x  π  1+ 2
5p 6. Se consideră E ( x ) = sin + cos , unde x este număr real. Arătați că E   = .
3 2 2 2
 1 2a 
 2a 4 
5p a) Arătați că A (1) + A ( −1) = 2 A ( 0 ) .
5p b) Determinați numerele reale a pentru care det ( A(a ) ) = 0 .
5p c) Rezolvaţi în mulțimea M2 ( ℝ ) ecuaţia A ( 2 ) ⋅ X = A ( 8 ) .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y = 2 xy − 6 x − 6 y + 21 .
5p a) Arătați că ( −3 ) 3 = 3 .
5p b) Arătați că x y = 2 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Calculați 1 2 3 … 2015 .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3e x + x 2 .
f ( x) − f (0)
x →0
x
5p b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 0 , situat pe graficul
funcţiei f .
5p c) Arătaţi ca funcţia f este convexă pe ℝ .
1
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x + .
x
3
 1
5p a) Arătați că ∫  f ( x ) −  dx = 4 .
1
x
2
 1 x
5p b) Arătați că ∫  f ( x ) −  e dx = e .
2
1
x
5p c) Determinaţi numărul real a , a > 1 , ştiind că suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f , axa
Ox şi dreptele de ecuaţii x = 1 și x = a , are aria egală cu 4 + ln a .
154
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 5
pentru lucrare.
1. ( 2 − 3i )( 2 + 3i ) = 4 − 9i 2 = 3p
= 13 2p
2. f ( 3) = 5 2p
f ( f ( 3) ) = f ( 5 ) = 9 3p
3. x 2 + 17 = 81 ⇔ x 2 = 64 2p
x1 = −8 și x2 = 8 , care verifică ecuația 3p
4. Sunt 90 numere naturale de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
Sunt 18 numere naturale de două cifre, divizibile cu 5, deci sunt 18 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. 2−a
m AB = și mBC = 1 2p
2
m AB = mBC ⇔ a = 0 3p
6. π  π π
E   = sin + cos = 2p
2 6 4
1 2 1+ 2
= + = 3p
2 2 2
1.a) 1 2  1 −2  1 0
A (1) =   , A ( −1) =   , A(0) =   3p
2 4  −2 4  0 4
 2 0 1 0
A (1) + A ( −1) =   = 2  = 2 A(0) 2p
0 8 0 4
b)
det ( A ( a ) ) =
1 2a
= 4 − 4a 2 3p
2a 4
4 − 4a 2 = 0 ⇔ a1 = −1 şi a2 = 1 2p
c)  1 1 
−
1 4 −1  3 3 
A( 2) =   , det ( A ( 2 ) ) = − 12 ≠ 0 ⇒ ( A ( 2 ) ) =   3p
 4 4  1 −1 
 
 3 12 
 1 1 
 −
3   1 16   5 −4 
X = ( A ( 2 ) ) ⋅ A (8) ⇒ X = 
−1 3
 ⇒ X =  2p
 1 − 1  16 4   −1 5 
 
 3 12 
155
Pagina 1 din 2
2.a) ( −3) 3 = 2 ⋅ ( −3) ⋅ 3 − 6 ⋅ ( −3) − 6 ⋅ 3 + 21 = 3p
= −18 + 18 − 18 + 21 = 3 2p
b) x y = 2 xy − 6 x − 6 y + 18 + 3 = 2p
= 2 x ( y − 3) − 6 ( y − 3) + 3 = 2 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y 3p
c) x 3 = 3 și 3 y = 3 , pentru x și y numere reale 2p
1 2 3 … 2015 = 1 ( 2 3 … 8 ) 3 ( 10 11 … )
2015 =
( )
3p
=3 10 11 … 2015 = 3

1.a) f ( x ) − f ( 0)
lim = f '(0) 2p
x →0 x
f ( x) − f (0)
f ' ( x ) = 3e x + 2 x și f ' ( 0 ) = 3 ⇒ lim =3 3p
x →0 x
b) f ( 0) = 3 , f '( 0) = 3 2p
Ecuaţia tangentei este y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 )( x − 0 ) ⇒ y = 3x + 3 3p
c) f '' ( x ) = 3e x + 2 , x ∈ ℝ 2p
f '' ( x ) > 0 , pentru orice număr real x , deci f este convexă pe ℝ 3p
2.a) 3 3
 1 1 3
∫  f ( x ) −  dx = ∫ x dx = x 2 = 3p
1
x 1
2 1
1
= ( 9 − 1) = 4 2p
2
b) 2 2 2
 1 x x 2
∫  f ( x ) −  e dx = ∫ xe x
dx = xe − ∫ e dx =
x
3p
1
x  1
1 1
2 2
= 2e 2 − e − e x =e 2p
1
c) a a  x2 a a2 − 1
 1
A = ∫ f ( x ) dx = ∫  x +  dx =  + ln x  = + ln a 3p
1
1
x  2 1 2
a2 − 1
+ ln a = 4 + ln a ⇔ a 2 = 9 și cum a > 1 , obținem a = 3 2p
2

156
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Se consideră numerele complexe z1 = 3 + i și z2 = 3 − i . Arătați că numărul z1 z2 este real.
5p 2. Determinaţi numărul real a , știind că punctul A (1, 1) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = x + a .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 x3 + 2 x − 4 = x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea A = {1, 2, 3,..., 80} , acesta să fie divizibil
cu 7.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O ( 0, 0 ) , A (1, 2 ) și B ( 2, a ) . Determinați numărul
real a , știind că punctele O , A și B sunt coliniare.
x π 
5p 6. Se consideră E ( x ) = cos + sin x , unde x este număr real. Arătați că E   = 3 .
2 3
2 x
1. Se consideră matricea A ( x ) =   , unde x este număr real.
 x 2
5p b) Determinaţi numărul real a , știind că A (1) + A ( 3) = a A ( 2 ) .
1 0
5p c) Arătați că A ( x ) A ( y ) = 2 A ( x + y ) + xyI 2 , pentru orice numere reale x și y , unde I 2 =  .
0 1
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 3 xy + 6 x + 6 y + 10 .
5p a) Arătați că 2 ∗ (−2) = −2 .
5p b) Arătați că x ∗ y = 3( x + 2)( y + 2) − 2 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuația x ∗ x ∗ x = x .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x + 1) e x .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = ( x + 2 ) e x , x ∈ ℝ .
funcţiei f .
5p c) Arătați că funcția f este convexă pe intervalul [ −3, +∞ ) .
x3 + 3 x
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = .
x2 + 1
1
∫ (x )
+ 1 f ( x ) dx = 0 .
2
5p a) Arătați că
−1
1
1
5p b) Arătați că ∫ f ( x ) dx = 2 + ln 2 .
0
5p c) Determinaţi numărul real m , m > 0 , știind că suprafața plană delimitată de graficul funcției
g : ℝ → ℝ , g ( x ) = f ( x) − x , axa Ox și dreptele de ecuații x = 0 și x = m , are aria egală cu ln 2 .

157
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. z1 z2 = ( 3 + i )( 3 − i ) = 9 − i 2 = 3p
= 10 , care este număr real 2p
2. f (1) = 1 ⇔ 1 + a = 1 3p
a=0 2p
3. x3 + 2 x − 4 = x3 ⇔ 2 x − 4 = 0 3p
x=2 2p
4. Mulțimea A are 80 de elemente, deci sunt 80 de cazuri posibile 1p
În mulțimea A sunt 11 numere divizibile cu 7, deci sunt 11 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. a
mOA = 2 și mOB = 2p
2
mOA = mOB ⇔ a = 4 3p
6. π  π π
E   = cos + sin = 2p
3 6 3
3 3
= + = 3 3p
2 2
1.a) 2 0 2 0
A(0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2⋅2 − 0⋅0 = 3p
0 2 0 2
= 4−0= 4 2p
b) 2 1  2 3  2 2
A (1) =   , A ( 3) =   , A ( 2) =   3p
 1 2  3 2  2 2
 4 4  2 2
  = a ⇔a=2 2p
 4 4  2 2
c)  4 + xy 2 x + 2 y 
A( x ) A( y ) =   2p
 2 x + 2 y 4 + xy 
 2 x + y   xy 0   4 + xy 2 ( x + y ) 
2 A ( x + y ) + xyI 2 = 2  + =  = A ( x ) A ( y ) , pentru
x+ y 2  0 xy   2 ( x + y ) 4 + xy  3p
orice numere reale x și y

158
Pagina 1 din 2
2.a) 2 ∗ ( −2 ) = 3 ⋅ 2 ⋅ ( −2 ) + 6 ⋅ 2 + 6 ⋅ ( −2 ) + 10 = 3p
= −12 + 12 − 12 + 10 = −2 2p
b) x ∗ y = 3 xy + 6 x + 6 y + 12 − 2 = 2p
= 3 x ( y + 2 ) + 6 ( y + 2 ) − 2 = 3 ( x + 2 )( y + 2 ) − 2 , pentru orice numere reale x și y 3p
c) x ∗ x ∗ x = 9 ( x + 2) − 2
3
2p
7 5
9 ( x + 2 ) − 2 = x ⇔ x1 = − , x2 = −2 , x3 = −
3
3p
3 3
1.a)
( )
f ' ( x ) = ( x + 1) '⋅ e x + ( x + 1) ⋅ e x ' = 2p
= e x + ( x + 1) e x = ( x + 2 ) e x , x ∈ ℝ 3p
b) f ( 0) = 1 , f '( 0) = 2 2p
Ecuaţia tangentei este y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 )( x − 0 ) ⇒ y = 2 x + 1 3p
c) f '' ( x ) = ( x + 3) e x , x ∈ ℝ 2p
f '' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ −3, +∞ ) , deci f este convexă pe intervalul [ −3, +∞ ) 3p
2.a) 1 1
 
∫ ( x + 1) ⋅ x2 + 1 dx = ∫ ( x + 3x ) dx =  4 + 3 ⋅ 2  −1 =
2 x + 3x 3
3 x x 1 4 2
3p
−1 −1  
1 3 1 3
= + − +  = 0 2p
 4 2  4 2
b) 1
x3 + 3 x 
1
2x 
∫ x +1
2
dx = ∫  x + 2
 x + 1
 dx =

2p
0 0
 x2 1
=
 2 (
+ ln x 2 + 1 )  0 = 12 + ln 2 3p
 
c) m m
A = ∫ g ( x ) dx = ∫
2x
x +1
2 (
dx = ln x 2 + 1 ) m0 = ln ( m2 + 1) 3p
0 0
( )
ln m 2 + 1 = ln 2 ⇔ m 2 + 1 = 2 și, cum m > 0 , obținem m = 1 2p

159
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 1
5p 1. Determinați al doilea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 1 și rația r = 2 .
5p 2. Determinaţi numărul real m , știind că punctul A ( m,0 ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = x + 1 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 x + 4 = log 2 8 .

2
( )
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {1, 2,3,4,5,6,7,8} , acesta să fie
divizibil cu 3.
5p 5. Determinaţi numărul real a , știind că vectorii u = ( a + 1) i + 4 j și v = i + 2 j sunt coliniari.
3 1  π
5p 6. Arătați că sin 2 x = , știind că sin x = și x ∈  0,  .
2 2  2
 a 3
 a −1 2 
5p a) Arătați că A ( 2014 ) + A ( 2016 ) = 2 A ( 2015 ) .
5p b) Determinați numărul real a pentru care det ( A ( a ) ) = 0 .
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația det ( A ( 2 ) + xA ( 3) ) = 0 .
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = − xy − x − y − 2 .
5p a) Arătați că ( −1) ∗ 1 = −1 .
5p b) Arătaţi că x ∗ y = − ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia ( x + 2 ) ∗ ( 2 x − 3) = 5 .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 4 − 8 x 2 + 16 .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 4 x ( x − 2 )( x + 2 ) , x ∈ ℝ .
f ( x ) − x4
5p b) Calculați lim .
x2 + 1
x → +∞
5p c) Determinaţi coordonatele punctelor situate pe graficul funcției f , în care tangenta la graficul
funcției f este paralelă cu axa Ox .
x+2
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x
2
7
5p a) Arătați că ∫ x f ( x ) dx = 2 .
1
5p b) Demonstrați că funcția F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = x + 2 ln x + 2015 este o primitivă a funcției f .
5p c) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcţiei g : ( 0, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = ( f ( x ) − 1) ln x ,
axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 1 și x = e are aria egală cu 1 .

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 1
pentru lucrare.
1. a2 = a1 + r = 1 + 2 = 3p
=3 2p
2. f ( m) = 0 ⇔ m + 1 = 0 3p
m = −1 2p
3. x2 + 4 = 8 ⇔ x 2 = 4 2p
x1 = −2 şi x2 = 2 , care verifică ecuația 3p
4. Mulțimea M are 8 elemente, deci sunt 8 cazuri posibile 1p
În mulțimea M sunt 2 numere divizibile cu 3, deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. a + 1 4
= 3p
1 2
a =1 2p
6.  π 3
Cum x ∈  0,  , obținem cos x = 2p
 2 2
1 3 3
sin 2 x = 2sin x cos x = 2 ⋅ ⋅ = 3p
2 2 2
1.a)  2014 3   2016 3   2015 3 
A ( 2014 ) =   , A ( 2016 ) =   , A ( 2015 ) =   3p
 2013 2   2015 2   2014 2 
 4030 6   2015 3 
A ( 2014 ) + A ( 2016 ) =   = 2  = 2 A ( 2015 ) 2p
 4028 4   2014 2 
b) a 3
det ( A ( a ) ) = = 3− a 3p
a −1 2
3− = 0 ⇔ = 3 2p
c)  2 3  3 3   2 + 3x 3 + 3x 
A ( 2 ) + xA ( 3) =   + x =  ⇒ det ( A ( 2 ) + xA ( 3) ) = x + 1 3p
1 2  2 2  1 + 2x 2 + 2x 
x + 1 = 0 ⇔ x = −1 2p
2.a) ( −1) ∗ 1 = − ( −1) ⋅1 − ( −1) − 1 − 2 = 3p
= 1 + 1 − 1 − 2 = −1 2p
b) x ∗ y = − xy − x − y − 1 − 1 = 2p
= − x ( y + 1) − ( y + 1) − 1 = − ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y 3p

161
Pagina 1 din 2
c) ( x + 2 ) ∗ ( 2 x − 3) = − ( x + 3)( 2 x − 2 ) − 1 2p
x2 + 2 x = 0 ⇔ x1 = −2 și x2 = 0 3p

1.a) f ' ( x ) = 4 x3 − 16 x = 3p
( )
= 4 x x 2 − 4 = 4 x ( x − 2 )( x + 2 ) , x ∈ ℝ 2p
b) f ( x ) − x4 −8 x 2 + 16
lim = lim = 2p
x → +∞ x2 + 1 x → +∞ x2 + 1
= −8 3p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x ( x − 2 )( x + 2 ) = 0 2p
Coordonatele punctelor sunt x1 = −2 , y1 = 0 ; x2 = 0 , y2 = 16 și x3 = 2 , y3 = 0 3p
2.a) 2 2  x2 2
∫ x f ( x ) dx = ∫ ( x + 2 ) dx = 
 2
+ 2 x

= 3p
1 1  1
5 7
=6− = 2p
2 2
b) 2
F ' ( x ) = ( x + 2ln x + 2015 ) ' = 1 + = 3p
x
x+2
= = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este o primitivă a funcției f 2p
x
c) e e
2 e
A = ∫ g ( x ) dx = ∫ ln x dx = ln 2 x = 3p
1 1
x 1
= ln e − ln 2 1 = 1
2 2p

162
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 3
( )
2
5p 1. Arătați că 1 + 2 − 2 2 = 3.
5p 2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 1 cu
axa Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x+1 = 32 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta să
fie divizor al lui 8.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,1) , B ( 3,1) şi C ( 3,3) . Arătați că triunghiul
ABC este isoscel.
5p 6. Determinați lungimea laturii AB a triunghiului ABC dreptunghic în A , știind că BC = 10 și
m(∢C ) = 30 .
 a 1 1 1
1. Se consideră matricele A =   şi B =   , unde a este număr întreg.
 8 3  8 3
5p a) Arătați că det B = −5 .
5p b) Arătați că det A ≠ 0 pentru orice număr întreg a .
5p c) Determinați numărul întreg a știind că inversa matricei A are toate elementele numere întregi.
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = xy − 5 x − 5 y + 30 .
5p a) Arătați că 1 ∗ 5 = 5 .
5p b) Arătați că x ∗ y = ( x − 5 )( y − 5 ) + 5 pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Rezolvaţi în mulțimea numerelor reale ecuaţia x ∗ x = x .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − x . 2
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 2 x − 1 , x ∈ ℝ .
f ( x)
x2
x →+∞
5p c) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x0 = 1 , situat pe graficul
funcţiei f .
1
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 2 x + .
x
e
1
5p a) Arătaţi că ∫ x dx = 1 .
1
5p b) Arătaţi că funcţia F : ( 0 ,+∞ ) → ℝ , F ( x ) = x 2 + lnx + 2 este o primitivă a funcţiei f .

5p c) Arătaţi că suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 1 şi
x = 2 are aria mai mică strict decât 4.

163
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1.
(1 + 2 )
2
= 3+ 2 2 3p
3+ 2 2 − 2 2 = 3 2p
2. f ( x) = 0 ⇒ x −1 = 0 3p
Coordonatele punctului de intersecție sunt x = 1 și y = 0 2p
3. x +1 = 2 3p
x =1 2p
4. Numerele naturale de o cifră, divizori ai lui 8, sunt 1, 2, 4 și 8, deci sunt 4 cazuri favorabile 2p
Sunt 10 numere naturale de o cifră, deci sunt 10 cazuri posibile 1p
p= = = 2p
5. AB = 2 2p
BC = 2 ⇒ AB = BC , deci ∆ABC este isoscel 3p
6. AB
sin 30° = 2p
10
AB = 5 3p
1.a) 1 1
det B = = 2p
8 3
= 3 − 8 = −5 3p
b) a 1
det A = = 3a − 8 3p
8 3
a ∈ ℤ ⇒ 3a − 8 ≠ 0 2p
c) 1  3 −1
A−1 =   3p
3a − 8  −8 a 
7
3a − 8 = −1 ⇒ a = nu este număr întreg 1p
3
3a − 8 = 1 ⇒ a = 3 pentru care inversa matricei A are toate elementele numere întregi 1p
2.a) 1 ∗ 5 = 1 ⋅ 5 − 5 ⋅ 1 − 5 ⋅ 5 + 30 3p
= −25 + 30 = 5 2p
b) x ∗ y = xy − 5 x − 5 y + 25 + 5 = 2p
= x ( y − 5 ) − 5 ( y − 5 ) + 5 = ( x − 5 )( y − 5 ) + 5 pentru orice numere reale x și y 3p
c)
( x − 5)2 + 5 = x ⇔ x2 − 11x + 30 = 0 3p
x1 = 5 și x2 = 6 2p

164
Pagina 1 din 2

1.a)
( )
'
f '( x ) = x2 − x = 2p
( )
'
= x2 − x ' = 2x − 1 , x ∈ ℝ 3p
b) f ( x) x2 − x
lim = lim = 2p
x →+∞ x2 x →+∞ x2
=1 3p
c) y − f (1) = f ' (1)( x − 1) 2p
f (1) = 0 , f ' (1) = 1 , deci ecuaţia tangentei este y = x − 1 3p
2.a) e
1 e
∫ x dx = ln x 1 = 3p
1
= ln e − ln1 = 1 2p
b)
( )
1 '
F ' ( x ) = x 2 + lnx + 2 = 2 x + = 3p
x
= f ( x ) pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este o primitivă a funcţiei f 2p
c) 2 2
 1
( ) 1 = 3 + ln 2
2
A = ∫ f ( x ) dx = ∫  2 x +  dx = x 2 + ln x 3p
1 
1
x
2 < e ⇒ ln 2 < ln e ⇒ 3 + ln 2 < 3 + 1 ⇒ A < 4 2p

165
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 9
 2 1
5p 1. Arătați că 3 ⋅  −  = 1 .
 3 3
5p 2. Determinați numărul real m știind că f ( m ) = 1 , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 4 .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2 x 2 + 1 = 1 .
5p 4. În anul 2013, profitul anual al unei firme a fost de 100000 de lei, ceea ce reprezintă 4% din
valoarea veniturilor anuale ale firmei. Determinați valoarea veniturilor anuale ale firmei în anul 2013.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(5, 6) , B (2, 6) şi C (5, 2) . Arătați că triunghiul
ABC este dreptunghic.
5p 6. Arătați că tg 2 60° + tg 2 45° = 4 .
 3 1  2 1 1 0
1. Se consideră matricele A =  , B=  şi I 2 =  .
 −5 −2   −5 −3  0 1
5p a) Arătaţi că det A = −1 .
5p b) Arătaţi că 2 A ⋅ B − B ⋅ A = I 2 .
5p c) Determinaţi numărul real x știind că A ⋅ A − xA = I 2 .
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = 2 ( x + y − 1) − xy .
5p a) Arătaţi că 1 ∗ 2 = 2 .
5p b) Arătaţi că x ∗ 2 = 2 ∗ x = 2 pentru orice număr real x .
5p c) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x ∗ x = x .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 1) e x .
5p a) Arătaţi că lim f ( x ) = −1 .
x →0
5p b) Arătaţi că f ' ( x ) = e x + f ( x ) pentru orice număr real x .

f ( x) +1
5p c) Arătaţi că lim = 0.
x →0 x
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3 x 2 + 2 x .
2
5p a) Arătaţi că ∫ 3x dx = 7 .
2
1
5p b) Determinați primitiva F : ℝ → ℝ a funcției f pentru care F (1) = 2014 .
n
f ( x) 13
5p c) Determinaţi numărul natural n , n ≥ 2 ştiind că ∫ x
dx =
2
.
1

166
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. 2 1 1
− = 2p
3 3 3
1
3⋅ =1 3p
3
2. m − 4 =1 3p
m=5 2p
3. 2 x2 + 1 = 1 3p
4. 100000 = 4% ⋅ x , unde x reprezintă venitul anual al firmei 3p
x = 2500000 de lei 2p
5. AB = 3 , AC = 4 și BC = 5 3p
AB 2 + AC 2 = BC 2 , deci ∆ABC este dreptunghic 2p
6. tg 60° = 3 și tg 45° = 1 2p
tg 60° + tg 45° = 3 + 1 = 4
2 2
3p
1.a) 3 1
det A = = 2p
−5 −2
= 3 ⋅ ( −2 ) − 1 ⋅ −5 ) = −1 3p
b) 1 0
A⋅ B =   2p
0 1
1 0  2 0 1 0 1 0
B⋅ A=  ⇒ 2A⋅ B − B ⋅ A =  − =  = I2 3p
0 1 0 2 0 1 0 1
c)  4 1  4 − 3x 1− x 
A⋅ A =   ⇒ A ⋅ A − xA =   3p
 −5 −1  −5 + 5 x −1 + 2 x 
 4 − 3x 1− x  1 0
 =  ⇒ x =1 2p
 −5 + 5 x −1 + 2 x   0 1 
2.a) 1 ∗ 2 = 2 (1 + 2 − 1) − 1 ⋅ 2 = 3p
=4−2=2 2p
b) x ∗ 2 = 2 ( x + 2 − 1) − x ⋅ 2 = 2 2p
2 ∗ x = 2 ( 2 + x − 1) − 2 x = 2 = x ∗ 2 pentru orice număr real x 3p
c) − x 2 + 4 x − 2 = x ⇔ x 2 − 3x + 2 = 0 3p
x1 = 1 şi x2 = 2 2p

167
Pagina 1 din 2

1.a) lim f ( x ) = lim ( x − 1) e x = 2p
x →0 x →0
= −1 ⋅ e0 = −1 3p
b) f ' ( x ) = 1 ⋅ e + ( x − 1) e =
x x
3p
= e + f ( x ) pentru orice număr real x
x
2p
c) f ( x) + 1 f ( x ) − f ( 0)
lim = lim = 2p
x →0 x x →0 x−0
= f '( 0) = 0 3p
2.a) 2
2
∫ 3x dx = x3 =
2
3p
1
1
= 8 −1 = 7 2p
b) O primitivă F a funcţiei f este de forma F ( x) = x3 + x 2 + c , unde c ∈ ℝ 3p
F (1) = 2 + c ⇒ c = 2012 ⇒ F ( x) = x3 + x 2 + 2012 2p
c) n
f ( x) n
3n 2 + 4n − 7
∫ dx = ∫ ( 3 x + 2 ) dx = 3p
1
x 1
2
3n 2 + 4n − 7 13 10
= ⇔ 3n 2 + 4n − 20 = 0 ⇒ n1 = − nu este număr natural şi n2 = 2 2p
2 2 3

168
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 7
a 2 5
5p 1. Pentru a = 3 arătați că − = .
2 a 6
5p 2. Determinaţi abscisa punctului de intersecţie a graficelor funcţiilor f : ℝ → ℝ , f ( x) = 2 x − 3 și
g : ℝ → ℝ , g ( x) = x + 1 .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x 2 + 5 = 3 .
5p 4. Prețul unei imprimante este 120 de lei. Determinați prețul imprimantei după o scumpire cu 10% .
5p 5. În sistemul cartezian xOy se consideră punctele A(2, 2) , B (2,5) și C (6,5) . Determinaţi
perimetrul triunghiului ABC .
3
5p 6. Calculaţi cos A ştiind că sin A = şi unghiul A este ascuţit.
2
1 2  b b  1 0
1. Se consideră matricele A =  , B =  şi C =   , unde b este număr real.
1 0  0 1  0 0
5p a) Arătaţi că det A = −2 .
5p b) Determinaţi numărul real b pentru care A + B = AB + C .
5p c) Arătaţi că det ( B + 2C ) = det B − det A pentru orice număr real b .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 4 X 2 + X + 2 .
5p a) Arătaţi că f (1) = 0 .
5p b) Determinaţi câtul şi restul împărţirii polinomului f prin X − 1 .
1 1 1
5p c) Arătaţi că ( x1 + x2 + x3 )  + +  = −2 ştiind că x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile polinomului f .
 x1 x2 x3 
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x 2 − ln x .
5p a) Arătaţi că lim f ( x) = 1 .
x →1
1
5p b) Arătaţi că f ' ( x ) = 2 x −
, x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p c) Arătaţi că funcţia f este convexă pe intervalul ( 0, +∞ ) .
x2
x +1
1
1
∫x dx =
2
5p a) Arătaţi că .
0
3
5p b) Determinaţi aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii
x = 0 şi x = 1 .
5p c) Arătaţi că orice primitivă a funcţiei f este funcţie crescătoare pe intervalul ( −1, +∞ ) .

169
Pagina 1 din 1

Varianta 5
2
 1 3
5p 1. Arătați că 1 −  + = 1 .
 2 4
5p 2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficul funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 4 cu
axa Oy .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 33 x−1 = 9 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta să
fie mai mic sau egal cu 3.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,1) , B ( 4,1) şi C ( 4, 4 ) . Arătați că AB = BC .
5p 6. Determinați aria triunghiului ABC dreptunghic în A știind că AB = 6 și BC = 10 .
 1 2 1 0
1. Se consideră matricele A =   şi I 2 =  .
 2 4 0 1
5p a) Arătaţi că det A = 0 .
5p b) Arătaţi că A ⋅ A = 5 A .
x y 
5p c) Determinaţi numerele reale x și y pentru care A +   = I2 .
 y −3 
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x y = x + y + xy .
5p a) Arătaţi că ( −1) 1 = −1 .
5p b) Arătați că x y = ( x + 1)( y + 1) − 1 pentru orice numere reale x și y .
5p c) Rezolvaţi în mulțimea numerelor reale ecuaţia ( x + 1) ( x − 3) = 4 .
x −1
1. Se consideră funcţia f : ( 2, +∞ ) → ℝ , f ( x) = .
x−2
5p a) Arătaţi că lim f ( x ) = 2 .
x →3
1
5p b) Arătaţi că f ' ( x ) = − , x ∈ ( 2, +∞ ) .
( x − 2 )2
funcţiei f .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = x 2 + 2 x + 1 .
1
5p a) Arătați că ∫ ( 2 x + 1) dx = 2 .
−1
5p b) Determinaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox a graficului funcţiei
g :[0,1] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − 2 x − 1 .
5p c) Demonstraţi că orice primitivă a funcţiei f este o funcţie crescătoare pe ℝ .

170
Pagina 1 din 1
Varianta 5
pentru lucrare.
1.  1  2 1
1 −  = 3p
 2 4
1 3
+ =1 2p
4 4
2. f ( 0 ) = 4 3p
Coordonatele punctului de intersecție sunt x = 0 și y = 4 2p
3. 3x − 1 = 2 3p
x =1 2p
4. Numerele naturale de o cifră mai mici sau egale cu 3 sunt 0, 1, 2 și 3 , deci sunt 4 cazuri
2p
favorabile
Sunt 10 numere naturale de o cifră, deci sunt 10 cazuri posibile 1p
p= = = 2p
5. AB = 3 2p
BC = 3 ⇒ AB = BC 3p
6. AC = 8 2p
6⋅8
A∆ABC = = 24 3p
2
1.a) 1 2
det A = = 2p
2 4
= 1⋅ 4 − 2 ⋅ 2 = 0 3p
b)  1 2   1 2   5 10 
A⋅ A =   = = 3p
 2 4   2 4  10 20 
1 2
= 5⋅  = 5A 2p
 2 4
c)  x y  1 2  x y   1+ x 2 + y 
A+ = + =  3p
y −3 2 4 y −3 2+ y 1
 1+ x 2 + y  1 0
 =  ⇔ x = 0, y = −2 2p
2 + y 1  0 1
2.a) ( −1) 1 = −1 + 1 + ( −1) ⋅1 = 3p
= 0 − 1 = −1 2p
b) x y = x + xy + y + 1 − 1 = 2p
= x ( y + 1) + ( y + 1) − 1 = ( x + 1)( y + 1) − 1 pentru orice numere reale x și y 3p

171
Pagina 1 din 2
c) ( x + 2 )( x − 2 ) − 1 = 4 ⇔ x2 − 9 = 0 3p
x1 = −3 și x2 = 3 2p
1.a) x −1
lim f ( x ) = lim = 2p
x →3 x →3 x − 2
3 −1
= =2 3p
3− 2
b)
f '( x) =
( x − 1)′ ( x − 2 ) − ( x − 1)( x − 2 )′ =
2p
( x − 2 )2
x − 2 − x +1 1
= =− , x ∈ ( 2, +∞ ) 3p
( x − 2) 2
( x − 2 )2
c) y − f ( 3) = f ' ( 3)( x − 3) 2p
f ( 3) = 2 , f ' ( 3) = −1 , deci ecuaţia tangentei este y = −x + 5 3p
2.a) 1
∫ ( 2 x + 1) dx = ( x ) −1 =
1
2
+x 3p
−1
= 2−0= 2 2p
b) 1 1
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ x 4 dx = 2p
0 0
x 5 1
π
=π = 3p
5 0 5
c) F este o primitivă a funcţiei f ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) 2p
F ′ ( x ) = ( x + 1) ≥ 0 pentru orice x ∈ ℝ , deci funcţia F este crescătoare pe ℝ
2
3p

172
Pagina 2 din 2
Varianta 1
( )
5p 1. Arătați că 5 2 + 3 − 5 3 = 10 .
5p 2. Determinați numărul real a ştiind că f (1) = a , unde f : ℝ → ℝ , f ( x) = x + 3 .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 2 ( 2 x + 1) = log 2 5 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,5 ) şi B ( 3,5 ) . Calculaţi distanţa de la punctul
A la punctul B .
3
5p 6. Arătați că sin 2 30° + cos 2 45° = .
4
1. Se consideră matricele A = 
4 8 1 2 3 x
 , B =  −1 −2  și C =  2 4  , unde x este număr real.
 1 2     
5p a) Arătați că det A = 0 .
5p b) Determinaţi numărul real x știind că B + C = A .
0 0
5p c) Arătaţi că B ⋅ B + B = O2 , unde O2 =  0 0  .
 
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x y = xy + 4 x + 4 y + 12 .
5p a) Arătați că 0 ( −4 ) = −4 .
5p b) Arătaţi că x y = ( x + 4 )( y + 4 ) − 4 pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x x = 12 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = ln x −
1
.
x
x +1
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x2
f ( x ) − f ( 2) 3
5p b) Arătați că lim = .
x →2 x−2 4
funcţiei f .
x2
2. Se consideră funcţiile f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x − x şi F : ℝ → ℝ , F ( x ) = e x − −1.
2
1
5p a) Arătaţi că ∫ e dx = e − 1 .
x
0
5p b) Arătați că funcția F este o primitivă a funcţiei f .
1
5p c) Calculați ∫ F ( x ) dx .
0

173
Pagina 1 din 1
Varianta 1
pentru lucrare.
1.
( )
5 2 + 3 = 10 + 5 3 3p
5( 2 + 3 ) − 5 3 = 10 + 5 3 − 5 3 = 10 2p
2. f (1) = a ⇒ 1 + 3 = a 3p
a=4 2p
3. 2 x +1 = 5 3p
x = 2 care verifică ecuația 2p
4. Sunt 9 numere de două cifre care sunt divizibile cu 10, deci sunt 9 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5.
AB = ( 2 − 3) + ( 5 − 5 )
2 2
3p
AB = 1 2p
6. 1 2
sin 30° = , cos 45° = 2p
2 2
1 2 3
sin 2 30° + cos 2 45° = + = 3p
4 4 4
1.a) 4 8
det A = = 2p
1 2
= 4 ⋅ 2 −1⋅ 8 = 0 3p
b) 4 2 + x
B+C =  3p
1 2 
4 2 + x 4 8
 = ⇒ x =6 2p
1 2  1 2
c)  1 2  1 2   −1 −2 
B⋅B =  =  3p
−1 −2 −1 −2 1 2
 −1 −2   1 2   0 0 
B⋅B+ B = + =  = O2 2p
 1 2   −1 −2   0 0 
2.a) 0 ( −4 ) = 0 ⋅ ( −4 ) + 4 ⋅ 0 + 4 ⋅ ( −4 ) + 12 = 3p
= −16 + 12 = −4 2p
b) x y = xy + 4 x + 4 y + 16 − 4 = 2p
= x ( y + 4 ) + 4 ( y + 4 ) − 4 = ( x + 4 )( y + 4 ) − 4 pentru orice numere reale x şi y 3p

174
Pagina 1 din 2
c)
( x + 4 )2 − 4 = 12 2p
x 2 + 8 x = 0 ⇒ x1 = −8 și x2 = 0 3p

1.a) 1  1 
f '( x ) = − − =
x  x 2
3p

1 1 x +1
= + = 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x2 x
b) f ( x ) − f ( 2)
lim = f ′ ( 2) = 3p
x →2 x−2
2 +1 3
= 2 = 2p
2 4
c) y − f (1) = f ' (1)( x − 1) 2p
f (1) = −1 , f ' (1) = 2 , deci ecuaţia tangentei este y = 2 x − 3 3p
2.a) 1
1
∫e dx = e x =
x
3p
0
0
= e1 − e0 = e − 1 2p
b) '
 x2 
F '( x ) =  ex − − 1 = e x − x = 3p
 2 
 
= f ( x ) pentru orice număr real x , deci F este o primitivă a funcţiei f 2p
c) 1 1
 x x2  1 1 2
x
1
∫ F ( x ) dx = ∫  e − − 1  dx = ∫ e x
dx − ∫2 dx − ∫ dx = 2p
0 0  2  0 0 0
1 x3 1 1 1 13
= ex − − x = e −1 − −1 = e − 3p
0 6 0 0 6 6

175
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 + i . Calculați ( z − 1) . 2
5p 2. Arătați că 3 ( x1 + x2 ) − 4 x1 x2 = 3 , știind că x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x 2 − 5 x + 3 = 0 .

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4 x − 3 ⋅ 2 x + 2 = 0 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta d de ecuație y = 3x + 4 și punctul A (1,0 ) .
Determinați ecuația paralelei duse prin punctul A la dreapta d .
π
5p 6. Calculaţi raza cercului circumscris triunghiului ABC , ştiind că AB = 12 şi C = .
6
1 1 1 
1. Se consideră matricea A ( a ) =  0 a a + 1  , unde a este număr real.
 2 a + 2 a + 3
 
5p a) Calculați det ( A ( a ) ) .
( )
5p b) Determinați numărul natural n , știind că 2 A n − A ( n ) = A ( 6 ) .
2
0
5p c) Arătaţi că există o infinitate de matrice X ∈ M3,1 ( ℝ ) care verifică relaţia A ( 2015 ) ⋅ X =  0  .
0
 
2. Se consideră polinomul f = X 3 + mX − 3 , unde m este număr real.
5p a) Pentru m = 2 , arătaţi că f (1) = 0 .
5p b) Determinaţi numărul real m , ştiind că polinomul f este divizibil cu X + 1 .
5p c) Arătaţi că, pentru orice număr real strict pozitiv m , polinomul f are două rădăcini de module egale.
x +1
ex − x
5p a) Calculați f ′ ( x ) , x ∈ ℝ .
funcţiei f .
5p c) Calculaţi lim f ( − x ) .
x → +∞
1
2
x +4
2
∫ f ( x ) dx .
2
5p a) Calculați
0
5p b) Arătaţi că orice primitivă a funcţiei f este funcție crescătoare pe ℝ .
1
5p c) Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ x n f ( x ) dx . Arătaţi că
0
nI n = 5 − 4 ( n − 1) I n− 2 pentru orice număr natural n , n ≥ 3 .

176
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1.
( z − 1)2 = i 2 = 2p
= −1 3p
2. x1 + x2 = 5 2p
x1 ⋅ x2 = 3 ⇒ 3 ( x1 + x2 ) − 4 x1 x2 = 3 ⋅ 5 − 4 ⋅ 3 = 3 3p
3.
( 2x − 1)( 2x − 2 ) = 0 ⇔ 2x = 1 sau 2 x
=2 3p
x = 0 sau x = 1 2p
4. Sunt 7 numere de două cifre care sunt divizibile cu 13, deci sunt 7 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. Panta paralelei duse prin punctul A la dreapta d este m = 3 3p
Ecuația paralelei duse prin punctul A la dreapta d este y = 3 x − 3 2p
6. 1
sin C = 2p
2
AB
= 2 R ⇒ R = 12 3p
sin C
1.a) 1 1 1
det ( A ( a ) ) = 0 a a +1 = 2p
2 a+2 a+3
1 1 1
= 0 a a +1 = 0 3p
2 2 2
b) 1 1 1  1 1 1
 
( )
2
2 A n − A(n) =  0

2
2n − n 2n − n + 1  , A ( 6 ) =  0 6 7 
2

3p
2 2 2 8 9
 2 2n − n + 2 2n − n + 3   
3
2n 2 − n − 6 = 0 ⇒ n = − ∉ ℕ , n = 2 ∈ ℕ 2p
2

177
Pagina 1 din 2
c)  x  0  x+ y+z=0
  
Pentru X = y , avem A ( 2015 ) ⋅ X =  0  ⇔  2015 y + 2016 z = 0
  2p
z  0 2 x + 2017 y + 2018 z = 0
    
Determinantul sistemului omogen este egal cu 0 ⇒ sistemul are o infinitate de soluţii, deci
3p
există o infinitate de matrice X
2.a) f = X 3 + 2X − 3 2p
f (1) = 1 + 2 − 3 = 0 3p
b) f = X 3 + mX − 3 este divizibil cu X + 1 ⇔ f ( −1) = 0 2p
m = −4 3p
c) x12 + x22 + x32 = −2m < 0 ⇒ f are cel puţin o rădăcină din ℂ \ ℝ 2p
f ∈ ℝ [ X ] ⇒ f are două rădăcini conjugate din ℂ \ ℝ , care au modulele egale 3p
1.a)
f ′( x) =
e x − x − ( x + 1) e x − 1 ( )=
2p
( ex − x )
2
1 − xe x
= , x∈ℝ
(e )
x 2 3p
−x
b) y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) 2p
f ( 0 ) = 1 , f ' ( 0 ) = 1 , deci ecuaţia tangentei este y = x + 1 3p
c) −x +1
lim f ( − x ) = lim = 2p
x → +∞ x → +∞ e − x +x
−1
= lim = −1 3p
x → +∞ 1 − e − x
2.a) 2 2
1 1 x
2
∫ f 2 ( x ) dx = ∫ 2
dx = arctg = 3p
0 x +4
0
2 20
1 π
= ( arctg1 − arctg 0 ) = 2p
2 8
b) F este o primitivă a funcţiei f ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) 2p
1
F ′( x) = > 0 pentru orice număr real x , deci F este crescătoare pe ℝ 3p
2
x +4
c)
In = ∫
1
xn
dx = x n −1
1
x + 4 − ( n − 1) ∫ x
2
1
n−2
1
x + 4 dx = 5 − ( n − 1) ∫
2 (
x n−2 x 2 + 4 ) dx = 3p
0 x2 + 4 0 0 0 x2 + 4
= 5 − ( n − 1) I n − 4 ( n − 1) I n− 2 ⇒ nI n = 5 − 4 ( n − 1) I n −2 pentru orice număr natural n , n ≥ 3 2p

178
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Se consideră numerele complexe z1 = 2 + 3i și z2 = 1 − 3i . Arătați că numărul z1 + z2 este real.
5p 2. Calculați ( f g )(1) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 1 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = 3 x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4 x − 64 = 0 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre,
acesta să fie divizibil cu 7.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta d de ecuație y = 4 x + 1 și punctul A ( 2,0 ) .
5p 6. Arătaţi că sin ( π − x ) sin x − cos (π − x ) cos x = 1 , pentru orice număr real x .
1 0 1 0 x 0
1. Se consideră matricele A = 0 1 0 și B ( x ) =  x 0 x  , unde x este număr real.
 
   
1 0 1 0 x 0
5p b) Arătați că A ⋅ B ( x ) + B ( x ) ⋅ A = 3B ( x ) , pentru orice număr real x .
5p c) Determinaţi numerele reale x pentru care B ( x ) ⋅ B ( x ) ⋅ B ( x ) = B x + x − 2 .
2
( )
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 2 X 2 + 2 X + m , unde m este număr real.
5p a) Arătați că f ( 0 ) = m .
 
5p b) Pentru m = −1 , demonstrați că ( x1 + x2 + x3 )  1 + 1 + 1  = 4 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile
x
 1 x2 x3
polinomului f .
5p c) Arătați că polinomul f nu are toate rădăcinile reale.
x2 − x + 1
x2 + x + 1
2 ( x − 1)( x + 1)
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x∈ℝ .
( )
2
x2 + x + 1
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 0 , situat pe graficul
funcţiei f .
5p c) Calculați lim
x →+∞
( f ( x))x .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x −2 x .
1
5p a) Arătați că ∫ ( f ( x ) + 2 x ) dx = e − 1
0
5p b) Determinaţi primitiva F a funcției f pentru care F (1) = e − 3 .
5p c) Arătați că volumul corpului obținut prin rotirea în jurul axei Ox a graficului funcției
g : 0,1] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) , este egal cu
π
6 (3e2 − 19) .
179
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. z1 + z2 = ( 2 + 3i ) + (1 − 3i ) = 3p
2. g (1) = 3 2p
(f g )(1) = f ( g (1) ) = f ( 3) = 2 3p
3. 4 x = 43 2p
x=3 3p
4. Sunt 90 de numere naturale de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
Sunt 13 numere naturale de două cifre care sunt divizibile cu 7, deci sunt 13 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. Dreapta paralelă cu dreapta d are panta egală cu 4 2p
6. sin ( π − x ) sin x − cos ( π − x ) cos x = − cos (π − x + x ) = 3p
= − cos π = 1 2p
1.a) 1 0 1
det A = 0 1 0 = 2p
1 0 1
= 1 + 0 + 0 −1 − 0 − 0 = 0 3p
b)  0 2x 0  0 x 0
   
A ⋅ B ( x ) =  x 0 x  , B ( x) ⋅ A =  2x 0 2x  2p
 0 2x 0  0 x 0 
  
 0 3x 0   0 x 0
   
A ⋅ B ( x ) + B ( x ) ⋅ A =  3 x 0 3x  = 3  x 0 x  = 3B ( x ) , pentru orice număr real x 3p
 0 3x 0   0 x 0 
  
c)  0 2 x3 0   0 x2 + x − 2 0 
   
B ( x ) B ( x ) B ( x ) =  2 x3

0

( )
2 x 3  și B x 2 + x − 2 =  x 2 + x − 2

0 x2 + x − 2 

3p
 0 2x 3
0   0 x2 + x − 2 0 
   
2 3
= 2
+ − 2, ∈ ℝ ⇔ = −1 2p
2.a) f ( 0 ) = 03 − 2 ⋅ 02 + 2 ⋅ 0 + m = 3p
=0−0+0+m = m 2p
180
Pagina 1 din 2
b) x1 + x2 + x3 = 2 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 2 , x1 x2 x3 = 1 3p
1 1 1  ( x + x + x )( x x + x x + x x ) 2 ⋅ 2
( x1 + x2 + x3 )  + + = 1 2 3 2 3 1 3 1 2 = =4 2p
 x1 x2 x3  x1 x2 x3 1
c) x12 + x22 + x32 = ( x1 + x2 + x3 ) − 2 ( x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ) = 22 − 2 ⋅ 2 = 0
2
2p
Dacă polinomul f ar avea toate rădăcinile reale, am obține x1 = x2 = x3 = 0 , contradicție cu
3p
x1 + x2 + x3 = 2
1.a)
( 2 x − 1) ( x 2 + x + 1) − ( 2 x + 1) ( x 2 − x + 1)
f '( x ) = = 3p
(x )
2
2
+ x +1
2 x2 − 2 2 ( x − 1)( x + 1)
= = , x∈ℝ
(x ) (x )
2 2 2p
2
+ x +1 2
+ x +1
b) f ( 0 ) = 1 , f ' ( 0 ) = −2 2p
Ecuaţia tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) ⇒ y = −2 x + 1 3p
c) x
 x2 − x + 1   
x
( f ( x)) x 2x
lim = lim  2  = lim  1 − 2  = 2p
x →+∞ x →+∞  x + x + 1  x →+∞  x + x +1
 
−2 x 2
lim 3p
+ x +1 = e −2
2
= e x →+∞ x
2.a) 1 1
∫ ( f ( x ) + 2 x ) dx = ∫ e dx =
x
2p
0 0
1
= ex = e −1 3p
0
b) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = e x − x 2 + c , unde c ∈ ℝ 2p
F (1) = e − 3 ⇒ c = −2 , deci F ( x ) = e x − x 2 − 2 3p
c) 1 1 1
( ) ( )
2
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ e x − 2 x dx = π ∫ e 2 x − 4 xe x + 4 x 2 dx = 2p
0 0 0
 1 2x x3  1 π 3e − 19
= π  e − 4 ( x − 1) e + 4  =
x
2
( ) 3p
 3  0
2 6

181
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 8
( ) ( )
2 2
5p 1. Arătați că 5 +1 + 5 −1 = 12 .
5p 2. Calculați produsul f (1) f ( 2 ) f ( 3) f ( 4 ) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 x − 4 x + 4 = 0 .

2
( )
5p 4. Determinați câte numere naturale impare, de trei cifre distincte, se pot forma cu cifrele 2 , 3 și 4 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1, 2 ) și B ( 2,3) . Determinați ecuația dreptei d
care trece prin punctul A și este perpendiculară pe dreapta AB .
5p 6. Arătați că sin ( π − x ) + sin (π + x ) = 0 , pentru orice număr real x .
 1 0 x
 
1. Se consideră matricea B ( x ) =  0 1 0  , unde x este număr real.
 3x 0 1 
 
5p a) Arătați că det ( B ( 0 ) ) = 1 .
 x+ y
5p b) Arătați că B ( x ) + B ( y ) = 2 B   , pentru orice numere reale x și y .
 2 
( )
5p c) Determinaţi numerele reale x pentru care B x 2 + 1 B ( x ) = B x 2 + x + 1 . ( )
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y =
1
2
( x − 3)( y − 3) + 3 .
5p a) Arătați că ( −3) 3 = 3 .
5p b) Determinaţi numerele naturale n pentru care n n = 11 .
5p c) Calculaţi 1 2 3 … 2015 .
x+2
1. Se consideră funcţia f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x −1
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = − , x ∈ (1, +∞ ) .

3
( x − 1)2
5p b) Arătați că funcția f este convexă pe intervalul (1, +∞ ) .
5p c) Determinați coordonatele punctului situat pe graficul funcției f , în care tangenta la graficul funcției
f este paralelă cu dreapta de ecuație y = −3x .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x e x .
2
∫ x f ( x ) dx = e ( e − 1) .
1
5p a) Arătați că
1
5p b) Determinaţi primitiva F a funcţiei f pentru care F (1) = 0 .
1
5p c) Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ x n f ( x ) dx . Arătați că
0
I n + ( n + 1) I n−1 = e , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 .
182
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 8
pentru lucrare.
( ) =6+2
1. 2
5 +1 5 2p
( 5 − 1) = 6 − 2 ( ) ( )
2
5 ⇒ 6 + 2 5 + 6 − 2 5 = 12 3p
2. f ( 3) = 0 3p
f (1) f ( 2 ) f ( 3) f ( 4 ) = 0 2p
3. x − 4x + 4 = 1 ⇔ x − 4x + 3 = 0
2 2
2p
x1 = 1 și x2 = 3 , care verifică ecuația dată 3p
4. Cifra unităților este 3 2p
Numerele sunt 243 și 423, deci se pot forma două astfel de numere 3p
5. m AB = 1 și md ⋅ m AB = −1 ⇒ md = −1 3p
Ecuația dreptei d este y = − x + 3 2p
6. sin ( π − x ) = sin x 2p
sin (π + x ) = − sin x ⇒ sin (π − x ) + sin (π + x ) = sin x − sin x = 0 , pentru orice număr real x 3p
1.a) 1 0 0 1 0 0
 
B ( 0 ) =  0 1 0  ⇒ det ( B ( 0 ) ) = 0 1 0 = 2p
0 0 1 0 0 1
 
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b)  1 0 x  1 0 y  2 0 x + y
     
B ( x) + B ( y) =  0 1 0  +  0 1 0  =  0 2 0 = 3p
 3x 0 1   3 y 0 1   3x + 3 y 0 2 
    
 x+ y
 1 0
2 
   x+ y
= 2 0 1 0  = 2B   , pentru orice numere reale x și y 2p
 x+ y   2 
3⋅ 0 1 
 2 
c)  3   
 3 x + 3x + 1 0 x + x + 1  0 x 2 + x + 1
2
 1
(
B x +1 B ( x) =
2
)


0 1 0 

, B x + x +1 =
2
(


0 ) 1 0 

3p
 ( )
 3 x 2 + x + 1 0 3 x 3 + 3 x + 1

 3 x2 + x + 1
 ( ) 0 1 

3x3 + 3 x + 1 = 1 ⇔ x = 0 2p

183
Pagina 1 din 2
2.a) 1
( −3) ( −3 − 3)( 3 − 3) + 3 =
3= 3p
2
=0+3=3 2p
b) 1
n n = ( n − 3) + 3
2
2p
2
( n − 3)2 = 16 ⇔ n1 = −1 , care nu convine, și n2 = 7 , care convine 3p
1 2 3 … 2015 = (1 2 ) 3 (4 5 … 2015 ) = 3 (4 5 … 2015 ) = 3 3p
1.a) 1 ⋅ ( x − 1) − ( x + 2 ) ⋅ 1
f ′( x) = = 3p
( x − 1)2
x −1 − x − 2 3
= =− , x ∈ (1, +∞ ) 2p
( x − 1) 2
( x − 1)2
b) 6
f ′′ ( x ) = , x ∈ (1, +∞ ) 3p
( x − 1)3
f ′′ ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) , deci funcția f este convexă pe intervalul (1, +∞ ) 2p
c) f ' ( x ) = −3 ⇔ ( x − 1) = 1
2
3p
Cum x ∈ (1, +∞ ) , coordonatele punctului sunt x = 2 și y = 4 2p
2.a) 2
1
2
2
∫ x f ( x ) dx = ∫ e dx = e x =
x
3p
1 1
1
= e2 − e = e ( e − 1) 2p
b) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = ( x − 1) e x + c , unde c ∈ ℝ 3p
F (1) = 0 ⇒ c = 0 , deci F ( x ) = ( x − 1) e x 2p
c) 1 1
In = ∫ x n +1 x
e dx = x ( n +1 x
e ) 1
0
− ( n + 1) ∫ x n e x dx = 3p
0 0
= e − ( n + 1) I n−1 , deci I n + ( n + 1) I n−1 = e , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 2p

184
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Calculați rația progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 1 și a2 = 2015 .
5p 2. Determinați valoarea maximă a funcției f : [1,4] → ℝ , f ( x ) = x + 1 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 x − 8x = log3 9 .
2
( )
5p 4. Determinați câte numere naturale de trei cifre distincte se pot forma cu elementele mulțimii
A = {1, 2, 3, 4} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 3,3) , B ( 6,3) şi C ( 4,0 ) . Determinaţi
coordonatele punctului D , știind că ABCD este paralelogram.
π π
5p 6. Calculaţi lungimea laturii BC a triunghiului ABC în care AB = 1 , B = și C = .
3 6
1 0 0 0 0 0 1 a a +1
     
1. Se consideră matricele I 3 =  0 1 0  , O3 =  0 0 0  și A ( a ) =  0 1 a + 2  , unde a este
0 0 1 0 0 0 0 0 1 
    
număr real.
5p a) Arătați că det ( A (1) ) = 1 .
5p b) Determinați numerele reale a , știind că A2 ( a ) − 2 A ( a ) + I3 = O3 , unde A2 ( a ) = A ( a ) A ( a ) .
5p c) Arătați că A ( 2 ) + A ( 4 ) + A ( 6 ) + … + A (100 ) = 50 A ( 51) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 4 X 2 + mX + 2 , unde m este număr real.
5p a) Arătaţi că f ( 0 ) = 2 .
5p b) Determinați numărul real m pentru care x1 = x2 + x3 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
5p c) Pentru m = 8 , arătați că polinomul f nu are toate rădăcinile reale.
(
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x x 2 − 6 x + 9 . )
(
5p a) Arătați că f ' ( x ) = e x − 4 x + 3 , x ∈ ℝ .
x 2
)
5p b) Determinaţi intervalele de monotonie a funcţiei f .
5p c) Demonstraţi că e x ( x − 3) ≤ 4e , pentru orice x ∈ ( −∞, 3] .
2
1
( )
n
2. Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră numărul I n = ∫ 1 − x3 dx .
0
3
4
5p b) Arătați că I n+1 ≤ I n , pentru orice număr natural nenul n .
3 ( n + 1)
5p c) Demonstrați că I n+1 = I n , pentru orice număr natural nenul n .
3n + 4
185
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. r = a2 − a1 = 2015 − 1 = 3p
= 2014 2p
2. Valoarea maximă a funcției f este f ( 4 ) = 3p
= 4 +1 = 5 2p
3. x 2 − 8 x = 9 ⇔ x 2 − 8 x − 9 = 0 3p
4. Prima cifră se poate alege în 4 moduri, a doua cifră se poate alege în câte 3 moduri 2p
Ultima cifră se poate alege, pentru fiecare mod de alegere a primelor două cifre, în câte 2
3p
moduri, deci se pot forma 4 ⋅ 3 ⋅ 2 = 24 de numere
5. x A + xC = xB + xD ⇒ xD = 1 3p
y A + yC = yB + yD ⇒ yD = 0 2p
6. π
A= 2p
2
BC = 2 3p
1.a)  1 1 2 1 1 2
 
A (1) =  0 1 3  ⇒ det ( A (1) ) = 0 1 3= 2p
0 0 1 0 0 1
 
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b)  1 2a a 2 + 4a + 2   2 2a 2a + 2 
   
A2 ( a ) =  0 1 2a + 4  , 2 A ( a ) =  0 2 2a + 4  2p
0 0 1  0 0 2 
  
 0 0 a 2 + 2a 
 
A2 ( a ) − 2 A ( a ) + I 3 =  0 0 0  1p
0 0 0 
 
 0 0 a 2 + 2a   0 0 0
   
0 0 0  = 0 0 0  ⇔ a 2 + 2a = 0 ⇔ a1 = −2 și a2 = 0 2p
0 0 0   0 0 0 
 
c) A ( 2 ) + A (100 ) = 2 A ( 51) , A ( 4 ) + A ( 98 ) = 2 A ( 51) , ..., A ( 50 ) + A ( 52 ) = 2 A ( 51) 3p
A ( 2 ) + A ( 4 ) + A ( 6 ) + … + A (100 ) = 25 ⋅ 2 A ( 51) = 50 A ( 51) 2p

186
Pagina 1 din 2
2.a) f ( 0 ) = 03 − 4 ⋅ 02 + m ⋅ 0 + 2 = 3p
=2 2p
b) x1 + x2 + x3 = 4 , x1 = x2 + x3 ⇔ x1 = 2 2p
f ( 2 ) = 0 ⇔ 2m − 6 = 0 ⇔ m = 3 3p
c) f = X − 4 X + 8 X + 2 , x1 + x2 + x3 = 4 și x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 8
3 2
2p
Cum x12 + x22 + x32 = ( x1 + x2 + x3 ) − 2 ( x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ) = 16 − 16 = 0 , dacă polinomul f
2
3p
ar avea toate rădăcinile reale, am obține x1 = x2 = x3 = 0 , contradicție cu f ( 0 ) = 2

1.a)
(
f '( x ) = ex x2 − 6x + 9 + ex ( 2x − 6) = ) 3p
(
= ex x2 − 6x + 9 + 2 x − 6 = e x x2 − 4x + 3 , x ∈ ℝ ) ( ) 2p
b) f ' ( x ) = 0 ⇔ x1 = 1 şi x2 = 3 2p
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,1] ⇒ f este crescătoare pe ( −∞,1] 1p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [1,3] ⇒ f este descrescătoare pe [1,3] 1p
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [3, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [3, +∞ ) 1p
c) f ( x ) ≤ f (1) , pentru orice x ∈ ( −∞, 3] 3p
Cum f (1) = 4e , obținem e x ( x − 3) ≤ 4e , pentru orice x ∈ ( −∞, 3]
2
2p
2.a) 1  x4  1
(  )
I1 = ∫ 1 − x3 dx =  x −  =
4  0
3p
0 
1 3
=1 − = 2p
4 4
b) 1
( )( )
n
I n+1 − I n = ∫ − x3 1 − x3 dx , pentru orice număr natural nenul n 2p
0
( )
n
Pentru orice număr natural nenul n și x ∈ [ 0,1] avem − x3 ≤ 0 și 1 − x3 ≥ 0 ⇒ I n+1 ≤ I n 3p
c) 1 1
( ) ( ) ( ) ( −3x2 ) dx =
n 1 n 1 1 n
In 1 = ∫ x' 1− x
3
dx = x 1 − x3 − ∫ x ( n + 1) 1 − x3 2p
0
0 0
1 1
( 3 n
) ( )( )
n
= 3 ( n + 1) ∫ x 1 − x 3
dx = − 3 ( n + 1) ∫ 1 − x3 − 1 1 − x3 dx = − 3 ( n + 1) ( I n+1 − I n ) , deci
0 0 3p
3 ( n + 1)
I n+1 = I n , pentru orice număr natural nenul n
3n + 4

187
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
3 + 2i
5p 1. Calculați partea reală a numărului complex z = .
2 − 3i
5p 2. Determinaţi numărul real a , știind că funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + x − a are graficul tangent
axei Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 22 x + 3 ⋅ 4 x − 16 = 0 .
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând una dintre submulțimile cu două elemente ale mulțimii
A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7} , aceasta să aibă un singur element număr par.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M ( 2,3) și N ( 4,1) . Determinați ecuația
mediatoarei segmentului MN .
5p 6. Arătați că ( sin x + sin (π − x ) ) + ( cos x + cos ( 2π − x ) ) = 4 , pentru orice număr real x .
2 2

1 0 0  0 0 −1
1. Se consideră matricele I 3 =  0 1 0  și A ( x ) =  x 0 0  , unde x este număr real.
0 0 1  0 −1 0 
   
5p a) Arătați că A (1) + A ( −1) = 2 A ( 0 ) .
5p b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația det ( A ( x ) + I3 ) = 0 .
5p c) Arătați că det ( aI3 − bA ( −1) + cA ( −1) ⋅ A ( −1) ) ≥ 0 , pentru orice numere reale pozitive a , b și c .
2. Pe mulțimea numerelor întregi se definește legea de compoziție asociativă şi cu element neutru
x ∗ y = xy − 5 x − 5 y + 30 .
5p a) Arătați că x ∗ y = ( x − 5 )( y − 5 ) + 5 , pentru orice numere întregi x și y .
5p b) Determinați elementele simetrizabile în raport cu legea de compoziție „∗” .
5p c) Calculaţi d1 ∗ d 2 ∗ ⋯ ∗ d8 , unde d1 , d 2 , … , d8 sunt divizorii naturali ai lui 2015 .
1. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x − ln ( x + 1) .
5p a) Calculați f ' ( x ) , x ∈ ( −1, +∞ ) .
x − f ( x ) − ln 2
x →1 x −1
5p c) Demonstrați că ln ( x + 1) ≤ x , pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =
x
.
x +1
2
1
5p a) Calculați ∫ f ( x ) dx .
0
1
f ( x ) + x2 f ( x ) π
5p b) Arătați că ∫ x +1
4
dx =
8
.
0
x
f ( t ) dt .
1
x −1 ∫
x →1
1
Probă scrisă la matematică M_mate-info Simulare pentru clasa a XII-a

188
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1.
z=
( 2 + 3i )( 3 + 2i ) = 13i = i 3p
4+9 13
Partea reală a numărului z este egală cu 0 2p
2. ∆ = 1 + 4a 2p
1
1 + 4a = 0 ⇔ a = − 3p
4
3. 4 x + 3 ⋅ 4 x − 16 = 0 ⇔ 4 ⋅ 4 x = 16 3p
x =1 2p
4. Sunt C1 ⋅ C1 = 12 cazuri favorabile 2p
3 4
Sunt C72 = 21 de cazuri posibile 1p

p= = = 2p
5. Mediatoarea d trece prin punctul P ( 3, 2 ) , care este mijlocul segmentului MN 2p
mMN = −1 ⇒ md = 1 1p
Ecuația dreptei d este y = x − 1 2p
6. sin ( π − x ) = sin x , cos ( 2π − x ) = cos x 2p
( 2sin x )2 + ( 2cos x )2 = 4 ( sin 2 x + cos2 x ) = 4 , pentru orice număr real x 3p

1.a)  0 0 −1  0 0 −1  0 0 −2 
A (1) + A ( −1) =  1 0 0  +  −1 0 0  =  0 0 0  = 3p
     
 0 −1 0   0 −1 0   0 −2 0 
     
 0 0 −1
= 2  0 0 0  = 2 A(0) 2p
 
 0 −1 0 
 
b)  1 0 −1 1 0 −1
A ( x ) + I3 = x 1 0 ⇒ det ( A ( x ) + I3 ) = x 1 0 = 1 + x
 
3p
 
 0 −1 1  0 −1 1
 
1 + x = 0 ⇔ x = −1 2p
c) a 0 0  0 0 −b   0 c 0   a c b 
aI 3 − bA ( −1) + cA ( −1) ⋅ A ( −1) =  0 a 0  −  −b 0 0  +  0 0 c  =  b a c  2p
 0 0 a   0 −b 0   c 0 0   c b a 
       

189
Pagina 1 din 2
a c b
(
det ( aI3 − bA ( −1) + cA ( −1) ⋅ A ( −1) ) = b a c = ( a + b + c ) a 2 + b 2 + c 2 − ab − bc − ca = ) 1p
c b a
=
1
2
( )
( a + b + c ) ( a − b )2 + ( b − c )2 + ( c − a )2 ≥ 0 , pentru orice numere reale pozitive a, b și c . 2p
2.a) x ∗ y = xy − 5 x − 5 y + 25 + 5 = 2p
= x ( y − 5 ) − 5 ( y − 5 ) + 5 = ( x − 5 )( y − 5 ) + 5 , pentru orice numere întregi x și y 3p
b) Elementul neutru al legii de compoziție „∗” este 6 1p
1
x este simetrizabil dacă există x ' ∈ ℤ astfel încât x ∗ x ' = x '∗ x = 6 , de unde x ' = 5 + 2p
x−5
Cum x ' este număr întreg, obținem x = 4 sau x = 6 2p
c) x ∗ 5 = 5 şi 5 ∗ y = 5 , pentru x și y numere întregi 2p
5 este divizor al lui 2015 1p
2015 are 8 divizori naturali și legea de compoziție este asociativă, avem d1 ∗ d 2 ∗ ⋯ ∗ d8 = 5 2p
1.a) f ' ( x ) = x '− ( ln ( x + 1) ) ' = 2p
1
=1− , x ∈ ( −1, +∞ ) 3p
x +1
b) x − f ( x ) − ln 2 ln ( x + 1) − ln 2
lim = lim = 2p
x →1 x − 1 x →1 x −1
=1 3p
2
c) f ' ( 0 ) = 0 , f ' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( −1,0 ) și f ' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
f ( x ) ≥ f ( 0 ) ⇒ ln ( x + 1) ≤ x , pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) 2p
2.a) 1 1
∫ f ( x ) dx = ∫ x 2 + 1 dx = 2 ln ( x )0=
x 1 1
2
+1 3p
0 0
1
= ln 2 2p
2
b) 1
f ( x ) + x2 f ( x ) 1
x
∫ x +1
dx = ∫ dx = 2p
0 x +1
4 4
0
1 π
1
= arctg x 2 =
2 0 8
( ) 3p
c) '
0 x 
Din regula lui l`Hospital pentru cazul , limita cerută este egală cu lim  ∫ f ( t ) dt  = 3p
0 x →1  
1 
= lim f ( x ) =
1
2 2p
x →1

190
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 1
5p 1. Determinaţi al treilea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 2 și a2 = 5 .
5p 2. Determinați numărul real a , știind că punctul A ( 3,5 ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,

f ( x) = a − x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 84− x = 22 x + 2 .
acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 0.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul M (1,1) . Determinaţi ecuaţia dreptei care trece prin
punctul M şi are panta egală cu 2.
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 5 , AC = 12 și BC = 13 . Arătaţi că sin C = 5 .
13
 1 − x 0 2 x 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0 1

0  , unde x este număr real.
 −x 0 1 + 2x 
 
5p b) Arătați că A ( x ) A ( y ) = A ( xy + x + y ) , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numerele reale x , știind că A ( x ) A ( x ) A ( x ) = A ( 7 ) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + 2 X 2 + X + m , unde m este număr real.
5p a) Arătaţi că f ( 0 ) = m .
5p b) Pentru m = 1 , arătați că x13 + x23 + x33 = 5 x1 x2 x3 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile polinomului f .
5p c) Determinaţi numărul natural prim m , știind că polinomul f are o rădăcină întreagă.
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − x + 1 . 2
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 1 −
x
, x∈ℝ .
x2 + 1
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcţiei f .
5p c) Arătaţi că derivata funcţiei f este descrescătoare pe ℝ .
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = ln x .
e
1
5p a) Arătaţi că ∫ x dx = 1 .
1
5p b) Calculați aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei f , axa şi dreptele de ecuaţii
x = 1 și x = e .
e
∫ x ( f ( x))
1 n 1
5p c) Determinaţi numărul natural nenul n , ştiind că dx = .
1
2015

191
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 1
pentru lucrare.
1. r =5−2=3 3p
a3 = 5 + 3 = 8 2p
2. f ( 3) = 5 ⇔ a − 3 = 5 3p
a =8 2p
2 ( ) = 22 x + 2 ⇔ 12 − 3 x = 2 x + 2
3. 3 4− x 3p
x=2 2p
Sunt 9 numere naturale de două cifre care au produsul cifrelor egal cu 0, deci sunt 9 cazuri
2p
favorabile
p= = = 2p
5. y − yM = 2 ( x − xM ) 2p
y = 2x −1 3p
6. 132 = 52 + 122 , deci triunghiul ABC este dreptunghic în A 2p
AB 5
sin C = = 3p
BC 13
1.a)  0 0 2 0 0 2
 
A (1) =  0 1 0  ⇒ det ( A (1) ) = 0 1 0= 2p
 −1 0 3  −1 0 3
 
= 0 + 0 + 0 − ( −2 ) − 0 − 0 = 2 3p
b)  (1 − x )(1 − y ) − 2 xy 0 (1 − x ) 2 y + 2 x (1 + 2 y ) 
 
A( x) A( y ) =  0 1 0 = 3p
 − x (1 − y ) − (1 + 2 x ) y 0 −2 xy + (1 + 2 x )(1 + 2 y ) 

1 − ( xy + x + y ) 0 2 ( xy + x + y ) 
=  0 1 0  = A ( xy + x + y ) , pentru orice numere reale x și y 2p
 
 − ( xy + x + y ) 0 1 + 2 ( xy + x + y ) 
c)
( 3
)
A ( x ) A ( x ) A ( x ) = A ( x + 1) − 1 , pentru orice număr real x 3p
( x + 1)3 − 1 = 7 ⇔ x = 1 2p
2.a) f ( 0 ) = 03 + 2 ⋅ 02 + 0 + m = 3p
=0+0+0+m=m 2p
192
Pagina 1 din 2
b) x1 + x2 + x3 = −2 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 1 , x1 x2 x3 = −1 3p
( ) ( )
x13 + x23 + x33 = −2 x12 + x22 + x32 − ( x1 + x2 + x3 ) − 3 = −2 ( −2 ) − 2 ⋅ 1 − ( −2 ) − 3 = −5 = 5 x1 x2 x3
2
2p
c) x1 ∈ ℤ și f ( x1 ) = 0 ⇔ m = − x1 ( x1 + 1)
2
2p
Deoarece m este prim, obținem ( x1 + 1) = 1 ⇔ x1 = 0 , care nu convine, sau x1 = −2 , pentru

2
3p
care m = 2
1.a)
f '( x ) = 1 −
2 x
1
2
+1
( x 2 + 1) ' = 3p
2x x
=1− =1− , x∈ℝ 2p
2 x2 + 1 x2 + 1
b)
( )=
( )
x2 − x2 + 1 −1
lim f ( x ) = lim x − x + 1 = lim 2
lim =0 3p
x →+∞ x →+∞ x →+∞ x →+∞
x + x +1 x + x +1 2 2
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p
( ) =−
c) x 2
x ' x2 + 1 − x x2 + 1 ' x2 + 1 −
f '' ( x ) = − x2 + 1 = − 1
, x∈ℝ 3p
x +1
2
x +12
(
x 2 + 1 x2 + 1 )
f '' ( x ) < 0 , pentru orice număr real x , deci funcția f ' este descrescătoare pe ℝ 2p
2.a) e
1 e
∫ x dx = ln x 1 = 3p
1
= ln e − ln1 = 1 2p
b) e e
e e
1
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ ln x dx = x ln x − ∫ x ⋅ dx = 3p
1 1
1 1
x
e
= e − x = e − e +1 =1 2p
1
c) e e
n +1 e
( )
1 1 n 1 1
( )
n
∫x f x dx = ∫ x ln x dx = n + 1 ln x 1 = n + 1 3p
1 1
1 1
= ⇔ n = 2014 2p
n + 1 2015

193
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Calculați rația progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a3 = 6 şi a4 = 8 .

5p 2. Determinați valoarea minimă a funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 9 .

5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,1) şi B ( 0,3) . Determinaţi ecuația dreptei AB .
π
5p 6. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC în care AB = 8 şi C = .
6
1 2  x 2
1. Se consideră matricele A =   şi B ( x ) =   , unde x este număr real.
3 4  3 6
1 0
5p b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația det ( B ( x ) + I 2 ) = 8 , unde I 2 =  .
0 1
5p c) Determinaţi numărul real x pentru care A ⋅ B ( x ) = B ( x ) ⋅ A .
5p a) Arătați că ( −7 ) ∗ 7 = 7 .
5p b) Arătați că x ∗ y = ( x − 7 )( y − 7 ) + 7 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Calculați 1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ ⋯ ∗ 2015 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = e x − ln x + x .
f ( x ) − f (1)
5p a) Arătați că lim =e.
x −1
x →1
5p b) Determinaţi ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcţiei f .
5p c) Arătați că funcţia f este convexă pe intervalul ( 0, +∞ ) .
1
x +1
1
1 3
0
1
1
∫ x f ( x ) dx = − 2 + ln 2 .
2
5p b) Arătați că
0
5p c) Determinaţi volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcţiei g : [ 0,1] → ℝ ,
g ( x) = f ( x) .

194
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. r = a4 − a3 = 8 − 6 = 3p
=2 2p
2. ∆
Valoarea minimă a funcției este − = 2p
4a
36
=− = −9 3p
4
3. x 2 + 3 = ( x + 1) ⇔ 3 = 2 x + 1
2
3p
4. 7!
C72 = = 3p
2! ⋅ 5!
= 21 2p
5. y −1 x − 2
= 3p
3 −1 0 − 2
y = −x + 3 2p
6. AB 8
= 2R ⇒ R = =
sin C 1 3p
2⋅
2
=8 2p
1.a) 1 2
det A = = 1⋅ 4 − 2 ⋅ 3 = 3p
3 4
= 4 − 6 = −2 2p
b)  x +1 2
B ( x ) + I2 =   ⇒ det ( B ( x ) + I 2 ) = 7 x + 1 3p
 3 7
7x +1 = 8 ⇔ x = 1 2p
c)  x + 6 14 
A ⋅ B ( x) =   2p
 3x + 12 30 
 x + 6 2x + 8
B ( x) ⋅ A =   2p
 21 30 
 x + 6 14   x + 6 2 x + 8 
 = ⇔ x=3 1p
 3x + 12 30   21 30 
2.a) ( −7 ) ∗ 7 = ( −7 ) ⋅ 7 − 7 ⋅ ( −7 ) − 7 ⋅ 7 + 56 =
= −49 + 49 − 49 + 56 = 7 2p
b) x ∗ y = xy − 7 x − 7 y + 49 + 7 = 2p
195
Pagina 1 din 2
1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ ⋯ ∗ 2015 = (1 ∗ 2 ∗ ⋯ ∗ 6 ) ∗ 7 ∗ ( 8 ∗ 9 ∗ ⋯ ∗ 2015 ) = 7 ∗ ( 8 ∗ 9 ∗ ⋯ ∗ 2015 ) = 7 3p
1.a) f ( x ) − f (1)
lim = f ' (1) 2p
x →1 x −1
1 f ( x ) − f (1)
f '( x ) = e x − + 1 și f ' (1) = e ⇒ lim =e 3p
x x →1 x −1
b) f (1) = e + 1 , f ' (1) = e 2p
Ecuaţia tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) ⇒ y = ex + 1 3p
c) 1
f '' ( x ) = e x + , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2
f ′′ ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci f este convexă pe intervalul ( 0, +∞ ) 3p
2.a) 1
1
1  x2 1
∫ f ( x) ∫
dx = ( x + 1) dx = 
 2
+ x =
 3p
0 0  0
1 3
= +1 = 2p
2 2
b) 1 1
x2
1
 1   x2 1
∫ x f ( x ) dx = ∫ dx = ∫  x − 1 + = − x + ln ( x + 1)  =
2
 dx 
  3p
0 0
x +1 0
x +1  2 0
1 1
= − 1 + ln 2 = − + ln 2 2p
2 2
c) 1 1
1 −1 1
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ dx = π ⋅ = 3p
0 0 ( x + 1) 2 x +1 0
 1  π
= π  − + 1 = 2p
 2  2

196
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 8
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 + i . Arătați că z − 2i = 0 . 2
5p 2. Calculați ( g f )( 3) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 3 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x + 2015 .

−5 x
= 53−3 x .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5 x
5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor cu patru elemente ale mulțimii {1, 2, 3, 4, 5} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( 0, 4 ) . Determinaţi ecuaţia dreptei d care trece
prin punctul A şi este paralelă cu dreapta de ecuaţie y = 2 x + 7 .
5p 6. Determinaţi aria triunghiului MNP , ştiind că MN = 12 , MP = 3 și m(∢M ) = 30° .
 1 −a 
 −a 1 
5p b) Determinați numerele reale a , pentru care det ( A ( a ) ) = 0 .
1 0
5p c) Arătați că A ( a ) A ( b ) = A ( a + b ) + abI 2 , pentru orice numere reale a și b , unde I 2 =  .
0 1
2. Se consideră polinomul f = X 3 − mX + 2 , unde m este număr real.
5p a) Arătați că f ( 0 ) = 2 .
5p b) Determinați numărul real m , știind că restul împărțirii lui f la polinomul g = X 2 + X − 2 este
egal cu 0 .
5p c) Demonstrați că x13 + x23 + x33 = −6 , pentru orice număr real m , unde x1 , x2 şi x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e − x − 1 . x
f ( x ) − f ( 0)
x →0 x
5p b) Arătați că funcția f este descrescătoare pe intervalul ( −∞,0] .
5p c) Demonstrați că e x ≥ x + 1 , pentru orice număr real x .
1
∫ ( f ( x ) + 2 x − 5) dx = 3 .
1
5p a) Arătați că
0
2
f '( x)
5p b) Calculaţi ∫ f ( x ) dx .
0
2015
1 1
5p c) Arătați că ∫ f ( x)
dx ≤ .
4
2014

197
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 8
pentru lucrare.
1.
(1 + i )2 = 1 + 2i + i 2 = 2i 3p
z 2 − 2i = 2i − 2i = 0 2p
2. f ( 3) = 0 2p
(g f )( 3) = g ( f ( 3) ) = g ( 0 ) = 2015 3p
3. x 2 − 5 x = 3 − 3x ⇔ x 2 − 2 x − 3 = 0 3p
x1 = −1 și x2 = 3 2p
4. 5!
C54 = = 3p
4! ⋅ 1!
=5 2p
5. Panta dreptei d este egală cu 2 2p
Ecuația dreptei d este y = 2 x + 4 3p
6. 12 ⋅ 3 ⋅ sin 30° 6 ⋅ 3
A ∆MNP = = = 3p
2 2
=9 2p
1.a)  1 0
 ⇒ det ( A ( 0 ) ) =
1 0
A(0) =  = 2p
0 1 0 1
= 1 ⋅1 − 0 ⋅ 0 = 1 3p
b) 1 −a
det ( A ( a ) ) = = 1 − a2 3p
−a 1
1− 2
=0⇔ 1 = −1 și a2 = 1 2p
c)  1 + ab −b − a   1 −a − b   ab 0 
A( a ) A(b) =   , A(a + b) =   , abI 2 =   3p
 − a − b ab + 1   −a − b 1   0 ab 
 1 + ab − a − b 
A ( a + b ) + abI 2 =   = A ( a ) A ( b ) , pentru orice numere reale a și b 2p
 − a − b 1 + ab 
2.a) f ( 0 ) = 03 − m ⋅ 0 + 2 = 3p
=0−0+2= 2 2p
b) Restul este ( 3 − m ) X 3p
3−m = 0 ⇔ m = 3 2p
c) x1 + x2 + x3 = 0 2p
x13 + x23 + x33 = m ( x1 + x2 + x3 ) − 6 = m ⋅ 0 − 6 = −6 3p

198
Pagina 1 din 2
1.a) f ( x ) − f ( 0)
lim = f '(0) 2p
x →0 x
f ( x) − f (0)
f ' ( x ) = e x − 1 și f ' ( 0 ) = 0 ⇒ lim =0 3p
x →0 x
b) ex ≤ 1 ⇔ x ≤ 0 2p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0] , deci f este descrescătoare pe intervalul ( −∞,0] 3p
c) f ' ( 0 ) = 0 și f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , deci f este crescătoare pe intervalul [ 0, +∞ ) 2p
Cum f este descrescătoare pe intervalul ( −∞,0] , obţinem f ( x ) ≥ f ( 0 ) ⇒ e x ≥ x + 1 , pentru
3p
orice număr real x
2.a) 1 1 1
∫ ( f ( x ) + 2 x − 5) dx = ∫ ( x )
− 2 x + 5 + 2 x − 5 dx = ∫ x 2 dx =
2
2p
0 0 0
x3 1 1
= = 3p
3 0 3
b) 2
f '( x )
∫ f ( x ) dx = ln ( x )0=
2
2
− 2x + 5 3p
0
= ln 5 − ln 5 = 0 2p
c) f ( x ) = ( x − 1) + 4 ≥ 4 , pentru orice număr real x
2
2p
2015 2015
1 1 1 2015 1
∫ f ( x)
dx ≤ ∫ dx = x
4
=
4 2014 4
3p
2014 2014

199
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 5
5p 1. Calculați ( 2 − 3i )( 2 + 3i ) , unde i 2 = −1 .
5p 2. Calculați f ( f ( 3) ) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x − 1 .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log3 x + 17 = log3 81 .

2
( )
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1, a ) , B ( 3, 2 ) și C ( 2,1) . Determinați numărul real
a pentru care punctele A , B și C sunt coliniare.
x x  π  1+ 2
5p 6. Se consideră E ( x ) = sin + cos , unde x este număr real. Arătați că E   = .
3 2 2 2
 1 2a 
 2a 4 
5p a) Arătați că A (1) + A ( −1) = 2 A ( 0 ) .
5p b) Determinați numerele reale a pentru care det ( A(a ) ) = 0 .
5p c) Rezolvaţi în mulțimea M2 ( ℝ ) ecuaţia A ( 2 ) ⋅ X = A ( 8 ) .
5p a) Arătați că ( −3 ) 3 = 3 .
5p b) Arătați că x y = 2 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Calculați 1 2 3 … 2015 .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3e x + x 2 .
f ( x) − f (0)
x →0
x
funcţiei f .
5p c) Arătaţi ca funcţia f este convexă pe ℝ .
1
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x + .
x
3
 1
1
x
2
 1 x
5p b) Arătați că ∫  f ( x ) −  e dx = e .
2
1
x
5p c) Determinaţi numărul real a , a > 1 , ştiind că suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f , axa
Ox şi dreptele de ecuaţii x = 1 și x = a , are aria egală cu 4 + ln a .
200
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 5
pentru lucrare.
1. ( 2 − 3i )( 2 + 3i ) = 4 − 9i 2 = 3p
= 13 2p
2. f ( 3) = 5 2p
f ( f ( 3) ) = f ( 5 ) = 9 3p
3. x 2 + 17 = 81 ⇔ x 2 = 64 2p
4. Sunt 90 numere naturale de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
Sunt 18 numere naturale de două cifre, divizibile cu 5, deci sunt 18 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. 2−a
m AB = și mBC = 1 2p
2
m AB = mBC ⇔ a = 0 3p
6. π  π π
E   = sin + cos = 2p
2 6 4
1 2 1+ 2
= + = 3p
2 2 2
1.a) 1 2  1 −2  1 0
A (1) =   , A ( −1) =   , A(0) =   3p
2 4  −2 4  0 4
 2 0 1 0
A (1) + A ( −1) =   = 2  = 2 A(0) 2p
0 8 0 4
b)
det ( A ( a ) ) =
1 2a
= 4 − 4a 2 3p
2a 4
4 − 4a 2 = 0 ⇔ a1 = −1 şi a2 = 1 2p
c)  1 1 
−
1 4 −1  3 3 
A( 2) =   , det ( A ( 2 ) ) = − 12 ≠ 0 ⇒ ( A ( 2 ) ) =   3p
 4 4  1 −1 
 
 3 12 
 1 1 
 −
3   1 16   5 −4 
X = ( A ( 2 ) ) ⋅ A (8) ⇒ X = 
−1 3
 ⇒ X =  2p
 1 − 1  16 4   −1 5 
 
 3 12 
201
Pagina 1 din 2
2.a) ( −3) 3 = 2 ⋅ ( −3) ⋅ 3 − 6 ⋅ ( −3) − 6 ⋅ 3 + 21 = 3p
= −18 + 18 − 18 + 21 = 3 2p
b) x y = 2 xy − 6 x − 6 y + 18 + 3 = 2p
1 2 3 … 2015 = 1 ( 2 3 … 8 ) 3 ( 10 11 … )
2015 =
( )
3p
=3 10 11 … 2015 = 3

1.a) f ( x ) − f ( 0)
lim = f '(0) 2p
x →0 x
f ( x) − f (0)
f ' ( x ) = 3e x + 2 x și f ' ( 0 ) = 3 ⇒ lim =3 3p
x →0 x
b) f ( 0) = 3 , f '( 0) = 3 2p
Ecuaţia tangentei este y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 )( x − 0 ) ⇒ y = 3x + 3 3p
c) f '' ( x ) = 3e x + 2 , x ∈ ℝ 2p
f '' ( x ) > 0 , pentru orice număr real x , deci f este convexă pe ℝ 3p
2.a) 3 3
 1 1 3
∫  f ( x ) −  dx = ∫ x dx = x 2 = 3p
1
x 1
2 1
1
= ( 9 − 1) = 4 2p
2
b) 2 2 2
 1 x x 2
∫  f ( x ) −  e dx = ∫ xe x
dx = xe − ∫ e dx =
x
3p
1
x  1
1 1
2 2
= 2e 2 − e − e x =e 2p
1
c) a a  x2 a a2 − 1
 1
A = ∫ f ( x ) dx = ∫  x +  dx =  + ln x  = + ln a 3p
1
1
x  2 1 2
a2 − 1
+ ln a = 4 + ln a ⇔ a 2 = 9 și cum a > 1 , obținem a = 3 2p
2

202
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 1
5p 1. Determinați al doilea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 1 și rația r = 2 .
5p 2. Determinaţi numărul real m , știind că punctul A ( m,0 ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = x + 1 .

2
( )
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {1, 2,3,4,5,6,7,8} , acesta să fie
divizibil cu 3.
5p 5. Determinaţi numărul real a , știind că vectorii u = ( a + 1) i + 4 j și v = i + 2 j sunt coliniari.
3 1  π
5p 6. Arătați că sin 2 x = , știind că sin x = și x ∈  0,  .
2 2  2
 a 3
 a −1 2 
5p a) Arătați că A ( 2014 ) + A ( 2016 ) = 2 A ( 2015 ) .
5p b) Determinați numărul real a pentru care det ( A ( a ) ) = 0 .
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația det ( A ( 2 ) + xA ( 3) ) = 0 .
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = − xy − x − y − 2 .
5p a) Arătați că ( −1) ∗ 1 = −1 .
5p b) Arătaţi că x ∗ y = − ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia ( x + 2 ) ∗ ( 2 x − 3) = 5 .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 4 x ( x − 2 )( x + 2 ) , x ∈ ℝ .
f ( x ) − x4
x2 + 1
x → +∞
5p c) Determinaţi coordonatele punctelor situate pe graficul funcției f , în care tangenta la graficul
funcției f este paralelă cu axa Ox .
x+2
x
2
7
5p a) Arătați că ∫ x f ( x ) dx = 2 .
1
5p b) Demonstrați că funcția F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = x + 2 ln x + 2015 este o primitivă a funcției f .
5p c) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcţiei g : ( 0, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = ( f ( x ) − 1) ln x ,
axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 1 și x = e are aria egală cu 1 .

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 1
pentru lucrare.
1. a2 = a1 + r = 1 + 2 = 3p
=3 2p
2. f ( m) = 0 ⇔ m + 1 = 0 3p
m = −1 2p
3. x2 + 4 = 8 ⇔ x 2 = 4 2p
x1 = −2 şi x2 = 2 , care verifică ecuația 3p
p= = = 2p
5. a + 1 4
= 3p
1 2
a =1 2p
6.  π 3
Cum x ∈  0,  , obținem cos x = 2p
 2 2
1 3 3
sin 2 x = 2sin x cos x = 2 ⋅ ⋅ = 3p
2 2 2
1.a)  2014 3   2016 3   2015 3 
A ( 2014 ) =   , A ( 2016 ) =   , A ( 2015 ) =   3p
 2013 2   2015 2   2014 2 
 4030 6   2015 3 
A ( 2014 ) + A ( 2016 ) =   = 2  = 2 A ( 2015 ) 2p
 4028 4   2014 2 
b) a 3
det ( A ( a ) ) = = 3− a 3p
a −1 2
3− = 0 ⇔ = 3 2p
c)  2 3  3 3   2 + 3x 3 + 3x 
A ( 2 ) + xA ( 3) =   + x =  ⇒ det ( A ( 2 ) + xA ( 3) ) = x + 1 3p
1 2  2 2  1 + 2x 2 + 2x 
x + 1 = 0 ⇔ x = −1 2p
2.a) ( −1) ∗ 1 = − ( −1) ⋅1 − ( −1) − 1 − 2 = 3p
= 1 + 1 − 1 − 2 = −1 2p
b) x ∗ y = − xy − x − y − 1 − 1 = 2p
= − x ( y + 1) − ( y + 1) − 1 = − ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y 3p

204
Pagina 1 din 2
c) ( x + 2 ) ∗ ( 2 x − 3) = − ( x + 3)( 2 x − 2 ) − 1 2p
x2 + 2 x = 0 ⇔ x1 = −2 și x2 = 0 3p

1.a) f ' ( x ) = 4 x3 − 16 x = 3p
( )
= 4 x x 2 − 4 = 4 x ( x − 2 )( x + 2 ) , x ∈ ℝ 2p
b) f ( x ) − x4 −8 x 2 + 16
lim = lim = 2p
x → +∞ x2 + 1 x → +∞ x2 + 1
= −8 3p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x ( x − 2 )( x + 2 ) = 0 2p
Coordonatele punctelor sunt x1 = −2 , y1 = 0 ; x2 = 0 , y2 = 16 și x3 = 2 , y3 = 0 3p
2.a) 2 2  x2 2
∫ x f ( x ) dx = ∫ ( x + 2 ) dx = 
 2
+ 2 x

= 3p
1 1  1
5 7
=6− = 2p
2 2
b) 2
F ' ( x ) = ( x + 2ln x + 2015 ) ' = 1 + = 3p
x
x+2
x
c) e e
2 e
A = ∫ g ( x ) dx = ∫ ln x dx = ln 2 x = 3p
1 1
x 1
= ln e − ln 2 1 = 1
2 2p

205
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
tehnic, toate calificările profesionale
 1 3
5p 1. Arătați că  2 −  : = 5 .
 2  10
5p 2. Calculați f ( −2 ) + f ( 2 ) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 4 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10} , acesta
să fie multiplu de 5.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O ( 0,0 ) , M ( 0, 4 ) şi N ( 4,0 ) . Arătați că triunghiul
MON este isoscel.
5p 6. Calculați aria triunghiului ABC dreptunghic în A , știind că AB = 10 și AC = 12 .
 3 −2  1 0
1. Se consideră matricele A =   și I 2 =  0 1  .
 5 −3   
0 0
5p b) Arătați că A ⋅ A + I 2 = O2 , unde O2 =  .
0 0
5p c) Demonstrați că det ( A − aI 2 ) ≥ 1 , pentru orice număr real a .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + 5 X 2 + X + 5 .
5p a) Arătați că f ( −5 ) = 0 .
5p b) Determinați câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X 2 + 6 X + 5 .
x3 x x 23
5p c) Demonstrați că + 2 + 1 = − , unde x1 , x2 şi x3 sunt rădăcinile polinomului f .
x1 x2 x1 x3 x2 x3 5
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 4 x ( x − 1)( x + 1) , x ∈ ℝ .
funcţiei f .
5p c) Demonstrați că 0 ≤ f ( x ) ≤ 1 , pentru orice x ∈ [ −1,1] .
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x 2 + x .
3
∫ ( f ( x ) − x ) dx =
26
5p a) Arătați că .
1
3
x3 2 x x
5p b) Demonstrați că funcția F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = + + 2015 este o primitivă a funcției f .
3 3
(
c) Arătați că suprafața delimitată de graficul funcției g : ( 0,+∞ ) → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − x e x , axa )
Ox și dreptele de ecuații x = 1 și x = 2 , are aria egală cu e ( 2e − 1) .

206
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. 1 3
2− = 3p
2 2
3 10
⋅ =5 2p
2 3
2. f ( −2 ) = 0 , f ( 2 ) = 0 2p
f ( −2 ) + f ( 2 ) = 0 3p
3. 2 x − 1 = 9 3p
4. Mulțimea A are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile 1p
În mulțimea A sunt 2 multipli de 5, deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. MO = 4 2p
ON = 4 ⇒ ∆MON este isoscel 3p
6. AB ⋅ AC 10 ⋅ 12
A∆ABC = = = 3p
2 2
= 60 2p
1.a) 3 −2
det A = = 3 ⋅ ( −3) − ( −2 ) ⋅ 5 = 3p
5 −3
= −9 + 10 = 1 2p
b)  −1 0 
A⋅ A =   3p
 0 −1 
 −1 + 1 0  0 0
A ⋅ A + I2 =  =  = O2 2p
 0 −1 + 1  0 0 
c) 3 − a −2  3− a −2
A − aI 2 =   ⇒ det ( A − aI 2 ) = = −9 + a 2 + 10 = 3p
 5 −3 − a  5 −3 − a
= a 2 + 1 ≥ 1 , pentru orice număr real a 2p
2.a) f ( −5 ) = ( −5 ) + 5 ⋅ ( −5 ) + ( −5 ) + 5 =
3 2
3p
= −125 + 125 − 5 + 5 = 0 2p
b) Câtul este X − 1 3p
Restul este 2 X + 10 2p

207
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = −5 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 1 , x1 x2 x3 = −5 3p
x3 x x ( x + x + x ) − 2 ( x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ) ( −5) − 2 ⋅1 23
2 2
+ 2 + 1 = 1 2 3 = =− 2p
x1 x2 x1 x3 x2 x3 x1 x2 x3 −5 5

1.a) f ' ( x ) = 4 x3 − 4 x = 3p
( )
= 4 x x 2 − 1 = 4 x ( x − 1)( x + 1) , x ∈ ℝ 2p
b) f (1) = 0 , f ' (1) = 0 2p
Ecuaţia tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) ⇒ y = 0 3p
c) f ' ( −1) = f ' ( 0 ) = f ' (1) = 0 , f ' ( x ) ≥ 0 , pentru x ∈ [ −1,0] și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru x ∈ [ 0,1] 2p
f ( −1) = f (1) = 0 și f ( 0 ) = 1 ⇒ 0 ≤ f ( x ) ≤ 1 , pentru orice x ∈ [ −1,1] 3p
2.a) 3 3
∫ ( f ( x ) − x ) dx = ∫ x dx = 3
3 3
x
2
= 3p
1 1
1
33 13 26
= − = 2p
3 3 3
b) 3x2 2  1 
F '( x ) = +  x + x⋅ = 3p
3 3 2 x 
= x 2 + x = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este o primitivă a funcției f 2p
c) 2
2 2  x 2 2 x 
A = ∫ x e dx = x e − ∫ 2 xe dx = 4e − e − 2  xe − ∫ e dx  =
2 x 2 x x 2
3p
1 1  1 1 
1  
( )
2
= 4e 2 − e − 2 2e2 − e + 2e x = 2e2 − e = e ( 2e − 1) 2p
1

208
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 8
 1 1  20 = 2 .
5p 1. Arătați că  +  ⋅
2 5 7
5p 2. Determinați numărul real a , știind că punctul A ( a, 0 ) aparține graficului funcţiei f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = x − 2 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x + 3 = 4 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {10, 20,30, 40,50,60,70, 80,90} ,
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 4, 2 ) şi B ( 4,6 ) . Determinaţi coordonatele
mijlocului segmentului AB .
12  π 5
5p 6. Arătați că sin x = , știind că x ∈  0,  și cos x = .
13  2 13
1 2  4 3 1 1
1. Se consideră matricele A =  , B =  și C =  1 1  .
3 4  2 1  
5p b) Arătați că A + B = 5C .
1 0
5p c) Demonstrați că AB + BA + 4 I 2 = 25C , unde I 2 =  0 1  .
 
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = xy + 4 x + 4 y + 12 .
5p a) Arătați că 5 ( −4 ) = −4 .
5p b) Arătați că x y = ( x + 4 )( y + 4 ) − 4 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x x = x .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x3 + 3 x 2 + 5 .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 6 x ( x + 1) , x ∈ ℝ .
f '( x )
x →+∞ f ( x ) − 2 x3
5p c) Determinaţi intervalele de monotonie a funcției f .
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = 4 x3 + 3 x 2 .
2
∫ ( f ( x ) − 3x ) dx = 15 .
2
5p a) Arătaţi că
1
5p b) Determinaţi primitiva F a funcţiei f pentru care F (1) = 2015 .
n
f ( x)
5p c) Determinaţi numărul natural n , n > 1 , ştiind că ∫ x2
dx = 9 .
1
209
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 8
pentru lucrare.
1. 1 1 7
+ = 3p
2 5 10
7 20
⋅ =2 2p
10 7
2. f ( a ) = 0 ⇔ a − 2 = 0 3p
a=2 2p
3. x + 3 = 16 3p
În mulțimea M sunt 3 multipli de 15, deci sunt 3 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. xM = 4 2p
yM = 4 , unde punctul M este mijlocul segmentului AB 3p
6. 2
sin 2 x = 1 − cos 2 x = 1 −   =
5 144 3p
 13  169
π
Cum x ∈  0,  , obținem sin x =
12
2p
 2  13
1.a) 1 2
det A = = 1⋅ 4 − 2 ⋅ 3 = 3p
3 4
= 4 − 6 = −2 2p
b) 1 2   4 3  5 5 
A+ B = + = = 3p
3 4  2 1 5 5
1 1
= 5  = 5C 2p
1 1
c)  8 5  13 20  4 0
AB =   , BA =   , 4I 2 =   3p
 20 13  5 8  0 4
 25 25   1 1
AB + BA + 4 I 2 =   = 25   = 25C 2p
 25 25   1 1
2.a) 5 ( −4 ) = 5 ⋅ ( −4 ) + 4 ⋅ 5 + 4 ⋅ ( −4 ) + 12 = 3p
= −20 + 20 − 16 + 12 = −4 2p

210
Pagina 1 din 2
b) x y = xy + 4 x + 4 y + 16 − 4 = 2p
= x ( y + 4 ) + 4 ( y + 4 ) − 4 = ( x + 4 )( y + 4 ) − 4 , pentru orice numere reale x și y 3p
c) x x = ( x + 4) − 4
2
2p
( x + 4 )2 − 4 = x ⇔ ( x + 4 )( x + 3) = 0 ⇔ x1 = −4 și x2 = −3 3p

1.a)
( ) ( )
f ' ( x ) = 2 x 3 '+ 3x 2 '+ 5' = 2p
= 6 x 2 + 6 x = 6 x ( x + 1) , x ∈ ℝ 3p
b) f '( x) 6 x ( x + 1)
lim = lim = 2p
x →+∞ f ( x ) − 2x 3 x →+∞ 3x 2 + 5
=2 3p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x1 = −1 și x2 = 0 2p
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞, −1] , deci f este crescătoare pe ( −∞, −1] 1p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [ −1,0] , deci f este descrescătoare pe [ −1,0] 1p
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , deci f este crescătoare pe [ 0, +∞ ) 1p
2.a) 2 2
∫( )
2
f ( x ) − 3 x 2 dx = ∫ 4 x3dx = x 4 = 3p
1 1
1
= 16 − 1 = 15 2p
b) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = x + x + c , unde c ∈ ℝ
4 3
2p
F (1) = 2015 ⇒ c = 2013 , deci F ( x ) = x 4 + x3 + 2013 3p
c) n
f ( x) n
n n
∫ 2
dx = ∫ ( 4 x + 3) dx = 2 x 2 + 3x = 2n 2 + 3n − 5 3p
1 x 1
1 1
2n 2 + 3n − 5 = 9 și cum n este număr natural, n > 1 , obținem n = 2 2p

211
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 5
2
5p 1. Arătați că − 3 =1.
3 −1
5p 2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției f cu axa Oy , unde
f : ℝ → ℝ, f ( x ) = 2 x 2 + x + 2015 .
5p 4. După o reducere cu 10% un obiect costă 99 de lei. Calculați prețul obiectului înainte de reducere.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M ( 2,1) şi N ( 4,1) . Determinați lungimea
segmentului MN .
4  π 3
5p 6. Arătați că sin x = , ştiind că x ∈  0,  și cos x = .
5  2  5
 2 1
 2 1
5p b) Determinați numărul real x pentru care A ⋅ A = xA .
1 0
5p c) Arătați că det ( A + I 2 ) + det ( A − I 2 ) = 2 , unde I 2 =  0 1  .
 
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 2 X 2 − 2 X + 1 .
5p a) Arătaţi că f (1) = −2 .
5p b) Arătaţi că polinomul f este divizibil cu polinomul X + 1 .
5p c) Determinaţi numărul real a pentru care 1 + 1 + 1 = a ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) , unde x1 , x2 și
x1 x2 x2 x3 x3 x1
x3 sunt rădăcinile polinomului f .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x − .
1
x
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 1 + 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) .
1
x
5p b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției f .
5p c) Demonstrați că funcția f este concavă pe intervalul ( 0, +∞ ) .
1
∫ ( f ( x ) − 2 ) dx = 3 .
1
5p a) Arătați că
0
5p b) Determinaţi primitiva F a funcţiei f pentru care F ( 3) = 5 .
5p c) Arătați că suprafaţa delimitată de graficul funcţiei g : ℝ → ℝ , g ( x ) = e ⋅ f ( x ) , axa Ox și dreptele
x
de ecuații x = 0 și x = 1 , are aria egală cu 3e − 4 .

212
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 5
pentru lucrare.
1. 2
= 3 +1 3p
3 −1
3 +1− 3 =1 2p
2. f ( 0 ) = 2015 3p
Coordonatele punctului de intersecție cu axa Oy sunt x = 0 și y = 2015 2p
3. x + 2 = 4 2p
4. p − 10% ⋅ p = 99 , unde p este prețul obiectului înainte de reducere 3p
p = 110 lei 2p
5.
MN = ( 4 − 2 ) + (1 − 1) =
2 2
3p
=2 2p
6. 2
sin 2 x = 1 − cos 2 x = 1 −   =
3 16 3p
 
5 25
π
4
2p
 2 5
1.a) 2 1
det A = = 2p
2 1
= 2 ⋅1 − 2 ⋅1 = 0 3p
b)  6 3  2x x
A⋅ A =   , xA =   3p
 6 3  2x x
 6 3  2x x 
 = ⇔ x=3 2p
 6 3  2x x 
c) 3 1 1 1
det ( A + I 2 ) = = 4 , det ( A − I 2 ) = = −2 3p
2 2 2 0
det ( A + I 2 + det ( A − I 2 ) = 4 + ( −2 ) = 2 2p
2.a) f (1) = 1 − 2 ⋅ 1 − 2 ⋅ 1 + 1 =
3 2
3p
= 1 − 2 − 2 + 1 = −2 2p
b) f ( −1) = ( −1) − 2 ⋅ ( −1) − 2 ⋅ ( −1) + 1 =
3 2
3p
= −1 − 2 + 2 + 1 = 0 , deci polinomul f este divizibil cu polinomul X + 1 2p

213
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = 2 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = −2 , x1 x2 x3 = −1 3p
x1 + x2 + x3 2
= a ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) ⇔ = a ⋅ ( −2 ) ⇔ a = 1 2p
x1 x2 x3 −1

1.a)  1 '
f ' ( x ) = x '−   = 2p
 x
 1  1
= 1 −  − 2  = 1 + 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
 x  x
b) f ( x) x2 − 1
lim = lim =1 2p
x →+∞ x x →+∞ x2
 1
lim ( f ( x ) − x ) = lim  −  = 0 , deci dreapta de ecuație y = x este asimptotă oblică spre
x →+∞ 
x →+∞ x  3p
+∞ la graficul funcției f
c) 2
f '' ( x ) = − , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x3
f '' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci funcția f este concavă pe intervalul ( 0, +∞ ) 3p
2.a) 1 1
x3 1
∫ ( f ( x ) − 2) dx = ∫ x dx = =
2
3p
0 0
3 0
1 1
= −0= 2p
3 3
b) x3
F : ℝ → ℝ , F ( x) = + 2 x + c , unde c ∈ ℝ 2p
3
x3
F ( 3) = 5 ⇒ c = −10 , deci F ( x ) = + 2 x − 10 3p
3
c) 1 1  1 1 
( ) ( )
1
A = ∫ e x x 2 + 2 dx = e x x 2 + 2 − ∫ 2 xe x dx = 3e − 2 −  2 xe x − ∫ 2e x dx  = 3p
0 0  0 0 
0  
1
= 3e − 2 − 2e + 2e x = 3e − 4 2p
0

214
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Arătați că media geometrică a numerelor a = 16 și b = 9 este egală cu 12.
5p 2. Determinaţi numărul real m pentru care f ( 2 ) = 0 , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + m .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} , acesta să
fie multiplu de 2.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1,3) şi B (5,3) . Determinaţi coordonatele
1  π 3
2  2 2
 1 3  −4 0  x 1
1. Se consideră matricele A =  , B =  şi C ( x ) =   , unde x este număr real.
 2 1  0 4  2 3
5p b) Arătați că det ( A + C ( −1) ) = det B .
5p c) Determinați numărul real x pentru care C ( x ) ⋅ A − A ⋅ C ( x ) = B .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + 2 X 2 − 6 X + 3 .
5p a) Arătați că f (1) = 0 .
5p b) Determinați câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X 2 + 3 X − 3 .
1 1 1
5p c) Demonstrați că x1 + x2 + x3 + + + = 0 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile polinomului f .
x1 x2 x3
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x3 − 3 x + 1 .
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 3 ( x − 1)( x + 1) , x ∈ ℝ .
f ( x ) − x3
x →+∞ x
5p c) Arătați că −1 ≤ f ( x ) ≤ 3 , pentru orice x ∈ [ −1,1] .
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 2 x +
1
.
x
3
 1
5p a) Arătaţi că ∫  f ( x ) −  dx = 5 .
2
x
5p b) Demonstrați că funcția F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = x 2 + ln x + 2015 este o primitivă a funcției f .
5p c) Determinaţi volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcţiei
g : [1, 2] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − 2 x .

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. mg = 16 ⋅ 9 = 3p
= 4 ⋅ 3 = 12 2p
2. f (2) = 2 + m 2p
2 + m = 0 ⇔ m = −2 3p
3. 2x + 1 = 5 3p
x=2 2p
În mulțimea A sunt 4 multipli de 2, deci sunt 4 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. xM = 2 3p
yM = 3 , unde punctul M este mijlocul segmentului AB 2p
6.  3
2
1
sin x = 1 − cos x = 1 − 
2 2
 =4 3p
 2 
π
1
2p
 2  2
1.a) 1 3
det A = = 1 ⋅1 − 2 ⋅ 3 = 3p
2 1
= 1 − 6 = −5 2p
b)  −1 1   0 4
C ( −1) =   , A + C ( −1) =   ⇒ det ( A + C ( −1) ) = −16 3p
 2 3  4 4
−4 0
det B = = −16 , deci det ( A + C ( −1) ) = det B 2p
0 4
c)  x + 2 3 x + 1  x + 6 10   −4 3x − 9 
C ( x) ⋅ A =   , A ⋅ C ( x) =   , C ( x) ⋅ A − A ⋅ C ( x) =   3p
 8 9   2x + 2 5   6 − 2x 4 
 −4 3 x − 9   −4 0 
 = ⇔ x=3 2p
 6 − 2x 4   0 4
2.a) f (1) = 13 + 2 ⋅ 12 − 6 ⋅ 1 + 3 = 3p
=1+ 2 − 6 + 3 = 0 2p
Restul este 0 2p
216
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = −2 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = −6 , x1 x2 x3 = −3 3p
x x +xx +xx −6
= ( x1 + x2 + x3 ) + 2 3 1 3 1 2 = −2 +
1 1 1
x1 + x2 + x3 + + + =0 2p
x1 x2 x3 x1 x2 x3 −3

1.a) f ' ( x ) = 3x 2 − 3 = 3p
( )
= 3 x 2 − 1 = 3 ( x − 1)( x + 1) , x ∈ ℝ 2p
b) f ( x ) − x3 −3x + 1
lim = lim = 2p
x →+∞ x x →+∞ x
= −3 3p
c) f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [ −1,1] 2p
f (1) ≤ f ( x ) ≤ f ( −1) , deci −1 ≤ f ( x ) ≤ 3 , pentru orice x ∈ [ −1,1] 3p
2.a) 3 3
 1 3
∫  f ( x ) −  dx = ∫ 2 x dx = x 2 = 3p
2
x 2
2
=9−4=5 2p
b)
( )
F ′ ( x ) = x 2 + ln x + 2015 ' = 2p
1
= 2x + = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este o primitivă a funcției f 3p
x
c) 2 2
V = π ∫ ( f ( x ) − 2 x ) dx = π ∫
2 1
dx = 3p
1 1 x2
 1 2 π
=π −  = 2p
 x 1 2

217
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 1
1
5p 1. Arătați că : 0,5 − 1 = 0 .
2
5p 2. Calculați f ( −1) + f ( 0 ) + f (1) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x + 1 = 5 .
5p 4. Un obiect costă 150 lei. Calculați prețul obiectului după o scumpire cu 30% .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,5 ) şi B ( 3,5 ) . Determinaţi distanța de la
punctul A la punctul B .
5p 6. Calculați lungimea laturii AB a triunghiului ABC dreptunghic în A , știind că AC = 5 și
m ( ∢B ) = 45° .
 −2 2  1 0
1. Se consideră matricele M =   și I 2 =  .
 −1 −1 0 1
5p a) Arătați că det M = 4 .
0 0
5p b) Arătați că M ⋅ M + 3M + 4 I 2 = O2 , unde O2 =  .
0 0
5p c) Determinaţi numerele reale a și b astfel încât M ⋅ M ⋅ M = aM + bI 2 .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 5 X 2 + 5 X − 1 .
5p b) Arătați că f ( a ) + f ( −a ) + 2 ≤ 0 , pentru orice număr real a .
5p c) Demonstrați că x12 + x22 + x32 = 15 x1 x2 x3 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile polinomului f .

1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x3 − 6 x + 1 .
funcției f .
5p c) Demonstraţi că f ( 2012 ) + f ( 2014 ) ≤ f ( 2013) + f ( 2015 ) .
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = x 2 − 4 .
1
∫ ( f ( x ) + 4) dx = 3 .
1
5p a) Arătați că
0
5p b) Determinați aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei g : ℝ → ℝ , g ( x ) = 1

, axa
f ( x) + 5
Ox și dreptele de ecuații x = 0 și x = 1 .
a
f ( x) + 4
5p c) Determinaţi numărul real a , a > 1 , pentru care ∫ x
dx = 12 .
1

218
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 1
pentru lucrare.
1. 1
0,5 = 2p
2
1 1
: −1 = 0 3p
2 2
2. f ( −1) = 0 , f ( 0 ) = 0 și f (1) = 2 3p
f ( −1) + f ( 0 ) + f (1) = 2 2p
3. 3x + 1 = 25 3p
4. 30
30% din 150 este ⋅ 150 = 45 3p
100
Prețul după scumpire este 150 + 45 = 195 de lei 2p
5.
AB = ( 3 − 1) + ( 5 − 5 ) =
2 2
3p
=2 2p
6. ∆ABC este isoscel 3p
AB = 5 2p
1.a) −2 2
det M = = ( −2 ) ⋅ ( −1) − 2 ⋅ ( −1) = 3p
−1 −1
= 2 − ( −2 ) = 4 2p
b)  2 −6   −6 6 4 0
M ⋅M =  , 3M =   , 4I 2 =   3p
 3 −1   −3 −3  0 4
2 − 6 + 4 −6 + 6 + 0   0 0 
M ⋅ M + 3M + 4 I 2 =  =  = O2 2p
3−3+ 0 −1 − 3 + 4   0 0 
c)  2 10   −2a + b 2a 
M ⋅M ⋅M =  , aM + bI 2 =   3p
 −5 7   −a −a + b 
 2 10   −2a + b 2a 
 =  ⇔ a = 5 , b = 12 2p
 −5 7   − a −a + b 
2.a) f (1) = 13 − 5 ⋅ 12 + 5 ⋅ 1 − 1 = 3p
= 1− 5 + 5 −1 = 0 2p
b) f ( a ) = a − 5a + 5a − 1 , f ( − a ) = − a − 5a − 5a − 1
3 2 3 2
2p
f ( a ) + f ( −a ) + 2 = −10a 2 ≤ 0 , pentru orice număr real a 3p

219
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = 5 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 5 , x1 x2 x3 = 1 3p
x12 + x22 + x32 = 5 − 2 ⋅ 5 = 15 ⋅ 1 = 15 x1 x2 x3
2
2p

1.a) f ′ ( x ) = 6 x2 − 6 = 3p
( )
= 6 x 2 − 1 = 6 ( x − 1)( x + 1) , x ∈ ℝ 2p
b) f (1) = −3 , f ′ (1) = 0 2p
Ecuaţia tangentei este y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) ⇒ y = −3 3p
c) f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) , deci f este crescătoare pe intervalul [1, +∞ ) 3p
f ( 2012 ) ≤ f ( 2013) și f ( 2014 ) ≤ f ( 2015 ) , deci f ( 2012 ) + f ( 2014 ) ≤ f ( 2013) + f ( 2015 ) 2p
2.a) 1 1
∫ ( f ( x ) + 4) dx = ∫ x dx =
2
2p
0 0
x3 1 1
= = 3p
3 0 3
b) 1 1
1 1
A = ∫ g ( x ) dx = ∫ dx = arctg x = 3p
0 0 x 2
+ 1 0
π
= arctg1 − arctg 0 = 2p
4
c) a
f ( x) + 4 a
x2 a a2 1
∫ x
dx = ∫ x dx = =
2 1 2 2
− 3p
1 1
a2 1
− = 12 ⇔ a 2 − 25 = 0 și, cum a > 1 , obținem a = 5 2p
2 2

220
Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
5p 1. Determinați numerele reale a și b , știind că ( a + b )( i + 1) = ( a − b + 1)( i − 1) , unde i 2 = −1 .

5p 2. Determinaţi numerele reale m , pentru care funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − mx + 1 are valoarea
minimă egală cu −3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 x = log x 3 .
acesta să aibă ambele cifre pătrate perfecte.
5p xOy se consideră punctele A ( −1, a ) , B ( 0, −3) și C (1,1) , unde a este număr
real. Determinați numărul real a , ştiind că AB + BC = AC .
2 2
 π   π 
5p 6. Determinaţi a ∈ ( 0, π ) , ştiind că  sin − cos a  +  cos − sin a  = 2 .
 7   7 
 2 1 m
 
1. Se consideră matricea A ( m ) =  m m 1  , unde m este număr real.
1 m 1
 
5p a) Calculați det ( A (1) ) .
5p b) Determinați valorile reale ale lui m , pentru care matricea A ( m ) este inversabilă.
 2 1 0
5p c) Rezolvați ecuația matriceală X ⋅ A ( 0 ) =   , unde X ∈ M2,3 ( ℝ ) .
 −1 3 2 
5p a) Arătați că x ∗ y = ( x − 4 )( y − 4 ) + 4 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Calculați 1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ … ∗ 2016 .
5p c) Determinaţi numerele naturale a , b și c , ştiind că a < b < c și a ∗ b ∗ c = 66 .
1
1. Se consideră funcţia f : ℝ \ {−1,0} → ℝ , f ( x ) = .
x ( x + 1)
5p a) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcţiei f .
5p b) Determinați coordonatele punctului situat pe graficul funcției f , în care tangenta la graficul
funcției f este paralelă cu axa absciselor.
n→+∞
( f (1) + f ( 2 ) + … + f ( n ) ) .
n

221
Pagina 1 din 2
ln x
x
4
1
5p a) Calculaţi ∫ ln x f ( x ) dx .
2
e
f ( x)
5p b) Arătaţi că ∫ dx = 1 − 2 .
x e
1
e
f ( x)
5p c) Demonstrați că lim
n→+∞
∫ xn
dx = 0 .
1

222
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. ( 2a + 1) + ( 2b − 1) i = 0 3p
1 1
Cum a și b sunt numere reale, obținem a = − , b = 2p
2 2
2. ∆ = m2 − 4 2p
m −42
− = −3 ⇔ m 2 − 16 = 0 ⇔ m = −4 sau m = 4 3p
4
3. 1
log3 x = ⇒ ( log 3 x + 1)( log3 x − 1) = 0 3p
log 3 x
1
x= sau x = 3 , care verifică ecuaţia 2p
3
Pătratele perfecte de o cifră sunt 0, 1, 4 şi 9 , deci sunt 3 ⋅ 4 = 12 numere naturale de două
2p
cifre care au ambele cifrele pătrate perfecte, adică sunt 12 cazuri favorabile
p= = = 2p
5. Punctele A , B şi C sunt coliniare, deci m AB = mBC 2p
−3 − a 1 + 3
= ⇔ a = −7 3p
0 +1 1− 0
6. π π π π π 
sin 2 − 2sin cos a + cos 2 a + cos 2 − 2cos
sin a + sin 2 a = 2 ⇔ 2 − 2sin  + a  = 2 3p
7 7 7 7 7 
π  6π
Cum a ∈ ( 0, π ) , din relația sin  + a  = 0 , obținem a = 2p
7  7
1.a)  2 1 1 2 1 1
A (1) = 1 1 1 ⇒ det ( A (1) ) = 1
  1 1= 3p
 
 1 1 1 1 1 1
 
=0 2p
b) 2 1 m 2 1 m +1 2 1 1
det ( A ( m ) ) = m m 1 = m m m + 1 = ( m + 1) m − 2 m − 1 0 = ( m + 1)( m − 1)
2
2p
1 m 1 1 m m +1 −1 m − 1 0
Matricea A ( m ) este inversabilă ⇔ det ( A ( m ) ) ≠ 0 ⇔ ( m + 1)( m − 1) ≠ 0 ⇔ m ∈ ℝ \ {−1, 1}

2
3p

223
Pagina 1 din 2
c)  2 1 0  0 −1 1 
  −1  
A ( 0 ) =  0 0 1  , det ( A ( 0 ) ) = 1 ≠ 0 , ( A ( 0 ) ) =  1 2 −2  3p
1 0 1 0 1 0 
   
 0 −1 1 
 2 1 0  1 0 0 
X =   1 2 −2  ⇒ X =   2p
 −1 3 2     3 9 −7 
0 1 0 
2.a) x ∗ y = xy − 4 x − 4 y + 16 + 4 = 2p
b) x ∗ 4 = 4 ∗ y = 4 , pentru x și y numere reale 2p
1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ … ∗ 2016 = ( (1 ∗ 2 ∗ 3) ∗ 4 ) ∗ ( 5 ∗ … ∗ 2016 ) = 4 ∗ ( 5 ∗ … ∗ 2016 ) = 4 3p
c) ( a − 4 )( b − 4 )( c − 4 ) = 62 , unde a , b și c sunt numere naturale și a < b < c 1p
a − 4 = −2  a = 2
 
 b − 4 = −1 ⇔  b = 3 2p
 c − 4 = 31 c = 35
 
 a − 4 =1 a=5
 
b−4=2 ⇔ b=6 2p
c − 4 = 31 c = 35
 
lim f ( x ) = lim
1.a) 1 =0
x→ + ∞ x→ + ∞ x ( x + 1) 3p

b) 2x + 1
f '( x ) = 0 ⇔ − =0 3p
x 2 ( x + 1)
2
1
Coordonatele punctului sunt x = − și y = −4 2p
2
c) 
n
1  = lim 1 − 1 + 1 − 1 + … + 1 − 1  = lim 1 − 1  =
n n
lim  1 + 1 + … +      3p
n→+∞ 1 ⋅ 2 2 ⋅ 3 n ( n + 1)  n→+∞ 1 2 2 3 n n + 1 n →+∞  n + 1
1
= 2p
e
2.a) 4 4 4 4
∫ ln x ( )
1 f x dx = 1 ⋅ ln x dx = 1 dx = ln x =
∫ ln x x ∫x 3p
2 2 2 2
= ln 2 2p
b) e
f ( x) e
ln x  1 ′
e
1 e 1
e
∫ dx = ∫ 2
dx = ∫  −  ln x dx = − ln x + ∫ 2 dx = 3p
1
1
x 1 x x x 1 1x
e
= − 1 − 1 =1− 2 2p
e x1 e
c) ln x
Cum x ∈ [1, e ] , obținem 0 ≤ ln x ≤ 1 , deci 0 ≤
1
n +1
≤ n +1
, pentru orice număr natural n 2p
x x
e
ln x
e
1 1 1   1 1 
e
f ( x)
0≤ ∫ n +1
dx ≤ ∫ dx = −  − 1  ș i cum lim  −  − 1   = 0 ⇒ lim ∫ dx = 0 3p
1 x 1 x n+1 n  en  n→+∞  n  e n  n→+∞
1 x n

224
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Model
5p 1. Determinați numărul real x , știind că numerele 7, 3x și x 2 + 2 sunt, în această ordine, termeni

consecutivi ai unei progresii aritmetice.
5p 2. Determinaţi numărul real m , știind că parabola asociată funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 2 x + m
este tangentă axei Ox .
4 x −9
5p 3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia  1  = 32 x .
2
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând o submulțime a mulțimii A = { }
1, 2, 3, 4, 5, 6 , aceasta
aibă cel mult două elemente.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1, 0 ) , B (1, 0 ) și C (1, 4 ) . Determinaţi
ecuaţia dreptei care trece prin punctul B şi este paralelă cu mediana din A a triunghiului ABC .
3π
5p 6. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC în care A = şi BC = 2 .
4
1 x 0
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0 1 0  , unde x este număr real.
0 0 2 x 

5p a) Arătați că det ( A (10 ) ) = 1024 .
5p b) Determinați numerele reale x , știind că A ( x ) ⋅ A ( 2 x ) = A x + 2 .
2
( )
5p c) Știind că A ( n ) = A (1) ⋅ A ( 2 ) ⋅ A ( 3) ⋅… ⋅ A ( 2016 ) , demonstrați că n este număr natural divizibil cu
2017.
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 5 X + a , unde a este număr real.
5p a) Arătați că f ( 0 ) = a .
5p b) Determinați numărul real a pentru care x13 + x23 + x33 = 2016 − 4a , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
5p c) Demonstrați că polinomul f are cel mult o rădăcină în mulțimea numerelor întregi.
1 2
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x − x − x − 1.
2
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = e x − x − 1 , x ∈ ℝ .
f ' ( x)
x →+∞ f ( x)
(
5p c) Demonstraţi că f 2 3 < f 3 2 . ) ( )
225
Pagina 1 din 2
1
( )
n
2. Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră numărul I n = ∫ 1 − x 2 dx .
0
2
3
5p b) Demonstrați că I n +1 ≤ I n , pentru orice număr natural nenul n .
5p c) Demonstrați că ( 2n + 3) I n +1 = 2 ( n + 1) I n , pentru orice număr natural nenul n .

226
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. 7 + x2 + 2 = 2 ⋅ 3x 3p
x − 6x + 9 = 0 ⇔ x = 3
2
2p
2. ∆ = 0 ⇔ 4 − 4m = 0 3p
m =1 2p
( 2 −1 )
3. 4 x −9
= 25 x ⇔ −4 x + 9 = 5 x 3p
x =1 2p
4. Mulțimea A are C 0 + C1 + C 2 + C 3 + C 4 + C 5 + C 6 = 26 = 64 de submulțimi, deci sunt 64 de
6 6 6 6 6 6 6 2p
cazuri posibile
Mulțimea A are C60 + C61 + C62 = 1 + 6 + 15 = 22 de submulțimi cu cel mult două elemente,
2p
deci sunt 22 de cazuri favorabile
p= = = 1p
5. Punctul M (1, 2 ) este mijlocul laturii BC 1p
2−0
m AM = =1 2p
1 − ( −1)
Ecuația dreptei care trece prin punctul B şi este paralelă cu dreapta AM este y = x − 1 2p
6. BC 2
= 2R ⇒ R = =
sin A 3π 3p
2 sin
4
=1 2p
1.a) 1 10 0  1 10 0
 
A (10 ) =  0 1 0  ⇒ det ( A (10 ) ) = 0 1 0 = 2p
 
0 0 210  0 0 210
= 210 = 1024 3p
b) A ( x ) ⋅ A ( 2 x ) = A (3x ) 2p
( 2
)
A ( 3x ) = A x + 2 ⇔ x − 3 x + 2 = 0 ⇔ x1 = 1 și x2 = 2
2
3p
c) Deoarece A ( x ) ⋅ A ( y ) = A ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y , obținem A ( n ) =
3p
= A (1) ⋅ A ( 2 ) ⋅ A ( 3) ⋅… ⋅ A ( 2016 ) = A (1 + 2 + 3 + … + 2016 ) = A ( 2017 ⋅ 1008 )
n = 2017 ⋅ 1008 , deci n este număr natural divizibil cu 2017 2p

227
Pagina 1 din 2
2.a) f ( 0 ) = 03 − 5 ⋅ 0 + a = 3p
=0−0+a = a 2p
b) + + = 5 ( x1 + x2 + x3 ) − 3a = −3a
x1 + x2 + x3 = 0 , x13 x23 x33 3p
−3a = 2016 − 4a ⇔ a = 2016 2p
c) Presupunem că f are cel puțin două rădăcini întregi x1 și x2 ; cum x1 + x2 + x3 = 0 ⇒ x3 ∈ ℤ 1p
Știind că x12 + x22 + x32 = 10 , dacă x12 ≥ x22 ≥ x32 , obținem x12 = 9 , x22 = 1 și x32 = 0 2p
Deoarece pentru valorile pe care le obținem pentru x1 , x2 și x3 , relația x1 + x2 + x3 = 0 nu
2p
este verificată, polinomul f are cel mult o rădăcină întreagă
( ) 1 '
1.a)
f ' ( x ) = e x '−  x 2  − x '− 1' = 2p
2 
1
= ex − ⋅ 2x − 1 = ex − x − 1 , x ∈ ℝ 3p
2
b) ex − x −1 ex − 1
Aplicând succesiv teorema lui l’Hospital, obținem lim = lim x = 3p
1
x →+∞
e x − x 2 − x − 1 x→+∞ e − x − 1
2
ex
= lim =1 2p
x →+∞ e x −1
c) f "( x ) = e x − 1 > 0 pentru orice x ∈ ( 0, + ∞ ) , deci f ' strict crescătoare pe ( 0, + ∞ ) și cum
3p
f ' ( 0 ) = 0 , obținem f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 0, + ∞ ) , deci f strict crescătoare pe ( 0, + ∞ )
0<2 3 <3 2 ⇒ f 2 3 < f 3 2 ( ) ( ) 2p
2.a) 1  x3  1
(  )
I1 = ∫ 1 − x 2 dx =  x −  =
3  0
3p
0 
1 2
=1 − = 2p
3 3
b) 1
( )( )
n
I n +1 − I n = ∫ − x 2 1 − x 2 dx , pentru orice număr natural nenul n 2p
0
( )
n
Pentru orice număr natural nenul n și x ∈ [ 0,1] avem − x 2 ≤ 0 și 1 − x 2 ≥ 0 , deci I n +1 ≤ I n 3p
c) 1
1 1
( )
2 n +1
( )
2 n +1
( )
n
I n +1 = ∫ x ' 1 − x − x ( n + 1) 1 − x 2 ( −2 x ) dx =
0 ∫0
dx = x 1 − x 2p
0
1 1
( 2 n
) ( )( )
n
= 2 ( n + 1) ∫ x 1 − x 2
dx = − 2 ( n + 1) ∫ 1 − x 2 − 1 1 − x 2 dx = − 2 ( n + 1) ( I n +1 − I n ) , deci
0 0 3p
( 2n + 3) I n+1 = 2 ( n + 1) I n , pentru orice număr natural nenul n

228
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 8
( ) +( )
2 2
5p 1. Arătați că 2 −3 2 +3 = 22 .
5p 2. Calculați produsul f ( −1) f ( 0 ) f (1) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x + 2 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 3 x − 6 x + 6 = log 3 1 .

2
( )
5p 4. Determinați câte numere naturale pare, de trei cifre distincte, se pot forma cu cifrele 5, 7 , 8 și 9 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1,0 ) și B (1, 2 ) . Determinați ecuația dreptei d
care trece prin punctul O și este paralelă cu dreapta AB .
 3π   3π 
5p 6. Arătați că sin  + x  − sin  − x  = 0 , pentru orice număr real x .
 2   2 
1 x x2 + x 
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0 1 2 x  , unde x este număr real.
0 0 1 
 
5p b) Demonstrați că A ( x ) A ( y ) = A ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y .
 1   1   1   a 
5p c) Determinați numărul real a , a ≠ −1 , știind că A   A  ⋅… ⋅ A = A .
1 ⋅ 2   2 ⋅ 3   2016 ⋅ 2017   a + 1
2. Se consideră polinomul f = X 4 + mX 2 + 2 , unde m este număr real.
5p a) Determinați numărul real m , știind că f (1) = 0 .
5p b) Demonstrați că x12 + x22 + x32 + x42 + 2 ( x1 x2 + x1 x3 + x1 x4 + x2 x3 + x2 x4 + x3 x4 ) = 0 , pentru orice
număr real m , unde x1 , x2 , x3 și x4 sunt rădăcinile polinomului f .
5p c) Pentru m = 3 , descompuneți polinomul f în factori ireductibili în ℝ [ X ] .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =
x
.
x +1
2
5p a) Arătaţi că f ′ ( x ) =
1
, x∈ℝ .
( x + 1)
2
x +1
2

funcţiei f .
5p c) Demonstrați că, pentru orice număr real a , a ∈ ( −1,1) , ecuația f ( x ) = a are soluție unică.
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x ( x − 1) .
2
∫ f ( x) e
−x
5p a) Arătați că dx = 0 .
0

229
Pagina 1 din 2
5p b) Demonstrați că suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii
x = 1 şi x = 2 are aria egală cu e .
1
∫ ( f ( x) + e ) dx = 0 .
x
n→+∞
−n

230
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 8
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
pentru lucrare.
1.
( )
2
2 − 3 = 11 − 6 2 2p
( 2 + 3) = 11 + 6 ( ) +( )
2 2 2
2⇒ 2 −3 2 +3 = 11 − 6 2 + 11 + 6 2 = 22 3p
2. f ( −1) = 0 3p
f ( −1) f ( 0 ) f (1) = 0 2p
3.x − 6x + 6 = 1 ⇒ x − 6x + 5 = 0
2 2
2p
x = 1 sau x = 5 , care verifică ecuația dată 3p
4. Cifra unităților este 8 2p
Cum cifrele sunt distincte, cifra zecilor poate fi aleasă în 3 moduri și, pentru fiecare alegere
a acesteia, cifra sutelor poate fi aleasă în câte 2 moduri, deci se pot forma 3 ⋅ 2 ⋅ 1 = 6 astfel 3p
de numere
5. m AB = 1 și md = m AB ⇒ md = 1 3p
Ecuația dreptei d este y = x 2p
6.  3π   3π    3π    3π   3π 
sin  − x  = sin  3π − − x  = sin  3π −  + x   = sin  π −  + x   = sin  + x 3p
 2   2    2    2   2 
 3π   3π   3π   3π 
sin  + x  − sin  − x  = sin  + x  − sin  + x  = 0 , pentru orice număr real x 2p
 2   2   2   2 
1.a) 1 1 2 1 1 2
 
A (1) =  0 1 2  ⇒ det ( A (1) ) = 0 1 2 = 2p
0 0 1 0 0 1
 
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b)  1 x x 2 + x  1 y y + y 1
2
y+x y + y + 2 xy + x + x 
2 2
    
A( x ) A( y ) =  0 1 2 x  0 1 2y  = 0 1 2 y + 2x = 3p
0 0 1  0 0 1  0 0 1 
    
 1 x + y ( x + y )2 + ( x + y ) 
 
= 0 1 2( x + y)  = A ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y 2p
 0 0 1 
 
c)  1   1   1   1 1 1 
A  A  ⋅… ⋅ A   = A + +… + =
 1 ⋅ 2   2 ⋅ 3   2016 ⋅ 2017   1 ⋅ 2 2 ⋅ 3 2016 ⋅ 2017 
3p
1 1 1 1 1 1   2016 
= A − + − + … + −  = A 
 1 2 2 3 2016 2017   2017 
 2016   a 
A = A  ⇔ a = 2016 2p
 2017   a +1
231
Pagina 1 din 2
2.a) f (1) = 0 ⇔ 14 + m ⋅ 12 + 2 = 0 2p
m = −3 3p
b) x1 + x2 + x3 + x4 = 0 2p
x12 + x22 + x32 + x42 + 2 x1 x2 + 2 x1 x3 + 2 x1 x4 + 2 x2 x3 + 2 x2 x4 + 2 x3 x4 = ( x1 + x2 + x3 + x4 ) = 0 ,
2
3p
pentru orice număr real m
c) f = X 4 + 3X 2 + 2 = X 2 + 1 X 2 + 2( )( ) 3p
Polinoamele X 2 + 1 și X 2 + 2 au coeficienți reali, au gradul 2 și nu au rădăcini reale, deci

2p
sunt ireductibile în ℝ [ X ]
1.a) x ⋅ 2x
x2 + 1 −
f '( x ) = 2 x2 + 1 = 3p
x2 + 1
x2 + 1 − x2 1
= = , x∈ℝ
( ) ( )
2p
x2 + 1 x2 + 1 x2 + 1 x2 + 1
b) f ( 0) = 0 , f '( 0) = 1 2p
Ecuația tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = x 3p
c) f ′ ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ℝ , deci f este strict crescătoare pe ℝ 2p
x x
Cum lim f ( x) = lim = −1, lim f ( x) = lim = 1 și funcția f este
x →−∞ x →−∞ 1 x →+∞ x →+∞ 1
−x 1+ x 1+ 2 3p
x2 x
continuă, atunci pentru orice a ∈ ( −1,1) , ecuația f ( x ) = a are soluție unică
2.a) 2 2 2  x2 2
∫ f ( x ) e dx = ∫ e
−x x
( x − 1) e −x
dx = ∫ ( x − 1) dx =  − x  = 3p
 2 
0 0 0  0
4
= −2=0 2p
2
b) 2 2 2
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ ( x − 1) e x dx = ( x − 2 ) e x = 3p
1 1 1
= 0 − ( −1) e = e 2p
c) 1 1
∫( )
1
f ( x ) + e x dx = ∫ x e x dx = ( x − 1) e x = ( n + 1) e−n 3p
−n −n −n
1
∫ ( f ( x) + e ) dx = nlim n +1
lim x
=0 2p
n→+∞ →+∞ e n
−n

232
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 5
5p 1. Determinați numărul real a , știind că numerele 24, 1020 și a sunt, în această ordine, termeni
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
5p 2. Determinaţi numărul real m , știind că parabola asociată funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 4 x + m
este tangentă axei Ox .
2 x−3
5p 3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia  
1
= 27 .
3
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = { }
1, 2, 3, … , 25 , acesta să
fie număr rațional.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( ), B ( −2, − 1) și C ( 2, 3 ) . Determinaţi
ecuaţia dreptei care trece prin punctul A şi este perpendiculară pe dreapta BC .
5p 6. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris unui triunghi ABC , în care m ( ∢A ) = 45° şi
BC = 2 2 .
1 a a 2   x + ay + a 2 z = 0
  
1. Se consideră matricea A ( a ) =  1 −1 1  și sistemul de ecuații  x − y + z = 2 , unde a este
1 1 −a   x + y − az = −4
  
număr real.
5p a) Arătaţi că det ( A ( 0 ) ) = −1 .
1
5p b) Demonstrați că matricea A ( a ) este inversabilă, pentru orice număr real a , a ≠ −1 și a ≠ .
3
5p c) Determinați numerele reale a , pentru care sistemul are soluție unică ( x0 , y0 , z0 ) , iar x0 = y0 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = − xy + 2 x + 2 y − 2 .
5p a) Arătați că x ∗ y = 2 − ( x − 2 )( y − 2 ) , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați numerele reale x , pentru care x ∗ x = 1 .
5p c) Demonstrați că, dacă m , n și p sunt numere întregi astfel încât m ∗ n ∗ p = 2 , atunci produsul
numerelor m , n și p este divizibil cu 2.
1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = e x + ln x + 1 .
1
5p a) Arătați că f ′ ( x ) = e x +
, x ∈ ( 0, + ∞ ) .
x
5p b) Determinați ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcției f .
5p c) Demonstrați că ecuația f ( x ) = 0 are soluție unică în intervalul ( 0,1) .

233
Pagina 1 din 2
xn +1
1
2. Pentru fiecare număr natural n , se consideră numărul I n = ∫ dx .
0
x + 3
3
5p a) Arătaţi că I 0 = 1 + 3ln .
4
1
5p b) Demonstraţi că I n+1 + 3I n = , pentru orice număr natural n .
n+2
5p c) Arătaţi că lim nI = 1 .
n
n→ +∞ 4

234
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 5
pentru lucrare.
1. 24 + a = 2 ⋅ 1020 3p
a = 2016 2p
2. ∆ = 16 − 4m 3p
16 − 4m = 0 ⇒ m = 4 2p
(3−1 )
3. 2 x −3
= 33 ⇔ −2 x + 3 = 3 3p
x=0 2p
Sunt 5 numere raționale în mulțimea A , deci sunt 5 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. d ⊥ BC ⇒ md ⋅ mBC = −1 și, cum mBC = 1 , obținem md = −1 2p
Deoarece A ∈ d , ecuația dreptei d este y − y A = md ( x − x A ) , adică y = − x + 1 3p
6. BC 2 2
= 2R ⇒ R = =
sin A 2 3p
2⋅
2
=2 2p
1.a) 1 0 0  1 0 0
 
A ( 0 ) =  1 −1 1  ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 1 −1 1 = 2p
1 1 0  1 1 0
 
= 0 + 0 + 0 − 0 − 1 − 0 = −1 3p
b) 1 a a 2
det ( A ( a ) ) = 1 −1 1 = ( 3a − 1)( a + 1) 2p
1 1 −a
Pentru orice număr real a , a ≠ −1 și a ≠ , obţinem det ( A ( a ) ) ≠ 0 , deci matricea A ( a )

1
3 3p
este inversabilă
c) 1
Sistemul are soluție unică, deci a ≠ −1 și a ≠ ; pentru fiecare număr real a , a ≠ −1 și
3
1 − 4a 2 ( − 3a )
2 2p
a ≠ , obținem x0 = şi y0 =
3 ( 3a − 1)( a + 1) 3a − 1
2
Cum x0 = y0 ⇔ 3a 2 − a − 2 = 0 , obținem a = − sau a = 1 3p
3

235
Pagina 1 din 2
2.a) x ∗ y = − xy + 2 x + 2 y − 4 + 2 = 2p
= − x ( y − 2 ) + 2 ( y − 2 ) + 2 = 2 − ( x − 2 )( y − 2 ) , pentru orice numere reale x și y 3p
b) x ∗ x = 2 − ( x − 2)
2
2p
2 − ( x − 2 ) = 1 ⇔ ( x − 2 ) = 1 ⇔ x = 1 sau x = 3
2 2
3p
c) Cum m ∗ n ∗ p = 2 + ( m − 2 )( n − 2 )( p − 2 ) , obținem ( m − 2 )( n − 2 )( p − 2 ) = 0 2p
m = 2 sau n = 2 sau p = 2 , deci produsul numerelor m , n și p este divizibil cu 2 3p
1.a)
( )
f ' ( x ) = e x '+ ( ln x ) '+ 1' = 2p
1 1
= ex + + 0 = e x + , x ∈ ( 0, + ∞ ) 3p
x x
b) f (1) = e + 1 , f ' (1) = e + 1 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = ( e + 1) x 3p
c) f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 0, + ∞ ) , deci f este strict crescătoare pe ( 0, +∞ ) 2p
( )
Cum lim f ( x ) = lim e x + ln x + 1 = − ∞ , f (1) > 0 și f este continuă, atunci ecuația
x →0 x →0
x >0 x >0 3p
f ( x ) = 0 are soluție unică în intervalul ( 0, 1)
2.a) 1 1 1
 3 
( )
x
I0 = ∫ dx = ∫  1 −  dx = x − 3ln ( x + 3 ) = 3p
0
x+3 0
x+3 0
3
= 1 − 3ln4 + 3ln3 = 1 + 3ln 2p
4
b) 1
x n + 2 + 3x n+1 x ( x + 3)
1 n +1 1
I n+1 + 3I n = ∫ dx = ∫ dx = ∫ x n+1dx = 3p
0
x + 3 0
x + 3 0
x n+ 2 1 1
= = , pentru orice număr natural n 2p
n+2 0 n+2
c)  9 
1 n +1 1 2 1 1 1
( ) n x + 6x
2 2
x n ' x n x 1
nI n = n ∫ dx = ∫ x dx = x ⋅ −∫x ⋅ dx = − ∫ x n
1 −  dx
0
x + 3 0
x + 3 x + 3 0 0 ( )
x + 3
2 4 0  (
 x + 3) 
2 2p
pentru orice număr natural nenul n
1  9  1
1
Cum 0 ≤ ∫ x n  1 −  dx ≤ ∫ x n dx = pentru orice număr natural nenul n , obţinem
 ( x + 3) 2  n + 1
0   0 3p
1
lim =
4

236
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Determinați al treilea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 2016 și rația r = 2 .
5p 2. Determinați numărul real m , știind că punctul A (1, 2 ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = x + m .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 24 x −6 = 43 x − 4 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea A = {1, 2,3,…, 40} , acesta să conţină
cifra 4.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1, 2 ) și B ( 4,5 ) . Determinaţi ecuaţia dreptei
AB .
 π 4 24
5p 6. Dacă x ∈  0,  și sin x = , arătați că sin 2x = .
 2 5 25
1 a 1   x + ay + z = 1
  
1. Se consideră matricea A ( a ) =  a 1 −1  și sistemul de ecuații ax + y − z = −1 , unde a este
 1 1 −2   x + y − 2z = 0
  
număr real.
5p a) Arătați că det ( A ( 0 ) ) = −2 .
5p b) Demonstrați că matricea A ( a ) este inversabilă, pentru orice număr real a , a ≠ −1 și a ≠ 1 .
5p c) Determinați numerele întregi a , pentru care sistemul are soluție unică ( x0 , y0 , z0 ) , iar x0 , y0 și
z0 sunt numere întregi.
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y = 3 xy + 3 x + 3 y + 2 .
5p a) Arătați că x y = 3 ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3 x + 3 . Demonstrați că f ( x y ) = f ( x ) f ( y ) , pentru
orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numerele reale a , pentru care a a … a = 32015 − 1 .
de 2016 ori a

x +1
1. Se consideră funcţia f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = ln .
x −1
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ (1, +∞ ) .
1 1
−
x +1 x −1
5p b) Demonstrați că funcția f este convexă pe (1, +∞ ) .
( f ' ( 2 ) + f ' ( 3) + f ' ( 4 ) + …+ f ' ( n ) ) = − 2 .

3
n→ +∞
1
2. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x + .
x
2
5
5p a) Arătați că ∫ x f ( x ) dx = .
1
2
237
Pagina 1 din 2
e2
5p b) Arătați că ∫ ( f ( x ) − x ) ln x dx = 4 .
1
5p c) Determinați numărul real a , a > 1 , știind că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox
a graficului funcției g : [1, a ] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) este egal cu π  ln a +  .
7
 2

238
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. a3 = 2016 + 2 ⋅ 2 = 3p
= 2020 2p
2. f (1) = 2 ⇒ 1 + m = 2 3p
m =1 2p
( )
3. 3x−4
24 x −6 = 22 ⇔ 4x − 6 = 6x − 8 3p
x =1 2p
Numerele din mulțimea A care conțin cifra 4 sunt 4, 14, 24, 34 și 40, deci sunt 5 cazuri
2p
favorabile
p= = = 2p
5. 5−2
y−2= ( x − 1) 3p
4 −1
y = x +1 2p
6.  π 3
Cum x ∈  0,  , obţinem cos x = 1 − sin 2 x = 3p
 2 5
4 3 24
sin 2 x = 2sin x cos x = 2 ⋅ ⋅ = 2p
5 5 25
1.a) 1 0 1  1 0 1
 
A ( 0 ) =  0 1 −1  ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 0 1 −1 = 2p
 1 1 −2  1 1 −2
 
= −2 + 0 + 0 − 1 − ( −1) − 0 = −2 3p
b) 1 a 1
det ( A ( a ) ) = a 1 −1 = 2 ( a − 1)( a + 1) 3p
1 1 −2
Pentru orice număr real a , a ≠ −1 și a ≠ 1 , obţinem det ( A ( a ) ) ≠ 0 , deci matricea A ( a )
2p
este inversabilă
c) Sistemul are soluție unică, deci a ≠ −1 și a ≠ 1 ; pentru fiecare număr a , a ≠ −1 și a ≠ 1 ,
 1 1  3p
soluția sistemului este de forma  − , ,0 
 a − 1 a − 1 
1
Cum a este număr întreg, ∈ ℤ ⇔ a − 1 este divizor al lui 1 , deci a = 0 sau a = 2 2p
a −1
239
Pagina 1 din 2
2.a) x y = 3 xy + 3x + 3 y + 3 − 1 = 3p
= 3 x ( y + 1) + 3 ( y + 1) − 1 = 3 ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y 2p
b) f ( x y ) = 3 ( x y ) + 3 = 3 ( 3 ( x + 1)( y + 1) − 1) + 3 = 9 ( x + 1)( y + 1) = 3p
= ( 3x + 3)( 3 y + 3) = f ( x ) f ( y ) , pentru orice numere reale x și y 2p
c)  
 de 2016 ori a 
(
f  a a ... a  = f 32015 − 1 ⇔ ( f (a)))
2016
(
= 3 ⋅ 32015 − 1 + 3 ⇔ ( f (a))
2016
)= 32016 ⇔ f (a) = −3
3p
 
sau f ( a ) = 3
a = −2 sau a = 0 2p
1.a) Cum x ∈ (1, +∞ ) , f ( x ) = ln ( x + 1) − ln ( x − 1) ⇒ f ′ ( x ) = ( ln ( x + 1) − ln ( x − 1) ) ' = 2p
= ( ln ( x + 1) ) '− ( ln ( x − 1) ) ' =
1 1
− 3p
x + 1 x −1
b) 4x
f "( x ) = 2p
( x − 1)2 ( x + 1)2
Pentru orice x ∈ (1, +∞ ) , f "( x ) > 0 , deci funcția f este convexă pe (1, +∞ ) 3p
c)  1 1  1 1   1 1   1 1 
(
limf '( 2 ) + f '( 3) +…+ f '( n ) ) = lim   −  +  −  +  −  +…+  −
n + 1 n −1
 = 3p
n→+∞ n→+∞ 3 1 
4 2 5 3       
 1 1 1 1  3
= lim  − − + + =− 2p
n → +∞  1 2 n n + 1  2
2.a) 2 2
 x2 2
∫ x f ( x ) dx = ∫ ( x + 1) dx = 
 2
+ x  = 3p
1 1  1
3 5
=4− = 2p
2 2
b) e2 e2 e2 e2
∫ ( f ( x) − ) 1 1
x ln x dx = ∫ x
⋅ ln x dx = 2 x ⋅ ln x
1
−2∫
x
dx = 3p
1 1 1
e2
(
= 2 x ⋅ ln x − 4 x ) 1 = 4e − 4e + 4 = 4 2p
c)  x2 a  a2 5
a a
 1
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫  x + 2 +  dx = π  + 2 x + ln x  = π  + 2a + ln a −  3p
 2   2 2 
1
1
x  1 
 a2 5  7
π  + 2a + ln a −  = π  ln a +  ⇔ a 2 + 4a − 12 = 0 și, cum a > 1 , obținem a = 2
 2p
 2 2   2

240
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 01
5p 1. Determinaţi al patrulea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 1 și a2 = 4 .
5p 2. Determinați numărul real a , știind că punctul A (1, a ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,

f ( x ) = x2 + 4 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 9 x −2 = 32− x .
acesta să fie mai mic sau egal cu 30.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( 0,3) . Determinaţi ecuaţia dreptei care trece prin
punctul A şi are panta egală cu 1.
5p 6. Se consideră triunghiul ABC , cu AB = 10 , AC = 10 și BC = 12 . Arătaţi că sin B = 4 .
5
 −m 1 1  −mx + y + z = −1
  
1. Se consideră matricea A ( m ) =  1 −m 1  și sistemul de ecuații  x − my + z = −1 , unde m
 1 1 − m   x + y − mz = m
 
este număr real.
5p b) Demonstrați că matricea A ( m ) este inversabilă, pentru orice număr real m , m ≠ −1 și m ≠ 2 .
5p c) Pentru m = 2 , determinați soluția ( x0 , y0 , z0 ) a sistemului pentru care x0 + 2 y0 + 3z0 = 9 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă
x ∗ y = −2 xy + 10 x + 10 y − 45 .
5p a) Arătați că x ∗ y = −2 ( x − 5 )( y − 5 ) + 5 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Arătați că 1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ 4 ∗ 5 ∗ 6 ∗ 7 ∗ 8 ∗ 9 ∗ 10 = 5 .
5p c) Determinaţi numerele naturale m și n , pentru care m ∗ n = 27 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x 2 − 8ln x .
2 ( x − 2 )( x + 2 )
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p b) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .
5p c) Demonstraţi că ecuaţia f ( x ) = 0 are două soluţii reale distincte.
1
x ( x − 4)
10
5p a) Arătați că ∫ ( x − 4) f ( x ) dx = ln 2 .
5
5p b) Determinați volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției
g : [5,6] → ℝ , g ( x ) = x f ( x ) .
 1 
∫ ( )  = 1.
2
5p c) Demonstraţi că lim 
 
 
Pagina 1 din 1 241

Proba E. c)
Varianta 01
pentru lucrare.
1. r = 4 −1 = 3 2p
a4 = 1 + 3 ⋅ 3 = 10 3p
2. f (1) = a ⇒ 12 + 4 = a 3p
a=5 2p
3 ( ) = 32− x ⇔ 2 x − 4 = 2 − x
3. 2 x−2 3p
x=2 2p
Sunt 21 de numere naturale de două cifre care sunt mai mici sau egale cu 30, deci sunt 21 de
2p
cazuri favorabile
p= = = 2p
5. y − 3 = 1 ⋅ ( x − 0 ) 3p
y = x+3 2p
6. AD = 8 , unde AD ⊥ BC , D ∈ BC 2p
AD 4
sin B = = 3p
AB 5
1.a) 0 1 1 0 1 1
 
A ( 0 ) =  1 0 1  ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 1 0 1 = 2p
1 1 0 1 1 0
 
= 0 +1+1− 0 − 0 − 0 = 2 3p
b) −m 1 1
det ( A ( m ) ) = 1 −m 1 = ( 2 − m )( m + 1)
2
3p
1 1 −m
Pentru orice număr real m , m ≠ −1 și m ≠ 2 , obţinem det ( A ( m ) ) ≠ 0 , deci matricea A ( m )
2p
este inversabilă
c) Pentru m = 2 , sistemul este compatibil nedeterminat și soluțiile sistemului sunt de forma
(1 + α ,1 + α ,α ) , unde α ∈ R 3p
Cum x0 + 2 y0 + 3 z0 = 9 ⇔ 1 + α + 2 (1 + α ) + 3α = 9 ⇔ α = 1 , soluția sistemului care verifică

2p
relația este ( 2, 2,1)
2.a) x ∗ y = −2 xy + 10 x + 10 y − 50 + 5 = 2p
= −2 x ( y − 5) + 10( y − 5) + 5 = −2( x − 5)( y − 5) + 5 , pentru orice numere reale x și y 3p

242
Pagina 1 din 2
b) x ∗ 5 = 5 ∗ y = 5 , pentru x și y numere reale 2p

( (1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ 4 ) ∗ 5 ) ∗ 6 ∗ 7 ∗ 8 ∗ 9 ∗ 10 = 5 ∗ ( 6 ∗ 7 ∗ 8 ∗ 9 ∗ 10 ) = 5 3p
c) −2 ( m − 5 )( n − 5 ) + 5 = 27 ⇔ ( m − 5 )( n − 5 ) = −11 2p
Cum m și n sunt numere naturale, obținem m = 4 , n = 16 sau m = 16 , n = 4 3p
1.a) 8
f ′( x ) = 2x − = 2p
x
2x2 − 8 2 ( x − 2 )( x + 2 )
= = , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x x
b) Cum x ∈ ( 0, +∞ ) , f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 2 1p
x ∈ ( 0, 2] ⇒ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe ( 0, 2] 2p
x ∈ [ 2, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [ 2, +∞ ) 2p
( )  8ln x 
c)
lim f ( x ) = lim x 2 − 8ln x = +∞ , lim f ( x ) = lim x 2  1 − 2  = +∞ 2p
x →0 x →0 x →+∞ x →+∞  x 
x >0 x >0
Cum f ( 2 ) < 0 , ecuaţia f ( x ) = 0 are două soluţii reale distincte 3p

2.a) 10 10 10
1
∫ ( x − 4 ) f ( x ) dx = ∫ x
dx = ln x =
5
3p
5 5
= ln10 − ln 5 = ln 2 2p
b) 1
6
1
6
g ( x) = , deci V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ dx = 2p
5 ( x − 4)
x−4 5
2
 1 6 π
=π −  = 3p
 x−4 5 2
c) n +1 n +1 n +1
1 1  1 1 1 n 2 − 3n
Pentru n > 4 , ∫ f ( x ) dx = ∫ dx = ∫  −  dx = ln 2p
n n
x ( x − 4) 4 n  x−4 x 4 n 2 − 3n − 4
4 n2
 2 n +1 


n 2

(
− 3n − 4  4 n − 3n − 4
2
)
4 
lim  n ∫ f ( x ) dx  = lim ln  1 + 2
4 3p
  = ln e = 1
n→+∞   n→+∞
 n    n − 3n − 4  
 

243
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
5p 1. Determinați raţia progresiei aritmetice ( an )n≥1 , ştiind că 2a10 = a5 + a6 + 36 .

5p 2. Determinați abscisele punctelor de intersecţie a graficului funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 3 x − 1
cu dreapta de ecuație y = x − 1 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2

x − 1 + log x 2 − 1 = 4 .
x +1 2 ( )
acesta să aibă produsul cifrelor divizibil cu 10.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,1) , B (1, 4 ) și C ( 5,1) . Determinaţi
coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABC .
1 + cos 2 x  π
5p 6. Arătaţi că = ctg 2 x , pentru orice x ∈  0,  .
1 − cos 2 x  2
1 1 1
 
1. Se consideră matricea M ( x ) =  2 3 1 , unde x este număr real.
 x 2 x − 1 1
 
5p a) Calculaţi det ( M ( 0 ) ) .
5p b) Demonstrați că 2 M ( x ) − M ( − x ) = M ( 3 x ) , pentru orice număr real x .
5p c) În reperul cartezian xOy se consideră punctele O ( 0,0 ) , A ( n, 2n − 1) şi B n , 2n − 1 , unde n
2 2
( )
este număr natural, n ≥ 2 . Demonstrați că aria triunghiului OAB este număr natural.
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă x y = 6 xy − 2 x − 2 y + 1 .
1
5p a) Calculați 1 .
3
5p b) Determinaţi elementul neutru al legii de compoziţie „ ” .
1 2 3 2016
5p c) Calculați … .
1008 1008 1008 1008
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x .
x +3
4
3 ( x − 1)( x + 1) x 2 + 1( ) , x∈ℝ .
5p a) Arătați că f ′ ( x ) = −
(x )
2
4
+3
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 0 , situat pe graficul
funcției f .
5p c) Demonstrați că − ≤ f ( x ) ≤ , pentru orice număr real x .

1 1
4 4
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XII-a
244
Pagina 1 din 2
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = xe x − 2 .
5p a) Determinaţi primitiva F a funcţiei f , pentru care F (1) = 0 .
1
5p b) Calculați ∫ x f ( x ) dx .
0
x
5p c) Determinați numerele reale x , știind că ∫ f ( t ) dt = 0 .
1
245
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. 2 ( a1 + 9r ) = a1 + 4r + a1 + 5r + 36 ⇔ 9r = 36 3p
r=4 2p
2. x 2 + 3x − 1 = x − 1 ⇔ x 2 + 2 x = 0 3p
x = −2 sau x = 0 2p
3. ( x − 1) ( x 2 − 1)
= 4 ⇒ ( x − 1) = 16
2 3p
log 2
x +1
x = −3 sau x = 5 , care verifică ecuația 2p
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 9 numere cu cifra unităților zero, 4
numere cu cifra zecilor cinci și cifra unităților număr par nenul și 4 numere cu cifra unităților 2p
cinci și cifra zecilor număr par, deci sunt 17 cazuri favorabile
p= = 2p
5. A (1,1) , B (1, 4 ) ⇒ AB Oy și A (1,1) , C ( 5,1) ⇒ AC Ox , deci ∆ABC este dreptunghic în A 2p
 5
Centrul cercului circumscris ∆ABC este mijlocul laturii BC și are coordonatele  3,  3p
 2
6. 1 + cos 2 x = 2cos 2 x 2p
1 + cos 2 x 2cos 2 x  π
1 − cos 2 x = 2sin 2 x ⇒ = = ctg 2 x , pentru orice x ∈  0,  3p
1 − cos 2 x 2sin x
2
 2
1.a)  1 1 1 1 1 1
 
M ( 0 ) =  2 3 1 ⇒ det ( M ( 0 ) ) = 2 3 1 = 3 + ( −2 ) + 0 − 0 − ( −1) − 2 = 3p
 0 −1 1 0 −1 1
 
=0 2p
b)  2 2 2  1 1 1
   
2M ( x ) − M ( − x ) =  4 6 2 −  2 3 1 = 3p
 2 x 4 x − 2 2   − x −2 x − 1 1
   
1 1 1
 
= 2 3 1 = M ( 3 x ) , pentru orice număr real x 2p
 
 3 x 6 x − 1 1

246
Pagina 1 din 2
c) 0 0 1
1 n ( n − 1)
∆= n 2n − 1 1 = n ( n − 1) , deci A ∆OAB = ∆ = 3p
2 2
n 2n − 1 1
2 2
Cum pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , numerele n − 1 și n sunt consecutive, produsul

lor este număr par, deci A ∆OAB este număr natural 2p
2.a) 1 1 1
1 = 6 ⋅1 ⋅ − 2 ⋅1 − 2 ⋅ + 1 = 2p
3 3 3
1
= 3p
3
b) x e = 6 xe − 2 x − 2e + 1 = 6ex − 2e − 2 x + 1 = e x , pentru orice număr real x 2p
1
x e = x ⇔ ( 3 x − 1)( 2e − 1) = 0 , pentru orice număr real x , deci e = este elementul neutru
2 3p
al legii de compoziție „ ”
c) 1 1 1
x = y = , pentru x și y numere reale 2p
3 3 3
1 2 3 2016  1 2 335  1  337 338 2016  1
… = …   … = 3p
1008 1008 1008 1008  1008 1008 1008  3  1008 1008 1008  3
1.a)
f ′( x) =
( )
1 ⋅ x 4 + 3 − x ⋅ 4 x3
=
(
3 1 − x4 )=
3p
( ) ( )
2 2
x4 + 3 x4 + 3
3 ( x − 1) 4
3 ( x − 1)( x + 1) ( x + 1) 2
=− =− , x∈ℝ 2p
( x + 3) ( x + 3)
4 2 4 2
b) 1
f ( 0) = 0 , f '( 0) = 2p
3
1
Ecuația tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = x 3p
3
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = −1 sau x = 1 1p
x ∈ ( −∞, −1] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f descrescătoare pe ( −∞, −1] ; x ∈ [ −1,1] ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci
1p
f crescătoare pe [ −1,1] și x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f descrescătoare pe [1, +∞ )
1 1
Cum lim f ( x ) = 0 , f ( −1) = − , f (1) = și lim f ( x ) = 0 , obținem − ≤ f ( x ) ≤ ,
x →−∞ 4 4 x →+∞ 4 4 3p
pentru orice x ∈ ℝ
2.a) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = ( x − 1) e x − 2 x + c , unde c ∈ ℝ 3p
F (1) = 0 ⇒ c = 2 , deci F ( x ) = ( x − 1) e x − 2 x + 2 2p
b) 1 1
∫( )
1 1
x 2e x − 2 x dx = x 2 e x − ∫ 2 xe x dx − x 2 = 3p
0 0 0 0
=e−3 2p
c) x
∫ f ( t ) dt = F ( x ) − F (1) = ( x − 1) ( e −2 )
x
3p
1
( x − 1) ( e x − 2 ) = 0 ⇔ x = 1 sau x = ln 2 2p

247
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
5p 1. Determinați primul termen al progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b5 = 48 și b8 = 384 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 7 x + 6 . Determinați distanța dintre punctele de

intersecție a graficului funcției f cu axa Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 32 x = 16 ⋅ 2 x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr natural n din mulțimea {1, 2, 3, 4, 5} , acesta să
verifice egalitatea n 2 − 5n + 6 = 0 .

5p 5. Determinați numărul real a , știind că vectorii u = ( a + 1) i + ( a − 1) j și v = 6i + 2 j sunt coliniari.
5p 6. Arătați că ( 2sin x + cos x ) + ( sin x + 2cos x ) − 4sin 2 x = 5 , pentru orice număr real x .
2 2

1 2  0 x
1. Se consideră matricele A =   și B =   , unde x și y sunt numere reale.
4 1  y 0
5p a) Arătați că det ( 2 A ) = −28 .
1 0
5p b) Determinați numerele reale x și y , știind că A + 2 B = I 2 , unde I 2 =  .
0 1
5p c) Dacă AB = BA , arătați că det B ≤ 0 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = 3 xy + 3 x + 3 y + 2 .
5p a) Arătați că ( −1) 1 = −1 .
5p b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x x = x .
5p c) Determinați perechile ( a , b ) de numerele întregi, știind că a b = 8 .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 2 ) e x .
5p a) Arătați că f ' ( x ) = ( x − 1) e , x ∈ ℝ .
x
5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre −∞ la graficul funcției f .

5p c) Demonstrați că f ' ( x ) ≥ −1 , pentru orice număr real x .
2 x2 + 1
x
2
 1
1
x
5p b) Demonstrați că funcția F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = x + ln x + 2016 este o primitivă a funcţiei f .

2
5p c) Arătați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției
g : [1, 2] → ℝ , ( )= ( ) este mai mic decât 14π .
248
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. b1 ⋅ q 4 = 48 și b1 ⋅ q 7 = 384 ⇒ q = 2 3p
b1 = 3 2p
2. f ( x ) = 0 ⇔ x − 7 x + 6 = 0 ⇔ x1 = 1 și x2 = 6 , deci graficul funcției f intersectează axa
2
3p
Ox în punctele (1,0 ) și ( 6,0 )
Distanța dintre punctele de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox este egală cu 5 2p
3.
(2 )
5 x
= 24 ⋅ 2 x ⇔ 5 x = 4 + x 3p
x =1 2p
4. Mulțimea {1, 2, 3, 4, 5} are 5 elemente, deci sunt 5 cazuri posibile 1p
În mulțimea {1, 2, 3, 4, 5} sunt 2 numere care verifică egalitatea, deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. a +1 a −1
= ⇔ 2a + 2 = 6a − 6 3p
6 2
a=2 2p
6.
( 2sin x + cos x ) = 4sin 2 x + 4sin x cos x + cos 2 x
2
2p
( sin x + 2cos x )2 = sin 2 x + 4sin x cos x + 4cos 2 x ⇒ ( 2sin x + cos x )2 + ( sin x + 2cos x )2 −
3p
( )
− 4sin 2 x = 5 sin 2 x + cos 2 x + 8sin x cos x − 4 ⋅ 2sin x cos x = 5 , pentru orice număr real x

1.a)  2 4 2 4
2A =   , det ( 2 A ) = = 3p
8 2 8 2
= 2 ⋅ 2 − 4 ⋅ 8 = 4 − 32 = −28 2p
b)  1 2   0 2x   1 2 + 2x 
A + 2B =  + =  2p
 4 1  2y 0   4 + 2y 1 
 1 2 + 2x   1 0 
 =  ⇒ x = −1 și y = −2 3p
4 + 2y 1  0 1
c)  2y x   4x x 
AB =   , BA =   2p
 y 4x   y 2y 
0 x
AB = BA ⇔ y = 2 x , deci det B = = −2 x 2 ≤ 0 , pentru orice număr real x 3p
2x 0
Probă scrisă la matematică M_șt-nat Model

249
Pagina 1 din 2
2.a) ( −1) 1 = 3 ⋅ ( −1) ⋅1 + 3 ⋅ ( −1) + 3 ⋅1 + 2 = 3p
= −3 − 3 + 3 + 2 = −1 2p
b) 3x 2 + 3x + 3x + 2 = x ⇔ 3x 2 + 5 x + 2 = 0 3p
2
x1 = − și x2 = −1 2p
3
c) 3ab + 3a + 3b + 3 − 1 = 8 ⇔ ( a + 1)( b + 1) = 3 3p
Cum a și b sunt numere întregi, obținem ( −4, − 2 ) , ( −2, − 4 ) , ( 0, 2 ) și ( 2,0 ) 2p
1.a)
( )
f '( x ) = ( x − 2) ' ex + ( x − 2) e x ' = 2p
= e x + ( x − 2 ) e x = ( x − 1) e x , x ∈ ℝ 3p
b) x−2
lim f ( x ) = lim ( x − 2 ) e x = lim =0 3p
x →−∞ x →−∞ e− x x →−∞
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală spre −∞ la graficul funcţiei f 2p
c) f '' ( x ) = xe , f '' ( x ) = 0 ⇔ x = 0
x
2p
f '' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0] ⇒ f ' este descrescătoare pe ( −∞,0] 1p
f '' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) ⇒ f ' este crescătoare pe [ 0, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ f ' ( 0 ) = −1 ,
2p
pentru orice număr real x
2.a) 2 2
 1 2
∫  f ( x ) −  dx = ∫ 2 x dx = x 2 = 3p
1
x 1
1
= 4 −1 = 3 2p
b)
( ) 1
F ′ ( x ) = x 2 + ln x + 2016 ' = 2 x + =
x
2p
2 x2 + 1
x
c) 2 2
2 x2 + 1 
2 2
 1 
V = π ∫ g ( x ) dx = π ∫ 
2
dx = π ∫  4 x 2 + 4 + 2  dx =
 x 
2p
1 1  1 x 
 4 x3 1  2 83π
=π  + 4x −  = < 14π 3p
 3 x  1 6


250
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Calculați rația progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b3 = 5 şi b4 = 10 .

5p 2. Determinați valoarea maximă a funcției f : [1,5] → ℝ , f ( x ) = x − 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 + 12 = x + 2 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 3, 4 ) şi B (1,0 ) . Determinaţi ecuația dreptei
AB .
π
5p 6. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , în care AB = 6 şi C = .
3
1 + x −x 
 2x 1 − 2x 
5p b) Demonstrați că A ( x ) A ( y ) = A ( x + y − xy ) , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numerele reale x , x ≠ 1 , pentru care matricea A ( x ) este egală cu inversa ei.
5p a) Arătați că x y = 2 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Arătați că 1 2 3 4 = 3 .
5p c) Determinați numerele reale x , pentru care x x x = x .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x − ln x .
x −1
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p b) Demonstrați că funcţia f este convexă pe intervalul ( 0, +∞ ) .
5p c) Demonstrați că ln x ≤ x − 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .

1
x +1
2
∫(x )
+ 1 f ( x ) dx = 1 .
2
5p a) Arătaţi că
0
π
1
∫ x f ( x ) dx = 1 − 4 .
2
5p b) Demonstrați că
0
n +1
5p c) Determinaţi numerele naturale n , ştiind că ∫ 2 x f ( x ) dx = ln 2 .
n
251
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. b4 10
q= = = 3p
b3 5
=2 2p
2. x ≤5⇒ x −3≤ 2 2p
f ( x ) ≤ 2 , deci valoarea maximă a funcției este 2 3p
3. x 2 + 12 = ( x + 2 ) ⇒ 4 x − 8 = 0
2
3p
4. 7!
C72 = = 3p
2! ⋅ 5!
= 21 2p
5. y − 0 x −1
= 3p
4 − 0 3 −1
y = 2x − 2 2p
6. AB 6
= 2R ⇒ R = =
sin C 3 3p
2⋅
2
=2 3 2p
1.a) 1 0 1 0
A(0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2p
0 1 0 1
=1− 0 =1 3p
b) 1 + x − x  1 + y − y   1 + x + y − xy − y − x + xy 
A( x ) A( y ) =   = = 3p
 2 x 1 − 2 x  2 y 1 − 2 y   2 x + 2 y − 2 xy 1 − 2 y − 2 x + 2 xy 
 1 + ( x + y − xy ) − ( x + y − xy ) 
=  = A ( x + y − xy ) , pentru orice numere reale x și y 2p
 2 ( x + y − xy ) 1 − 2 ( x + y − xy ) 
c)
( )
A ( x ) A ( x ) = I 2 și, cum I 2 = A ( 0 ) , obținem A x + x − x 2 = A ( 0 ) 3p
2 x − x 2 = 0 ⇔ x = 0 sau x = 2 2p
2.a) x y = 2 xy − 6 x − 6 y + 18 + 3 = 2p
b) 1 2 3 4 = ( (1 2 ) 3) 4 = 3p
=3 4=3 2p

252
Pagina 1 din 2
c) x x = 2 ( x − 3) + 3 , x x x = 4 ( x − 3) + 3
2 3
2p
5 7
4 ( x − 3) + 3 = x ⇔ x =
3
sau x = 3 sau x = 3p
2 2
1.a) f ' ( x ) = x '− ( ln x ) ' = 2p
1 x −1
=1− = , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x x
b) 1
f '' ( x ) = 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x
f '' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ f este convexă pe intervalul ( 0, +∞ ) 3p
c) f '( x ) = 0 ⇔ x = 1 1p
x ∈ ( 0,1] ⇒ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe ( 0,1] 1p
x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [1, +∞ ) 1p
Cum f (1) = 1 , obținem f ( x ) ≥ 1 , deci ln x ≤ x − 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2.a) 1 1 1
∫ ( x + 1) f ( x ) dx = ∫ ( x + 1) ⋅ x 2 + 1 dx = ∫1dx = x 0 =
1 1
2 2
3p
0 0 0
=1− 0 =1 2p
b) 1 1
x 2
1
1 1
∫ x f ( x ) dx = ∫ x 2 + 1 dx = ∫1dx − ∫ x 2 + 1 dx =
2
2p
0 0 0 0
1 1 π
= x − arctg x = 1 − arctg1 = 1 − 3p
0 0 4
c) n +1 n +1 n +1 ( n + 1)2 + 1
∫ 2 x f ( x ) dx = ∫ x2 + 1
2x
(
dx = ln x + 12
) n
= ln
n2 + 1
3p
n n
ln
( n + 1) + 1
2
= ln 2 ⇔ n 2 − 2n = 0 ⇔ n = 0 sau n=2 2p
n2 + 1

253
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 8
pentru lucrare.
1. z 2 = (1 − i ) = 1 − 2i + i 2 =
2
2p
= 1 − 2i − 1 = −2i 3p
2. f ( 0 ) = 2016 2p
(g f )( 0 ) = g ( f ( 0 ) ) = g ( 2016 ) = 0 3p
3. x2 − 3x = x − 4 ⇔ x2 − 4 x + 4 = 0 3p
x=2 2p
4. Mulțimea M are 100 de elemente, deci sunt 100 de cazuri posibile 1p
În mulțimea M sunt 10 pătrate perfecte, deci sunt 10 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. Panta unei drepte paralele cu dreapta d este egală cu 3 2p
Ecuația dreptei care trece prin punctul A și este paralelă cu dreapta d este y = 3x + 1 3p
6. π 1
6 ⋅ 4 ⋅ sin 6⋅4⋅
6 = 2= 3p
A ∆ABC =
2 2
=6 2p
1.a)  −1 −1  −1 −1
A(0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2p
 2 −2  2 −2
= 2 − ( −2 ) = 4 3p
b) 1 + m − 1 −1  1 − m − 1 −1   0 −2 
A (1 + m ) + A (1 − m ) =  + = = 3p
 2 1+ m − 2  2 1 − m − 2   4 −2 
 0 −1
= 2  = 2 A (1) , pentru orice număr real m 2p
 2 −1
c) m − 1 −1
det ( A ( m ) ) = = m 2 − 3m + 4 2p
2 m−2
Pentru orice număr real m , m 2 − 3m + 4 ≠ 0 , deci matricea A ( m ) este inversabilă 3p
2.a) x ∗ y = −3xy + 9 x + 9 y − 27 + 3 = 2p
= −3 x ( y − 3) + 9 ( y − 3) + 3 = −3 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) ( x ∗ y ) ∗ z = ( −3 ( x − 3)( y − 3) + 3) ∗ z = 9 ( x − 3)( y − 3)( z − 3) + 3 2p
x ∗ ( y ∗ z ) = x ∗ ( −3 ( y − 3)( z − 3) + 3) = 9 ( x − 3)( y − 3)( z − 3) + 3 = ( x ∗ y ) ∗ z , pentru orice
3p
numere reale x , y și z , deci legea de compoziție „ ∗ ” este asociativă

254
Pagina 1 din 2
c)
( x ∗ x ) ∗ x = 9 ( x − 3)3 + 3 2p
9 ( x − 3) + 3 = 12 ⇔ ( x − 3) = 1 ⇔ x = 4
3 3
3p

1.a) 3
f ′ ( x ) = 3x 2 − = 3p
x
=
3 x3 − 3 3 x − 1
=
3
( )
, x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b)
x →0 x →0
(
lim f ( x ) = lim x3 − 3ln x = +∞ ) 2p
x >0 x >0
Dreapta de ecuație x = 0 este asimptotă verticală la graficul funcției f 3p
c) f ′( x) = 0 ⇔ x = 1 1p
Cum f (1) = 1 , obținem f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2.a) 2 2
∫( ) ( )1=
2
x 2 + 3 x + 3 f ( x ) dx = ∫ ( 2 x + 3) dx = x 2 + 3x 3p
1 1
= 10 − 4 = 6 2p
b) 3 3
( )0=
2x + 3 3
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ dx = ln x 2 + 3 x + 3 3p
0 0 x 2 + 3x + 3
= ln 21 − ln 3 = ln 7 2p
c) 0 0
1 2
∫ f ′ ( x ) f ( x ) dx = 2 f ( x ) −1 = 3p
−1
=
2
(
1 2 1
)
f ( 0 ) − f 2 ( −1) = (1 − 1) = 0
2
2p

255
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 8
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 − i . Arătați că z 2 = −2i .
5p 2. Calculați ( g f )( 0 ) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 2016 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x − 2016 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x −3 x = 3x −4 .

2
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {1, 2, 3,… , 100} , acesta să fie
pătrat perfect.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( 0,1) . Determinaţi ecuaţia dreptei d , care trece
prin punctul A şi este paralelă cu dreapta de ecuaţie y = 3 x − 2016 .
π
5p 6. Determinaţi aria triunghiului ABC , ştiind că AB = 6 , AC = 4 și A = .
6
 m − 1 −1 
1. Se consideră matricea A ( m ) =   , unde m este număr real.
 2 m − 2
5p b) Demonstrați că A (1 + m ) + A (1 − m ) = 2 A (1) , pentru orice număr real m .
5p c) Demonstrați că matricea A ( m ) este inversabilă, pentru orice număr real m .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = −3 xy + 9 x + 9 y − 24 .
5p a) Arătați că x ∗ y = −3 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Demonstrați că legea de compoziție „ ∗ ” este asociativă.
5p c) Determinați numărul real x , pentru care ( x ∗ x ) ∗ x = 12 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x3 − 3ln x .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) =
(
3 x3 − 1 ) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p b) Determinați ecuația asimptotei verticale la graficul funcţiei f .
5p c) Demonstraţi că f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
2x + 3
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = .
x + 3x + 3
2
∫(x )
+ 3 x + 3 f ( x ) dx = 6 .
2
5p a) Arătați că
1
5p b) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de ecuații x = 0 și
x = 3 are aria egală cu ln 7 .
0
5p c) Demonstrați că ∫ f ′ ( x ) f ( x ) dx = 0 .
−1

Pagina 1 din 1
256
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Determinați al doilea termen al progresiei geometrice ( bn )n≥1 , ştiind că b1 = 4 și rația q = 2 .
5p 2. Determinați coordonatele vârfului parabolei asociate funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 2 x .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 ( 2 x + 1) = log3 5 .

5p 4. Determinați numărul submulțimilor cu două elemente ale mulțimii {0, 1, 2, 3, 4} .
5p 5. Determinați numărul real m , știind că punctul M (1,0 ) aparține dreptei de ecuație y = mx − 2 .
π
5p 6. Calculați lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , în care AB = 2 și C = .
4
2− a 1 
 1 2 − a
5p b) Demonstrați că A ( a ) + A ( − a ) = 2 A ( 0 ) , pentru orice număr real a .
5p c) Determinați numărul real x , știind că A ( x ) A ( x ) = 2 A (1) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 4 X 2 + mX + 4 , unde m este număr real.
5p a) Arătați că f ( −1) + f (1) = 0 , pentru orice număr real m .
5p b) Pentru m = −1 , arătați că polinomul f se divide cu polinomul X 2 − 1 .
1 1 1 
5p c) Determinați numărul real m , știind că x12 + x22 + x32 − 4  + +  = 0 , unde x1 , x2 și x3 sunt
 x1 x2 x3 
rădăcinile polinomului f .
x − x +1
2
x −1
x ( x − 2)
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ (1, +∞ ) .
( x − 1)2
funcției f .
7
5p c) Demonstraţi că f ( e ) < .
2
ex
x2
2
∫ x f ( x ) dx = e ( e − 1) .
2
5p a) Arătați că
1
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcţiei f este convexă pe intervalul [ 2, +∞ ) .
5p c) Demonstrați că suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii
x = 1 și x = 2 are aria mai mică sau egală cu e ( e − 1) .
257
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. b2 = b1 ⋅ q = 4 ⋅ 2 = 3p
=8 2p
2. xV = 1 2p
yV = −1 3p
3. 2x + 1 = 5 ⇒ 2x = 4 3p
4. 5!
C52 = = 3p
2! ⋅ 3!
= 10 2p
5. 0 = m ⋅1 − 2 3p
m=2 2p
6. AB 2
= 2R ⇒ R = =
sin C 2 3p
2⋅
2
=1 2p
1.a) 0 1 0 1
A( 2) =   ⇒ det ( A ( 2 ) ) = = 2p
1 0 1 0
= 0 − 1 = −1 3p
b) 2− a 1  2+ a 1   4 2
A ( a ) + A ( −a ) =  + = = 3p
 1 2 − a  1 2 + a   2 4
2 1
= 2  = 2 A ( 0 ) , pentru orice număr real a 2p
 1 2
c)  x2 − 4 x + 5 4 − 2x   2 2
A( x ) A( x ) =   , 2 A (1) =   3p
 4 − 2x x 2 − 4 x + 5   2 2

 x 2 − 4 x + 5 = 2
 , de unde obținem x = 1 2p
 4 − 2 x = 2
2.a) f ( −1) = ( −1) − 4 ⋅ ( −1) + m ⋅ ( −1) + 4 = −m − 1
3 2
2p
f (1) = 13 − 4 ⋅12 + m ⋅1 + 4 = m + 1 ⇒ f ( −1) + f (1) = −m − 1 + m + 1 = 0 , pentru orice număr
3p
real m
b) m = −1 ⇒ f ( −1) = f (1) = 0 3p
X − 1 divide f și X + 1 divide f , deci polinomul f se divide cu polinomul X 2 − 1 2p

258
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = 4 , x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = m ⇒ x12 + x22 + x32 = 16 − 2m 3p
4 ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) 4m
Cum x1 x2 x3 = −4 și x12 + x22 + x32 − = 16 − 2m − = 16 − m , obținem
x1 x2 x3 −4 2p
m = 16
1.a)
( 2 x − 1)( x − 1) − ( x 2 − x + 1)
f '( x ) = = 3p
( x − 1) 2
x2 − 2 x x ( x − 2)
= = , x ∈ (1, +∞ ) 2p
( x − 1) ( x − 1)2
2
b) f ( 2) = 3 , f '( 2) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f ( 2 ) = f ' ( 2 )( x − 2 ) , adică y = 3 3p
c) f ' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 2, +∞ ) ⇒ f este strict crescătoare pe ( 2, +∞ ) 2p
7
Cum 2 < e < 3 şi f ( 3) = , obținem f ( e ) <
7
3p
2 2
2.a) 2 2 2
∫ x 2
f ( x ) dx = ∫ e x
dx = e x
= 3p
1 1 1
= e2 − e = e ( e − 1) 2p
b) F este o primitivă a funcţiei f ⇒ F ' ( x ) = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
F '' ( x ) =
e x
( x − 2 ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 2, +∞ ) , deci funcția F este convexă pe [ 2, +∞ ) 3p
x3
c) 2 2
ex
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ dx 2p
1 1 x2
2
1 ex
Cum x ≥ 1 ⇒ x 2 ≥ 1 ⇒ ≤ 1 , obţinem ≤ e x , deci A ≤ ∫ e x dx , adică A ≤ e ( e − 1) 3p
x2 x2 1

259
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 01
( )
2
5p 1. Arătați că 5+2 −4 5 =9.
5p 2. Determinați numărul real m , știind că punctul M ( m, 4 ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,

f ( x) = x + 2 .

2
( )
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} , acesta să
fie divizibil cu 2.
5p 5. Determinaţi numărul real a , pentru care vectorii u = ( a − 1) i − 3 j și v = 2i − 6 j sunt coliniari.
 π 1 3
5p 6. Dacă x ∈  0,  şi cos x = , arătaţi că sin 2 x = .
 2 2 2
1 + 3x 2x 
 −6 x 1 − 4 x 
5p b) Demonstrați că A ( x ) A ( y ) = A ( x + y − xy ) , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numărul real x , știind că A 2 A 2 = A (1) .
x x
( ) ( )
2. Se consideră polinomul f = X 3 − X 2 + aX + 2 , unde a este număr real.
5p a) Arătați că f ( −1) + f (1) = 2 , pentru orice număr real a .
5p b) Determinați numărul real a , pentru care polinomul f este divizibil cu polinomul X 2 − 2 X + 2 .
5p c) Demonstrați că x13 + x23 + x33 + 3x1 x2 + 3 x2 x3 + 3x1 x3 = −5 , pentru orice număr real a , unde x1 , x2
și x3 sunt rădăcinile polinomului f .
x + 2 x − 11
2
x−3
( x − 1)( x − 5 ) , x ∈ ( 3, +∞ ) .
( x − 3)2
5p c) Demonstrați că f (π ) > 13 .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( 3x + 1) e x .
1
1 5
5p a) Arătaţi că ∫ e x f ( x ) dx = 2 .
0
5p b) Determinați numărul real m , pentru care funcţia F : ℝ → ℝ , F ( x ) = ( 3x + m ) e x este o primitivă a
funcției f .
a
5p c) Determinați numărul real nenul a , știind că ∫ f ( x ) dx = 3a .
0
260
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 01
pentru lucrare.
1.
( )
2
5+2 =9+4 5 3p
9+4 5 −4 5 =9 2p
2. f ( m) = 4 ⇒ m + 2 = 4 3p
m=2 2p
3. x 2 + 9 = 25 ⇒ x 2 − 16 = 0 2p
p= = 2p
5. a − 1 −3
= 3p
2 −6
a=2 2p
6.  π 3
Cum x ∈  0,  , obținem sin x = 2p
 2 2
3 1 3
sin 2 x = 2sin x cos x = 2 ⋅ ⋅ = 3p
2 2 2
1.a)  1 0 1 0
A ( 0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2p
0 1  0 1
= 1 ⋅1 − 0 ⋅ 0 = 1 3p
b) 1 + 3x 2 x  1 + 3 y 2 y   1 + 3 x + 3 y − 3 xy 2 x + 2 y − 2 xy 
A( x ) A( y ) =   = = 3p
 −6 x 1 − 4 x  −6 y 1 − 4 y   −6 x − 6 y + 6 xy 1 − 4 x − 4 y + 4 xy 
 1 + 3 ( x + y − xy ) 2 ( x + y − xy ) 
=  = A ( x + y − xy ) , pentru orice numere reale x și y 2p
 −6 ( x + y − xy ) 1 − 4 ( x + y − xy ) 
c)
( )
A 2 x + 2 x − 2 x ⋅ 2 x = A (1) ⇔ 2 x + 2 x − 2 x ⋅ 2 x = 1 3p
( 2x − 1)
2
=0⇔ x=0 2p
2.a) f ( −1) = ( −1) − ( −1) + a ⋅ ( −1) + 2 = −a
3 2
2p
f (1) = 13 − 12 + a ⋅ 1 + 2 = a + 2 ⇒ f ( −1) + f (1) = − a + a + 2 = 2 , pentru orice număr real a 3p
b) Restul împărțirii polinomului f la polinomul X − 2 X + 2 este aX 2
3p
Polinomul f este divizibil cu polinomul X − 2 X + 2 ⇔ a = 0
2
2p

261
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = 1 , x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = a ⇒ x12 + x22 + x32 = 1 − 2a 3p
( )
x13 + x23 + x33 = x12 + x22 + x32 − a ( x1 + x2 + x3 ) − 6 = 1 − 2a − a − 6 = −3a − 5 1p
x13 + x23 + x33 + 3 ( x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 ) = −3a − 5 + 3a = −5 , pentru orice număr real a 1p

1.a)
( 2 x + 2 )( x − 3) − ( x 2 + 2 x − 11)
f '( x ) = = 3p
( x − 3) 2
x 2 − 6 x + 5 ( x − 1)( x − 5 )
= = , x ∈ ( 3, +∞ ) 2p
( x − 3)2 ( x − 3)2
b) f ( x) x 2 + 2 x − 11
lim = lim =1 2p
x → +∞ x x → +∞ x ( x − 3 )
x 2 + 2 x − 11 − x 2 + 3x 5 x − 11
lim
x → +∞
( f ( x ) − x ) = lim
x → +∞ x−3
= lim
x → +∞ x − 3
= 5 , deci dreapta de ecuație
3p
y = x + 5 este asimptotă oblică spre +∞ la graficul funcției f
c) f ' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 3,5 ) ⇒ f este strict descrescătoare pe ( 3,5 ) 3p
Cum 3 < π < 4 şi f ( 4 ) = 13 , obținem f (π ) > 13 2p
2.a) 1
1
1
∫ e x f ( x ) dx = ∫ ( 3x + 1) dx = 2p
0 0
 3x 2 1 3 5
= + x = +1 = 3p
 2 
 0 2 2
b)
( )
F ′ ( x ) = ( 3 x + m ) ' e x + ( 3x + m ) e x ' = 3e x + ( 3 x + m ) e x = ( 3 x + m + 3) e x 3p
F ′ ( x ) = f ( x ) ⇔ ( 3 x + m + 3) e x = ( 3 x + 1) e x , pentru orice număr real x , deci m = −2 2p

c) a a
∫ ( 3x + 1) e dx = ( 3x − 2 ) e = ( 3a − 2 ) e a + 2
x x
2p
0
0
( 3a − 2 ) ea + 2 = 3a ⇔ ( 3a − 2 ) )
e a − 1 = 0 și, cum a este număr real nenul, obținem a =
2
3
3p

262
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
10
5p 1. Determinați numerele reale a și b , pentru care = a + ib , unde i 2 = −1 .
3+i
5p 2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 1 . Calculați ( f (1) ) + ( f ( 0)) .
5p 3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia 6 x −3 x +5 = 216 .

2
5p 4. Calculați în câte moduri poate fi aleasă o echipă formată din 5 elevi din totalul de 6 elevi pe care îi
are la dispoziţie un antrenor.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 5,0 ) şi B ( 2m + 1,0 ) , unde m este număr real.
Determinați numărul real m , știind că punctul C (10,0 ) este mijlocul segmentului AB .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC în care AB = 5 , AC = 12 și BC = 13 . Calculați cos C .
 1 2 4
1. Se consideră matricea A =  0 1 3  .
0 0 1
 
5p a) Calculați det A .
1 0 0 0 0 0
5p b) Arătați că ( A − I3 )( A − I3 )( A − I 3 ) = O3 , unde I 3 =  0 1 0  şi O3 =  0 0 0  .
0 0 1 0 0 0
   
0  x
5p c) Rezolvați ecuația matriceală AX =  1  , unde X =  y  ∈ M3,1 ( ℝ ) .
 2 z
   
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă x ∗ y = xy − x − y + 2 .
5p a) Arătaţi că x ∗ y = ( x − 1)( y − 1) + 1 , pentru orice numere reale x şi y .
5p b) Calculaţi 0 ∗ 1 ∗ 2 ∗ 3 .
5p c) Determinaţi numerele reale a , ştiind că a ∗ a ∗ 2016 = 2016 .
x +1
x
f ( x ) − f ( 2)
5p a) Calculați lim .
x−2
x →2
funcției f .
2017
5p c) Demonstraţi că ≤ f ( x ) ≤ 2 , pentru orice x ∈ [1, 2016] .
2016
Probă scrisă la matematică M_tehnologic Simulare pentru clasa a XII-a

263
Pagina 1 din 2
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x3 − 3 x 2 + 2 .
2
∫ ( f ( x ) + 3x )
− 2 dx .
2
5p a) Calculaţi
0
1
∫ ( f ( x) − x )
+ 3 x 2 + x e x dx = 2e − 1 .
3
5p b) Arătaţi că
0
1+ a
5p c) Demonstrați că ∫ f ( x ) dx = 0 , pentru orice număr real a .
1− a

264
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. 10 10 ( 3 − i )
= 2 2 =3−i 3p
3+i 3 −i
3 − i = a + ib ⇒ a = 3 , b = −1 2p
2. f (1) = 0 , f ( 0 ) = −1 2p
( f (1) ) + ( f (0)) = 02016 + ( −1)

2016 2016 2016
=1 3p
3.
6 x − 3 x + 5 = 63 ⇔ x 2 − 3 x + 2 = 0
2
3p
x = 1 sau x = 2 2p
4. 6!
C65 = =
5!( 6 − 5 )!
3p
=6 2p
5. 5 + 2m + 1
Punctul C este mijlocul segmentului AB ⇒ 10 = 3p
2
2m + 6 = 20 ⇒ m = 7 2p
6. ∆ABC este dreptunghic în A 2p
12
cos C = 3p
13
1.a) 1 2 4
det A = 0 1 3 = 1 + 0 + 0 − 0 − 0 − 0 = 3p
0 0 1
=1 2p
b) 0 2 4
 
A − I3 =  0 0 3  2p
0 0 0
 
 0 0 6 0 0 0
( A − I3 )( A − I3 ) =  0
0 0  ⇒ ( A − I3 )( A − I3 )( A − I 3 ) =  0 0 0  = O3 3p
 0 0 0 0 0 0
   
c)  1 2 4  x   0   x + 2 y + 4 z   0 
 0 1 3  y  =  1  ⇔  y + 3z  =  1  2p
 0 0 1  z   2   z   
        2
x = 2 , y = −5 , z = 2 3p

265
Pagina 1 din 2
2.a) x ∗ y = xy − x − y + 1 + 1 = 2p
= x ( y − 1) − ( y − 1) + 1 = ( x − 1)( y − 1) + 1 , pentru orice numere reale x şi y 3p
b) 0 ∗ 1 ∗ 2 ∗ 3 = ( 0 ∗ 1) ∗ 2 ∗ 3 = 1 ∗ ( 2 ∗ 3) = 3p
=1 2p
c) a ∗ a = ( a − 1) + 1 ⇒ a ∗ a ∗ 2016 = 2015 ( a − 1) + 1
2 2
2p
2015 ( a − 1) + 1 = 2016 ⇔ ( a − 1) = 1 ⇔ a = 0 sau a = 2

2 2
3p

1.a) f ( x ) − f ( 2)
lim = f '( 2) 2p
x →2 x−2
1 1 f ( x ) − f ( 2) 1
f ' ( x ) = − 2 și f ' ( 2 ) = − ⇒ lim =− 3p
x 4 x →2 x−2 4
b) f (1) = 2 , f ' (1) = −1 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) ⇒ y = − x + 3 3p
c) f ′ ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ f este descrescătoare pe ( 0, +∞ ) 2p
2017 2017
Cum f (1) = 2 şi f ( 2016 ) = , obținem ≤ f ( x ) ≤ 2 , pentru orice x ∈ [1, 2016] 3p
2016 2016
2.a) 2 2
∫( ) x4 2
f ( x ) + 3x 2 − 2 dx = ∫ x3dx = = 3p
0 0
4 0
=4 2p
b) 1 1
∫ ( f ( x) − x )
+ 3 x 2 + x e x dx = ∫ ( 2 + x ) e x dx =
3
2p
0 0
1
= (1 + x ) e x = 2e − 1 3p
0
c) 1+ a  x4  1+ a
∫ f ( x ) dx =  − x3 + 2 x  = 2p
 4 
1− a   1− a
= 2a + 2a 3 − 2a3 − 6a + 4a = 0 , pentru orice număr real a 3p

266
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
 1  1  1  1
5p 1. Arătați că 1 − 1 − 1 −  = .
 2  3  4  4
5p 2. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 3 x + 2
cu axa Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log5 ( 2 x − 1) = 2 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {10, 20,30, 40,50,60,70,80,90} ,
acesta să fie divizor al lui 1000 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O ( 0,0 ) , A ( 0,3) şi B ( 4,0 ) . Calculați perimetrul
triunghiului AOB .
3  π 4
5  2 5
 −1 1  1 0
1. Se consideră matricele A =   și I 2 =  .
 0 0 0 1
0 0
5p b) Verificați dacă A ⋅ ( A + I 2 ) = O2 , unde O2 =  .
0 0
5p c) Determinați numerele reale m pentru care det B = 0 , unde B = A ⋅ A + mI 2 .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + 4 X + 4 .
5p a) Arătați că f ( −1) = 0 .
5p b) Determinați câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X 2 + 3 X + 2 .
1 1 1 1 1 1 3
5p c) Demonstrați că + + + + + = − , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile
x1 x2 x3 x1 x2 x2 x3 x3 x1 4
polinomului f .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x3 − 12 x .
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 3 ( x − 2 )( x + 2 ) , x ∈ ℝ .
funcției f .
5p c) Arătați că −16 ≤ f ( x ) ≤ 16 , pentru orice x ∈ [ −2,2] .
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = 5 x 4 + 3 x 2 + 1 .
1
∫ ( f ( x ) − 3x )
2
5p a) Arătaţi că − 1 dx = 1 .
0
5p b) Calculați aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de ecuații
x = 1 și x = 2 .
5p c) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este crescătoare pe ℝ .

267
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. 1 1 1 2 1 3
1− = , 1− = , 1− = 3p
2 2 3 3 4 4
1 2 3 1
⋅ ⋅ = 2p
2 3 4 4
2. f ( x ) = 0 ⇔ x 2 − 3x + 2 = 0 3p
x1 = 1 și x2 = 2 2p
3. 2x −1 = 5 2 3p
În mulțimea A sunt 4 divizori ai lui 1000, deci sunt 4 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. AO = 3 , BO = 4 , AB = 5 3p
P∆AOB = 3 + 4 + 5 = 12 2p
6. 2
sin 2 x = 1 − cos 2 x = 1 −   =
4 9 3p
5 25
π
3
2p
 2 5
1.a) −1 1
det A = = 2p
0 0
= − 1⋅ 0 − 1 ⋅ 0 = 0 3p
b)  0 1
A + I2 =   2p
 0 1
 −1 1  0 1  0 0 
A ⋅ ( A + I2 ) =   =  = O2 3p
 0 0  0 1  0 0 
c)  1 −1  1 + m −1
A⋅ A =  , B =  , det B = m (m + 1) 3p
 0 0   0 m
det B = 0 ⇔ m = −1 sau m = 0 2p
2.a) f ( −1) = ( −1) + ( −1) + 4 ⋅ ( −1) + 4 =
3 2
3p
= −1 + 1 − 4 + 4 = 0 2p
Restul este 8 X + 8 2p
268
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = −1 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 4 , x1 x2 x3 = −4 3p
( x2 x3 + x1x3 + x1 x2 ) + ( x3 + x1 + x2 ) 4 + ( −1) 3
= =− 2p
x1 x2 x3 −4 4
1.a) f ' ( x ) = 3 x − 12 =
2
3p
( )
= 3 x 2 − 4 = 3 ( x − 2 )( x + 2 ) , x ∈ ℝ 2p
b) f ( 2 ) = −16 , f ' ( 2 ) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f ( 2 ) = f ' ( 2 )( x − 2 ) ⇒ y = −16 3p
c) f ' ( −2 ) = 0 , f ' ( 2 ) = 0 și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [ −2,2] 3p
f ( 2 ) ≤ f ( x ) ≤ f ( −2 ) ⇒ −16 ≤ f ( x ) ≤ 16 , pentru orice x ∈ [ −2,2] 2p
2.a) 1 1
∫ ( f ( x ) − 3x )
1
2
− 1 dx = ∫ 5 x 4 dx = x5 = 3p
0 0
0
= 1− 0 =1 2p
b) 2 2
( ) ( )1=
2
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ 5 x 4 + 3x 2 + 1 dx = x5 + x3 + x 3p
1 1
( ) (
= 25 + 23 + 2 − 15 + 13 + 1 = 39 ) 2p
c) F : ℝ → ℝ este o primitivă a funcției f ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) , x ∈ ℝ 2p
F ′ ( x ) = 5 x 4 + 3 x 2 + 1 > 0 pentru orice număr real x , deci F este crescătoare pe ℝ 3p

269
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
 3 1
5p 1. Arătați că 1 −  : = 1 .
 4 4
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 1 . Calculați f ( −1) + f (1) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 x + 4 = 4 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10} , acesta
să fie multiplu de 3.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O ( 0,0 ) , A ( 0,5 ) şi B ( 5,0 ) . Arătați că triunghiul
AOB este isoscel.
5p 6. Calculați aria triunghiului ABC , dreptunghic în A cu AB = 4 și AC = 3 .
1 2  1 0
1 1  0 1
5p b) Arătați că A ⋅ A − 2 A = I 2 .
 −1 x
5p c) Determinați numărul real x , pentru care A ⋅ B = I 2 , unde B =  .
 x − 1 −1
2. Se consideră polinomul f = X 3 + 5 X 2 − 4 .
5p b) Determinaţi câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X + 1 .
x2 + x3 x3 + x1 x1 + x2
5p c) Demonstrați că + + = −3 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile polinomului f .
x1 x2 x3
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3 x − x . 3
(
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 3 1 − x , x ∈ ℝ .
2
)
ln x
5p b) Arătați că lim = 0.
x →+∞ f ( x)
5p c) Determinaţi ecuația tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcției f .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x3 − x 2 + x − 1 .
1
∫ ( f ( x) + x )
− x + 1 dx = 0 .
2
5p a) Arătați că
−1
x 4 x3 x 2
5p b) Arătaţi că funcția F : ℝ → ℝ , F ( x ) = − + − x este o primitivă a funcției f .
4 3 2
f ( x)
g : [1, 2] → ℝ , g ( x ) = 2 .
x +1
270
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. 3 1
1− = 3p
4 4
1 1
: =1 2p
4 4
2. f ( −1) = 0 2p
f (1) = 0 ⇒ f ( −1) + f (1) = 0 3p
3. 3x + 4 = 16 3p
Multiplii de 3 din mulțimea A sunt 3, 6 și 9, deci sunt 3 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. AO = 5 2p
BO = 5 ⇒ ∆AOB este isoscel 3p
6. 4⋅3
A∆ABC = = 3p
2
=6 2p
1.a) 1 2
det A = = 1 ⋅1 − 2 ⋅1 = 3p
1 1
= 1 − 2 = −1 2p
b)  3 4
A⋅ A =   3p
 2 3
3 4  2 4  1 0
A ⋅ A − 2A =  − =  = I2 2p
2 3  2 2 0 1
c)  2x − 3 x − 2
A⋅ B =   3p
 x−2 x −1 
 2x − 3 x − 2   1 0 
 =  , de unde obținem x = 2
 x − 2 x −1   0 1 
2.a) f (1) = 13 + 5 ⋅ 12 − 4 = 3p
=1+ 5 − 4 = 2 2p
b) Câtul este X 2 + 4 X − 4 3p
Restul este 0 2p
271
Pagina 1 din 2
c) x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 0 , x1 x2 x3 = 4 2p
x2 + x3 x3 + x1 x1 + x2 −5 − x1 −5 − x2 −5 − x3 1 1 1
x1 + x2 + x3 = −5 ⇒ + + = + + = −5 + +  − 3 =
x1 x2 x3 x1 x2 x3  x1 x2 x3  3p
x x + x x + x2 x3
= −5 ⋅ 1 2 1 3 − 3 = −5 ⋅ 0 − 3 = −3
x1 x2 x3

1.a)
( )
f ' ( x ) = ( 3 x ) '− x3 ' = 2p
( )
= 3 − 3x 2 = 3 1 − x 2 , x ∈ ℝ 3p
b) ln x ln x ( ln x ) '
= lim = lim =
( )
lim
x →+∞ f ( x ) x→+∞ 3x − x 3 x →+∞ 3 x − x 3 '
3p
1
= lim x =0 2p
x →+∞ 3 − 3 x 2
c) f (1) = 2 , f ' (1) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = 2 3p
2.a) 1 1 1
∫ ( f ( x) + x ) ∫ (x ) x4 1
− x + 1 dx = − x + x − 1 + x − x + 1 dx = ∫ x dx = =
2 3 2 2 3
3p
−1 −1 −1
4 −1
1 1
= − =0 2p
4 4
b)  x 4 x3 x 2  ' 4 x3 3 x 2 2 x
F '( x) =  − + − x = − + −1 = 3p
 4 3 2  4 3 2
 
= x3 − x 2 + x − 1 = f ( x ) , x ∈ ℝ 2p
c) 2
g ( x ) = x − 1 ⇒ V = π ∫ g ( x) dx = π ∫ ( x − 1)
2
2
2
dx = π ⋅
( x − 1)
3 2
= 3p
1 1
3 1
π
= 2p
3

272
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 8
 1 1  10
5p 1. Arătați că  −  ⋅ = 1 .
2 5 3
5p 2. Determinați numărul real a , știind că punctul A (1, 0 ) aparține graficului funcţiei f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = x − a .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {10, 20,30, 40,50,60,70, 80,90} ,
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 3,5 ) şi B ( 7,5 ) . Determinaţi coordonatele
 π 5 12
5p 6. Dacă x ∈  0,  și cos x = , arătați că tg x = .
 2 13 5
 1 1  0 −1
1. Se consideră matricele A =   şi B =  .
 −1 0  1 1 
0 0
5p b) Arătați că B ⋅ B + A = O2 , unde O2 =  .
0 0
 2x 0
5p c) Determinați numerele reale x și y , pentru care A + B =  .
0 4 y 

5p a) Arătați că f (1) = −2 .
5p c) Demonstrați că ( x2 + x3 )( x3 + x1 ) ( x1 + x2 ) = −3 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile polinomului f .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = − x3 + 3x + 2 .
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 3 (1 − x )(1 + x ) , x ∈ ℝ .
f ( x)
5p b) Arătați că lim = −9 .
x→ 2 x−2
5p c) Demonstrați că f ( x ) ≤ 4 , pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 2 .
1
5p a) Arătaţi că ∫ ( f ( x ) − 2 ) dx = 0 .
−1
1
5p b) Arătați că ∫ e x f ( x ) dx = 2e − 1 .
0
a 6− a
5p c) Determinaţi numărul real a , știind că ∫ f ( x ) dx = ∫ ( f ( x ) − 4 ) dx .
0 0
Pagina 1 din 1 273
Proba E. c)
Varianta 8
pentru lucrare.
1. 1 1 3
− = 3p
2 5 10
3 10
⋅ =1 2p
10 3
2. f (1) = 0 ⇒ 1 − a = 0 3p
a =1 2p
3. x + 1 = 25 3p
Multiplii de 30 din mulțimea M sunt 30, 60 și 90, deci sunt 3 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. xM = 5 , unde punctul M este mijlocul segmentului AB 3p
yM = 5 2p
6. 2
π
sin 2 x = 1 − cos 2 x = 1 −   = și, cum x ∈  0,  , obținem sin x =
5 144 12 3p
 
13 169  2  13
sin x 12 13 12
tg x = = ⋅ = 2p
cos x 13 5 5
1.a) 1 1
det A = = 1 ⋅ 0 − 1 ⋅ ( −1) = 3p
−1 0
= 0 +1 =1 2p
b)  −1 −1
B⋅B =  3p
1 0
 −1 −1  1 1   0 0 
B⋅B+ A= + =  = O2 2p
 1 0   −1 0   0 0 
c) 1 0
A+ B =  2p
0 1
1 0  2 0  2 = 1
x x
  =  ⇔ , deci x = 0 și y = 0 3p
 0 1   0 4 y  4 = 1
y
2.a) f (1) = 13 − 2 ⋅ 12 − 2 ⋅ 1 + 1 = 3p
= 1 − 2 − 2 + 1 = −2 2p

274
Pagina 1 din 2
b) Câtul este X 2 − 3 X + 1 3p
Restul este 0 2p
c) x1 + x2 + x3 = 2 2p
( x2 + x3 )( x3 + x1 ) ( x1 + x2 ) = ( 2 − x1 )( 2 − x2 ) ( 2 − x3 ) = f ( 2 ) = −3 3p
1.a) f ' ( x ) = −3 x 2 + 3 = 3p
( )
= 3 1 − x 2 = 3 (1 − x )(1 + x ) , x ∈ ℝ 2p
b) f ( x) f ( x ) − f ( 2)
lim = lim = 3p
x→ 2 x−2 x→2 x−2
= f ' ( 2 ) = −9 2p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = −1 sau x = 1 2p
x ∈ [ −1,1] ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [ −1,1] 1p
x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe [1, +∞ ) 1p
Cum f (1) = 4 , obținem f ( x ) ≤ 4 , pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) 1p
2.a) 1 1 1
∫ ( f ( x ) − 2 ) dx = ∫ ( x + 2 − 2 ) dx = ∫ xdx = 2p
−1 −1 −1
x2 1 1 1
= = − =0 3p
2 −1 2 2
b) 1 1 1 1
∫ ( ) ∫ e ( x + 2 ) dx = e ( x + 2 ) 0 − e 0 =
=
x x x x
e f x dx 3p
0 0
= ( 3e − 2 ) − ( e − 1) = 2e − 1 2p
c) a a
a2
∫ f ( x ) dx = ∫ ( x + 2 ) dx = + 2a 2p
0 0
2
6− a 6− a
( 6 − a)
2
∫ ( f ( x ) − 4 ) dx = ∫ ( x − 2 ) dx =
2
−2 (6 − a) 2p
0 0
a2 (6 − a) − 2 6 − a ⇔ a = 1
2
+ 2a = ( ) 1p
2 2

275
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 5
1 1 1
5p 1. Arătați că  −  : = 1 .
 3 4  12
5p 2. Arătați că 4 ( x1 + x2 ) − 3x1 x2 = 2 , unde x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x 2 − 5 x + 6 = 0 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x − 1 = 2 .
5p 4. După o ieftinire cu 10% , preţul unui obiect este 90 de lei. Determinați prețul obiectului înainte de
ieftinire.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 5,1) şi B ( 3,1) . Calculați lungimea segmentului
AB .
 π 4 3
5p 6. Dacă x ∈  0,  și cos x = , arătați că sin x = .
 2 5 5
 2 3  x 1
1. Se consideră matricele A =   și B =   , unde x este număr real.
 3 2 1 x
5p b) Arătați că A ⋅ B = B ⋅ A , pentru orice număr real x .
1 0
5p c) Determinați numărul real x , pentru care A ⋅ A − 3 ( A + B ) = I 2 , unde I 2 =  0 1  .
 
1
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = xy + x + y .
3
5p a) Arătaţi că 1 ∗ ( −3) = −3 .
1
5p b) Demonstrați că x ∗ y = ( x + 3)( y + 3) − 3 , pentru orice numere reale x și y .
3
1
5p c) Determinați numerele reale nenule x , pentru care x ∗ = −3 .
x
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x3 − 3 x .
f ( x ) + 3x
5p b) Arătați că lim =0.
x →0
x
5p c) Demonstrați că f ( x ) ≥ −2 , pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = x 4 + x + 1 .
1
∫ ( f ( x ) − x − 1) dx = 5 .
1
5p a) Arătaţi că
0
e
∫( ) e2 + 1
5p b) Arătaţi că f ( x ) − x 4 − 1 ln x dx = .
1
4
5p c) Determinaţi aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei f , axa Ox și dreptele de ecuaţii
x = 0 şi x = 1 .

Pagina 1 din 1 276

Proba E. c)
Varianta 5
pentru lucrare.
1. 1 1 1
− = 3p
3 4 12
1 1
: =1 2p
12 12
2. x1 + x2 = 5 , x1 x2 = 6 2p
4 ( x1 + x2 ) − 3x1 x2 = 4 ⋅ 5 − 3 ⋅ 6 = 2 3p
3. x −1 = 4 3p
4. p − 10% ⋅ p = 90 , unde p este prețul obiectului înainte de ieftinire 3p
p = 100 de lei 2p
5.
AB = ( 3 − 5 )2 + (1 − 1)2 = 3p
=2 2p
6. 2
sin 2 x = 1 − cos 2 x = 1 −   =
4 9 3p
 
5 25
π
3
2p
 2 5
1.a) 2 3
det A = = 2⋅ 2 − 3⋅3 = 3p
3 2
= 4 − 9 = −5 2p
b)  2 x + 3 2 + 3x 
A⋅ B =   2p
 3x + 2 3 + 2 x 
 2 x + 3 3x + 2 
B⋅ A=  = A ⋅ B , pentru orice număr real x 3p
 2 + 3x 3 + 2 x 
c)  13 12  2+ x 4 
A⋅ A =  , A+ B =  2p
 12 13   4 2 + x
 13 − 3 ( 2 + x ) 12 − 12   1 0 
A ⋅ A − 3( A + B ) = I 2 ⇔  =  , de unde obținem x = 2 3p
 12 − 12 13 − 3 ( 2 + x )   0 1 
2.a) 1
1 ∗ ( −3) = ⋅ 1 ⋅ ( −3) + 1 + ( −3) = 3p
3
= −1 + 1 + ( −3) = −3 2p

277
Pagina 1 din 2
b) 1 1
x ∗ y = xy + x + y + 3 − 3 = ( xy + 3 x + 3 y + 9 ) − 3 = 3p
3 3
= ( x ( y + 3) + 3 ( y + 3) ) − 3 = ( x + 3)( y + 3) − 3 , pentru orice numere reale x și y
1 1
2p
3 3
c)
( x + 3)  + 3  − 3 = −3 ⇔ ( x + 3)  + 3  = 0
1 1 1
3p
3 x  x 
1
x = −3 sau x = − 2p
3
1.a) f ' ( x ) = 3x 2 − 3 = 3p
( )
= 3 x 2 − 1 = 3 ( x − 1)( x + 1) , x ∈ ℝ 2p
b) f ( x ) + 3x x3
lim = lim = 2p
x →0 x x →0 x
= lim x 2 = 0 3p
x →0
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = −1 sau x = 1 2p
x ∈ [ −1,1] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe [ −1,1] 1p
Cum f (1) = −2 , obținem f ( x ) ≥ −2 , pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) 1p
2.a) 1 1 1
∫ ( f ( x ) − x − 1) dx = ∫ ( x + x + 1 − x − 1) dx = ∫ x dx =
4 4
2p
0 0 0
x5 1 1 1
= = −0= 3p
5 0 5 5
b) e e e e x2 1
∫( ) x2
f ( x ) − x − 1 ln x dx = ∫ x ln x dx = ln x − ∫ ⋅ dx =
4
3p
1 1
2 1 1 2 x
e
e2 1 e 2 e 2 1 e2 + 1
= − ∫ x dx = − + = 2p
2 21 2 4 4 4
c) 1 1
( ) x5 1 x 2 1 1
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ x 4 + x + 1 dx = + +x = 3p
0 0
5 0 2 0 0
1 1 17
= + +1 = 2p
5 2 10

278
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
1
5p 1. Arătați că 1 − : 0,5 = 0 .
2
5p 2. Arătați că 2 ( x1 + x2 ) − x1 x2 = 1 , unde x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x 2 − 8 x + 15 = 0 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5x + 1 = 6 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8} , acesta să fie
divizibil cu 2.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 6,0 ) şi B ( 0,8 ) . Calculați lungimea
segmentului AB .
5p 6. Calculați lungimea laturii AB a triunghiului ABC , dreptunghic în A , știind că BC = 3 2 și
m ( ∢B ) = 45° .
 1 0 1 0
 −2 1  0 1
5p b) Arătați că A ⋅ A + I 2 = 2 A .
a − 2 b
5p c) Determinaţi numerele reale a , b și c , pentru care A ⋅   = I2 .
 c +1 1
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = xy + 3x + 3 y + 6 .
5p a) Arătaţi că 1 ( − 3 ) = −3 .
5p b) Demonstrați că x y = ( x + 3 )( y + 3 ) − 3 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați valorile reale ale lui x , pentru care x x ≤ x .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x3 − 3 x 2 + 7 .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 6 x ( x − 1) , x ∈ ℝ .
f ( x ) − 11
5p b) Arătați că lim = 12 .
x →2 x−2
5p c) Demonstrați că f ( x ) ≥ 6 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = x 2 + 3 x .
1
∫ ( f ( x ) − 3x ) dx = 3 .
2
5p a) Arătaţi că
−1
1
∫ ( f ( x) − x ) ex dx = 3 .
2
5p b) Arătaţi că
0
3 f ( x)
g : [1, 2] → ℝ , g ( x ) = .
x

279
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. 1
: 0,5 = 1 3p
2
1
1 − : 0,5 = 1 − 1 = 0 2p
2
2. x1 + x2 = 8 , x1 x2 = 15 2p
2 ( x1 + x2 ) − x1 x2 = 2 ⋅ 8 − 15 = 1 3p
3. 5 x + 1 = 36 3p
Numerele divizibile cu 2 din mulțimea A sunt 2, 4, 6 și 8, deci sunt 4 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5.
AB = ( 0 − 6 ) + ( 8 − 0 ) =
2 2
3p
= 10 2p
6. AB 2 AB
cos B = ⇒ = 3p
BC 2 3 2
AB = 3 2p
1.a) 1 0
det A = = 1 ⋅ 1 − 0 ⋅ ( −2 ) = 3p
−2 1
=1− 0 =1 2p
b)  1 0  1 0 1 0
A⋅ A =   ⇒ A ⋅ A + I2 =  + = 3p
 −4 1   −4 1   0 1 
 2 0  1 0
=  = 2  = 2A 2p
 −4 2   −2 1 
c)  1 0  a − 2 b   1 0  a−2 b  1 0
  =  ⇔  −2 a − 2 + c + 1 −2b + 1 =   2p
 −2 1  c + 1 1   0 1  ( )  0 1
a = 3, b = 0 , c =1 3p
2.a) 1 ( − 3 ) = 1 ⋅ ( −3 ) + 3 ⋅ 1 + 3 ⋅ −3 ) + 6 = 3p
= −3 + 3 + ( −9 ) + 6 = −3 2p
b) x y = xy + 3x + 3 y + 9 − 3 = 2p
= x ( y + 3) + 3 ( y + 3) − 3 = ( x + 3)( y + 3) − 3 , pentru orice numere reale x și y 3p
280
Pagina 1 din 2
c) ( x + 3)( x + 3) − 3 ≤ x ⇔ ( x + 3)( x + 2 ) ≤ 0 3p
x ∈ [ −3, −2 ] 2p
( ) ( )
′ ′
1.a)
f ' ( x ) = 2 x 3 − 3 x 2 + 7′ = 2p
= 6 x 2 − 6 x = 6 x ( x − 1) , x ∈ ℝ 3p
b) f ( x ) − 11 f ( x ) − f ( 2)
lim = lim = f ′( 2) = 3p
x →2 x−2 x →2 x−2
= 6 ⋅ 2 ⋅ 1 = 12 2p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 0 sau x = 1 2p
x ∈ [ 0,1] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe [ 0,1] 1p
Cum f (1) = 6 , obținem f ( x ) ≥ 6 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) 1p
2.a) 1 1 1
∫ ( f ( x ) − 3x ) dx = ∫ ( x + 3x − 3x ) dx = ∫ x dx =
2 2
2p
−1 −1 −1
x3 1 2
= = 3p
3 −1 3
b) 1 1 1  1 1 
∫ f( ( x ) − x 2 x
e)dx = ∫ x 2
+ (
3 x − x 2 x
e dx = 3∫ )xe x
dx = 3 

xe x
0
− ∫ =
e x 
dx 3p
0 0 0  0 
1
= 3 ( x − 1) e x = 3 2p
0
c) 2 2
( x + 3)3 2
g ( x ) = 3 ( x + 3) ⇒ V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ 9 ( x + 3) dx = 9π ⋅
2
= 3p
1 1
3 1
= 183π 2p

281
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 01
1
5p 1. Arătați că 1 − : 0, 25 = 0 .
4
5p 2. Calculați f ( −1) ⋅ f (1) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 1 .
5p 4. Un obiect costă 100 de lei. Determinaţi prețul obiectului după o scumpire cu 20% .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2, 4 ) şi B ( 5, 4 ) . Calculați distanța de la punctul
A la punctul B .
π
5p 6. Calculați lungimea laturii AB a triunghiului ABC , dreptunghic în A , știind că AC = 6 și B = .
4
1 2  x 1 
1. Se consideră matricele A =   și B =   , unde x și y sunt numere reale.
 1 −2   y −1
5p b) Arătați că det ( A − 2 B ) = 0 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numerele reale x și y , pentru care A ⋅ B = B ⋅ A .
5p a) Arătaţi că 1 ( − 2 ) = −2 .
5p b) Demonstrați că x y = ( x + 2 )( y + 2 ) − 2 , pentru orice numere reale x și y .
1
5p c) Determinați numerele reale nenule x , pentru care x = x.
x
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x3 + x 2 − x + 1 .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 3 x + 2 x − 1 , x ∈ ℝ .
2
x f '( x )
5p b) Arătați că lim = 3.
x →+∞ f ( x)
5p c) Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcţiei f în care tangenta la graficul funcţiei
f este paralelă cu dreapta y = 4 x + 1 .
2. Se consideră funcția f : R → ℝ , f ( x ) = x5 + x3 + 2 x .
1
∫ ( f ( x) − x )
− 2 x dx = 0 .
3
5p a) Arătați că
−1
2
x
(
5p b) Arătați că ∫ e f ( x ) − x − x + 1 dx = 3e + 1 .
5 3 2
)
0
5p c) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este convexă pe R .
282
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 01
pentru lucrare.
1. 1
: 0, 25 = 1 3p
4
1
1 − : 0, 25 = 1 − 1 = 0 2p
4
2. f ( −1) = 0 3p
f ( −1) ⋅ f (1) = 0 2p
3. 2 x − 3 = 25 3p
4. 20
20% din 100 este egal cu ⋅ 100 = 20 3p
100
Prețul după scumpire este 100 + 20 = 120 de lei 2p
5.
AB = ( 5 − 2 ) + ( 4 − 4 ) =
2 2
3p
=3 2p
6. ∆ABC este isoscel ⇒ AB = AC = 3p
=6 2p
1.a) 1 2
det A = = 1 ⋅ ( −2 ) − 1 ⋅ 2 = 3p
1 −2
= −2 − 2 = −4 2p
b) 1 2   2 x 2   1 − 2 x 0 
A − 2B =  − =  2p
1 −2   2 y −2  1 − 2 y 0 
1 − 2x 0
det ( A − 2 B ) = = 0 , pentru orice numere reale x și y 3p
1− 2y 0
c)  x + 2 y −1  x + 1 2x − 2 
A⋅ B =  , B⋅ A=  2p
 x − 2y 3   y −1 2 y + 2
 x + 2 y −1  x + 1 2 x − 2  1 1
 =  , de unde obţinem x = , y = 3p
 x − 2 y 3   y −1 2y + 2 2 2
2.a) 1 ( −2 ) = 1 ⋅ ( −2 ) + 2 ⋅ 1 + 2 ⋅ ( −2 ) + 2 = 3p
= −2 + 2 − 4 + 2 = −2 2p
b) x y = xy + 2 x + 2 y + 4 − 2 = 3p

283
Pagina 1 din 2
c)
( x + 2 )   1  1 
1
+ 2  − 2 = x ⇔ ( x + 2 )  + 2  = x + 2 ⇔ ( x + 2 )  + 1 = 0 3p
x  x  x 
x = −2 sau x = −1 2p
1.a)
( ) ( )
f ' ( x ) = x3 '+ x 2 '− x '+ 1' = 2p
= 3x 2 + 2 x − 1 + 0 = 3x 2 + 2 x − 1 , x ∈ ℝ 3p
b) x f '( x ) 3 x3 + 2 x 2 − x
lim = lim = 2p
x →+∞ f ( x) x →+∞ x3 + x2 − x + 1
2 1
3+
−
x x2
= lim =3 3p
x →+∞ 1 1 1
1+ − 2 + 3
x x x
c) f '( x ) = 4 2p
5
3x 2 + 2 x − 5 = 0 ⇔ x = − sau x = 1 3p
3
2.a) 1 1 1
∫ ( f ( x ) − x − 2 x ) dx = ∫ ( x + x + 2 x − x − 2 x ) dx = ∫ x dx =
3 5 3 3 5
2p
−1 −1 −1
x6 1 1 1
= = − =0 3p
6 −1 6 6
b) 2 2 2 2
∫ e x
(
f ( x ) − x 5
− x 3
+ 1 dx = ∫ )
e x
( 2 x + 1) dx = e x
( 2 x + 1) − ∫ 2e x dx =
0 0
3p
0 0
( )
= 5e2 − 1 − 2 e2 − 1 = 3e 2 + 1 2p
c) F este o primitivă a funcției f ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) , x ∈ ℝ 2p
F ′′ ( x ) = f ' ( x ) = 5 x + 3 x + 2 ≥ 0 , pentru orice număr real x , deci F este convexă pe ℝ
4 2
3p

284
Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
2+i 2−i 6
5p 1. Arătați că + = , unde i 2 = −1 .
2−i 2+i 5
5p 2. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuației x 2 − ( 2m + 3) x + m2 + 3m + 2 = 0 . Arătați că ( x1 − x2 )2 = 1 ,
pentru orice număr real m .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x − 3 = 5 − x .
5p 4. Determinați câte numere naturale de trei cifre distincte se pot forma doar cu cifre pare.
5p 5. Se consideră triunghiul ABC și punctele M , N și P , mijloacele laturilor AB , BC , respectiv
AC . Demonstrați că BM BN BP .
π 
5p 6. Determinaţi numerele reale x , știind că sin 2 x = cos x și x ∈  , π  .
2 
1 1 1   x + y + z =1
  
1. Se consideră matricea A ( a ) =  1 a 3  și sistemul de ecuații  x + ay + 3 z = 2 , unde a este
1 3 a   x + 3 y + az = 2
  
număr real.
5p a) Arătați că det ( A ( a ) ) = ( a + 1)( a − 3) , pentru orice număr real a .
5p b) Determinați numerele reale m pentru care A ( m ) A ( 2 − m ) = A ( 2 − m ) A ( m ) .
5p c) Determinați numerele întregi a pentru care sistemul are soluție unică ( x0 , y0 , z0 ) , iar x0 , y0 și
z0 sunt numere întregi.
5p a) Arătați că x ∗ y = 2 − 5 ( x − 2 )( y − 2 ) , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinaţi numerele naturale n , ştiind că ( n ∗ n ) ∗ n = n .
9
5p c) Arătați că, dacă a ∗ a = b și b ∗ b = a , atunci a = b = 2 sau a = b = .
5
x
x + 2x + 2 2
5p a) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .
5p b) Arătați că lim ( f ( x)) =

2x 1
.
x →+∞ e2
( )
5p c) Demonstrați că pentru orice număr real a , a ∈ − 2, −1 , ecuația f ( x ) = a are exact două soluții
reale distincte.
285
Pagina 1 din 2
1
2. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = și, pentru fiecare număr natural nenul n , se
x +1
1
consideră numărul I n = ∫ x n f ( x ) dx .
0
1
5p a) Arătaţi că ∫ f ( x ) dx = 2 ( )
2 −1 .
0
1
5p b) Demonstrați că I n ≤ , pentru orice număr natural nenul n .
n +1
5p c) Demonstrați că ( 2n + 1) I n = 2 2 − 2nI n−1 , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 .

286
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
2 + i 2 − i (2 + i) + (2 − i)
1. 2 2
+ = = 2p
2−i 2+i ( 2 − i )( 2 + i )
4 + 4i + i 2 + 4 − 4i + i 2 6
= = 3p
2 −i
2 2 5
2. x1 + x2 = 2m + 3 , x1 x2 = m 2 + 3m + 2 2p
( x1 − x2 )2 = ( x1 + x2 )2 − 4 x1 x2 = 4m2 + 12m + 9 − 4m 2 − 12m − 8 = 1 , pentru orice număr real 3p
m
3. x − 3 = 5 − x ⇒ x − 3 = ( 5 − x ) , deci x 2 − 11x + 28 = 0
2
3p
x = 7 , care nu verifică ecuaţia, sau x = 4 , care verifică ecuaţia 2p
4. Cifra sutelor se poate alege în 4 moduri, cifra zecilor se poate alege în câte 4 moduri 2p
Cifra unităților se poate alege, pentru fiecare mod de alegere a primelor două cifre, în câte 3
3p
moduri, deci se pot forma 4 ⋅ 4 ⋅ 3 = 48 de numere
5. MP BC , NP AB 2p
BNPM paralelogram, deci BM + BN = BP 3p
6. 1
2sin x cos x = cos x ⇔ cos x ( 2sin x − 1) = 0 ⇔ cos x = 0 sau sin x = 3p
2
π  π 5π
Cum x ∈  , π  , obținem x = sau x = 2p
2  2 6
1.a) 1 1 1
det ( A ( a ) ) = 1 a 3 = a 2 + 3 + 3 − a − 9 − a = 3p
1 3 a
= a 2 − 2a − 3 = ( a + 1)( a − 3) , pentru orice număr real a 2p
b)  1 1 1  1 1 1   3 6−m 6−m 
    
A ( m ) A ( 2 − m ) =  1 m 3  1 2 − m 3  =  m + 4 −m + 2m + 10
2
7  2p
 1 3 m  1  
2 − m m + 4 
  3
 7 −m + 2m + 10 
2
 3 m+4 m+4 
 
A (2 − m) A(m) =  6 − m −m2 + 2m + 10 7  , de unde obținem m = 1 3p
 
6 − m −m + 2m + 10
2
7

287
Pagina 1 din 3
c) Sistemul are soluție unică, deci a ≠ −1 și a ≠ 3 ; pentru fiecare număr întreg a , a ≠ −1 și

 a −1 1 1  3p
a ≠ 3 , soluția sistemului este de forma  , , 
 a +1 a +1 a +1
a −1 1
Cum a ∈ ℤ , obținem , ∈ ℤ ⇔ a + 1 este divizor al lui 1 , deci a = −2 sau a = 0 2p
a +1 a +1
2.a) x ∗ y = −5 xy + 10 x + 10 y − 20 + 2 = 2p
= −5 x ( y − 2 ) + 10 ( y − 2 ) + 2 = 2 − 5 ( x − 2 )( y − 2 ) , pentru orice numere reale x și y 3p
b) n ∗ n = 2 − 5 ( n − 2 ) , ( n ∗ n ) ∗ n = 2 + 25 ( n − 2 )
2 3
3p
3
( 2
)
2 + 25 ( n − 2 ) = n ⇔ ( n − 2 ) 25 ( n − 2 ) − 1 = 0 și, cum n este număr natural, obținem
2p
n=2
c) a ∗ a = b ⇔ b − 2 = −5 ( a − 2 )
2
1p
b ∗ b = a ⇔ a − 2 = −5 ( b − 2 ) , deci a − 2 = −125 ( a − 2 )
2 4
2p
1 9
a − 2 = 0 , de unde a = b = 2 sau a − 2 = − , de unde a = b = 2p
5 5
1.a) x+2
f '( x ) = , x∈ℝ
(
x + 2 x + 2 x2 + 2x + 2
2
) 3p
x ∈ ( −∞, −2] ⇒ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe ( −∞, −2] 1p

x ∈ [ −2, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [ −2, +∞ ) 1p
b) lim f ( x ) = 1 1p
x →+∞
−2 x − 2
⋅x
x  x2 + 2 x + 2  x2 + 2 x + 2
 
2  −2 x − 2  −2 x −2 
lim ( f ( x ) ) = lim 
2x
x →+∞ 
x

= lim   1 + 2   = 2p
 x + 2x + 2  x + 2x + 2 
x →+∞ 2 x →+∞ 
 
 
−2 x 2 − 2 x
lim 1
= e x →+∞ x
2
+2 x+2 = 2p
e2
c) g : ℝ → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − a este continuă și derivabilă pe ℝ și g ' ( x ) = f ′ ( x ) , pentru
2p
orice x ∈ ℝ , deci g este strict descrescătoare pe ( −∞, −2 ) și strict crescătoare pe ( −2, +∞ )
Cum lim g ( x ) = −1 − a > 0 , g ( −2 ) = − 2 − a < 0 și lim g ( x ) = 1 − a > 0 , pentru orice
x →−∞ x →+∞ 3p
( )
a ∈ − 2, −1 , ecuaţia f ( x ) = a are exact două soluţii reale distincte
2.a) 1 1 1
1
∫ f ( x ) dx = ∫ dx = 2 x + 1 = 3p
0 0
x +1 0
=2 2 −2=2 ( 2 −1 ) 2p
b) 1 xn
x ∈ [ 0,1] ⇒ ≤ 1 și x n ≥ 0 , deci ≤ x n , pentru orice număr natural nenul n 2p
x +1 x +1
x n +1 1
1 1
xn 1
In = ∫ dx ≤ ∫ x n dx = = , pentru orice număr natural nenul n 3p
0
x +1 0
n +1 0 n +1

288
Pagina 2 din 3
c) 1 1 1 1
x +1
I n = 2∫ x n ( )
x + 1 ' dx = 2 x n ( x +1 ) 0 − 2n∫ xn−1 x + 1 dx = 2 2 − 2n ∫ x n−1
x +1
dx = 3p
0 0 0
x n + x n−1
1
= 2 2 − 2n ∫ dx = 2 2 − 2nI n − 2nI n−1 ⇒ ( 2n + 1) I n = 2 2 − 2nI n−1 , pentru orice
0
x +1 2p
număr natural n , n ≥ 2

289
Pagina 3 din 3
Proba E. c)
Model
5p 1. Se consideră numerele complexe z1 = 2 + 3i și z2 = 4 − 6i . Arătați că numărul z1 z2 + 2 z1 + z2 este
real.
5p 2. Calculați ( f g )( 0 ) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x − 1 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x 2 + x + 1 .
(
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log5 x − 4 = log 5 ( 5 x − 8 ) .
2
)
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta d de ecuație y = 3 x − 2017 și punctul A (1,0 ) .
π π
5p 6. Arătaţi că sin  + x  sin x + cos  + x  cos x = 0 , pentru orice număr real x .
2  2 
 x 0 0 0 0 x
   
1. Se consideră matricele A ( x ) =  0 x 0  și B ( x ) =  0 x 0  , unde x este număr real.
 0 0 1 2 0 0
   
5p b) Demonstrați că det ( A ( x ) + B ( x ) ) = det ( B ( x ) ) , pentru orice număr real x .
5p c) Determinaţi numerele naturale n și p , știind că A ( n ) B ( p ) = B ( 3) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + aX 2 + 8 X + 3 , unde a este număr real.
5p a) Determinați numărul real a , știind că f (1) = 0 .
5p b) Pentru a = 6 , determinați câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X 2 + 5 X + 3 .
5p c) Demonstrați că, dacă a ∈ ( −4, 4 ) , atunci polinomul f nu are toate rădăcinile reale.
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2018 + 2018 x + 2 .
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 2018 x

2017
(
+1 , x∈ℝ . )
5p b) Determinaţi numărul real a , știind că punctul A ( a, 2020 ) aparține tangentei la graficul funcţiei
f care trece prin punctul de abscisă x = 0 situat pe graficul funcţiei f .
5p c) Demonstrați că ecuația f ( x ) = 0 are exact două soluții reale distincte.
1
xn
2. Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră numărul I n = ∫ 2
dx .
0 x + 2x + 2
1
∫(x )
2
5p a) Calculați + 2 x + 2 dx .
0
1
5p b) Demonstrați că I n+1 + 2 I n +2 I n−1 = , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 .
n
5p c) Demonstrați că lim nI n = 1 .
n→+∞ 5
290
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
BAREM DE EVALUARE ŞI DE $OTARE
Model
• $u se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
• Se acordă 10 puncte din oficiu. $ota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. z1 z2 + 2 z1 + z2 = ( 2 + 3i )( 4 − 6i ) + 2 ( 2 + 3i ) + 4 − 6i = 2p
= 8 − 12i + 12i − 18i 2 + 4 + 6i + 4 − 6i = 34 , care este număr real 3p
2. g (0) = 1 2p
( f g )( 0 ) = f ( g ( 0 ) ) = f (1) = 1 3p
3. x2 − 4 = 5x − 8 ⇒ x 2 − 5x + 4 = 0 3p
x = 1 , care nu verifică ecuația; x = 4 , care verifică ecuația 2p
Sunt 13 numere naturale de două cifre, multipli de 7, deci sunt 13 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. Dreapta paralelă cu dreapta d are panta egală cu 3 2p
6. π  π  π 
sin  + x  sin x + cos  + x  cos x = cos  + x − x  = 3p
2  2  2 
π
= cos = 0 , pentru orice număr real x 2p
2
1.a)  2 0 0 2 0 0
 
A ( 2 ) =  0 2 0  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = 0 2 0 = 2p
0 0 1 0 0 1
 
=4 3p
b)  x 0 x x 0 x
 
A ( x ) + B ( x ) =  0 2 x 0  ⇒ det ( A ( x ) + B ( x ) ) = 0 2 x 0 = 2 x 2 − 4 x 2 = 3p
2 0 1 2 0 1
 
= −2 x 2 = det ( B ( x ) ) , pentru orice număr real x 2p
c)  n 0 0  0 0 p   0 0 np  0 0 3
      
A ( n ) B ( p ) =  0 n 0  0 p 0  =  0 np 0  , B ( 3) =  0 3 0 2p
 0 0 1  2 0 0   2 0 0  2 0 0 
  
A ( n ) B ( p ) = B ( 3) ⇔ np = 3 și, cum n și p sunt numere naturale, obținem n = 1 , p = 3
3p
sau n = 3 , p = 1
2.a) f (1) = 0 ⇔ 13 + a ⋅ 12 + 8 ⋅ 1 + 3 = 0 2p
a = −12 3p

291
Pagina 1 din 2
b) a = 6 ⇒ f = X 3 + 6 X 2 + 8 X + 3 și câtul este X + 1 3p
Restul este 0 2p
c) x1 + x2 + x3 = − a , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 8 ⇒ x12 + x22 + x32 = a 2 − 16 3p
Pentru a ∈ ( −4, 4 ) , obținem a 2 − 16 < 0 , deci x12 + x22 + x32 < 0 , adică polinomul f nu are
2p
toate rădăcinile reale
1.a)
( )
f ' ( x ) = x 2018 '+ ( 2018 x ) '+ 2 ' = 2p
(
= 2018 x 2017 + 2018 = 2018 x 2017 + 1 , x ∈ ℝ ) 3p
b) Ecuaţia tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = 2018 x + 2 3p
2020 = 2018a + 2 ⇔ a = 1 2p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = −1 2p
Cum lim f ( x ) = +∞ , f ( −1) = −2015 , lim f ( x ) = +∞ , ecuaţia f ( x ) = 0 are exact două
x →−∞ x →+∞ 3p
soluţii reale distincte
2.a) 1
 x3 1
x2
∫ x 2
(+ 2 x + 2 dx = )
 3
+ 2 ⋅
2
+ 2 x  = 3p
0   0
1 10
= +1+ 2 = 2p
3 3
b) x n +1 + 2 x n + 2 x n−1
1
I n+1 + 2 I n +2 I n−1 = ∫ dx = 2p
0 x2 + 2x + 2
=∫
1
(
x n−1 x 2 + 2 x + 2 ) dx = 1 xn−1dx = xn 1 = 1 , pentru orice număr natural n , n ≥ 2
x2 + 2 x + 2
∫ n 0 n
3p
0 0
c) 1
x n ( x − 1)
I n+1 − I n = ∫ dx ≤ 0 , deci I n+1 ≤ I n , pentru orice număr natural nenul n 1p
0 x2 + 2 x + 2
1
5I n+1 ≤ I n+1 + 2 I n +2 I n−1 ≤ 5 I n−1 ⇒ 5 I n +1 ≤
≤ 5 I n−1 , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 2p
n
n n
Pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , ≤ nI n ≤ , deci lim nI n = 1 2p
5(n + 1) 5(n − 1) n→+∞ 5

292
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Se consideră numerele complexe z1 = 5 + 2i și z2 = 3 − 3i . Arătați că 3z1 + 2 z2 = 21 .
5p 2. Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 1 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x − x + 2 . Determinați
2
abscisa punctului de intersecție a graficelor celor două funcții.

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x +3 = 3 ⋅ 33 x .
2
acesta să fie divizibil cu 3 și cu 5.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0, 2 ) , B ( 2, 4 ) și C ( m,0 ) , unde m este număr
real. Determinați numărul real m , știind că punctele A , B și C sunt coliniare.
5p 6. Calculați lungimea laturii BC a triunghiului ABC , ştiind că AB = 4 , AC = 8 și A = π .
3
 2− x 0 x −1 
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0 1 0  , unde x este număr real.
 2 (1 − x ) 0 2 x − 1
 
5p b) Demonstrați că det ( A ( x ) A ( − x ) ) ≤ 0 , pentru orice număr real x .
5p c) Arătați că, dacă numerele naturale m și n verifică relația A ( m ) A ( n ) = A ( 2 ) , atunci m + n = 3 .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + 2 X 2 + aX + 1 , unde a este număr real.
5p a) Determinați numărul real a , știind că f (1) = 0 .
5p b) Pentru a = 2 , calculați câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X 2 + X + 1 .
5p c) Determinați numerele reale a pentru care rădăcinile polinomului f au modulele egale.
1. Se consideră funcţia f : ( −2, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = e x − 1 − ln ( x + 2 ) .
1
5p a) Arătați că f ' ( x ) = e x −, x ∈ ( −2, +∞ ) .
x+2
5p b) Demonstrați că funcția f este convexă pe ( −2, +∞ ) .
f ( x)
5p c) Calculați lim .
x →+∞ x
e
2. Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră numărul I n = ∫ x ln n x dx .
1
e
e −1
2
5p a) Arătaţi că ∫ x dx = 2
.
1
5p b) Demonstraţi că I n+1 ≤ I n , pentru orice număr natural nenul n
5p c) Demonstraţi că 2 I n+1 + ( n + 1) I n = e 2 , pentru orice număr natural nenul n .

293
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. 3z1 + 2 z2 = 3 ( 5 + 2i ) + 2 ( 3 − 3i ) = 15 + 6i + 6 − 6i = 3p
= 15 + 6 = 21 2p
2. x + 1 = x2 − x + 2 ⇔ x2 − 2x + 1 = 0 2p
x =1 3p
3.
3x +3 = 31+3 x ⇔ x 2 + 3 = 1 + 3x ⇔ x 2 − 3x + 2 = 0
2
3p
x = 1 sau x = 2 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri
2p
posibile
Mulțimea numerelor naturale de două cifre, care sunt divizibile cu 3 și cu 5 , are 6
2p
elemente, deci sunt 6 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. Ecuația dreptei AB este y = x + 2 2p
Punctul C aparține dreptei AB ⇔ m = −2 3p
6. 1
BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2 AB ⋅ AC ⋅ cos A = 16 + 64 − 2 ⋅ 4 ⋅ 8 ⋅ = 48 3p
2
BC = 4 3 2p
1.a)  0 0 1 0 0 1
 
A ( 2 ) =  0 1 0  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = 0 1 0 = 3p
 −2 0 3  −2 0 3
 
= 0 + 0 + 0 − ( −2 ) − 0 − 0 = 2 2p
b)  2 + x2 0 − x2 − 1  2 + x2 0 − x2 − 1
 
A( x ) A( − x) =  0 1 0  ⇒ det ( A ( x ) A ( − x ) ) = 0 1 0 = 3p
 
 2 + 2x 0 −2 x − 1 2 + 2 x2 0 −2 x − 1
2 2 2
( )( ) ( )( )
= x 2 + 2 −2 x 2 − 1 − − x 2 − 1 2 x 2 + 2 = − x 2 ≤ 0 , pentru orice număr real x 2p
c)  2 − mn 0 mn − 1 
 
A( m) A( n) =  0 1 0  = A ( mn ) 3p
 2 (1 − mn ) 0 2mn − 1
 
A ( mn ) = A ( 2 ) , deci mn = 2 și, cum m și n sunt numere naturale, obținem m + n = 3 2p
2.a) f (1) = 0 ⇔ 13 + 2 ⋅ 12 + a ⋅ 1 + 1 = 0 2p
a = −4 3p

294
Pagina 1 din 2
b) f = X 3 + 2 X 2 + 2 X + 1 și câtul este X + 1 3p
Restul este 0 2p
c) x1 x2 x3 = −1 și x1 = x2 = x3 ⇒ x1 = x2 = x3 = 1 2p
Cum f are cel puțin o rădăcină reală, una dintre rădăcini este egală cu −1 sau cu 1 1p
Dacă x1 = −1 , obținem f ( −1) = 0 , deci a = 2 , ceea ce convine, deoarece x2 = x3 = 1 1p
Dacă x1 = 1 , obținem f (1) = 0 , deci a = −4 , ceea ce nu convine, deoarece x2 ≠ x3 1p
1.a)
( )
f ' ( x ) = e x '− 1'− ( ln ( x + 2 ) ) ' = 2p
= ex − 0 −
( x + 2) ' = ex − 1
, x ∈ ( −2, +∞ ) 3p
x+2 x+2
b) 1
f "( x ) = e x + , x ∈ ( −2, +∞ ) 2p
( x + 2 )2
f "( x ) ≥ 0 , deci funcția f este convexă pe ( −2, +∞ ) 3p
c) ex −1
lim = lim e x = +∞ 2p
x →+∞ x x →+∞
ln ( x + 2 ) 1
lim = lim =0 2p
x →+∞ x x →+∞ x + 2
f ( x)  e x − 1 ln ( x + 2 ) 
lim = lim  −  = +∞ 1p
x →+∞ x x →+∞  x x
 
2.a) e
x2 e
∫ x dx =
2 1
= 3p
1
e2 1 e2 − 1
= − = 2p
2 2 2
b) x ∈ [ e] ⇒ ≤ x ≤ ⇒ x− ≤ 2p
e
I n+1 − I n = ∫ x ln n x ( ln x − 1) dx ≤ 0 , deci I n+1 ≤ I n , pentru orice număr natural nenul n 3p
1
c) e e
x 2 n +1 e n + 1
I n+1 = ∫ x ln n+1 x dx = ln x − ∫ x ln n x dx = 3p
1
2 1 2 1
e2
n +1
= − I n , deci 2 I n+1 + ( n + 1) I n = e 2 , pentru orice număr natural nenul n 2p
2 2

295
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 4
5p 1. Calculați suma numerelor întregi din intervalul ( −5, 5 ) .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 1 . Calculați ( f f )(1) .

2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x + 3 = x − 3.

5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {1, 2, 3,… , 100} , acesta să fie
multiplu de 11.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M ( 2, 2 ) și N ( 4,2 ) . Determinați coordonatele
punctului P , situat pe axa Ox , astfel încât PM = PN .
5p 6. Calculați lungimea razei cercului circumscris unui triunghi ABC , în care AB = 6 2 şi C = π .
4
1 1 1
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  1 2 x 4 x  , unde x este număr real.
1 x 2x 
 
5p a) Arătaţi că det ( A (1) ) = 1 .
( )( )
5p b) Demonstrați că det ( A ( x ) ) = 2 − 1 2 + x − x ⋅ 2 , pentru orice număr real x .
x x x
 2017 2017  2017

 
5p c) Arătați că A (1) + A ( 2 ) + A ( 3) + … + A ( 2017 ) =  2017 2 2
2017 4 2017
−1
3
4 ( −1  .

) ( )
 2017 2017 ⋅ 1009
2017 ⋅ 2018 

2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 7 xy + 7 x + 7 y + 6 .
5p a) Arătați că x ∗ y = 7 ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați numerele reale x pentru care x ∗ x ∗ x = x .
5p c) Demonstrați că, dacă a , b și c sunt numere naturale astfel încât a ∗ b ∗ c = 48 , atunci numerele
a , b și c sunt egale.
x2 − 3
ex
− x2 + 2 x + 3
ex
5p b) Determinați ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = −1 , situat pe
6
5p c) Demonstrați că −2e ≤ f ( x ) ≤ , pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) .
e3

296
Pagina 1 din 2
x
( x + 1)2
2
x +1 3
5p a) Arătați că ∫ f ( x ) dx = ln .
1
x 2
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcţiei f este strict crescătoare pe intervalul ( 0, +∞ ) .
5p c) Determinați numărul real m , m > 0 , știind că suprafața plană delimitată de graficul funcției
g : ( 0, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = x ( x + 1) f ( x ) , axa Ox și dreptele de ecuații x = 1 și x = 2 are aria egală
m +1
cu 1 − ln .
m

297
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 4
pentru lucrare.
1. ( −4 ) + ( −3) + ( −2 ) + ( −1) + 0 + 1 + 2 + 3 + 4 = 3p
=0 2p
2. f (1) = 0 2p
(f f )(1) = f ( f (1) ) = f ( 0 ) = −1 3p
3. x + 3 = x2 − 6 x + 9 ⇒ x2 − 7 x + 6 = 0 3p
x = 1 care nu convine, x = 6 care convine 2p
4. În mulțimea A sunt 100 de numere, deci sunt 100 de cazuri posibile 2p
În mulțimea A sunt 9 numere care sunt multipli de 11 , deci sunt 9 cazuri favorabile 2p
p= = 1p
5. P ∈ Ox ⇒ yP = 0 2p
PM = PN ⇔ ( 2 − xP ) + ( 2 − 0 ) = ( 4 − xP ) + ( 2 − 0 ) ⇔ xP = 3
2 2 2 2
3p
6. AB 6 2
= 2R ⇒ R = =
sin C 2 3p
2⋅
2
=6 2p
1.a) 1 1 1  1 1 1
 
A (1) = 1 2 4  ⇒ det ( A (1) ) = 1 2 4 = 2p
1 1 2  1 1 2
 
= 4 +1+ 4 − 2 − 4 − 2 =1 3p
b) 1 1 1 1 1 1
det ( A ( x ) ) = 1 2 x 4x = 0 2x − 1 4x − 1 = 2x − 1 ( ) x 1− 1 2x + 1
2x − 1
= 3p
1 x 2x 0 x −1 2x −1
( )( ) ( )( )
= 2 x − 1 2 x − 1 − x ⋅ 2 x + 2 x − x + 1 = 2 x − 1 2 x + x − x ⋅ 2 x , pentru orice număr real x 2p
c)  2017 2017 2017 
 2017 
A (1) + A ( 2 ) + A ( 3) + … + A ( 2017 ) =  2017 2 + 2 + … + 2
1 2 2017
4 + 4 +…+ 4
1 2
= 3p
 2017 2017 ⋅ 1009 2017 ⋅ 2018 
 
 2017 2017 2017 
   2017 2017 2017 
 ( ) (
2 22017 − 1 4 42017 − 1   ) 
=  2017
 2 −1 4 −1  

 = 2017 2 2
2017
−1( 4 2017
3
4 ) (
−1 

) 2p
 2017 2017 ⋅ 1009 2017 ⋅ 2018   2017 2017 ⋅ 1009 2017 ⋅ 2018 
 
 

298
Pagina 1 din 2
2.a) x ∗ y = 7 xy + 7 x + 7 y + 7 − 1 = 2p
b) x∗ x∗ x = 7 2
( x + 1) 3
− 1 , deci 7 2
( x + 1) 3
−1 = x 2p
( x + 1) ( 7 ( x + 1) − 1) = 0 ⇔ x = − 87 sau x = −1 sau x = − 76
2 2
3p
c) 49 ( a + 1)( b + 1)( c + 1) − 1 = 48 ⇔ ( a + 1)( b + 1)( c + 1) = 1 2p
Cum a , b și c sunt numere naturale, obținem a + 1 = b + 1 = c + 1 = 1 , deci a = b = c 3p
1.a)
f ′( x) =
2
( x 2
)
x − 3 ⋅e − x − 3 ⋅ e
' x '
=
(
2 xe − x − 3 e
x 2 x
)( )
=
( )
3p
e x 2
( ) e x 2
( )
=
(
e x 2 x − x2 + 3 ) = − x2 + 2 x + 3 , x ∈ ℝ
2p
(ex )
2
ex
b) f ( −1) = −2e , f ' ( −1) = 0 2p

Ecuația tangentei este y − f ( −1) = f ' ( −1)( x + 1) , adică y = −2e 3p
c) f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = −1 sau x = 3 1p
x ∈ [ −1,3] ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [ −1,3] și x ∈ [3, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci
2p
f este descrescătoare pe [3, +∞ )
6 6
Cum f ( −1) = −2e , f ( 3) = 3
, lim f ( x ) = 0 , obținem −2e ≤ f ( x ) ≤ , pentru orice
e x →+∞ e3 2p
x ∈ [ −1, +∞ )
2.a) 2
x +1
2
x +1 x
2
1
∫ f ( x ) dx = ∫ ⋅ dx = ∫ dx = 2p
1
x 1
x ( x + 1) 2
1
x + 1
2 3
= ln ( x + 1) = ln 3 − ln 2 = ln 3p
1 2
b) F este o primitivă a funcţiei f ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x
F ′( x) = > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este strict crescătoare pe ( 0, ) 3p
( x + 1)2
c) 2 2 2 2
x x 3
g ( x) = ⇒ A = ∫ g ( x ) dx = ∫ dx = x − ln ( x + 1) = 1 − ln 3p
x +1 1 1
x +1 1 1 2
m +1 3
1 − ln = 1 − ln ⇒ m = 2 2p
m 2

299
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Se consideră numărul complex z = 2 + i . Arătați că z + z + zz = 9 , unde z este conjugatul lui z .
5p 2. Determinați numărul real m , știind că punctul A (1, m ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = x2 + 2x − 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia (1 − log 2 x )( 2 − log 2 x ) = 0 .
să aibă cifra zecilor strict mai mică decât cifra unităților.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 3,1) , B ( 3,3) și C ( 0, 2 ) . Determinaţi lungimea
medianei din C a triunghiului ABC .
 π
( ) ( )
5p 6. Arătați că 1 + tg 2 x cos 2 x − 1 + ctg 2 x sin 2 x = 0 , pentru orice x ∈  0,  .
 2
 1 1 2   x + y + 2 z = 0
  
1. Se consideră matricea A ( a ) =  1 2 a  și sistemul de ecuații  x + 2 y + az = 0 , unde a este
 −2 −1 3  −2 x − y + 3 z = 0
  
număr real.
5p b) Determinați valorile reale ale lui a pentru care sistemul are soluție unică.
5p c) Demonstrați că, dacă sistemul are soluția ( x0 , y0 , z0 ) , cu x0 , y0 și z0 numere reale nenule, atunci
− x0 + y0 + z0 = 11( x0 + y0 + z0 ) .
5p a) Arătați că x y = ( x + 7 )( y + 7 ) − 7 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați numerele reale x , știind că x x = x .
5p c) Determinați numărul real a , știind că 2017 a ( −6 ) = 1 .
1. Se consideră funcţia f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = ln x .
1− x
− + , x ∈ (1, +∞ ) .
1 x x ln x
x (1 − x )
2
5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f .

5p c) Demonstrați că x ln x > x − 1 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x + 3 x 2 .
1
∫ ( f ( x ) − 3x ) dx = e − 1 .
2
5p a) Arătați că
0
1
7
5p b) Arătaţi că ∫ x f ( x ) dx = 4 .
0
5p c) Determinați numărul natural nenul n , pentru care suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei
g : ℝ → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − e x , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 și x = n are aria egală cu
n2 − n + 1 .
300
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. z + z + zz = 2 + i + 2 − i + ( 2 + i )( 2 − i ) = 3p
= 4+4−i =9 2 2p
2. f (1) = m ⇒ 1 + 2 − 3 = m 3p
m=0 2p
3. 1 − log 2 x = 0 sau 2 − log 2 x = 0 3p
x = 2 sau x = 4 , care convin 2p
2p
posibile
Mulțimea numerelor naturale de două cifre, care au cifra zecilor strict mai mică decât cifra
2p
unităților are 36 de elemente, deci sunt 36 de cazuri favorabile
p= = = 1p
5. M ( 3, 2 ) , unde punctul M este mijlocul segmentului AB 3p
CM = 3 2p
6.  sin 2 x  2  cos 2 x  2
( ) ( )
1 + tg 2 x cos 2 x − 1 + ctg 2 x sin 2 x = 1 +
 cos 2 x   cos x − 

1+ 2  
sin x = 3p
   sin x 
 π
( )
= cos 2 x + sin 2 x − sin 2 x + cos 2 x = 0 , pentru orice x ∈  0, 
 2
2p

1.a) 1 1 2 1 1 2
 
A ( 9 ) =  1 2 9  ⇒ det ( A ( 9 ) ) = 1 2 9 = 2p
 
 −2 −1 3  −2 −1 3
= 6 + ( −2 ) + ( −18 ) − ( −8 ) − ( −9 ) − 3 = 0 3p
b) 1 1 2
det ( A ( a ) ) = 1 2 a =9−a 3p
−2 −1 3
Sistemul are soluție unică ⇔ det ( A ( a ) ) ≠ 0 , deci a ∈ ℝ \ {9} 2p
c) Sistemul are soluția ( x0 , y0 , z0 ) , cu x0 , y0 și z0 numere reale nenule, deci a = 9 și soluția
3p
sistemului este de forma ( 5α , −7α , α ) , α ∈ ℝ
− x0 + y0 + z0 = −5α + ( −7α ) + α = −11α = 11( 5α + ( −7α ) + α ) = 11( x0 + y0 + z0 ) 2p
2.a) x y = xy + 7 x + 7 y + 49 − 7 = 2p
301
Pagina 1 din 2
b) x x = ( x + 7 ) − 7 , deci ( x + 7 ) − 7 = x
2 2
2p
( x + 7 )( x + 6 ) = 0 ⇔ x = −7 sau x = −6 3p
c)
( 2017a + 7 ) ( −6 + 7 ) − 7 = 1 ⇔ 2017a + 7 − 7 = 1 3p
2017 a = 1 ⇔ a = 0 2p
1.a) 1
⋅ (1 − x ) − ln x ⋅ ( −1)
f '( x ) = x = 3p
(1 − x )2
1− x
+ ln x
1 − x + x ln x
= x = , x ∈ (1, +∞ ) 2p
(1 − x ) 2
x (1 − x )
2
b) 1
ln x
lim f ( x ) = lim = lim x = 0 3p
x → +∞ x → +∞ 1 − x x → +∞ −1
c) g : (1, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = x ln x − x + 1 ⇒ g ' ( x ) = ln x , deci g ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ (1, +∞ ) 3p
Funcția g este strict crescătoare pe (1, +∞ ) și, cum lim g ( x ) = 0 , obținem g ( x ) > 0 , deci
x →1
2p
x ln x > x − 1 , pentru orice x ∈ (1, +∞ )
2.a) 1 1 1
∫( ) ( )
f ( x ) − 3 x 2 dx = ∫ e x + 3x 2 − 3 x 2 dx = ∫ e x dx = 2p
0 0 0
1
= ex = e −1 3p
0
b) 1 1
( )
1 3x 4 1
∫ x f ( x ) dx = ∫ xe x + 3x3 dx = ( x − 1) e x + = 3p
0 0 0 4 0
3 7
= 1 ⋅ e0 + = 2p
4 4
c) n n n
g ( x ) = 3 x ⇒ A = ∫ g ( x ) dx = ∫ 3 x 2 dx = x3
2
= n3 3p
0 0 0
(
n3 = n 2 − n + 1 ⇔ ( n − 1) n 2 + 1 = 0 ⇔ n = 1 ) 2p

302
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 10
5p 1. Se consideră numerele complexe z1 = 2 + 3i și z2 = 1 + 2i . Arătați că 2 z1 − 3z2 = 1 .
5p 2. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuației x 2 − 3mx + 2 = 0 , unde m este număr real. Determinați
numărul real m , știind că x1 + x2 + x1 x2 + 1 = 0 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 4 ( x + 3) + log 4 ( x − 3) = 2 .
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre,
acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 6 .
5p 5. Determinați numărul real a , pentru care vectorii u = ai + 2 j și v = 3i − 3 j sunt coliniari.
5p 6. Arătați că ( sin x − cos x ) + sin 2 x = 1 , pentru orice număr real x .
2

 x 1 1
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  x + 1 1 1 , unde x este număr real.
 1 x 1

5p b) Determinați numerele reale x pentru care det ( A ( x ) ) ⋅ det ( A ( x + 1) ) = 12 .
5p c) Determinați matricea X ∈ M3 ( ℝ ) pentru care A ( 2 ) ⋅ X = A ( 0 ) .
( )
2. Se consideră polinomul f = X 3 − ( m + 2 ) X 2 + m 2 + 2 X − 1 , unde m este număr real.
5p a) Arătați că f ( 0 ) = −1 , pentru orice număr real m .

5p b) Demonstrați că ( x1 − x2 ) + ( x2 − x3 ) + ( x3 − x1 ) = −4 ( m − 1) , pentru orice număr real m , unde
2 2 2 2
x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile polinomului f .

5p c) Determinați numărul real m pentru care toate rădăcinile polinomului f sunt numere reale.
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2e x − x 2 − 2 x − 2 .
(
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 2 e − x − 1 , x ∈ ℝ .
x
)
5p b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcției f , în punctul de abscisă x = 0 , situat pe graficul
funcţiei f .
5p c) Demonstrați că funcția f este crescătoare pe ℝ .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x + 2 ) , unde n este număr natural nenul.
n
∫ ( x + 2)
2
5p a) Arătați că dx = 9 .
−2
1
5p b) Pentru n = 1 , arătați că ∫ f ( x)e dx = 2e − 1 .
x
0
5p c) Determinaţi numărul natural nenul n pentru care suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f ,
242
axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = −1 și x = 1 are aria egală cu .
n +1
303
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 10
pentru lucrare.
1. 2 z1 − 3 z2 = 2 ( 2 + 3i ) − 3 (1 + 2i ) = 2p
= 4 + 6i − 3 − 6i = 1 3p
2. x1 + x2 = 3m , x1 x2 = 2 ⇒ x1 + x2 + x1 x2 + 1 = 3m + 3 3p
3m + 3 = 0 ⇔ m = −1 2p
3. log 4 ( ( x + 3)( x − 3) ) = 2 ⇒ x 2 − 9 = 42 ⇒ x 2 − 25 = 0 3p
x = −5 , care nu convine, x = 5 , care convine 2p
Numerele naturale de două cifre care au produsul cifrelor egal cu 6 sunt 16 , 23 , 32 și 61 ,
2p
deci sunt 4 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. a 2
= 3p
3 −3
a = −2 2p
6.
( 2
)
sin x − cos x + sin 2 x = sin 2 x − 2sin x cos x + cos 2 x + 2sin x cos x = 3p
= sin 2 x + cos 2 x = 1 , pentru orice număr real x 2p
1.a)  0 1 1 0 1 1
 
A ( 0 ) =  1 1 1 ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 1 1 1 = 2p
 1 0 1 1 0 1
 
= 0 + 0 + 1 − 1 − 0 − 1 = −1 3p
b) x 1 1
det ( A ( x ) ) = x + 1 1 1 = x − 1 , det ( A ( x + 1) ) = x ⇒ ( x − 1) x = 12 3p
1 x 1
x = −3 sau x=4 2p
c) 2 1 1  −1 1 0 
  −1  
A( 2) =  3 1 1 , det ( A ( 2 ) ) = 1 ≠ 0 , ( A ( 2 ) ) =  −2 1 1  3p
1 2 1  5 −3 −1
  
 1 0 0
 
X = ( A ( 2 ) ) ⋅ A ( 0 ) ⇒ X =  2 −1 0 
−1
2p
 −4 2 1 
 
2.a)
( )
f ( 0 ) = 03 − ( m + 2 ) ⋅ 02 + m2 + 2 ⋅ 0 − 1 = 2p
= 0 − 0 + 0 − 1 = −1 , pentru orice număr real m 3p

304
Pagina 1 din 2
b) x1 + x2 + x3 = m + 2 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = m 2 + 2 ⇒ x12 + x22 + x32 = − m 2 + 4m 3p
( x1 − x2 ) 2 2 2
( )
+ ( x2 − x3 ) + ( x3 − x1 ) = 2 x12 + x22 + x32 − 2 ( x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ) =
2p
( )
= 2 −m 2 + 4m − m 2 − 2 = −4 ( m − 1) , pentru orice număr real m
2
c) x1 , x2 , x3 ∈ ℝ ⇒ x1 − x2 , x2 − x3 , x3 − x1 ∈ ℝ ⇒ ( x1 − x2 ) + ( x2 − x3 ) + ( x3 − x1 ) ≥ 0 , deci
2 2 2
2p
( m − 1)2 ≤ 0
m = 1 , caz în care toate rădăcinile polinomului f sunt numere reale 3p
1.a)
( ) ( )
f ′ ( x ) = 2e x '− x 2 '− ( 2 x ) '− ( 2 ) ' = 2p
= 2e x − 2 x − 2 = 2 ( e x − x − 1) , x ∈ ℝ 3p
b) f ( 0) = 0 , f '( 0) = 0 2p
c)
( )
f '' ( x ) = 2 e x − 1 , x ∈ ℝ 1p
x ∈ ( −∞, 0] ⇒ f '' ( x ) ≤ 0 , deci f ′ este descrescătoare pe ( −∞,0] 1p
x ∈ [ 0, +∞ ) ⇒ f '' ( x ) ≥ 0 , deci f ′ este crescătoare pe [ 0, +∞ ) 1p
f ' ( x ) ≥ f ' ( 0 ) și f ' ( 0 ) = 0 implică f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice număr real x , deci funcția f 2p
este crescătoare pe ℝ
2.a) 1
( x + 2 )3 1
∫ ( x + 2 ) dx = 3 −2 =
2
3p
−2
33
= −0=9 2p
3
b) 1 1 1 1
∫ ( x + 2 ) e dx = ( x + 2 ) e − ∫ e x dx = 3e − 2 − e x =
x x
3p
0 0 0 0
= 3e − 2 − e + 1 = 2e − 1 2p
n +1
c) 1 1
( x + 2) 1 3 n +1
−1
∫ f ( x ) dx = ∫ ( x + 2 ) dx =
n
A= = 3p
−1 −1
n +1 −1 n +1
3n+1 − 1 242
= ⇔ 3n+1 = 243 ⇔ 3n+1 = 35 ⇔ n = 4 2p
n +1 n +1

305
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
5p 1. Determinați numărul complex z , știind că 2 z + z = 6 + i , unde z este conjugatul lui z .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 4 x − 5 . Calculați f (1) + f ( 2 ) + f ( 3) + … + f (10 ) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 ( x + 3) = 1 + log 2 ( x + 1) .
acesta să aibă cifrele egale.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,1) și B ( 5,5 ) . Determinați ecuația dreptei care
trece prin punctul C ( −2,6 ) și este perpendiculară pe dreapta AB .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 3 2 , m ( ∢ACB ) = 30° și m ( ∢BAC ) = 45° . Determinați
lungimea laturii BC .
1 1 1 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  2 3 x  , unde x este număr real.
 4 9 x2 
 
5p a) Calculați A (1) − A ( 0 ) .
5p b) Arătați că det ( A ( x ) ) = ( x − 2 )( x − 3) , pentru orice număr real x .
5p c) Determinați numărul real a pentru care det ( A ( a ) ) ≤ det ( A ( x ) ) , pentru orice număr real x .
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x y = 4 xy − 4 x − 4 y + 5 .
5p a) Arătați că x y = 4 ( x − 1)( y − 1) + 1 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Arătați că N = 2016 2017 este pătratul unui număr natural.
5p c) Determinați numerele naturale a și b pentru care a b = 13 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x 2 ln x .
5p a) Arătați că f ′ ( x ) = x ( 2 ln x + 1) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
funcției f .
5p c) Demonstrați că 1 + 2e f ( x ) ≥ 0 , pentru orice număr real x , x ∈ ( 0, +∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 1) e x .
1
1
∫ f ( x)e
−x
5p a) Arătați că dx = − .
0
2
5p b) Determinați numărul real a , știind că funcția F : ℝ → ℝ , F ( x ) = ( x + a ) e x este o primitivă a
funcției f .
1
1
∫ x f ( x ) dx ≤ − 20 .
3
5p c) Arătați că
0
306
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. 2 ( a + ib ) + ( a − ib ) = 6 + i ⇔ 3a + ib = 6 + i , unde z = a + ib și a, b ∈ ℝ 2p
a = 2 , b = 1 , deci z = 2 + i 3p
2. f (1) + f ( 2 ) + … + f (10 ) = ( 4 ⋅ 1 − 5 ) + ( 4 ⋅ 2 − 5 ) + … + ( 4 ⋅ 10 − 5 ) = 4 (1 + 2 + … + 10 ) − 10 ⋅ 5 = 3p
= 220 − 50 = 170 2p
3. log 2 ( x + 3) = log 2 2 + log 2 ( x + 1) ⇒ x + 3 = 2 ( x + 1) 3p
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 9 numere cu cifrele egale, deci sunt 9
2p
cazuri favorabile
p= = = 1p
5. m AB = 1 ⇒ md = −1 , unde d este dreapta care trece prin C și este perpendiculară pe AB 2p
Ecuația dreptei d este y = − x + 4 3p
6. AB BC 3 2 ⋅ sin 45°
= ⇒ BC = = 2p
sin C sin A sin 30°
2
3 2⋅
= 2 =6 3p
1
2
1.a)  1 1 1 1 1 1
   
A (1) =  2 3 1 , A ( 0 ) =  2 3 0  2p
 4 9 1  4 9 0
   
 0 0 0
 
A (1) − A ( 0 ) =  0 0 1  3p
0 0 1
 
b) 1 1 1
det ( A ( x ) ) = 2 3 x = 3x 2 + 18 + 4 x − 12 − 9 x − 2 x 2 = 3p
2
4 9 x
= x 2 − 5 x + 6 = ( x − 2 )( x − 3) , pentru orice număr real x 2p
c)  5 1
2
det ( A ( x ) ) = x 2 − 5 x + 6 =  x −  − 2p
 2 4
5
Valoarea minimă se obține pentru a = 3p
2
307
Pagina 1 din 2
2.a) x y = 4 xy − 4 x − 4 y + 4 + 1 = 2p
b) N = 4 ( 2016 − 1)( 2017 − 1) + 1 = 4 ⋅ 2015 ⋅ 2016 + 1 = 2p
= 4 ⋅ 2015 ⋅ ( 2015 + 1) + 1 = 4 ⋅ 20152 + 4 ⋅ 2015 + 1 = ( 2 ⋅ 2015 + 1) = 40312
2
3p
c) a b = 13 ⇔ 4 ( a − 1)( b − 1) + 1 = 13 ⇔ ( a − 1)( b − 1) = 3 2p
Cum a și b sunt numere naturale, obținem a = 2 , b = 4 sau a = 4 , b = 2 3p
1.a) 1
f ′ ( x ) = 2 x ln x + x 2 ⋅ = 3p
x
= 2 x ln x + x = x ( 2ln x + 1) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
b) f (1) = 0 , f ' (1) = 1 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = x − 1 3p
c) 1
f '( x ) = 0 ⇔ x = 1p
e
 1   1 
x ∈  0,  ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f descrescătoare pe  0,  1p
 e  e
 1   1 
x ∈  , +∞  ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f crescătoare pe  , +∞  1p
 e   e 
 1  1 1
Cum f   = − 2e , obținem f ( x ) ≥ − 2e ⇔ 1 + 2e f ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
 e
2.a) 1 1 1  x2 1
∫ ( ) ∫( ) ∫ ( )  2 − x  0 =
−x x −x
f x e dx = x − 1 e e dx = x − 1 dx = 3p
0 0 0  
1 1
= −1 = − 2p
2 2
b) F ' ( x ) = ( x + a + 1) e , x ∈ ℝ 2p
F ' ( x ) = f ( x ) ⇒ ( x + a + 1) e x = ( x − 1) e x pentru orice număr real x , de unde obținem a = −2 3p
c)
( )
x3 f ( x ) = x 4 − x3 e x și, cum x ∈ [ 0,1] ⇒ 1 ≤ e x și x 4 − x3 ≤ 0 , obținem x3 f ( x ) ≤ x 4 − x3 3p
1 1  x5 x 4  1
∫ x 3
f ( x ) dx ≤ ∫(x 4
− x 3
)
dx =  −  = −
5 4
1
20
2p
0 0  0

308
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 − i . Arătați că z 2 + 2i = 0 .
5p 2. Calculați ( g f )( 0 ) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 2017 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x − 2017 .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x −3 x = 3x −4 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {1, 2, 3,… , 100} , acesta să fie
pătrat perfect.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( 0,1) . Determinaţi ecuaţia dreptei d , care trece
prin punctul A şi este perpendiculară pe dreapta de ecuaţie y = x − 10 .
π
5p 6. Determinaţi aria triunghiului ABC , ştiind că AB = 6 , AC = 4 și A = .
6
 m − 1 −1 
 2 m − 2
5p b) Demonstrați că A (1 + m ) + A (1 − m ) = 2 A (1) , pentru orice număr real m .
5p c) Demonstrați că matricea A ( m ) este inversabilă, pentru orice număr real m .
5p a) Arătați că x ∗ y = −3 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Demonstrați că legea de compoziție „ ∗ ” este asociativă.
5p c) Determinați numărul real x , pentru care ( x ∗ x ) ∗ x = 12 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x3 − 3ln x .
(
3 ( x − 1) x 2 + x + 1 ) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p b) Determinați ecuația asimptotei verticale la graficul funcţiei f .
5p c) Demonstraţi că f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
2x + 3
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2
.
x + 3x + 3
2
∫(x )
+ 3 x + 3 f ( x ) dx .
2
5p a) Calculați
1
5p b) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de ecuații x = 0 și
x = 3 are aria egală cu ln 7 .
0
5p c) Demonstrați că ∫ f ′ ( x ) f ( x ) dx = 0 .
−1
309
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. z 2 + 2i = (1 − i ) + 2i = 1 − 2i + i 2 + 2i =
2
2p
= 1−1 = 0 3p
2. f ( 0 ) = 2017 2p
( g f )( 0 ) = g ( f ( 0 ) ) = g ( 2017 ) = 0 3p
3. x2 − 3x = x − 4 ⇔ x2 − 4 x + 4 = 0 3p
x=2 2p
În mulțimea M sunt 10 pătrate perfecte, deci sunt 10 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. Panta unei perpendiculare pe dreapta d este egală cu −1 2p
Ecuația dreptei care trece prin punctul A și este perpendiculară pe dreapta d este y = − x + 1 3p
6. π 1
6 ⋅ 4 ⋅ sin 6⋅4⋅
6 = 2= 3p
A ∆ABC =
2 2
=6 2p
1.a)  −1 −1  −1 −1
A(0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2p
 2 −2  2 −2
= 2 − ( −2 ) = 4 3p
b) 1 + m − 1 −1  1 − m − 1 −1   0 −2 
A (1 + m ) + A (1 − m ) =  + = = 3p
 2 1+ m − 2  2 1 − m − 2   4 −2 
 0 −1
= 2  = 2 A (1) , pentru orice număr real m 2p
 2 −1
c) m − 1 −1
det ( A ( m ) ) = = m 2 − 3m + 4 2p
2 m−2
Pentru orice număr real m , m 2 − 3m + 4 ≠ 0 , deci matricea A ( m ) este inversabilă 3p
2.a) ∗ = −3 + 9 + 9 − 27 + 3 = 2p
= −3 x ( y − 3) + 9 ( y − 3) + 3 = −3 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) ( x ∗ y ) ∗ z = ( −3 ( x − 3)( y − 3) + 3) ∗ z = 9 ( x − 3)( y − 3)( z − 3) + 3 2p
x ∗ ( y ∗ z ) = x ∗ ( −3 ( y − 3)( z − 3) + 3) = 9 ( x − 3)( y − 3)( z − 3) + 3 = ( x ∗ y ) ∗ z , pentru orice
3p
numere reale x , y și z , deci legea de compoziție „ ∗ ” este asociativă
310
Pagina 1 din 2
c)
( x ∗ x ) ∗ x = 9 ( x − 3)3 + 3 2p
9 ( x − 3) + 3 = 12 ⇔ ( x − 3) = 1 ⇔ x = 4
3 3
3p

1.a) 3 3 x3 − 3
f ′ ( x ) = 3x 2 − = = 3p
x x
=
(
3 x3 − 1 ) = 3( x − 1) ( x 2
+ x +1 ) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b)
x →0 x →0
(
lim f ( x ) = lim x3 − 3ln x = +∞ ) 2p
x >0 x >0
Dreapta de ecuație x = 0 este asimptotă verticală la graficul funcției f 3p
c) f ′( x) = 0 ⇔ x = 1 1p
Cum f (1) = 1 , obținem f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2.a) 2 2 2
∫( )
x 2 + 3 x + 3 f ( x ) dx = ∫ ( 2 x + 3) dx = x 2 + 3x ( )1= 3p
1 1
= 10 − 4 = 6 2p
b) 3 3 3
2x + 3
A = ∫ f ( x ) dx = ∫
x 2 + 3x + 3
(
dx = ln x 2 + 3 x + 3 )0= 3p
0 0
= ln 21 − ln 3 = ln 7 2p
c) 0 0
1 2
∫ f ′ ( x ) f ( x ) dx = f ( x) = 3p
−1
2 −1
=
2
(
1 2 1
)
f ( 0 ) − f 2 ( −1) = (1 − 1) = 0
2
2p

311
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 4
5p 1. Se consideră numerele complexe z1 = 3 + 2i ș i z 2 = 3 − 2i . Ar ătaț i că numă rul z1 + z 2 este real.
5p 2. Determinaţi numărul real m , știind că punctul M ( 2, m ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = x2 − 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 33 x −5 = 3−2 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea A = {1, 2, 3,…, 20} , acesta să fie
multiplu de 5.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,5 ) , B (1,3) și C ( m,1) , unde m este număr
real. Determinați numărul real m , știind că punctul C aparține dreptei AB .
π 
5p 6. Se consideră E ( x ) = cos + sin x , unde x este număr real. Arătați că E   = 3 .
x
2 3
 x x + 1 1 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  2 x 1 , unde x este număr real.
3 0 1

5p b) Determinați numărul real x , pentru care A ( x ) + A ( x + 2 ) = 2 A ( 2 ) .
5p c) În reperul cartezian xOy se consideră punctele M ( n, n + 1) , N ( 2, n ) și P ( 3,0 ) . Determinați
numărul natural n , știind că punctele M , N și P sunt coliniare.
2. Se consideră polinomul f = X 3 + aX 2 + X − 1 , unde a este număr real.
5p a) Arătați că f (1) − f ( −1) = 4 , pentru orice număr real a .
5p b) Pentru a = 2 , calculați câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X 2 + X + 1 .
5p c) Determinați numărul real a pentru care x1 + x2 + x3 + x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = x1 x2 x3 − 1 , unde x1 , x2
și x3 sunt rădăcinile polinomului f .
1. Se consideră funcția f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x − x + 1 .
2
x −1
x ( x − 2)
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ (1, +∞ ) .
( x − 1)2
funcției f .
f ( x)
5p c) Demonstrați că lim = 0.
x →+∞ e x +1
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x + 2 x .
1
5p a) Arătați că ∫ ( f ( x ) − 2 x ) dx = e − 1 .
0
5p b) Determinaţi volumul corpului obţinut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcţiei
g : [ 0,1] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − e x .
a
a3
5p c) Determinaţi numărul real a , știind că ∫ x f ( x ) dx = 1 + 3
.
0
312
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 4
pentru lucrare.
1. z1 + z2 = ( 3 + 2i ) + ( 3 − 2i ) = 2p
2. f ( 2) = m ⇔ 4 − 3 = m 3p
m =1 2p
3. 33 x −5 = 3−2 ⇔ 3 x − 5 = −2 3p
x =1 2p
În mulțimea A , multiplii de 5 sunt numerele 5 , 10 , 15 și 20 , deci sunt 4 cazuri favorabile 2p
p= = = 1p
5. Ecuația dreptei AB este y = 2 x + 1 3p
C ∈ AB ⇔ 1 = 2m + 1 ⇔ m = 0 2p
6. π  π π
E   = cos + sin = 2p
3 6 3
3 3
= + = 3 3p
2 2
1.a)  0 1 1 0 1 1
 
A ( 0 ) =  2 0 1 ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 2 0 1= 2p
 3 0 1 3 0 1
 
= 0 + 0 + 3 − 0 − 0 − 2 =1 3p
b)  x x + 1 1  x + 2 x + 3 1  2 x + 2 2 x + 4 2 
     
A( x ) + A( x + 2) =  2 x 1 +  2 x + 2 1 =  4 2x + 2 2  2p
3 0 1  3 0 1  6 0 2 

 4 6 2
 
2 A ( 2 ) =  4 4 2  , deci x = 1 3p
6 0 2
 
c) n n +1 1
Punctele M ( n, n + 1) , N ( 2, n ) și P ( 3,0 ) sunt coliniare ⇔ 2 n 1 =0 2p
3 0 1
n 2 − 2n + 1 = 0 , deci n = 1 3p
2.a) f (1) = 1 + a ⋅ 1 + 1 − 1 = a + 1
3 2
2p
f ( −1) = ( −1) + a ⋅ ( −1) + ( −1) − 1 = a − 3 ⇒ f (1) − f ( −1) = a + 1 − a + 3 = 4 , pentru orice
3 2
3p
număr real a

313
Pagina 1 din 2
b) f = X 3 + 2 X 2 + X − 1 , câtul este X + 1 3p
Restul este − X − 2 2p
c) x1 + x2 + x3 = − a , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 1 , x1 x2 x3 = 1 3p
x1 + x2 + x3 + x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = x1 x2 x3 − 1 ⇔ − a + 1 = 1 − 1 , deci a = 1 2p
1.a)
f ′( x) =
( 2 x − 1)( x − 1) − x2 − x + 1 ⋅1(=
) 3p
( x − 1)2
x2 − 2 x x ( x − 2)
= = , x ∈ (1, +∞ ) 2p
( x − 1)2 ( x − 1)2
b) f ( 2) = 3 , f '( 2) = 0 2p
c) f ( x) x2 − x + 1  x2 − x + 1 x 
= lim = lim  ⋅ =
( )
lim
x →+∞  x ( x − 1) e x + 1 
x →+∞ ( x − 1) e x + 1
2p
x →+∞ e x +1  
x2 − x + 1 x 1
= 1 ⋅ 0 = 0 , deoarece lim = 1 şi lim x = lim x = 0 3p
x →+∞ x ( x − 1) x →+∞ e + 1 x →+∞ e
2.a) 1 1 1
( )
1
∫ ( f ( x ) − 2 x ) dx = ∫ e + 2 x − 2 x dx = ∫ e dx = e =
x x x
3p
0 0 0 0
= e1 − e0 = e − 1 2p
b) 1 1
g ( x ) = 2 x ⇒ V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ 4 x 2 dx = 3p
0 0
x3 1 4π
= 4π ⋅ = 2p
3 0 3
c) a a
( )
a x3 a 2a3
∫ x f ( x ) dx = ∫ x e + 2 x dx = ( x − 1) e + 2⋅ = ( a − 1) ea + 1 +
x x
3p
0 0 0 3 0 3
2a3 2a3
( a − 1) ea + 1 + =1+ ⇔ ( a − 1) e a = 0 ⇔ a = 1 2p
3 3

314
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Determinați al treilea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , ştiind că a1 = 4 și a2 = 7 .
5p 2. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuației x 2 − 4 x + 1 = 0 . Arătați că 4 x1 x2 − ( x1 + x2 ) = 0 .
1
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 22 x+1 =
.
8
acesta să fie multiplu de 15 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0,1) , B (1,1) și C ( 3, a ) , unde a este număr
real. Determinați numărul real a , știind că punctele A , B și C sunt coliniare.
3
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 4 3 , AC = 4 și sin C = . Calculați sin B .
2
 0 x 
 x 0 
1 0
5p b) Demonstrați că A ( x ) A ( y ) = xyI 2 , pentru orice numere reale x și y , unde I 2 =  .
0 1
a
5p c) Determinați numărul real a , știind că A 3 A 3
a +1
( ) ( ) (
A 3a + 2 = A ( 27 ) . )
2. Se consideră polinomul f = X 3 + mX 2 + 2 X − 4 , unde m este număr real.
5p a) Pentru m = 1 , arătați că f (1) = 0 .
5p b) Arătați că, dacă polinomul f se divide cu X + 2 , atunci restul împărțirii lui f la X + 3 este egal
cu −1 .
1 1 1 1
5p c) Determinați numărul real m , știind că + + + x1 + x2 + x3 = , unde x1 , x2 și x3 sunt
x1 x2 x3 2
x + 2017
ex
− ( x + 2016 )
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x∈ℝ .
ex
funcției f .
5p c) Demonstrați că funcția f este convexă pe [ −2015, +∞ ) .
1
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 .
x +1
1
1 4
5p a) Arătați că ∫ f ( x ) dx = 3 .
0
π
5p b) Determinați primitiva F a funcţiei , știind că F (1) = + 1.
4
n
1
5p c) Determinați numărul natural n , știind că ∫ x f ( x ) dx = 2 ln 5 .
0
315
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. r = a2 − a1 = 3 3p
a3 = 10 2p
2. x1 + x2 = 4 , x1 x2 = 1 2p
4 x1 x2 − ( x1 + x2 ) = 4 ⋅ 1 − 4 = 0 3p
3. 22 x +1 = 2−3 ⇔ 2 x + 1 = −3 3p
x = −2 2p
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre, multiplii de 15 sunt numerele 15 , 30 , 45 ,
2p
60 , 75 și 90 , deci sunt 6 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. a −1
m AB = 0 , m AC = 2p
3
a −1
m AB = mAC ⇔ = 0 ⇔ a =1 3p
3
6. 3
4⋅
AB AC 2 = 3p
= ⇒ sin B =
sin C sin B 4 3
1
= 2p
2
1.a) 0 1 0 1
A (1) =   ⇒ det ( A (1) ) = = 2p
1 0 1 0
= 0 − 1 = −1 3p
b)  0 x  0 y   xy 0 
A( x ) A( y ) =   = = 3p
 x 0  y 0   0 xy 
1 0
= xy   = xyI 2 , pentru orice numere reale x și y 2p
0 1
c)
( ) ( ) ( ) ( )
A 3a A 3a +1 A 3a + 2 = A 33a +3 3p
A ( 33a +3 ) = A ( 27 ) ⇒ 33a +3 = 33 , de unde obținem a = 0 2p

2.a) f = X 3 + X 2 + 2 X − 4 ⇒ f (1) = 13 + 12 + 2 ⋅ 1 − 4 =
=1+1+ 2 − 4 = 0 2p

316
Pagina 1 din 2
b) f ( −2 ) = 0 ⇒ m = 4 , deci f = X 3 + 4 X 2 + 2 X − 4 3p
f ( −3) = −27 + 36 − 6 − 4 = −1 2p
c) x1 + x2 + x3 = − m , x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = 2 , x1 x2 x3 = 4 3p
1 1 1 x x + x2 x3 + x3 x1 1
+ + + x1 + x2 + x3 = 1 2 + ( x1 + x2 + x3 ) = − m , deci m = 0 2p
x1 x2 x3 x1 x2 x3 2

1.a)
( x + 2017 ) ' e x − ( x + 2017 ) ( e x ) '
f '( x ) = = 3p
( )
2
ex
e x (1 − x − 2017 ) − ( x + 2016 )
= = , x∈ℝ
(e ) x 2 ex
2p
b) f ( 0 ) = 2017 , f ' ( 0 ) = −2016 2p

Ecuația tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = −2016 x + 2017 3p
c) x + 2015
f '' ( x ) = , x∈ℝ 2p
ex
f '' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [ −2015, +∞ ) , deci f este convexă pe [ −2015, +∞ ) 3p
2.a) 1  1
∫ ( x + 1) dx =  3 + x  0 =
3
2 x
3p
0  
1 4
= +1 = 2p
3 3
b) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = arctg x + c , unde c ∈ ℝ 2p
π
F (1) = + c ⇒ c = 1 , deci F ( x ) = arctg x + 1 3p
4
c) n n
( ) ( )
x 1 n 1
∫ x f ( x ) dx = ∫ = + = ln n 2 + 1
2
dx ln x 1 3p
0 x +1
2 2
0 0 2
1
2
( 1
)
ln n 2 + 1 = ln 5 , deci n 2 + 1 = 5 , de unde obținem n = 2
2
2p

317
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 10
5p 1. Determinați primul termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a3 = 10 și rația r = 3 .
5p 2. Determinaţi numărul real m , știind că punctul A (1,3) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = x 2 − mx + 2m .
1 1
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4 + = .
x
4 2
5p 4. Determinaţi câte numere naturale pare, de două cifre distincte, au cifrele elemente ale mulțimii
{1, 2, 3, 4} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 4, 2 ) şi B ( 2, 4 ) . Determinaţi ecuația mediatoarei
segmentului AB .
5p 6. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris triunghiului dreptunghic ABC care are catetele AB = 8
și AC = 6 .
 1 2x + 5 
5 1 
5p a) Arătați că det ( A ( −2 ) ) = −4 .
5p b) Demonstrați că A ( x ) + A ( − x ) = A ( 2017 ) + A ( −2017 ) , pentru orice număr real x .
 p  6
5p c) Determinați numerele reale p și q , pentru care A ( 0 )   =   .
 q  6
2. Pe mulţimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = xy + 6 x + 6 y + 30 .
5p a) Arătați că x y = ( x + 6 )( y + 6 ) − 6 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Arătați că e = −5 este elementul neutru al legii de compoziție „ ”.
5p c) Determinați numărul real x pentru care x ( −2017 ) = 2017 ( −6 ) .
2
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = + ln x .
x
x−2
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x2
funcţiei f .
2
5p c) Demonstrați că + ln x ≥ 1 + ln 2 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
x2 + 2
2x
2
13
5p a) Arătaţi că ∫ 2 x f ( x ) dx = .
1
3
5p b) Determinați primitiva F a funcției f , pentru care F (1) = 1 .
n
5p c) Demonstrați că 2 ∫ ( f ( x ) + x f ' ( x ) ) dx = n − 1 , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 .
2
1
318
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 10
pentru lucrare.
1. a1 = a3 − 2r = 10 − 6 = 3p
=4 2p
2. f (1) = 3 ⇔ 1 − m + 2m = 3 3p
m=2 2p
3. 1
4 x = ⇔ 4 x = 4−1 3p
4
x = −1 2p
4. Cifra unităților se poate alege în 2 moduri 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în câte 3 moduri, deci se
3p
pot forma 3 ⋅ 2 = 6 numere
5. xM = 3 și yM = 3 , unde M este mijlocul segmentului AB 2p
m AB = −1 ⇒ mmediatoare = 1 , deci ecuația mediatoarei segmentului AB este y = x 3p
6. BC = 10 2p
R=5 3p
1.a)  1 1 1 1
A ( −2 ) =   ⇒ det ( A ( −2 ) ) = = 2p
 5 1 5 1
= 1 − 5 = −4 3p
b)  1 2 x + 5   1 −2 x + 5   2 10 
A( x) + A( −x) =  + =  3p
5 1  5 1  10 2 
 2 10 
A ( 2017 ) + A ( −2017 ) =   = A ( x ) + A ( − x ) , pentru orice număr real x 2p
 10 2 
c)  p   1 5  p   p + 5q 
A(0)   =    =   3p
 q   5 1  q   5 p + q 
 p + 5q   6 
  =   ⇔ p = q =1 2p
5p + q  6
2.a) x y = xy + 6 x + 6 y + 36 − 6 = 2p
= x ( y + 6 + 6 ( y + 6 ) − 6 = ( x + 6 )( y + 6 ) − 6 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) x ( −5) = ( x + 6 ) ⋅ ( −5 + 6 ) − 6 = x 2p
( −5) x = ( −5 + 6 ) ⋅ ( x + 6 ) − 6 = x = x ( −5) , pentru orice număr real x 3p
c) ( x + 6 )( −2017 + 6 ) − 6 = ( 2017 + 6 )( −6 + 6 ) − 6 2p
x + 6 = 0 ⇔ x = −6 3p

319
Pagina 1 din 2
1.a)  2 ' '
f ' ( x ) =   + ( ln x ) = 2p
x
2 1 x−2
= − 2 + = 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x x x
b) f (1) = 2 , f ' (1) = −1 2p
Ecuaţia tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = − x + 3 3p
c) f ′( x) = 0 ⇔ x = 2 1p
x ∈ ( 0, 2] ⇒ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe ( 0, 2] 1p
x ∈ [ 2, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [ 2, +∞ ) 1p
2
f ( x ) ≥ f ( 2 ) pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) și, cum f ( 2 ) = 1 + ln 2 , obținem + ln x ≥ 1 + ln 2 ,
x 2p
pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )
2.a) 2 2 2  x3 2
∫ 2 x f ( x ) dx = ∫ 2 x ⋅
x2 + 2
2x
( )
dx = ∫ x 2 + 2 dx =  + 2 x  =
 3  3p
1 1 1  1
8  1  13
=  + 4 −  + 2 = 2p
3  3  3
b) x2
F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = + ln x + c , unde c ∈ ℝ 3p
4
3 x2 3
F (1) = 1 ⇒ c = , deci F ( x ) = + ln x + 2p
4 4 4
c) n n
( )1=
n n
2 ∫ ( f ( x ) + x f ' ( x ) ) dx = 2 ∫ ( x f ( x ) ) ' dx = 2 ( x f ( x ) ) = x2 + 2 3p
1 1 1
( )
= n 2 + 2 − (1 + 2 ) = n 2 − 1 , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 2p

320
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
( ) + (1 − 2 3 )
2 2
5p 1. Arătați că 2 + 3 = 20 .
5p 2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 3 x . Calculați f (1) ⋅ f ( 2 ) ⋅ f ( 3) ⋅ f ( 4 ) .

2
5p 3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia 8 x = 42 x+1 .

5p 4. După o scumpire cu 25% , prețul unui obiect este 250 de lei. Calculați prețul obiectului înainte de
scumpire.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,5 ) , B (1,1) şi C ( 5,5 ) . Arătați că triunghiul
ABC este isoscel.
5p 6. Arătați că sin 60° + tg 45° = cos30° + ctg45° .

 x 2
 x x
5p a) Arătați că det ( A ( 3) ) = 3 .
5p b) Arătați că A ( 2017 + x ) + A ( 2017 − x ) = 2 A ( 2017 ) , pentru orice număr real x .
5p c) Determinați numerele reale m pentru care det ( A ( 2 ) + mA (1) ) = 0 .
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = 2 xy + 6 x + 6 y + 15 .
5p a) Arătaţi că x ∗ y = 2 ( x + 3)( y + 3) − 3 , pentru orice numere reale x şi y .
5p b) Arătați că 7 ∗ 98 = 2017 .
5p c) Determinați numerele reale x , pentru care x ∗ ( x + 2 ) = 3 .

1
1. Se consideră funcţia f : ( 2, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x + 1 + .
x−2
f ( x ) − f ( 3)
5p a) Arătați că lim = 0.
x−3
x →3
5p c) Demonstraţi că funcția f este convexă pe intervalul ( 2, +∞ ) .
2. Se consideră funcţiile f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 1 + ln x și F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = x ln x .
e
5p a) Calculaţi ∫ ( f ( x ) − ln x ) dx .
1
5p b) Arătaţi că F este o primitivă a funcției f .
e
e2
5p c) Arătați că ∫ f ( x ) F ( x ) dx = .
1
2

321
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1.
( )
2
2+ 3 =7+4 3 2p
(1 − 2 3 ) = 13 − 4 ( ) + (1 − 2 3 )
2 2 2
3⇒ 2+ 3 = 7 + 4 3 + 13 − 4 3 = 20 3p
2. f ( 3) = 0 3p
f (1) ⋅ f ( 2 ) ⋅ f ( 3) ⋅ f ( 4 ) = 0 2p
3. 23 x = 2 4 x + 2 ⇔ 3 x = 4 x + 2 3p
x = −2 2p
4. 25
p+ ⋅ p = 250 , unde p este prețul obiectului înainte de scumpire 2p
100
p = 200 de lei 3p
5. AB = 4 2p
AC = 4 ⇒ AB = AC , deci triunghiul ABC este isoscel 3p
6. sin 60° = cos30° 2p
tg 45° = ctg45° ⇒ sin 60° + tg 45° = cos 30° + ctg45° 3p
1.a) 3 2 3 2
A ( 3) =   ⇒ det ( A ( 3) ) = = 3⋅3 − 3⋅ 2 = 3p
3 3 3 3
=9−6=3 2p
b)  2017 + x 2   2017 − x 2   4034 4 
A (2017 + x) + A(2017 − x) =  + = = 3p
 2017 + x 2017 + x   2017 − x 2017 − x   4034 4034 
 2017 2 
= 2  = 2 A (2017) , pentru orice număr real x 2p
 2017 2017 
c)  2 2   m 2 m   2 + m 2 + 2m 
A ( ) + mA ( ) =  + = ⇒ ( A ( ) + mA ( ) ) = −m ( m + ) 3p
 2 2  m m   2 + m 2 + m 
m ( m + 2 ) = 0 ⇔ m = −2 sau m = 0 2p
2.a) x ∗ y = 2 xy + 6 x + 6 y + 18 − 3 = 2p
= 2 x ( y + 3) + 6 ( y + 3) − 3 = 2 ( x + 3)( y + 3) − 3 , pentru orice numere reale x şi y 3p
b) 7 ∗ 98 = 2 ( 7 + 3)( 98 + 3) − 3 = 2 ⋅ 10 ⋅ 101 − 3 = 3p
= 2020 − 3 = 2017 2p
c) 2 ( x + 3)( x + 2 + 3) − 3 = 3 ⇔ x 2 + 8 x + 12 = 0 3p
x = −6 sau x = −2 2p

322
Pagina 1 din 2

1.a) f ( x ) − f ( 3)
lim = f ' ( 3) 2p
x →3 x−3
1 f ( x ) − f ( 3)
f '( x ) = 1 − , x ∈ ( 2, +∞ ) ⇒ f ' ( 3) = 0 , deci lim =0 3p
( x − 2) 2 x →3 x−3
b) f ( x)  1 1 
lim = lim 1 + +  =1 2p
x →+∞ x x →+∞  x x ( x − 2 ) 
 1 
lim ( f ( x ) − x ) = lim  1 +  = 1 , deci dreapta de ecuație y = x + 1 este asimptotă
x →+∞ x →+∞  x−2 3p
oblică spre +∞ la graficul funcției f
c) 2
f '' ( x ) = , x ∈ ( 2, +∞ ) 3p
( x − 2 )3
f '' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 2, +∞ ) , deci funcția f este convexă pe intervalul ( 2, +∞ ) 2p
2.a) e e e
∫ ( f ( x ) − ln x ) dx = ∫1dx = x 1
= 3p
1 1
= e −1 2p
b) 1
F este derivabilă și F ' ( x ) = ( x ln x ) ' = ln x + x ⋅= 3p
x
= ln x + 1 = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este o primitivă a funcției f 2p
c) e e
1 2
∫ f ( x ) F ( x ) dx = F ( x) = 3p
1
2 1
1 2 1 e2
= F ( e ) − F 2 (1) = 2p
2 2 2

323
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
1 1 5
5p 1. Arătați că  +  : = 1 .
 2 3 6
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f ( x ) = 2 x + 3 . Determinați coordonatele punctului de intersecție
a graficului funcției f cu axa Oy .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia lg x + 5 = lg9 . ( )
5p 4. După o ieftinire cu 10% , preţul unui obiect este 270 de lei. Calculați prețul obiectului înainte de
ieftinire.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 3,1) şi B ( 3,5 ) . Calculați distanța de la punctul
O ( 0, 0 ) la mijlocul segmentului AB .
π
5p 6. Dacă x ∈  0,  și cos x =
2
, arătați că tg x = 1 .
 2 2
 1 2  8 4 1 0
1. Se consideră matricele A =  , B =  şi I 2 =  0 1  .
 4 8   2 1   
5p a) Calculați det A .
5p b) Arătați că 9 ( A + B ) − ( A ⋅ B + B ⋅ A ) = 45I 2 .
5p c) Determinați numerele reale x , pentru care det ( A + xI 2 ) = 0 .
5p a) Arătați că f ( 2 ) = −8 .
5p b) Determinaţi câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X −1 .
5p c) Demonstrați că ( x1 + 1)2 + ( x2 + 1)2 + ( x3 + 1)2 = 30 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x − 9 x + 12 x + 1 .
3 2
5p a) Arătați că f ′ ( x ) = 6 ( x − 1)( x − 2 ) , x ∈ ℝ .
2 x3 − f ( x )
x →+∞ f '( x )
5p c) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcţiei f .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 2 x .
1
2
5p a) Arătați că ∫ ( f ( x ) + 2 x ) dx = 3 .
−1
1
5p b) Calculați ∫ e
x
( x2 − f ( x )) dx .
0
5p c) Demonstrați că suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii
2
x = 0 şi x = 1 are aria egală cu .
3
324
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. 1 1 5
+ = 3p
2 3 6
5 5
: =1 2p
6 6
2. f (0) = 3 3p
Coordonatele punctului de intersecție cu axa Oy sunt x = 0 și y = 3 2p
3. 2
x +5=9⇒ x −4=0 2 2p
4. p − 10% ⋅ p = 270 , unde p este prețul obiectului înainte de ieftinire 3p
p = 300 de lei 2p
5. M ( 3,3) , unde punctul M este mijlocul segmentului AB 2p
OM = ( 3 − 0 )2 + ( 3 − 0 )2 =3 2 3p
6. 2
 2 π
= și, cum x ∈  0,  , obținem sin x =
2 1 2
sin x = 1 −   3p
 2  2  2 2
sin x 2 2
tg x = = ⋅ =1 2p
cos x 2 2
1.a) 1 2
det A = = 1⋅ 8 − 2 ⋅ 4 = 3p
4 8
=8−8 = 0 2p
b)  12 6   24 48   36 54 
A⋅ B + B ⋅ A =  + =  3p
 48 24   6 12   54 36 
 9 6   36 54   45 0  1 0
( A + B ) − ( A ⋅ B + B ⋅ A) =  − = =  = I2 2p
 6 9   54 36   0 45  0 1
c) 1 + x 2  1+ x 2
A + xI 2 =   ⇒ det ( A + xI 2 ) = = x2 + 9 x 3p
 4 8 + x  4 8 + x
x 2 + 9 x = 0 ⇔ x = −9 sau x = 0 2p
2.a) 3 2
f ( 2) = 2 − 3 ⋅ 2 − 6 ⋅ 2 + 8 = 3p
= 8 − 12 − 12 + 8 = −8 2p
b) Câtul este X 2 − 2 X − 8 3p
Restul este 0 2p
325
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = 3 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = −6 ⇒ x12 + x22 + x32 = 32 − 2 ⋅ ( −6 ) = 21 3p
( x1 + 1) 2 2 2
( )
+ ( x2 + 1) + ( x3 + 1) = x12 + x22 + x32 + 2 ( x1 + x2 + x3 ) + 3 = 21 + 2 ⋅ 3 + 3 = 30 2p

1.a) f ' ( x ) = 6 x 2 − 18 x + 12 = 3p
( )
= 6 x 2 − 3 x + 2 = 6 ( x − 1)( x − 2 ) , x ∈ ℝ 2p
b) 2 x3 − f ( x ) 9 x 2 − 12 x − 1
lim = lim = 2p
x →+∞ f '( x ) x →+∞ 6 x 2 − 18 x + 12
12 1
9−
−
x x2 3
= lim = 3p
x →+∞ 18 12
6− + 2 2
x x
c) f (1) = 6 , f ' (1) = 0 2p
2.a) 1 1 1
∫ ( f ( x ) + 2 x ) dx = ∫ ( x − 2 x + 2 x ) dx = ∫ x dx =
2 2
2p
−1 −1 −1
3
x 1 1  1 2
= = −−  = 3p
3 −1 3  3  3
b) 1 1 1 1
2
( x
)
∫ e x − f ( x ) dx = ∫ 2 x e dx = 2 x e
x x
0
− 2 ∫ e x dx = 3p
0 0 0
1
= 2e − 2e x = 2e − 2e + 2 = 2 2p
0
c) 1 1 1 x3 1
(
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ 2 x − x 2 dx = x 2 − ) 0 3 0
= 3p
0 0
1 2
=1− = 2p
3 3

326
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 9
 1 1
5p 1. Arătați că  2 −  : = 3 .
 2 2
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 1 . Calculați f ( −1) ⋅ f (1) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 32 x+ 2 = 9 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {11, 22,33, 44,55,66,77,88,99} ,
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,1) şi B ( 2, −1) . Arătați că AO = OB .
1
5p 6. Arătați că sin 2 45° − cos 2 60° = .
4
 1 3 0 2
1. Se consideră matricele A =   și B =   , unde x este număr real.
 3 1 2 x
1 0
5p b) Arătați că A ⋅ A − 2 A = 8I 2 , unde I 2 =  .
0 1
5p c) Demonstrați că det ( A ⋅ B − B ⋅ A ) ≥ 0 , pentru orice număr real x .
2. Se consideră polinomul f = 2 X 3 + 3 X 2 − X − 2 .
5p c) Determinați rădăcinile polinomului f .
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 4 x ( x − 1)( x + 1) , x ∈ ℝ .
x2 + 1 1
5p b) Arătați că lim =− .
x →+∞ f ( x) − x 42
5p c) Determinaţi ecuația tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcției f .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3 x 2 + 2 x − 4 .
2
5p a) Arătați că ∫ ( f ( x ) − 2 x + 4 ) dx = 7 .
1
5p b) Determinați primitiva F a funcției f pentru care F (1) = 2017 .
a
∫ f ( x ) dx = a −2.
3
5p c) Determinaţi numărul real a pentru care
1

327
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. 1 3
2− = 2p
2 2
3 1 3 2
: = ⋅ =3 3p
2 2 2 1
2. f ( −1) = 2 2p
f (1) = 2 ⇒ f ( −1) ⋅ f (1) = 4 3p
3. 2 x + 2 = 2 3p
x=0 2p
Multiplii de 2 din mulțimea A sunt 22 , 44 , 66 și 88 , deci sunt 4 cazuri favorabile 2p
p= = 1p
5. AO = 5 2p
BO = 5 ⇒ AO = BO 3p
6. 2 1
sin 45° = , cos 60° = 2p
2 2
2
 2   1 2 2 1 1
sin 45° − cos 60° = 
2 2
 −   = 4 − 4 = 4
3p
 2  2
1.a) 1 3
det A = = 1 ⋅1 − 3 ⋅ 3 = 3p
3 1
= 1 − 9 = −8 2p
b)  10 6  2 6
A⋅ A =   , 2A =   3p
 6 10   6 2
 10 6   2 6   8 0  1 0
A ⋅ A − 2A =  − =  = 8⋅  = 8I 2 2p
 6 10   6 2   0 8  0 1
c)  6 2 + 3x   6 2 
A⋅ B =  , B⋅ A=  2p
2 6+ x   2 + 3x 6 + x 
 0 3x  0 3x
A⋅ B − B⋅ A =   ⇒ det ( A ⋅ B − B ⋅ A ) = = 9 x 2 ≥ 0 , pentru orice număr real x 3p
 −3 x 0  −3 x 0

328
Pagina 1 din 2
2.a) f (1) = 2 ⋅ 13 + 3 ⋅ 12 − 1 − 2 = 3p
= 2 + 3 −1 − 2 = 2 2p
b) Câtul este 2 X + X − 2 2 3p
Restul este 0 2p
( )(
c) f = X + 1 2 X 2 + X − 2
) 2p
−1 − 17 −1 + 17
x1 = −1 , x2 = și x3 = sunt rădăcinile polinomului f 3p
4 4
1.a) f ' ( x ) = 4 x3 − 4 x = 3p
( )
= 4 x x 2 − 1 = 4 x ( x − 1)( x + 1) , x ∈ ℝ 2p
b) x2 + 1 x2 + 1
lim = lim = 2p
x →+∞ f ( x ) − x4 x →+∞ −2 x 2 + 12
1
1+
= lim x2 = − 1 3p
x →+∞ 12 2
−2 + 2
x
c) f (1) = 11 , f ' (1) = 0 2p
2.a) 2 2 2
∫ ( f ( x ) − 2 x + 4) dx = ∫ ( 3x + 2 x − 4 − 2 x + 4 ) dx = ∫ 3x dx =
2 2
2p
1 1 1
2
= x3 = 8 −1 = 7 3p
1
b) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = x3 + x 2 − 4 x + c , unde c ∈ ℝ 3p
F (1) = 2017 ⇒ c = 2019 , deci F ( x ) = x3 + x 2 − 4 x + 2019 2p
c) a
∫ f ( x ) dx = ( x ) 1 = a 3 + a 2 − 4a + 2
a
3
+ x2 − 4 x 3p
1
a3 a2 4a 2 a3 2 (a 2)
2
0 , deci a = 2 2p

329
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 4
 1 7
5p 1. Arătați că  2 +  : = 2 .
 3 6
5p 2. Arătați că ( x1 + x2 ) − 6 x1 x2 = 1 , unde x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x − 5 x + 4 = 0 .
2 2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x − 5 = 2 .

5p 4. După o ieftinire cu 25% , preţul unui televizor este 600 de lei. Determinați preţul televizorului
înainte de ieftinire.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O ( 0, 0 ) şi M ( 8, 6 ) . Calculaţi distanța dintre
punctele O și M .
5p 6. Arătați că sin 2 135° + sin 2 45° = 1 .
1 2  −1 −2 
1. Se consideră matricele A =   și B =  .
0 2 2 0
0 0 
5p b) Arătați că ( A + B )( B − A ) =  .
 0 −12 
5p c) Determinați matricea X ∈ M2 ( ℝ ) , știind că A ⋅ X = B .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = x + y − 3 .
5p a) Arătaţi că 1 ∗ 2 = 0 .
5p b) Determinați numerele reale x pentru care x ∗ x = −1 .
2
( )
5p c) Determinați numerele naturale nenule n pentru care n ∗ n ∗ n ∗ n < 3 .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x3 + 2 x 2 + x .
5p a) Arătați că f ' ( x ) = ( x + 1)( 3 x + 1) , x ∈ ℝ .
f ( x) 1
5p b) Arătați că lim = .
x →+∞ x f ' ( x ) 3
4
5p c) Demonstrați că f ( x ) ≥ − , pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) .
27
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = x 2 + x + 1 .
1
∫ ( f ( x) − x ) 1
5p a) Arătați că
2
− 1 dx = .
0
2
1 1
5p b) Demonstrați că funcţia F : R → ℝ , F ( x ) = x3 + x 2 + x + 2017 este o primitivă a funcţiei f .
3 2
5p c) Determinaţi numărul natural n , ştiind că suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f , axa
7
Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 și x = 2 are aria egală cu n 2 − .
3

330
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 4
pentru lucrare.
1. 1 7
2+ = 3p
3 3
7 7 7 6
: = ⋅ =2 2p
3 6 3 7
2. x1 + x2 = 5 , x1 x2 = 4 2p
( x1 + x2 )2 − 6 x1 x2 = 25 − 24 = 1 3p
3. 3x − 5 = 4 3p
x = 3 , care convine 2p
4. p − 25% ⋅ p = 600 , unde p este prețul televizorului înainte de ieftinire 3p
p = 800 de lei 2p
5.
OM = ( 8 − 0 )2 + ( 6 − 0 )2 = 3p
= 10 2p
6. 2 2
sin135° = , sin 45° = 2p
2 2
2 2
 2  2 1 1
sin 135° + sin 45° = 
2 2
 + 
  = + = 1 3p
 2   2  2 2

1.a) 1 2
det A = = 1⋅ 2 − 0 ⋅ 2 = 3p
0 2
= 2−0= 2 2p
b) 0 0
A+ B =  2p
2 2
 −2 −4  0 0  0 0 
B− A=  ⇒ ( A + B )( B − A ) =  =  3p
 2 −2   0 −8 − 4   0 −12 
c)  1 −1
−1  
det A ≠ 0 , A = 3p
 0 1 
 2
 −3 −2 
X = A−1 ⋅ B ⇒ X =   2p
1 0
2.a) 1∗ 2 = 1 + 2 − 3 = 3p
= 3−3 = 0 2p

331
Pagina 1 din 2
b) x 2 + x − 3 = −1 ⇔ x 2 + x − 2 = 0 3p
x = −2 sau x = 1 2p
c) n ∗ n ∗ n ∗ n = 4n − 9 2p
4n − 9 < 3 ⇒ n < 3 și, cum n este număr natural nenul, obținem n = 1 sau n = 2 3p
1.a)
( ) ( )
f ' ( x ) = x3 '+ 2 x 2 '+ ( x ) ' = 2p
= 3 x 2 + 4 x + 1 = ( x + 1)( 3 x + 1) , x ∈ ℝ 3p
b) f ( x) x + 2x + x 3 2
lim = lim = 2p
x →+∞ x f '( x ) x →+∞ x ( x + 1)( 3 x + 1)
2 1
+1+
x x2 1
= lim = 3p
x →+∞  1  1 3
 1 +  3 + 
 x  x
c) 1
f ' ( x ) = 0 ⇔ x = −1 sau x = − 1p
3
 1  1
x ∈  −1, −  ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci funcția f este descrescătoare pe  −1, − 3  și
 3  
2p
 1   1 
x ∈  − , +∞  ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci funcția f este crescătoare pe  − , +∞ 
 3   3 
 1  1 4 4
f ( x ) ≥ f  −  pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) și, cum f  −  = − , obținem f ( x ) ≥ − ,
 3  3 27 27 2p
pentru orice x ∈ [ −1, +∞ )
2.a) 1 1 1
∫( ) ( )
f ( x ) − x 2 − 1 dx = ∫ x 2 + x + 1 − x 2 − 1 dx = ∫ x dx = 2p
0 0 0
x2 1 1 1
= = −0= 3p
2 0 2 2
b) 1 1 ' 1 1
F ' ( x ) =  x3 + x 2 + x + 2017  = ⋅ 3 x 2 + ⋅ 2 x + 1 = 3p
3 2  3 2
= x2 + x + 1 = f ( x ) , x ∈ ℝ 2p
c) 2 2  x3 2
( )
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ x 2 + x + 1 dx =  + + x  =
x2 20
3p
0 0  3 2 0 3
7 20
Cum n este număr natural, din n 2 − = , obținem n = 3 2p
3 3

332
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
 1 4
5p 1. Arătați că  2 +  ⋅ = 2 .
 2 5
x1 + x2 − 1
5p 2. Arătați că = 1 , unde x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x 2 − 4 x + 3 = 0 .
x1 x2

5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {1, 2,3,4,5,6,7,8,9} , acesta să fie
multiplu de 4.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0,3) şi B ( 4,0 ) . Calculați perimetrul
triunghiului OAB .
5p 6. Arătați că sin 2 150° + sin 2 60° = 1 .
 3 2 1 1 
1. Se consideră matricele A =   și B =   , unde a este număr real.
 2 3 1 a 
5p b) Determinaţi numărul real a pentru care B ⋅ B = 2 B .
5p c) Arătați că det ( A ⋅ B − B ⋅ A ) ≥ 0 , pentru orice număr real a .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = xy − 3 x − 3 y + 12 .
5p a) Arătaţi că 1 3 = 3 .
5p b) Demonstrați că x y = ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numărul real x , pentru care ( x x ) x = 3 .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x3 + 6 x + 2 .
(
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 3 x + 2 , x ∈ ℝ .
2
)
f '( x )
x+2x →0
5p c) Demonstrați că −5 ≤ f ( x ) ≤ 9 , pentru orice x ∈ [ −1,1] .
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = 4 x3 − x .
1
5p a) Arătaţi că ∫ ( f ( x ) + x ) dx = 1 .
0
1
∫ ( 4x )
− f ( x ) e x dx = 1 .
3
5p b) Arătaţi că
0
5p c) Determinaţi aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de ecuații
x = 1 și x = 3 .

333
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. 1 5
2+ = 3p
2 2
5 4
⋅ =2 2p
2 5
2. x1 + x2 = 4 , x1 x2 = 3 2p
x1 + x2 − 1 4 − 1
= =1 3p
x1 x2 3
3. 2 x +1 = 23 ⇔ x + 1 = 3 3p
x=2 2p
Multiplii de 4 din mulțimea A sunt 4 și 8, deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p= = 1p
5.
AB = ( 4 − 0 ) + ( 0 − 3) = 5 , AO = 3 , BO = 4
2 2
3p
P∆AOB = AB + AO + BO = 5 + 3 + 4 = 12 2p
6. 1 3
sin150° = , sin 60° = 3p
2 2
2 2
1  3 1 3
sin 2 150° + sin 2 60° =   +   = + =1

2p
2  2  4 4

1.a) 3 2
det A = = 3⋅3 − 2⋅ 2 = 3p
2 3
=9−4=5 2p
b)  2 a +1 
B⋅B =
 a + 1 a 2 + 1 2p
 
2 2 
2B =   , deci B ⋅ B = 2 B ⇔ a = 1 3p
 2 2a 
c)  5 3 + 2a   5 5   0 2a − 2 
A⋅ B − B⋅ A =  − =  3p
 5 2 + 3a   3 + 2a 2 + 3a   2 − 2a 0 
0 2a − 2
det ( A ⋅ B − B ⋅ A ) = = ( 2a − 2 ) ≥ 0 , pentru orice număr real a
2
2p
2 − 2a 0
334
Pagina 1 din 2
2.a) 1 3 = 1 ⋅ 3 − 3 ⋅ 1 − 3 ⋅ 3 + 12 = 3p
= 3 − 3 − 9 + 12 = 3 2p
b) x y = xy − 3x − 3 y + 9 + 3 = 2p
= x ( y − 3) − 3 ( y − 3) + 3 = ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y 3p
c) x x = ( x − 3) + 3 , ( x x ) x = ( x − 3 ) + 3
2 3
3p
( x − 3)3 + 3 = 3 ⇔ x = 3 2p
( )
′
1.a)
f ' ( x ) = x3 + ( 6 x )′ + ( 2 )′ = 2p
(
= 3x 2 + 6 = 3 x 2 + 2 , x ∈ ℝ ) 3p
b)
lim
f '( x )
= lim
(
3 x2 + 2 )= 2p
x →0 x+2 x →0 x+2
=
(
3 02 + 2 ) =3 3p
0+2
c) x ∈ [ −1,1] ⇒ f ' ( x ) > 0 , deci f este crescătoare pe [ −1,1] 2p
Cum f ( −1) = −5 și f (1) = 9 , obținem −5 ≤ f ( x ) ≤ 9 , pentru orice x ∈ [ −1,1] 3p
2.a) 1 1 1
∫ ( f ( x ) + x ) dx = ∫ ( 4 x − x + x ) dx = ∫ 4 x dx =
3 3
2p
0 0 0
1
= x4 =1 3p
0
b) 1 1 1
∫ ( 4x ) ( )
− f ( x ) e x dx = ∫ 4 x3 − 4 x3 + x e x dx = ∫ xe x dx =
3
2p
0 0 0
1
= ( x − 1) e x =1 3p
0
c)  x2  3
3 3
(
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ 4 x3 − x dx =  x 4 −  =
2 1
) 3p
1 1 
9 1
= 81 − − 1 + = 76 2p
2 2

335
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 10
 1 8
5p 1. Arătați că  4 −  ⋅ = 2 .
 4  15
5p 2. Determinați numărul real m , știind că punctul A (1,5 ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = x2 + m .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x2 + x + 1 = 1 .

5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} , acesta
să verifice egalitatea ( n − 2 )( n − 4 ) = 0 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M ( 0,3) , N ( 4,3) și P ( 4,0 ) . Calculați perimetrul
triunghiului MNP .
5p 6. Arătați că sin 2 120° − cos 2 30° = 0 .
1 3   2 2
1. Se consideră matricele A =   și B =  .
 3 −4   2 2
 0 10 
5p b) Arătați că A ⋅ B − B ⋅ A =  .
 −10 0 
1 0
5p c) Determinați numerele reale x pentru care det ( B ⋅ B − xI 2 ) = 0 , unde I 2 =  .
0 1
2. Se consideră polinomul f = X 3 + 3 X 2 − X − 3 .
5p b) Determinaţi câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X − 2 .
5p c) Demonstrați că x12 + x22 + x32 = 11 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile polinomului f .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x3 − 6 x + 4 .
f ( x)
x→ 1 x − 1
5p c) Demonstrați că 0 ≤ f ( x ) ≤ 8 , pentru orice x ∈ [ −1,1] .

2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 5 x .
1
∫ ( f ( x ) − 5x ) dx = 3 .
1
5p a) Arătaţi că
0
1 5
5p b) Arătaţi că funcția F : ℝ → ℝ , F ( x ) = x3 + x 2 + 2017 este o primitivă a funcției f .
3 2
5p c) Demonstrați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcţiei
f ( x) 127π
g : [1, 2] → ℝ , g ( x ) = este egal cu .
x 3
336
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 10
pentru lucrare.
1. 1 15
4− = 3p
4 4
15 8
⋅ =2 2p
4 15
2. f (1) = 5 ⇔ 1 + m = 5 3p
m=4 2p
3. x 2 + x + 1 = 1 ⇔ x 2 + x = 0 2p
x = −1 sau x = 0 , care convin 3p
Numerele din mulțimea A care verifică egalitatea dată sunt 2 și 4 , deci sunt 2 cazuri
2p
favorabile
p= = 2p
5. MN = 4 , NP = 3 , MP = 5 3p
P∆MNP = 4 + 3 + 5 = 12 2p
6. 3 3
sin120° = , cos30° = 2p
2 2
2 2
 3  3
sin 120° − cos 30° = 
2 2
 −   = 0 3p
 2   2 
1.a) 1 3
det A = = 1 ⋅ ( −4 ) − 3 ⋅ 3 = 3p
3 −4
= −4 − 9 = −13 2p
b)  8 8
A⋅ B =   2p
 −2 −2 
8 −2 0 10
B⋅ A=  ⇒ A⋅ B − B⋅ A =   3p
8 −2   −10 0 
c) 8 8 8 − x 8  8− x 8
B⋅B =  , B ⋅ B − xI 2 =   ⇒ det ( B ⋅ B − xI 2 ) = = x 2 − 16 x 3p
8 8  8 8 − x  8 8 − x
x 2 − 16 x = 0 ⇔ x = 0 sau x = 16 2p
2.a) f (1) = 1 + 3 ⋅ 1 − 1 − 3 =
3 2
3p
= 1 + 3 −1 − 3 = 0 2p
b) Câtul este X 2 + 5 X + 9 3p
Restul este 15 2p
337
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = −3 , x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = −1 2p
= ( x1 + x2 + x3 ) − 2 ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) = 9 − 2 ⋅ ( −1) = 11
2
x12 + x22 + x32 3p
1.a) f ′ ( x ) = 6 x 2 − 6 = 3p
( )
= 6 x 2 − 1 = 6 ( x − 1)( x + 1) , x ∈ ℝ 2p
b) f ( x) f ( x ) − f (1)
lim = lim = 2p
x→ 1 x −1 x →1 x −1
= f ' (1) = 0 3p
c) x ∈ [ −1,1] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe [ −1,1] 2p
Cum f ( −1) = 8 și f (1) = 0 , obținem 0 ≤ f ( x ) ≤ 8 , pentru orice x ∈ [ −1,1] 3p
2.a) 1 1 1
∫ ( f ( x ) − 5x ) dx = ∫ ( x + 5 x − 5x ) dx = ∫ x dx =
2 2
2p
0 0 0
x3 1 1 1
= = −0= 3p
3 0 3 3
′ 1
b)
1 5 5
F ' ( x ) =  x3 + x 2 + 2017  = ⋅ 3x 2 + ⋅ 2 x = 3p
3 2  3 2
= x2 + 5x = f ( x ) , x ∈ ℝ 2p
c) 2 2
(
g ( x ) = x + 5 ⇒ V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ x 2 + 10 x + 25 dx = ) 3p
1 1
 x3  2 127π
= π  + 5 x 2 + 25 x  = 2p
 3  3
 1

338
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Determinați numărul complex z , știind că 2 z − z = 1 − 3i , unde z este conjugatul lui z .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − mx + 1 , unde m este număr real. Determinați
numerele reale m , știind că vârful parabolei asociate funcției f se află pe axa Ox .
lg x 1
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia = .
lg ( x + 2 ) 2
să aibă cifrele distincte și impare.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( −5, 2 ) și dreapta d y = x +1.
Determinaţi ecuația dreptei care trece prin punctul A și este perpendiculară pe dreapta d .
π  π 
5p 6. Arătați că sin  + x  − cos  − x  = 0 , pentru orice număr real x .
 4   4 
 2m 1 1  2mx + y + z = −1

1. Se consideră matricea M ( m ) =  1 2m 1  și sistemul de ecuații

 x + 2my + z = 0 , unde
 1 1 2m   x + y + 2mz = 1
 
m este număr real.
5p a) Arătați că det ( M ( 0 ) ) = 2 .
5p b) Determinați numerele reale m , știind că det ( M ( m ) ) = 0 .
5p c) Pentru m = −1 , demonstrați că, dacă ( a , b, c ) este o soluţie a sistemului, cel mult unul dintre
numerele a , b și c este întreg.
3
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 4 xy + 3x + 3 y + .
2
 3  3 3
5p a) Demonstrați că x ∗ y = 4  x +  y +  − , pentru orice numere reale x și y .
 4  4 4
1
5p b) Determinaţi numărul real x pentru care x ∗ x ∗ x = − .
2
5p c) Determina ţi numerele reale a , ș tiind c ă f ( ) ( ) = f ( x + y ) , pentru orice numere reale x și
x ∗ f y
y , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ae x − 3 .
4
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 8 x 2 − ln x .
( 4 x − 1)( 4 x + 1) ,
x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p b) Demonstrați că punctul A  ,3  aparține tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă
2
3 
x = 1 , situat pe graficul funcţiei f .
1  1  1
5p c) Demonstrați că f   < f   < f  .
3  7 2
339
Pagina 1 din 2
2x + 3
x+3
1
5p a) Arătaţi că ∫ ( x + 3) f ( x ) dx = 4 .
0
1
4
5p b) Arătați că ∫ f ( x ) dx = 2 − 3ln 3 .
0
1
5p c) Pentru fiecare număr natural n , se consideră numărul I n = ∫ e x ( x + 3)
n
( f ( x ) )n dx . Demonstrați că
0
I n + 2nI n−1 = e ⋅ 5 − 3 , pentru orice număr natural n , n ≥ 1 .
n n

340
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. z = a + bi , z = a − bi ⇒ 2 z − z = a − 3bi , unde a și b sunt numere reale 3p
a − 3bi = 1 − 3i ⇒ a = 1 și b = 1 , deci z = 1 + i 2p
2. yV = 0 ⇔ ∆ = 0 3p
Cum ∆ = m 2 − 4 , obținem m 2 − 4 = 0 , deci m = −2 sau m = 2 2p
3. 2lg x = lg ( x + 2 ) ⇒ x − x − 2 = 0
2
3p
x = −1 , care nu convine, x = 2 , care convine 2p
1p
posibile
Mulțimea numerelor naturale de două cifre, care au cifrele distincte și impare are 20 de
2p
elemente, deci sunt 20 de cazuri favorabile
p= = = 2p
5. Panta dreptei d este md = 1 ⇒ panta unei drepte perpendiculare pe dreapta d este m = −1 3p
Ecuația dreptei care trece prin punctul A și este perpendiculară pe dreapta d este y = − x − 3 2p
6. π  π  π π  π π 
sin  + x  − cos  − x  = sin cos x + cos sin x −  cos cos x + sin sin x  = 2p
 4   4  4 4  4 4 
2
= ( cos x + sin x − cos x − sin x ) = 0 , pentru orice număr real x 3p
2
1.a)  0 1 1 0 1 1
 
M ( 0 ) =  1 0 1  ⇒ det ( M ( 0 ) ) = 1 0 1 = 2p
 1 1 0 1 1 0
 
= 0 +1+1− 0 − 0 − 0 = 2 3p
b) 2m 1 1
det ( M ( m ) ) = 1 2m 1 = 2 ( m + 1)( 2m − 1) , pentru orice număr real m
2
3p
1 1 2m
1
m = −1 sau m = 2p
2
c) 1 1 2
a − b = , b − c = și a − c = 3p
3 3 3
Deoarece a − b ∉ ℤ , b − c ∉ ℤ și a − c ∉ ℤ ⇒ cel mult unul dintre numerele a , b și c este
2p
întreg
2.a) 9 3
x ∗ y = 4 xy + 3x + 3 y + − = 2p
4 4
 3  3 3  3  3 3
= 4 x  y +  + 3  y +  − = 4  x +   y +  − , pentru orice numere reale x și y 3p
 4  4 4  4  4 4
341
Pagina 1 din 2
b) 2 3
 3 3  3 3
x ∗ x = 4  x +  − , x ∗ x ∗ x = 16  x +  − , pentru orice număr real x 2p
 4 4  4 4
3 3
 3 3 1  3 1 1
16  x +  − = − ⇔  x +  = , de unde obținem x = − 3p
 4 4 2  4 64 2
c)
( )( )
4 ae x − 3 + 3 ⋅ ae y − 3 + 3 − 3 = ae x + y − 3 , pentru orice numere reale x și y
4 4 4 4 4 4 2p
1
4a 2 = a , deci a = 0 sau a = 3p
4
1.a) 1
f ' ( x ) = 16 x − = 3p
x
16 x 2 − 1 ( 4 x − 1)( 4 x + 1)
= = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b) f (1) = 8 , f ' (1) = 15 , deci ecuaţia tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) ⇔ y = 15 x − 7 3p
2 2 
15 ⋅ − 7 = 3 , deci punctul A  ,3  aparține tangentei la graficul funcţiei f în punctul de
3 3  2p
abscisă x = 1 , situat pe graficul funcţiei f
c) 1  1 
x ∈  , +∞  ⇒ f ' ( x ) > 0 , deci f este strict crescătoare pe  , +∞  2p
4  4 
1 1 1 1 1  1  1
Cum < < < , obținem f   < f   < f  3p
4 3 7 2 3  7 2
2.a) 1 1
∫ ( x + 3) f ( x ) dx = ∫ ( 2 x + 3) dx = ( x + 3x )
1
2
= 3p
0 0 0
=1+ 3 − 0 = 4 2p
b) 1 1 1 1 1
2x + 3  3 
∫ f ( x ) dx = ∫ x+3
dx = ∫  2 −  dx = 2 x − 3ln ( x + 3) =
x +3
3p
0 0 0 0 0
4
= 2 − 3 ( ln 4 − ln 3) = 2 − 3ln 2p
3
c) 1 1 1
n −1
I n = ∫ e x ( 2 x + 3) dx = e x ( 2 x + 3) − 2n ∫ e x ( 2 x + 3 )
n n
dx = 3p
0 0 0
= e ⋅ 5n − 3n − 2nI n−1 , deci I n + 2nI n−1 = e ⋅ 5n − 3n , pentru orice număr natural n , n ≥ 1 2p

342
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
5p 1. Calculați partea întreagă a numărului real a = 3 125 + 5 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + m , unde m este număr real. Determinați numărul real
m , știind că ( f f )( x ) = f ( x + 1) , pentru orice număr real x .
4 x +1 3 x +5
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale inecuaţia   2
2
≤  .
3 3
5p 4. Determinați numărul de submulțimi cu cel puțin trei elemente ale mulțimii A = {0,1, 2,… ,9} .
5p 5. Se consideră triunghiul MNP cu MN = 6 , MP = 8 și m ( ∢M ) = 90° . Calculați lungimea vectorului
u = MN + MP .
π 
5p 6. Determinaţi numărul real x , știind că tg x + ctg x + 2 = 0 și x ∈  , π  .
2 
 x 0 2 x − 1
 
1
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0 0  , unde x este număr real.
 2 
 2x −1 0 x 

5p a) Determinați numerele reale x pentru care det ( A ( x ) ) = 0 .
1
5p b) Demonstrați că A ( x ) + A (1 − x ) = 2 A   , pentru orice număr real x .
2
1 1
5p c) Determinați numărul real x pentru care A ( x ) ⋅ A (1 − x ) = A  .
2 2
ɵ 1,
2. Pe mulţimea ℤ 20 = 0, {
ɵ 2,
}
ɵ …, 19 se defineşte legea de compoziţie x y = xy + 3ɵ x + 3ɵ y + 9ɵ .
( )( )
5p a) Demonstrați că x y = x + 3ɵ y + 3ɵ , pentru orice x, y ∈ ℤ 20 .
5p b) Determinați a ∈ ℤ 20 , știind că a x = 0ɵ pentru orice x ∈ ℤ 20 .
{ }
5p c) Dați exemplu de a, b ∈ ℤ 20 \ 17 pentru care a b = 0ɵ .

1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 2 x 2 − x .
f ( x) −1
7
5p a) Arătați că lim . =
x →1 x − 1 2
5p b) Determinați imaginea funcției f .
x
3
5p c) Demonstrați că 2e 2 x − e 2 + ≥ 0 , pentru orice număr real x .
8
343
Pagina 1 din 2
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = arctg x .

1
1
5p a) Arătaţi că ∫ f ( tg x ) dx = 2 .
0
1
f ( x)
5p b) Calculați ∫ x 2 + 1dx .
0
π π
1
1 1
5p c) Demonstrați că − ≤ ( n + 1) ∫ x n f ( x ) dx ≤ − , pentru orice număr natural nenul n .
4 n+2 0
4 2 ( n + 2)

344
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 − 2i . Arătați că z − 2 z + 5 = 0 . 2
5p 2. Determinați numerele reale a și b , pentru care graficele funcțiilor f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x + a și

g :ℝ ℝ , g ( x ) = bx + 2 se intersectează în punctul M ( 2,8 ) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 ( 4 x + 5 ) = 1 + log3 ( x + 3) .
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre,
acesta să aibă cifrele pare.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2, 2 ) , B ( 4,1) şi C ( 0,8 ) . Determinaţi lungimea
segmentului CM , știind că M este simetricul punctului A față de punctul B .
π
5p 6. Calculați aria paralelogramului ABCD , știind că AB = 6 , AC = 10 și m ( ∢BAC ) = .
6
 1 1 1   x+ y+z=2

1. Se consideră matricea M ( a ) =  a + 1 −1 1  și sistemul de ecuații

( a + 1) x − y + z = 0 , unde
 1 1 −a   x + y − az = 1
 
a este număr real.
5p a) Arătați că det ( M ( −1) ) = 0 .
5p b) Determinați numerele reale a pentru care det ( M ( a ) ) = 0 .
5p c) Determinați numerele reale a , știind că sistemul are soluție unică ( x0 , y0 , z0 ) și 2 x0 + y0 z0 = 0 .
1
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = xy − ( x + y) + 20 .
10
1
5p a) Demonstrați că x ∗ y = ( x − 10 )( y − 10 ) + 10 , pentru orice numere reale x și y .
10
101
5p b) Determinați valorile reale ale lui x pentru care x ∗ x ≤ .
10
5p c) Calculați log 2 1 ∗ log 2 2 ∗ log 2 3 ∗ … ∗ log 2 2018 .
1. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 2 x3 − 3 x 2 + 6 x − 6ln ( x + 1) .
6 x3
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ ( −1, +∞ ) .
x +1
5p b) Demonstrați că valoarea minimă a funcției f este 0 .
f ( x)
5p c) Calculați lim .
x →0 x
(
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + x + 1 e x . )
1
11
∫ f ( x)e
−x
5p a) Arătaţi că dx = .
0
6
345
Pagina 1 din 2
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f are exact două puncte de inflexiune.
t
1
5p c) Arătați că lim
t →0 t
∫ f ( x ) dx = 1 .
0

346
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. z 2 − 2 z + 5 = (1 − 2i ) − 2 (1 − 2i ) + 5 =
2
2p
= 1 − 4i + 4i 2 − 2 + 4i + 5 = 1 − 4 − 2 + 5 = 0 3p
2. M ( 2,8 ) ∈ G f ⇒ f ( 2 ) = 8 ⇒ 4 + a = 8 ⇒ a = 4 3p
M ( 2,8 ) ∈ Gg ⇒ g ( 2 ) = 8 ⇒ 2b + 2 = 8 ⇒ b = 3 2p
3. log3 ( 4 x + 5 ) = log 3 3 ( x + 3) ⇒ 4 x + 5 = 3 x + 9 3p
1p
posibile
Numărul numerelor naturale de două cifre, care au cifrele pare este egal cu 20 , deci sunt
2p
20 de cazuri favorabile
p= = = 2p
5. Punctul B este mijlocul segmentului AM , deci M ( 6, 0 ) 3p
CM = 10 2p
6. π
AABCD = 2A∆ABC = AB ⋅ AC ⋅ sin ( ∢BAC ) = 6 ⋅ 10 ⋅ sin = 3p
6
1
= 6 ⋅ 10 ⋅ = 30 2p
2
1.a)  1 1 1 1 1 1
 
M ( −1) =  0 −1 1 ⇒ det ( M ( −1) ) = 0 −1 1 = 2p
 1 1 1 1 1 1
 
= ( −1) + 0 + 1 − ( −1) − 0 − 1 = 0 3p
b) 1 1 1
det ( M ( a ) ) = a + 1 −1 1 = ( a + 1)( a + 2 ) , pentru orice număr real a 3p
1 1 −a
a = −2 sau a = −1 2p
c) Sistemul are soluție unică ( x0 , y0 , z0 ) , deci a ∈ ℝ \ {−2, −1} și soluția sistemului este
 2a 2a 2 + 3a + 2 1  2p
 , , 
 ( a + 1)( a + 2 ) ( a + 1)( a + 2 ) a + 1 
4a 2a2 + 3a + 2 2 1
+ = 0 ⇔ 6a2 + 7 a + 2 = 0 , deci a = − sau a = − , care convin 3p
(a + 1)(a + 2) (a + 1) (a + 2)
2 3 2

347
Pagina 1 din 2
2.a) 1
x∗ y = xy − x − y + 10 + 10 = 2p
10
1 1
= x ( y − 10 ) − ( y − 10 ) + 10 = ( x − 10 )( y − 10 ) + 10 , pentru orice numere reale x și y 3p
10 10
b) 1 101
( x − 10 )2 + 10 ≤ ⇔ ( x − 10 ) ≤ 1
2
3p
10 10
x ∈ [9,11] 2p
c) x ∗10 = 10 și 10 ∗ x = 10 , pentru orice număr real x 2p
log 2 1 ∗ log 2 2 ∗ … ∗ log 2 2018 = ( ( log 2 1 ∗ … ∗ log 2 1023) ∗ 10 ) ∗ log 2 1025 ∗ … ∗ log 2 2018 =
3p
= 10 ∗ ( log 2 1025 ∗… ∗ log 2 2018 ) = 10
1.a) 6
f '( x ) = 6x2 − 6 x + 6 − = 3p
x +1
6 x 3 + 6 x 2 − 6 x 2 − 6 x + 6 x + 6 − 6 6 x3
= = , x ∈ ( −1, +∞ ) 2p
x +1 x +1
b) f '( x ) = 0 ⇔ x = 0 1p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −1,0] , deci f este descrescătoare pe ( −1,0] și f ' ( x ) ≥ 0 ,
2p
pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , deci f este crescătoare pe [ 0, +∞ )
f ( x ) ≥ f ( 0 ) , pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) și, cum f ( 0 ) = 0 , valoarea minimă a funcției f
2p
este 0
c) f ( x) f '( x ) 3x2
lim = lim = lim =0 2p
x →0 x2 x →0 2x x →0 x + 1
f ( x) f ( x)
lim = 0 ⇒ lim =0 3p
x →0 x x →0 x
2.a) 1 1  x3 x 2 1
∫ f ( x ) e −x
dx = ∫ x 2
+(x + 1 dx =  + ) + x =
 3p
0 0  3 2 0
1 1 11
= + +1− 0 = 2p
3 2 6
b)
( )
F : ℝ → ℝ este o primitivă a funcției f ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) ⇒ F '' ( x ) = x 2 + 3 x + 2 e x , x ∈ ℝ
F "( −2 ) = 0 , F "( −1) = 0 , F "( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −∞, −2 ) , F "( x ) < 0 pentru orice
x ∈ ( −2, −1) și F "( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) , deci F are exact două puncte de 3p
inflexiune
c) 1
t
F (t ) − F ( 0) F '( t )
lim ∫ f ( x ) dx = lim = lim = 3p
t →0 t t →0 t t →0 1
0
= lim f ( t ) = 1 2p
t →0

348
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Arătați că numărul n = 1 − 2 + 2 − 2 este natural.
5p 2. Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 11 − x și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = 1 − 11x . Rezolvați în

mulțimea numerelor reale inecuația f ( x ) ≥ g ( x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x ⋅ 2 x+1 = 72 .

5p 4. Determinați câte numere naturale de trei cifre distincte se pot forma folosind doar cifre impare.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −3,3) , B (1,3) și C (1,5 ) . Calculați aria
triunghiului ABC .
5p 6. Calculați lungimea razei cercului circumscris ∆ABC , ştiind că BC = 4 , B = π și C = π .
3 6
1 x − 2 0 
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0 1 0  , unde x este număr real.
 
0 0 e x−2 
5p b) Demonstrați că A ( x ) A ( y ) = A ( x + y − 2 ) , pentru orice numere reale x și y .
(
5p c) Determinați numerele reale m pentru care A (1) A ( 2 ) A ( 3) ⋅ … ⋅ A (10 ) = A m + m + 17 .
2
)
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 4 X 2 + 5 X + a , unde a este număr real.
5p a) Arătați că f (1) − f ( −1) = 12 .
5p b) Determinați numărul real a , știind că polinomul f este divizibil cu polinomul X − 2 .
5p c) Determinați numărul real a , știind că toate rădăcinile polinomului f sunt numere întregi.

1
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = ln x .
x
2 − ln x
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
2x x
5p b) Determinați abscisa punctului situat pe graficul funcției f , în care tangenta la graficul funcţiei f
este perpendiculară pe axa Oy .
5p c) Demonstrați că 2 3
<3 2
.
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 4 x − x 2 .
3
0

349
Pagina 1 din 2
2
2− x 1 4
5p b) Arătaţi că ∫ f ( x ) dx = 2 ln 3 .
1
4
5p c) Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră numărul I n = f n ( x ) dx . Demonstraţi că
∫
0
I n+1 ≤ 4 I n , pentru orice număr natural nenul n .

350
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. 1− 2 = 2 −1, 2 − 2 = 2 − 2 2p
n = 2 − 1 + 2 − 2 = 1∈ ℕ 3p
2. 11 − x ≥ 1 − 11x ⇔ 10 x ≥ −10 3p
x ∈ [ −1, +∞ ) 2p
3.
( 3 ⋅ 2 ) x ⋅ 2 = 72 ⇔ 6 x = 36 3p
x=2 2p
4. Cifra sutelor se poate alege în 5 moduri și, pentru fiecare alegere a cifrei sutelor, cifra
2p
zecilor se poate alege în 4 moduri
Pentru fiecare alegere a primelor două cifre, cifra unităților se poate alege în 3 moduri, deci
3p
se pot forma 5 ⋅ 4 ⋅ 3 = 60 de numere
5. AB = 4 , BC = 2 2p
2⋅4
∆ABC este dreptunghic în B , deci A∆ABC = =4 3p
2
6. π π  π
A=π − +  = 2p
3 6 2
BC
R= =2 3p
2
1.a) 1 0 0  1 0 0
 
A ( 2 ) =  0 1 0  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = 0 1 0 = 3p
 0 0 0 1
0 0 e 
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 2p
b) 1 y−2+ x−2 0 
 
A( x ) A( y ) =  0 1 0 = 3p
 x −2 y −2 
0 0 e ⋅e 
1 x + y − 4 0 
 
= 0 1 0  = A ( x + y − 2 ) , pentru orice numere reale x și y 2p
 
0 0 e x+ y −4 
c)
( )
A (1 + 2 + … + 10 − 2 ⋅ 9 ) = A m 2 + m + 17 ⇔ m 2 + m − 20 = 0 3p
m = −5 sau m = 4 2p
2.a) f (1) = a + 2 2p
f ( −1) = a − 10 ⇒ f (1) − f ( −1) = a + 2 − a + 10 = 12 3p
Pagina 1 din 2
b) Polinomul f este divizibil cu polinomul X − 2 ⇔ f ( 2 ) = 0 2p
f ( 2 ) = a + 2 , deci a = −2 3p
c) x1 + x2 + x3 = 4 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 5 2p
x1 , x2 , x3 ∈ℤ și x12 + x22 + x32
= 6 , deci pătratele rădăcinilor sunt 1, 1 și 4; cum x1 + x2 + x3 = 4 ,
3p
obținem rădăcinile 1, 1 și 2, deci a = −2 , care convine
1.a) 1 1 1 1
f '( x ) = − ⋅ ⋅ ln x + ⋅ = 3p
2 x x x x
ln x 1 2 − ln x
=− + = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2x x x x 2x x
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul ( a, f ( a ) ) este perpendiculară pe axa
3p
Oy ⇔ f ' ( a ) = 0
2 − ln a = 0 ⇔ a = e 2 2p
c) f ' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ 0, e ( 2
) , deci f este strict crescătoare pe 0,e ( 2
) 2p
1 1
0 < 2 < 3 < e2 ⇒ f ( 2 ) < f ( 3) ⇒ ln 2 < ln 3 ⇒ 3 ln 2 < 2 ln 3 , deci 2 3
<3 2
3p
2 3
2.a) 3  3
∫ ( 4 x − x ) dx =  2 x − 3  0 =
3
2 2 x
3p
0  
= 18 − 9 = 9 2p
b) 2 2
∫ f ( x ) dx = ∫ 4 x − x 2 dx = 2 ln ( 4 x − x )1=
2− x 2− x 1 2
2
3p
1 1
1 1 1 4
= ln 4 − ln 3 = ln 2p
2 2 2 3
c) 4 4 4 4
( )
In+1 − 4 In = ∫ f n+1 ( x) dx − 4 ∫ f n ( x) dx = ∫ f n ( x) 4 x − x2 − 4 dx = − ∫ f n ( x)( x − 2) dx
2
3p
0 0 0 0
f ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, 4] ⇒ f n ( x )( x − 2 ) ≥ 0 , deci In+1 − 4 In ≤ 0 ⇒ In +1 ≤ 4 In ,

2
2p
pentru orice număr natural nenul n

352
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
5p 1. Arătați că numărul n = log 3 ( )
7 − 2 + log 3 ( )
7 + 2 este natural.
5p 2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x − 1
și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x 2 + 6 x + 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia ( x + 2 )3 = ( 2 − x )3 .
5p 4. Calculați câte numere naturale de două cifre distincte se pot forma cu elemente ale mulțimii {0, 2, 4,6,8} .

5p 5. Punctele M , N și P verifică relația 2 MN + 3 NP = 0 . Calculați lungimea segmentului MP ,
știind că MN = 3 .
5p 6. Arătaţi că sin x + sin (π − x ) + sin (π + x ) + sin ( 2π − x ) = 0 , pentru orice număr real x .
x y 1
 
1. Se consideră matricea A ( x, y ) =  1 x y  , unde x și y sunt numere reale.
x 1 y 

5p a) Arătați că det ( A ( 2,3) ) = 12 .
2
( ( ))
5p b) Demonstrați că det A n , n ≥ 0 , pentru orice număr natural n .
5p c) Determinaţi numărul real x pentru care inversa matricei B = A ( x,0 ) ⋅ A ( x,0 ) este matricea
A ( x,0 ) .
2. Se consideră polinomul f = nX n + X 2 − nX − 1 , unde n este număr natural, n ≥ 3 .
5p a) Arătați că f (1) = 0 , pentru orice număr natural n , n ≥ 3 .
5p b) Arătați că, dacă n este număr natural impar, n ≥ 3 , atunci polinomul f este divizibil cu X 2 − 1 .
5p c) Arătați că, pentru orice număr natural n , n ≥ 5 , polinomul f nu are rădăcini în mulțimea ℚ − ℤ .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = arctg x − x .
x2
5p a) Arătați că f ' ( x ) = − , x∈ℝ .
x2 + 1
π
5p c) Demonstrați că f ( x ) + g ( x ) = , pentru orice număr real x , unde g : ℝ → ℝ , g ( x ) = arcctg x + x .
2
2
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e− x .
1
e −1
5p a) Arătaţi că ∫ f ( x ) dx = e
.
0
5p b) Arătaţi că orice primitivă a funcţiei f este concavă pe ( 0, +∞ ) .
1
5p c) Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră numărul I n = ∫ f ( x ) dx . Demonstrați că şirul
1
n
( I n )n≥1 este convergent.
353
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. n = log 3 (( 7 −2 )( ))
7 + 2 = log3 ( 7 − 4 ) = 3p
= log3 3 = 1∈ ℕ 2p
2. f ( x) = g ( x ) ⇔ 2x −1 = x + 6x + 3 ⇔ x + 4x + 4 = 0
2 2
2p
Coordonatele sunt x = −2 și y = f ( −2 ) = −5 3p
3.
( x + 2 )3 = ( 2 − x )3 ⇔ x + 2 = 2 − x 3p
x=0 2p
4. Cifra zecilor poate fi aleasă în 4 moduri 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra unităților se poate alege în 4 moduri, deci se pot
3p
forma 4 ⋅ 4 = 16 numere
5. NP = 2 2p
Punctul P aparține segmentului MN , deci MP = MN − NP = 1 3p
6. sin ( π − x ) = sin x , sin (π + x ) = − sin x , sin ( 2π − x ) = − sin x 3p
sin x + sin (π − x ) + sin (π + x ) + sin ( 2π − x ) = sin x + sin x + ( − sin x ) + ( − sin x ) = 0 , pentru
2p
orice număr real x
1.a)  2 3 1 2 3 1
 
A ( 2,3) =  1 2 3  ⇒ det ( A ( 2,3) ) = 1 2 3 = 2p
 2 1 3 2 1 3
 
= 12 + 1 + 18 − 4 − 6 − 9 = 12 3p
b) n2 n 1 1 n 1 1 n 1
( ( ))
det A n 2 , n = 1 n2 ( )
n = n2 + n + 1 1 n2 ( )
n = n2 + n + 1 0 n2 − n n − 1 = 3p
n2 1 n 1 1 n 0 1− n n −1
( )
= n 2 + n + 1 ( n − 1)
2
( n + 1) ≥ 0 , pentru orice număr natural n 2p
c)  x2 + x 1 x   x3 + 2 x 2 + 1 2x x2 + x 
   
B =  2x x 2 1  ⇒ B ⋅ A ( x,0 ) = A ( x,0 ) ⋅ B =  3 x 2 + x x3 + 1 2x  3p
 2   3 
 x +1 x x   x + x 2 + 2 x x 2 + x x2 + 1 
   
Inversa matricei B este matricea A ( x,0 ) ⇔ B ⋅ A ( x,0 ) = A ( x,0 ) ⋅ B = I 3 , deci x = 0 2p
2.a) f (1) = n ⋅ 1n + 12 − n ⋅ 1 − 1 = 3p
= n + 1 − n − 1 = 0 , pentru orice număr natural n , n ≥ 3 2p
354
Pagina 1 din 2
( ) ( ) ( ) ( )
b) Pentru n număr natural impar, n ≥ 3 , f −1 = n ⋅ −1 n + −1 2 − n ⋅ −1 − 1 = 0 , deci
2p
polinomul f este divizibil cu X + 1
f (1) = 0 ⇒ f este divizibil cu X − 1 , deci polinomul f este divizibil cu X 2 − 1 3p
c) 1
Dacă α ∈ ℚ \ ℤ este o rădăcină a polinomului f care are coeficienții întregi, atunci α = ,
d 1p
unde d ∈ ℤ \ {±1} este un divizor al lui n
*
f (α ) = 0 ⇒
n
d n
+
1
d 2
−
n
d
( )
− 1 = 0 ⇒ d n −2 d 2 + nd − 1 = n ⇒ d n− 2 n , deci d
n−2
≤n 2p
n−2
Cum d ≥ 2n− 2 > n pentru orice număr natural n , n ≥ 5 , obținem o contradicție, deci
2p
polinomul f nu are rădăcini în mulțimea ℚ − ℤ
1.a) 1
f ' ( x ) = ( arctg x ) '− ( x ) ' = 2
−1 = 2p
x +1
1 − x2 − 1 x2
= = − , x∈ℝ 3p
x2 + 1 x2 + 1
b) f ( x)  arctg x 
lim = lim  − 1 = −1 2p
x → +∞ x x → +∞  x 
π π
lim
x → +∞
( f ( x ) + x ) = lim ( arctg x − x + x ) =
x → +∞ 2
, deci dreapta de ecuație y = − x +
2
este
3p
asimptotă oblică spre +∞ la graficul funcţiei f
c) 1 −1
f ( x ) + g ( x ) = arctg x + arcctg x , x ∈ ℝ ⇒ ( f ( x ) + g ( x ) ) ' = 2
+ 2
= 0 , pentru orice
x +1 x +1 3p
număr real x
π π
Cum f ( 0 ) + g ( 0 ) = , obținem că f ( x ) + g ( x ) = , pentru orice număr real x 2p
2 2
2.a) 1 1 1
∫ ( )f x dx = ∫ e− x dx = −e− x
0
= 3p
0 0
1 e −1
= − +1 = 2p
e e
b) F este o primitivă a funcţiei f ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) , x ∈ ℝ 2p
2
F '' ( x ) = −2 x e − x < 0 pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci funcția F este concavă pe ( 0, +∞ ) 3p
c) 1
1 1 n
I n+1 − I n = ∫ f ( x ) dx − ∫ f ( x ) dx = ∫ f ( x ) dx ≥ 0 , deci I n+1 ≥ I n , pentru orice număr
1p
1 1 1
n +1 n n +1
natural nenul n
1 1
2 1
0 ≤ I n = ∫ e − x dx ≤ ∫ 1 dx = 1 − < 1 , pentru orice număr natural nenul n
n 3p
1 1
n n
Șirul ( I n )n≥1 este monoton și mărginit, deci șirul ( I n )n≥1 este convergent 1p

355
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Determinați produsul primilor trei termeni ai progresiei geometrice ( bn )n≥1 , ştiind că b2 = 4 .
5p 2. Se consideră funcțiile f , g : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 1)2 și g ( x ) = 2018 − x . Calculați g ( f (1) ) .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 25 x = 5 x .
acesta să aibă cifra zecilor egală cu 9 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta d de ecuație ( a − 1) x − a 2 y − a 2 = 0 , unde a este
număr real nenul. Determinați numărul real nenul a , știind că dreapta d este paralelă cu axa Ox .
5 1  π
5p 6. Arătaţi că tg x + ctg x = , știind că sin x = și x ∈  0,  .
2 5  2
1 0 x+2 x 
1. Se consideră matricele I 2 =   și A ( x ) =   , unde x este număr real.
0 1  1 −2 
5p b) Demonstrați că xA ( y ) − yA ( x ) = ( x − y ) A ( 0 ) , pentru orice numere reale x și y .
(
5p c) Determinați numerele reale a , știind că ( aA ( −1) + A ( a ) ) A ( 0 ) = a + 7 I 2 .
2
)
2. Se consideră polinomul f = 4 X 3 − 6 X + m , unde m este număr real.
5p b) Demonstrați că, oricare ar fi numărul real m , polinomul f nu se divide cu polinomul X 2 + X + 1 .
2
5p c) Determinați numărul real nenul m , știind că  1 + 1 + 1  = 1 ⋅ 1 ⋅ 1 , unde x1 , x2 și x3 sunt
 x1 x2 x3  x1 x2 x3
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 1 − ln x − 1 .
x x
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) .
ln x
x
5p b) Determina ț i ecua ţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcției f .
, pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
ln x 1
5p c) Demonstrați că ≤1−
2 x x
2. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 3 x 2 +
1
.
x +1
2
5p a) Arătați că ∫ ( x + 1) f ( x ) dx = 22 .
0
1
 1  x3
5p b) Calculați ∫  f ( x ) −  e dx .
0
 x + 1 
5p c) Determinați numărul natural nenul n , știind că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei
Ox a graficului funcției g : 0,1] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − 3 x 2 este egal cu π .
n
356
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. b1b3 = b22 2p
b1b2b3 = b23 = 43 = 64 3p
2. f (1) = 0 2p
g ( f (1) ) = g ( 0 ) = 2018 3p
3. 2
52 x = 5 x ⇔ x 2 − 2 x = 0 3p
x = 0 sau x = 2 2p
1p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 10 numere care au cifra zecilor egală cu
2p
9 , deci sunt 10 cazuri favorabile
p= = = 2p
5. a −1
md = 2 2p
a
a −1
Dreapta d este paralelă cu axa Ox ⇔ 2 = 0 , deci a = 1 3p
a
6. 1  π 2
Cum sin x = și x ∈  0,  , obținem cos x = 2p
5  2 5
sin 2 x + cos 2 x 5
tg x + ctg x = = 3p
sin x cos x 2
1.a) 3 1  3 1
A (1) =   ⇒ det ( A (1) ) = = 3 ⋅ ( −2 ) − 1 ⋅ 1 = 3p
 1 −2  1 −2
= −6 − 1 = −7 2p
b) y+2 y   x + 2 x   xy + 2 x − yx − 2 y xy − yx 
xA ( y ) − yA ( x ) = x   − y = = 2p
 1 −2   1 −2   x− y −2 x + 2 y 
 2( x − y) 0  2 0 
=  = ( x − y)  = ( x − y ) A ( 0 ) , pentru orice numere reale x și y 3p
 x− y −2 ( x − y )   1 −2 
c) aA ( −1) − ( −1) A ( a ) = ( a + 1) A ( 0 ) ⇒ ( aA ( −1) + A ( a ) ) A ( 0 ) = ( a + 1) A ( 0 ) A ( 0 ) = 4 ( a + 1) I 2 3p
4 ( a + 1) = a 2 + 7 ⇔ a = 1 sau a = 3 2p
2.a) f = 4 X 3 − 6 X + 2 ⇒ f (1) = 4 ⋅ 13 − 6 ⋅ 1 + 2 = 3p
= 4−6+2=0 2p

Pagina 1 din 2
b) Restul împărțirii polinomului f la X 2 + X + 1 este egal cu −6 X + m + 4 3p
Cum pentru orice număr real m restul este nenul, polinomul f nu se divide cu X 2 + X + 1 2p
c) 3 m 1 1 1 x x + x2 x3 + x3 x1 6
x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = − , x1 x2 x3 = − ⇒ + + = 1 2 = 3p
2 4 x1 x2 x3 x1x2 x3 m
2
6 4
  = − și, cum m este număr real nenul, obținem m = −9 2p
m m
1.a) 1
⋅ x − ln x
 1 
f '( x ) = 0 − x 2 −− 2  = 3p
x  x 
1 − ln x − 1 ln x
=− = 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2 x
b) f (1) = 0 , f ' (1) = 0 2p
c) f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1] ⇒ f este descrescătoare pe ( 0,1] și f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice
2p
x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [1, +∞ )
f ( x ) ≥ f (1) ⇒ f ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci f ( x ) ≥ 0 ⇒ 1 − ln xx − 1

x
≥0,
3p
ln x 1
deci ≤1− , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )
2 x x
2.a) 2 2  3x 4 2
∫( ) ( ) ∫
x + 1 f x dx = ( 3 x 3
+ 3 x 2
+)1 dx =  + x3 + x  =
 3p
0 0  4 0
= 12 + 8 + 2 = 22 2p
b) 1 1 1
 1  x3
∫  f ( x ) −  e dx = ∫ 3 x 2 x3
e dx = e x3
= 3p
0
x +1 0 0
= e −1 2p
c)
π 1 π π
1 1
1 1
g ( x) = ⇒ V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ dx = − = − +π = 3p
0 ( x + 1)
x +1 0
2 x + 1 0 2 2
π π
= ⇔n=2 2p
n 2

358
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
5p 1. Determinați conjugatul numărului complex z = (1 − i )( 2 + i ) + 5i .
5p 2. Determinați numerele naturale n pentru care n 2 + n − 12 < 0 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia lg ( x + 1) = 2lg ( x − 5 ) .
5p 4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi, știind că aceasta are 45 de submulțimi cu două
elemente.
5p 5. Se consideră dreptunghiul ABCD și v = AB + AC + AD . Știind că lungimea vectorului v este
egală cu 20 , determinați lungimea vectorului BD .
5p 6. Arătați că, dacă x este număr real pentru care sin x + cos x = 2 , atunci tg x + ctg x = 2 .
 1 0 2x 
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  −2 x 1 −2 x 2  , unde x este număr real.
 0 0 1 
 
5p b) Determinați numărul real a pentru care det ( A ( a ) + aA ( 0 ) ) = 8 .
5p c) Știind că det ( ( m + n ) A ( x ) ) = det ( mA ( x ) ) + det ( nA ( x ) ) + 18 , pentru orice număr real x,
determinați numerele naturale m și n , m < n .
2. Pe mulțimea ℤ 7 se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = xy + 6ɵ x + 6ɵ y + 2ɵ .
ɵ ɵ ɵ
( )( )
5p a) Demonstrați că x ∗ y = x + 6 y + 6 + 1 , pentru orice x, y ∈ ℤ 7 .
5p b) Demonstrați că x ∗ 1ɵ = 1ɵ ∗ x = 1ɵ , pentru orice x ∈ ℤ 7 .

5p c) Calculați 0ɵ ∗ 1ɵ ∗ 2ɵ ∗ 3ɵ ∗ 4ɵ ∗ 5ɵ ∗ 6ɵ .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x
(x 2
− 6x + 9 .)
(
5p a) Arătați că f ′ ( x ) = e x − 4 x + 3 , x ∈ ℝ .
x 2
)
5p b) Determinați punctele de extrem ale funcției f .
5p c) Demonstrați că ( x − 3)2 ≤ 4e1− x , pentru orice x ∈ ( −∞,3] .
3 x 2 − 4 x + 1, x ∈ ( −∞,1)

2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  ln x .
 , x ∈ [1, +∞ )
 x
5p a) Demonstrați că funcția f admite primitive pe ℝ .
e
5p b) Arătați că ∫ f ( x ) dx = 2 ( 4 − e ) .
−1
en +1
7
5p c) Determinați numărul natural n pentru care ∫ f 2 ( x ) dx = .
3
en
359
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. z = 3 + 4i 3p
z = 3 − 4i 2p
2. Cum n este număr natural, ( n + 4 )( n − 3) < 0 ⇒ n < 3 2p
n = 0 , n = 1 sau n = 2 3p
3. lg ( x + 1) = lg ( x − 5 ) ⇒ x + 1 = ( x − 5 )
2 2
2p
x 2 − 11x + 24 = 0 ⇒ x = 3 , care nu verifică ecuația și x = 8 , care verifică ecuația 3p
4. O mulțime cu n elemente are Cn2 submulțimi cu două elemente 2p
n ( n − 1)
= 45 ⇒ n = 10 3p
2
5. v = 2 AC , deci AC = 10 3p
Cum ABCD este dreptunghi, obținem BD = 10 2p
6. 1
( sin x + cos x )2 = 2 ⇒ sin x cos x = 2p
2
sin 2 x + cos 2 x 1
tg x + ctg x = = =2
sin x cos x 1 3p
2
1.a) 1 0 4 1 0 4
 
A ( 2 ) =  −4 1 −8  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = −4 1 −8 = 2p
 0 0 1 0 0 1
 
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b) a +1 0 2a
det ( A ( a ) + aA ( 0 ) ) = −2a a + 1 −2a 2 = ( a + 1)
3
3p
0 0 a +1
( a + 1)3 = 23 ⇒ a = 1 2p
c)
( m + n )3 = m3 + n3 + 18 2p
mn ( m + n ) = 6 deci, cum m și n sunt numere naturale și m < n , obținem m = 1 și n = 2 3p
2.a)
( ) ( )
x ∗ y = xy + 6ɵ x + 6ɵ y + 1ɵ + 1ɵ = 3p
( ) ( ) ( )( )
= x y + 6ɵ + 6ɵ y + 6ɵ + 1ɵ = x + 6ɵ y + 6ɵ + 1ɵ , pentru orice x, y ∈ ℤ 7 2p
b) x ∗ 1ɵ = ( x + 6ɵ )(1ɵ + 6ɵ ) + 1ɵ = 0ɵ + 1ɵ = 1ɵ 2p
1ɵ ∗ x = (1ɵ + 6ɵ )( x + 6ɵ ) + 1ɵ = 0ɵ + 1ɵ = 1ɵ = x ∗ 1ɵ , pentru orice x ∈ ℤ 7 3p

360
Pagina 1 din 2
c)
( )
0ɵ ∗ 1ɵ ∗ 2ɵ ∗ 3ɵ ∗ 4ɵ ∗ 5ɵ ∗ 6ɵ = 0ɵ ∗ 1ɵ ∗ 2ɵ ∗ 3ɵ ∗ 4ɵ ∗ 5ɵ ∗ 6ɵ = 3p
(
= 1ɵ ∗ 2ɵ ∗ 3ɵ ∗ 4ɵ ∗ 5ɵ ∗ 6ɵ = 1ɵ ) 2p
( ) ( )( ) (
1.a) f ′ x = e x ' x 2 − 6 x + 9 + e x x 2 − 6 x + 9 ' =
) 2p
= e x ( x 2 − 6 x + 9 + 2 x − 6 ) = e x ( x 2 − 4 x + 3) , x ∈ ℝ 3p
b) f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = 1 și x = 3 2p
f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −∞,1) , f ' ( x ) < 0 pentru orice x ∈ (1,3) și f ' ( x ) > 0 pentru
3p
orice x ∈ ( 3, +∞ ) , deci punctele de extrem ale funcției f sunt x = 1 și x = 3
c) f este crescătoare pe x ∈ ( −∞,1] și descrescătoare pe x ∈ [1,3] , deci f ( x ) ≤ f (1) pentru
3p
orice x ∈ ( −∞,3]
f (1) = 4e , deci f ( x ) ≤ 4e ⇔ e x ( x − 3) ≤ 4e ⇔ ( x − 3) ≤ 4e1− x , pentru orice x ∈ ( −∞,3]
2 2
2p
2.a)
x →1 x →1
(
lim f ( x ) = lim 3x 2 − 4 x + 1 = 0 , ) lim f ( x ) = lim
x →1
ln x
x →1 x
=0 și, cum f (1) = 0 , obținem
x <1 x <1 x >1 x >1 3p
lim f ( x ) = f (1) , deci funcția f este continuă în x = 1
x →1
Cum funcția f este continuă pe ( −∞,1) și pe (1, +∞ ) , obținem că f este continuă pe ℝ ,

2p
deci funcția f admite primitive pe ℝ
b) e 1 e 1 e
∫ f ( x ) dx = ∫ f ( x ) dx + ∫ f ( x ) dx = ∫ ( 3x ) ln x
2
− 4 x + 1 dx + ∫ dx = 2p
−1 −1 1 −1 1
x
( ) −1 + ( 2
1 e
= x3 − 2 x 2 + x x ln x − 4 x ) 1=4−2 e +4=2 4− e ( ) 3p
c) en +1 e n +1 n +1
ln 2 x ln 3 x e 3n 2 + 3n + 1
∫ f 2
( x ) dx = ∫ dx = = 3p
n x 3 en 3
e en
3n 2 + 3n + 1 7
= și, cum n este număr natural, obținem n = 1 2p
3 3

361
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Determinaţi al doilea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 7 și a3 = 15 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3 x + 2 . Determinaţi numerele naturale n , pentru care
f (n) < 8 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 − 1 = x + 1 .
5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor cu trei elemente ale mulțimii {0, 1, 2, 3, 4} .
x
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreptele d1 : y = + 2 și d 2 : y = ( m − 3) x + 1 , unde m este
2
număr real. Determinați numărul real m , pentru care dreptele d1 și d 2 sunt perpendiculare.
1 3
, atunci ( sin x + cos x ) = .
2
5p 6. Arătaţi că, dacă sin 2 x =
2 2
 a b
1. Se consideră matricea X ( a, b ) =   , unde a și b sunt numere reale.
 9b a 
5p a) Arătați că det ( X ( 3,1) ) = 0 .
5p b) Demonstrați că X ( a, b ) X ( c, d ) = X ( ac + 9bd , ad + bc ) , pentru orice numere reale a , b , c și d .
5p c) Determinați perechile de numere întregi ( m, n ) pentru care det ( X ( m, n ) ) = 1 .
2. Se consideră polinomul f = 2 X 3 − 4 X 2 − 7 X + m , unde m este număr real.
5p b) Determinați numărul real m pentru care polinomul f este divizibil cu X + 2 .
5p c) Determinați numărul real m , știind că suma a două rădăcini ale polinomului f este egală cu 1.
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 1) e x + 1 .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = xe x , x ∈ ℝ .
5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre −∞ la graficul funcției f .
n
5p c) Demonstrați că n e ≤ , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 .
n −1
2. Se consideră funcția f : [ 2, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x x − 2 .
3
4
5p a) Arătați că ∫ f ( x) x − 2 dx =
3
.
2
5p b) Arătați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției
f ( x + 2)
g : [ 0,1] → ℝ , g ( x ) = ⋅ e x este egal cu π .
x+2
x
1
∫ f (t ) ⋅ t−2
dt
5p c) Calculați lim 3
.
x →+∞ x2
Pagina 1 din 1
362
Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. a1 + a3 7 + 15
a2 = = = 3p
2 2
= 11 2p
2. 3n + 2 < 8 ⇔ n < 2 2p
Cum n este număr natural, obținem n = 0 sau n = 1 3p
( )
3. x 2 − 1 = x + 1 2 ⇒ 2 x + 2 = 0 3p
x = −1 , care convine 2p
4. 5!
C53 = = 3p
3! ⋅ 2!
= 10 2p
5. 1
md1 = , md 2 = m − 3 2p
2
1
d1 și d 2 sunt perpendiculare ⇔ md1 ⋅ md 2 = −1 ⇔ ( m − 3) = −1 ⇔ m = 1 3p
2
6. 1
⇒ ( sin x + cos x ) = sin 2 x + 2sin x cos x + cos 2 x = 1 + sin 2 x =
2
sin 2 x = 3p
2
1 3
=1+ = 2p
2 2
1.a)  3 1 3 1
X ( 3,1) =   ⇒ det ( X ( 3,1) ) = = 3 ⋅ 3 − 9 ⋅1 = 3p
 9 3 9 3
=9−9 =0 2p
b)  a b  c d   ac + 9bd ad + bc 
X ( a , b ) X ( c, d ) =   = = 3p
 9b a  9d c   9bc + 9ad 9bd + ac 
 ac + 9bd ad + bc 
=  = X ( ac + 9bd , ad + bc ) , pentru orice numere reale a , b , c și d 2p
 9 ( ad + bc ) ac + 9bd 
c) det ( X ( m, n ) ) = m 2 − 9n 2 2p
Cum m și n sunt numere întregi, ( m − 3n )( m + 3n ) = 1 ⇒ m − 3n = m + 3n = −1 sau
3p
m − 3n = m + 3n = 1 și obținem ( −1,0 ) sau (1,0 )
2.a) f = 2 X 3 − 4 X 2 − 7 X + 9 ⇒ f (1) = 2 ⋅ 13 − 4 ⋅ 12 − 7 ⋅ 1 + 9 = 2p
= 2−4−7+9=0 3p
b)
( ) ( )
f − 2 = 0 ⇔ 2 ⋅ −2 2 − 4 ⋅ 2 − 7 ⋅ − 2 + m = 0 ( ) 3p
m =8−3 2 2p

363
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 = 1 și x1 + x2 + x3 = 2 ⇒ x3 = 1 3p
f (1) = 0 ⇒ m = 9 2p
1.a)
( )
f ′ ( x ) = ( x − 1) ' e x + ( x − 1) e x ' = 2p
= e x + ( x − 1) e x = xe x , x ∈ ℝ 3p
b)  x −1  x −1 1
lim f ( x ) = lim  − x + 1 = 1 , deoarece lim − x = lim =0 3p
x → −∞ x → −∞  e  x → −∞ e x → −∞ −e − x
Dreapta de ecuație y = 1 este asimptotă orizontală spre −∞ la graficul funcției f 2p
c) f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [ 0, +∞ ) și, cum f ( 0 ) = 0 ,
3p
obținem f ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ )
1
1 1  n
f   ≥ 0 , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , deci  − 1 e n + 1 ≥ 0 ⇒ n e ≤ 2p
 
n  n  n −1
2.a)  x3 2
3 3 3
∫ ( )
f x x − 2 dx = ∫ ( )  3 − x  2 =
x x − 2 dx = 3p
2 2  
8 4
=9−9− +4 = 2p
3 3
b) 1 1 1
g ( x ) = xe x ⇒ V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ xe x dx = π ( x − 1) e x = 3p
0 0 0
= 0 − π ⋅ ( −1) ⋅ e0 = π 2p
c) x x
1 t 2 x x2 − 9
∫ f (t ) ⋅ dt = ∫ t dt = = 3p
3
t−2 3
2 3 2
x
1
∫ f (t ) ⋅ t −2
dt
x2 − 9 1 2p
lim 3
= lim =
x →+∞ x2 x →+∞ 2 x2 2

364
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
 1  1  1 1
5p 1. Arătați că  2 −  3 −  4 −  ⋅ = 3 .
 2  3  4 5
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 2 . Determinaţi numerele reale a pentru care
f ( a ) + f ( a + 1) = 5 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {10,15,20,25,30,35,40,45,50} ,
acesta să fie un număr divizibil cu 10 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 6,1) şi B ( 2,5) . Calculaţi lungimea segmentului
OM , unde M este mijlocul segmentului AB .
1
5p 6. Arătați că 2sin 45° ⋅ cos 45° − sin 2 45° − cos2 60° = .
4
 5 1 a − 2 1 
1. Se consideră matricele A =   și M ( a ) =   , unde a este număr real.
 4 8  4 a + 1
5p b) Determinați valorile reale ale lui a pentru care matricea M ( a ) este inversabilă.
5p c) Determinați numerele reale x și y pentru care M ( x ) ⋅ M ( y ) = A .
5p a) Arătați că f (1) = m − 5 , pentru orice număr real m .
5p b) Determinaţi numărul real m pentru care x12 + x22 + x32 = 4 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
5p c) Pentru m = −7 , determinați numerele reale p și q , pentru care f = ( X + 1) X + pX + q .
2
( )
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 3 x + 3 .
3 2
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 3x ( x − 2 ) , x ∈ ℝ .
5p b) Determinaţi ecuația tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcției f .
5p c) Demonstrați că f ( x ) ≥ −1 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) .
3 x 2 − x, x ∈ ( −∞,1]

2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  1 .
 2 + ⋅ ln x, x ∈ (1, +∞ )
 x
1
−1
5p b) Arătați că funcția f admite primitive pe ℝ .
2
n 2 − 4 + ln 2 2
5p c) Determinaţi numărul natural n pentru care ∫ f ( x ) dx = .
0
2
365
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1.  1  1  1  1 4 − 1 9 − 1 16 − 1 1
 2 −  3 −  4 −  ⋅ = ⋅ ⋅ ⋅ = 3p
 2  3  4 5 2 3 4 5
3 8 15 1
= ⋅ ⋅ ⋅ =3 2p
2 3 4 5
2. a 2 + 2 + ( a + 1) + 2 = 5 ⇔ 2a 2 + 2a = 0
2
3p
a = −1 sau a = 0 2p
3. 2 x −4
5 = 5 ⇔ 2x − 4 = 2
2 3p
x=3 2p
În mulțimea M sunt 5 numere divizibile cu 10 , deci sunt 5 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. M ( 4,3) 2p
OM = 5 3p
6. 2 2 1
sin 45° = , cos 45° = , cos 60° = 3p
2 2 2
2 2
2 2  2  1 1
2sin 45° ⋅ cos 45° − sin 45° − cos 60° = 2 ⋅
2 2
⋅ −     =
− 2p
2 2  2   2 4

1.a) 5 1
det A = = 5 ⋅ 8 − 4 ⋅1 = 3p
4 8
= 40 − 4 = 36 2p
b) a−2 1
det ( M ( a ) ) = = a2 − a − 6 2p
4 a +1
M ( a ) este inversabilă ⇔ det ( M ( a ) ) ≠ 0 ⇔ a ∈ ℝ \ {−2,3} 3p
c)  xy − 2 x − 2 y + 8 x + y −1   5 1
 =  ⇔ xy = 1 și x + y = 2 3p
 4x + 4 y − 4 xy + x + y + 5   4 8 
x =1, y =1 2p
2.a) f (1) = 1 + m ⋅ 1 − 6 =
3
3p
= 1 + m − 6 = m − 5 , pentru orice număr real m 2p

366
Pagina 1 din 2
b) x1 + x2 + x3 = 0 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = m ⇒ x12 + x22 + x32 = −2m 3p

−2m = 4 ⇔ m = −2 2p
c) X − 7 X − 6 = X + ( p + 1) X + ( p + q ) X + q
3 3 2
3p
p = −1 , q = −6 2p
1.a) f ' ( x ) = 3x 2 − 3 ⋅ 2 x = 3p
= 3 x 2 − 6 x = 3x ( x − 2 ) , x ∈ ℝ 2p
b) f (1) = 1 , f ' (1) = −3 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = −3 x + 4 3p
c) f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, 2] ⇒ f este descrescătoare pe [ 0, 2] și f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice
2p
x ∈ [ 2, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [ 2, +∞ )
f ( x ) ≥ f ( 2 ) , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) și f ( 2 ) = −1 , deci f ( x ) ≥ −1 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) 3p
2.a)  x2  1
1 1
∫ f ( x ) dx = ∫( )
3x 2 − x dx =  x3 −  =
 2  −1
3p
−1 −1 
 1  1
=  1 −  −  −1 −  = 2 2p
 2  2
( )
b)  1 
Cum lim f ( x ) = lim 3 x 2 − x = 2 , lim f ( x ) = lim  2 + ⋅ ln x  = 2 și f (1) = 2 , obținem
x →1 x →1 x →1 x →1  x 
x <1 x <1 x >1 x >1 3p
x →1

2p
c)  x2  1
2 1 2
( )  1  2 ln 2 x 2 5 + ln 2 2
∫ f ( x ) dx = ∫ 3 x 2 − x dx + ∫  2 + ⋅ ln x  dx =  x3 −  + 2 x + = 3p
 x   2 0 2 2
0 0 1   1 1
5 + ln 2 2 n 2 − 4 + ln 2 2
= ⇔ n 2 − 9 = 0 și, cum n este număr natural, obținem n = 3 2p
2 2

367
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 5
5p 1. Arătați că 1 + i + ( i − 1)(1 + i ) − ( i − 1) = 0 , unde i 2 = −1 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 2 x + 1 . Calculați ( f f )(1) .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 2 x − 5 x + 7 = log 2 3 .

2
( )
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale pare de două cifre,
acesta să fie divizibil cu 5 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,3) , B ( −2,1) , C ( 4,3) și D ( 8,5 ) .
Demonstrați că patrulaterul ABCD este paralelogram.
 π
5p 6. Arătați că sin x + 3cos x = 2 2 , știind că tg x = 1 și x ∈  0,  .
 2
a 5
1. Se consideră matricea X ( a ) =   , unde a este număr real.
1 a
5p a) Arătați că det ( X (1) ) = −4 .
5p b) Demonstrați că X ( − a ) + X ( a ) = X ( −2018 ) + X ( 2018 ) , pentru orice număr real a .
5p c) Determinaţi perechile de numere reale ( a, b ) pentru care X ( a ) X ( b ) = X ( a ) + X ( b ) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 2 X 2 − X + m , unde m este număr real.
5p a) Pentru m = 2 , arătați că f ( 2 ) = 0 .
5p b) Arătați că, dacă polinomul f se divide cu X + 1 , atunci polinomul f se divide cu X 2 − 3 X + 2 .
x1 x x
5p c) Determinați numărul real nenul m , știind că + 2 + 3 = 6 , unde x1 , x2 și x3 sunt
x2 x3 x3 x1 x1x2
x x +1 x + 2
1. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = + + .
x +1 x + 2 x + 3
1 1 1
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = + + , x ∈ ( −1, +∞ ) .
( x + 1) 2
( x + 2) 2
( x + 3)2
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcţiei f .
5p c) Determinați imaginea funcției f .
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 3 x 2 + 2 x + 1 + ln x .
2
5p a) Arătați că ∫ ( f ( x ) − ln x ) dx = 11 .
1
e
f ( x) 3e2 + 4e − 4
5p b) Arătați că
∫ x
dx =
2
.
1
5p c) Determinați numărul real a , a > 1 , știind că suprafața plană delimitată de graficul funcției f , axa
Ox și dreptele de ecuații x = 1 și x = a are aria egală cu a 3 + a 2 + a − 2 .
Pagina 1 din 1
368
Proba E. c)
Varianta 5
pentru lucrare.
( )( ) ( ) (
1. 1 + i + i − 1 1 + i − i − 1 = 1 + i + i 2 − 1 − i + 1 =
) 3p
=1+ i − 2 − i +1 = 0 2p
2. f (1) = 0 2p
f ( f (1) ) = f ( 0 ) = 1 3p
3. x2 − 5x + 7 = 3 ⇒ x 2 − 5x + 4 = 0 2p
x = 1 sau x = 4 , care convin 3p
4. Mulțimea numerelor naturale pare de două cifre are 45 de elemente, deci sunt 45 de cazuri
1p
posibile
În mulțimea numerelor naturale pare de două cifre sunt 9 numere divizibile cu 5 , deci sunt
2p
9 cazuri favorabile
p= = = 2p
5. x A + xC = 6 , xB + xD = 6 ⇒ x A + xC = xB + xD 2p
y A + yC = 6 , yB + yD = 6 ⇒ y A + yC = yB + yD ⇒ segmentele AC și BD au același mijloc,
3p
deci ABCD este paralelogram
6.  π π
Cum x ∈  0,  și tg x = 1 , obținem x = 2p
 2 4
π π 2 3 2 4 2
sin+ 3cos = + = =2 2 3p
4 4 2 2 2
1.a) 1 5  1 5
X (1) =   ⇒ det ( X (1) ) = = 1 ⋅1 − 1 ⋅ 5 = 3p
1 1  1 1
= 1 − 5 = −4 2p
b)  − a 5   a 5   0 10 
X ( −a ) + X ( a ) =  + = = 3p
 1 −a   1 a   2 0 
 −2018 5   2018 5 
= +  = X ( −2018 ) + X ( 2018 ) , pentru orice număr real a 2p
 1 −2018   1 2018 
c)  ab + 5 5 ( a + b )   a + b 10 
 =  3p
 a+b ab + 5   2 a + b
Cum a + b = 2 și ab = −3 , obținem perechile ( −1,3) și ( 3, −1) 2p
2.a) f = X 3 − 2 X 2 − X + 2 ⇒ f ( 2 ) = 23 − 2 ⋅ 22 − 2 + 2 = 3p
=8−8−2+ 2 = 0 2p
b) f ( −1) = 0 ⇒ m = 2 , deci f = X − 2 X − X + 2
3 2
3p
Restul împărțirii lui f la X 2 − 3 X + 2 este 0 , deci f se divide cu X 2 − 3 X + 2 2p
369
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = 2 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = −1 , x1 x2 x3 = − m 3p
x12 + +
x22 x32 6
=6⇔ = 6 , deci m = −1 2p
x1 x2 x3 −m
1.a) 1 ⋅ ( x + 1) − x ⋅ 1 1 ⋅ ( x + 2 ) − ( x + 1) ⋅ 1 1 ⋅ ( x + 3) − ( x + 2 ) ⋅ 1
f ′( x) = + + = 3p
( x + 1)2 ( x + 2 )2 ( x + 3)2
x +1− x x + 2 − x −1 x +3− x − 2 1 1 1
= + + = + + , x ∈ ( −1, +∞ ) 2p
( x + 1) 2
( x + 2) 2
( x + 3) 2
( x + 1) 2
( x + 2) 2
( x + 3)2
b)  x x +1 x + 2 
lim f ( x ) = lim  + + =3 3p
x → +∞ x → +∞  x + 1 x + 2 x+3
c) f ′ ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe ( −1, +∞ ) 2p
f este continuă pe ( −1, +∞ ) , lim f ( x ) = −∞ și lim f ( x ) = 3 , deci Im f = ( −∞,3)
x →−1 x →+∞ 3p
x >−1
2.a) 2 2
∫ ( f ( x ) − ln x ) dx = ∫ ( 3x + 2 x + 1) dx = ( x + x + x )
2
2 3 2
= 3p
1 1 1
= ( 8 + 4 + 2 ) − (1 + 1 + 1) = 11 2p
b) e
f ( x) 
e
1 ln x   3x 2  e e ln x
∫ dx = ∫  3 x + 2 + +  dx =  + 2 x + ln x  + ∫

dx = 3p
1
1
x x x   2 1 1 x
3e2 + 4e − 5 1 2 e 3e 2 + 4e − 4
= + ln x = 2p
2 2 1 2
c) a a
( ) ( ) 1 + (x ln x − x) 1 = a3 + a2 + a ln a − 2
a a
A = ∫ f ( x) dx = ∫ 3 x2 + 2 x + 1 + ln x dx = x3 + x2 + x 3p
1 1
a 3 + a 2 + a ln a − 2 = a 3 + a 2 + a − 2 ⇒ ln a = 1 , deci a = e 2p

370
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
{
5p 1. Arătați că suma elementelor mulțimii n ∈ ℕ n ( n + 2 ) < 14 este egală cu 3. }
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ax + b . Determinați numerele reale a și b , știind că
f ( 0 ) = 1 și f ( x + 1) = f ( x ) + 2 , pentru orice număr real x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale inecuaţia ( x + 5 ) − 9 > 0 .
2
5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor ordonate cu două elemente ale mulțimii {1, 3, 5, 7, 9} .

5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0, 2 ) , B ( 3,5 ) şi C ( −1,3) . Determinaţi
coordonatele simetricului punctului A faţă de mijlocul segmentului BC .
5p 6. Calculaţi sinusul unghiului D al triunghiului DEF , știind că semiperimetrul triunghiului DEF
este egal cu 6 , DE = 4 și DF = 5 .
1 0 1 1 0 0
   
1. Se consideră matricele A =  0 −1 1  și I 3 =  0 1 0  .
 1 −1 0  0 0 1
   
5p b) Determinați numerele reale x și y pentru care A ⋅ A ⋅ A = xA + yI 3 .
5p c) Determinați inversa matricei B = A + I 3 .
2. Pe mulţimea M = ( 0, +∞ ) se defineşte legea de compoziţie x y = x 2log3 y .
5p a) Arătați că 2 9 = 16 .
5p b) Determinați numărul real x , x ∈ M pentru care x 3 = 25 .
5p c) Demonstraţi că legea de compoziţie „” este comutativă.
x
e
x −1
e x ( x − 2)
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ (1, +∞ ) .
( x − 1)2
5p b) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .
5p c) Demonstrați că e x −2 − x + 1 ≥ 0 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = sin x .
π
3
1
0
π
2
5p b) Arătați că ∫ x f ( x ) dx = 1 .
0
5p c) Determinaţi volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției
 π
g : 0,  → ℝ , g x ) = f ( x ) .
 4
371
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. n ( n + 2 ) < 14 și n ∈ ℕ ⇒ n = 0 sau n = 1 sau n = 2 3p
Suma elementelor mulțimii este egală cu 0 + 1 + 2 = 3 2p
2. b =1 2p
a ( x + 1) + 1 = ax + 1 + 2 , pentru orice număr real x ⇒ a = 2 3p
3. ( x + 2 )( x + 8) > 0 2p
Mulțimea soluțiilor inecuației este ( −∞, −8 ) ∪ ( −2, +∞ ) 2p
4. Numărul submulțimilor ordonate cu două elemente din {1, 3, 5, 7, 9} este egal cu A52 = 3p
= 20 2p
5. M (1, 4 ) este mijlocul segmentului BC 2p
Coordonatele simetricului punctului A faţă de punctul M sunt x = 2 și y = 6 3p
6. EF = 3 2p
3
∆DEF este dreptunghic în E , deci sin D = 3p
5
1.a) 1 0 1
det A = 0 −1 1 = 0 + 0 + 0 − ( −1) − ( −1) − 0 = 3p
1 −1 0
=1+1 = 2 2p
b)  2 −1 1  3 0 1
   
A ⋅ A =  1 0 −1 , A ⋅ A ⋅ A =  0 1 1 2p
1 1 0  1 −1 2 
  
3 0 1 1 0 1 1 0 0
     
 0 1 1  = x  0 −1 1  + y  0 1 0 ⇔ x =1 , y = 2 3p
 1 −1 2     0 1 
   1 −1 0  0
c)  2 0 1
 
B =  0 0 1 ⇒ det B = 2 2p
 1 −1 1
 
1 1 
2 −2 0 
 
−1  1
−1
1
B = 3p
2 2 
 
0 1 0 
 
 

372
Pagina 1 din 2
2.a) 2 9 = 22 log3 9 = 22⋅2 = 3p
4
= 2 = 16 2p
b) x 2 log3 3
= 25 ⇔ x = 25 2
2p
x = −5 care nu convine, x = 5 care convine 3p
c)
( )
2 log3 x
x y = x 2log3 y = x log3 y = y 2 = 3p
= y 2log3 x = y x , pentru orice x, y ∈ M 2p

1.a)
f ′( x) =
( e x ) '⋅ ( x − 1) − e x ⋅ ( x − 1) ' = 2p
( x − 1)2
e x ( x − 1) − e x ex ( x − 2)
= = x ∈ (1, +∞ )
, 3p
( x − 1)2 ( x − 1)2
b) f ′( x) = 0 ⇔ x = 2 2p
x ∈ (1,2] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe (1, 2] și x ∈ [ 2, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci
3p
f este crescătoare pe [ 2, +∞ )
c) f ( x ) ≥ f ( 2 ) , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) 2p
x x−2
e e
f ( 2 ) = e 2 , deci ≥ e2 ⇔ ≥ 1 ⇔ e x −2 − x + 1 ≥ 0 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) 3p
x −1 x −1
2.a) π π
3 3
π
∫ f ( x ) dx = ∫ sin x dx = − cos x 3 = 3p
0 0 0
1 1
= − +1= 2p
2 2
b) π π π π
2 2 2
π 2
∫ x f ( x ) dx = ∫ x sin x dx = ∫ x ( − cos x ) dx = − x cos x 2 + ∫ cos x dx =
' 3p
0 0 0 0 0
π
π π π
=− ⋅ cos + 0 ⋅ cos 0 + sin x 2 = sin − sin 0 = 1 2p
2 2 2
0
c) π π π
4 4 4
1 − cos 2 x
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ sin 2 x dx = π ∫ dx = 2p
0 0 0
2
π π
π π π π 2 π (π − 2 )
= x 4 − sin 2 x 4 = − = 3p
2 4 8 4 8
0 0

373
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Arătați că (
3 2− 2 + 2 ) ( 3− 6 =0. )
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 2 . Determinaţi numerele reale a , știind că f ( a ) = a .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 27 x −5 = 4 x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A = {1, 2, 3, 4, 5} , acesta să verifice
relaţia 2 n ≤ 16 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M (1,2 ) , N ( 4,3) şi P ( 6,1) . Determinaţi
lungimea segmentului MQ , unde Q este mijlocul segmentului NP .
5p 6. Arătați că sin 30° + sin 45° − cos 60° − cos 45° = 0 .
1 0  x 1
1. Se consideră matricele I 2 =   şi A ( x ) =   , unde x este număr real.
 0 1  −1 2 
5p b) Determinați numerele reale x și y pentru care A ( x ) ⋅ A ( y ) = 3I 2 .
5p c) Determinați numărul întreg p pentru care det ( A ( p ) ⋅ A ( p ) + I 2 ) = 5 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = xy − ( x + y ) + 2 .
5p a) Arătaţi că 2 ∗ 2 = 2 .
5p b) Demonstrați că x ∗ y = ( x − 1)( y − 1) + 1 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Calculați 1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ … ∗ 2018 .
x2 + x + 1
x2 + 2 x + 2
x ( x + 2)
(x )
2
2
+ 2x + 2
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = −1 , situat pe
5p c) Demonstrați că 1 ≤ f ( x ) + f ( y ) ≤ 3 , pentru orice numere reale x și y .
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = x3 − 6 x 2 + 12 x + 5 .
1
∫ ( f ( x) − x ) dx = 9 .
3
5p a) Arătați că
0
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este o funcție convexă pe ℝ .
π
4
3
5p c) Arătați că ∫ f ' ( x ) + 12 dx = 8 .
2

374
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1.
(
3 2− 2 + 2 ) ( )
3 − 6 = 2 3 − 6 + 6 − 12 = 3p
=2 3−2 3 =0 2p
2. f (a) = a − 2
2
2p
a 2 − 2 = a , deci a = −1 sau a = 2 3p
3. 27 x −5 = 22 x ⇔ 7 x − 5 = 2 x 3p
x =1 2p
În mulţimea A sunt 4 numere care verifică relaţia dată, deci sunt 4 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. Q ( 5,2 ) 2p
MQ = ( 5 − 1)2 + ( 2 − 2 )2 =4 3p
6. sin 30° = cos60° , sin 45° = cos 45° 2p
sin 30° + sin 45° − cos 60° − cos 45° = sin 30° + sin 45° − sin 30° − sin 45° = 0 3p
1.a)  2 1 2 1
A ( 2) =   ⇒ det ( A ( 2 ) ) = = 2 ⋅ 2 − ( −1) ⋅ 1 = 3p
 −1 2  −1 2
= 4 +1 = 5 2p
b)  x 1  y 1   1 0   xy − 1 x + 2   3 0 
   = 3 ⇔ =  3p
 −1 2  −1 2  0 1 −y − 2 3   0 3
x = −2 , y = −2 2p
c)  p2 p + 2
A( p ) ⋅ A( p ) + I2 =   ⇒ det ( A ( p ) ⋅ A ( p ) + I 2 ) = 5 p + 4 p + 4
2
−p − 2 2p
 4 
5 p 2 + 4 p + 4 = 5 ⇔ 5 p 2 + 4 p − 1 = 0 și, cum p este număr întreg, obținem p = −1
2.a) 2 ∗ 2 = 2 ⋅ 2 − ( 2 + 2) + 2 = 3p
=4−4+2=2 2p
b) x ∗ y = xy − x − y + 1 + 1 = 2p
= x ( y − 1) − ( y − 1) + 1 = ( x − 1)( y − 1) + 1 , pentru orice numere reale x și y 3p
c) 1 ∗ x = x , pentru orice număr real x 3p
1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ … ∗ 2018 = 1 ∗ ( 2 ∗ 3 ∗ … ∗ 2018 ) = 1 2p

375
Pagina 1 din 2

1.a)
( 2 x + 1) ( x2 + 2 x + 2 ) − ( x 2 + x + 1) ( 2 x + 2 )
f '( x ) = = 3p
(x )
2
2
+ 2x + 2
x2 + 2x x ( x + 2)
= = , x∈ℝ
( ) ( )
2 2 2p
x2 + 2 x + 2 x2 + 2 x + 2
b) f ( −1) = 1 , f ' ( −1) = −1 2p
Ecuația tangentei este y − f ( −1) = f ' ( −1)( x + 1) , adică y = − x 3p
c) f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞, −2] ⇒ f este crescătoare pe ( −∞, −2] , f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru
orice x ∈ [ −2,0] ⇒ f este descrescătoare pe [ −2,0] și f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈[0, +∞) ⇒ f 2p
este crescătoare pe [ 0, +∞ )
3 1 1 3 1 3
lim f ( x ) = 1, f ( −2 ) = , f ( 0 ) = și lim f ( x ) = 1 , deci ≤ f ( x ) ≤ și ≤ f ( y ) ≤ ,
x →−∞ 2 2 x →+∞ 2 2 2 2 3p
de unde obținem 1 ≤ f ( x ) + f ( y ) ≤ 3 , pentru orice numere reale x și y
2.a) 1 1
∫ ( f ( x ) − x ) dx = ∫ ( −6 x + 12 x + 5) dx = ( −2 x + 6 x + 5 x ) 0 =
1
3 2 3 2
3p
0 0
= −2 + 6 + 5 − 0 = 9 2p
b) F : ℝ → ℝ este o primitivă a lui f ⇒ F ' ( x ) = f ( x ) , F '' ( x ) = 3 x − 12 x + 12 , x ∈ ℝ2
3p
F '' ( x ) = 3 ( x − 2 ) ≥ 0 , pentru orice număr real x , deci funcția F este convexă pe ℝ
2
2p
c) 4 4
3 1 1 x−2 4
f '( x ) = 3( x − 2) ⇒ ∫
2
dx = ∫ dx = arctg = 3p
2
f ' ( x ) + 12 2 ( x − 2) + 4
2 2 2 2
1 π
= ( arctg1 − arctg 0 ) = 2p
2 8

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
5p 1. Calculați rația progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b1 = 3 și b4 = 24 .
5p 2. Determinați numărul real a pentru care punctul A ( a, 2 ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = x2 − 2 x + 3 .
5p 3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 ( x + 1) + log 3 ( x − 1) = log3 8 .
5p 4. Determinați numerele naturale de trei cifre care au produsul cifrelor egal cu 7 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1, 2 ) , B ( 5,5 ) şi C ( 7,10 ) . Arătați că AC = 2 AB .
5p 6. Calculați aria triunghiului MNP , știind că MN = 4 și m ( ∢N ) = m ( ∢P ) = 75° .

3 7  5 −7  1 0
1. Se consideră matricele A =  , B =  și I 2 =  .
 2 5  −2 3  0 1
0 7
5p a) Arătați că 5 A − 3B = 8  .
 2 2
5p b) Demonstrați că matricea B este inversa matricei A .
5p c) Determinați numerele reale x și y , știind că xA ⋅ A − 8 A = yI 2 .
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă x ∗ y = xy − 2 ( x + y ) + 6 .
5p a) Demonstrați că x ∗ y = ( x − 2 )( y − 2 ) + 2 , pentru orice numere reale x şi y .
5p b) Determinați numărul real x , pentru care x ∗ 3 = 2018 .
5p c) Calculați log 2 2 ∗ log 2 3 ∗ log 2 4 ∗ … ∗ log 2 2018 .
f ( x) − 5
5p a) Arătați că lim = 0.
x −1
x →1
5p b) Determinaţi intervalele de monotonie a funcţiei f .
5p c) Demonstraţi că f ( 0,9 ) + f (1,1) ≥ 10 .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x e x .
2
f ( x)
5p a) Arătați că ∫ dx = e ( e − 1) .
1
x
5p b) Determinați primitiva F : ℝ → ℝ a funcției f pentru care F (1) = 0 .
1
1
∫ f ( x ) f ' ( x ) dx = 2 e
a
5p c) Determinați numărul real a pentru care .
0

Pagina 1 din 1
377

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. b1q3 = 24 ⇒ q3 = 8 3p
q=2 2p
2. f ( a ) = 2 ⇔ a − 2a + 1 = 0
2
3p
a =1 2p
3. log3 ( ( x + 1)( x − 1) ) = log3 8 ⇒ x − 1 = 8
2
3p
x = −3 , care nu verifică ecuația și x = 3 , care verifică ecuația 2p
4. Cifrele pot fi 1 sau 7 2p
Numerele sunt 117 , 171 și 711 3p
5. AB = 5 2p
AC = 10 ⇒ AC = 2 AB 3p
6. MP = 4 2p
1
4⋅4⋅
2 =4 3p
A ∆MNP =
2
1.a)  3 7   5 −7   15 35   15 −21
5 A − 3B = 5   − 3 = − = 3p
 2 5   −2 3   10 25   −6 9 
 0 56  0 7
=  = 8  2p
 16 16   2 2
b)  3 ⋅ 5 + 7 ⋅ ( −2 ) 3 ⋅ ( −7 ) + 7 ⋅ 3   1 0
A⋅ B =  =  = I2
 2 ⋅ 5 + 5 ⋅ ( −2 ) 2 ⋅ ( −7 ) + 5 ⋅ 3   0
2p
1
 5 ⋅ 3 + ( −7 ) ⋅ 2 5 ⋅ 7 + ( −7 ) ⋅ 5   1 0
B⋅ A= =  = I 2 , deci matricea B este inversa matricei A 3p
 ( −2 ) ⋅ 3 + 3 ⋅ 2 ( −2 ) ⋅ 7 + 3 ⋅ 5   0 1
c)  3 x 7 x   8 0   5 y −7 y 
xA ⋅ A ⋅ B − 8 A ⋅ B = yI 2 ⋅ B ⇔ xA − 8 I 2 = yB ⇔  − =  3p
 2 x 5 x   0 8   −2 y 3 y 
x = 1 , y = −1 2p
2.a) x ∗ y = xy − 2 x − 2 y + 4 + 2 = 2p
= x( y − ) − ( y − ) + = ( x − )( y − ) + , pentru orice numere reale x şi y 3p
b) ( x − 2 )( 3 − 2 ) + 2 = 2018 2p
x = 2018 3p

378
Pagina 1 din 2

log2 2 ∗ log2 3 ∗ log2 4 ∗… ∗ log2 2018 = ((log2 2 ∗ log2 3) ∗ 2) ∗ (log2 5 ∗… ∗ log2 2018) =
3p
= 2 ∗ ( log 2 5 ∗ … ∗ log 2 2018 ) = 2

1.a) f ' ( x ) = 6 x5 − 6 , x ∈ ℝ 2p
f ( x) − 5 f ( x ) − f (1)
lim = lim = f ' (1) = 0 3p
x →1 x −1 x →1 x −1
b) f '( x ) = 0 ⇔ x = 1 2p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,1] , deci f este descrescătoare pe ( −∞,1] și f ' ( x ) ≥ 0 ,
3p
pentru orice x ∈ [1, +∞ ) , deci f este crescătoare pe [1, +∞ )
c) f ( x ) ≥ f (1) , deci f ( x ) ≥ 5 , pentru orice număr real x 2p
f ( 0,9 ) ≥ 5 și f (1,1) ≥ 5 , deci f ( 0,9 ) + f (1,1) ≥ 10 3p
2.a) 2
f ( x) 2 2
∫ x
dx = ∫ e x dx = e x
1
= 3p
1 1
= e2 − e = e ( e − 1) 2p
b) F ( x ) = ∫ xe x dx = ( x − 1) e x + c , unde c ∈ ℝ 3p
(1 − 1) e + c = 0 ⇒ c = 0 , deci F ( x ) = ( x − 1) e x 2p
c) 1 1 1
1 2
∫ f ( x ) f ' ( x ) dx = f ( x ) = e2 3p
0
2 0 2
1 1
e2 = ea ⇒ a = 2 2p

379
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
1 
5p 1. Arătați că 30 ⋅  − 0,3  = 1 .
3 
5p 2. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuației x 2 − x + a = 0 , unde a este număr real. Determinați
valorile reale ale lui a pentru care x1 x2 − 1 < 0 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x +1 = 9 x .

acesta să aibă cifra unităților egală cu 3 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( −1, −1) şi B ( 4,4 ) . Demonstraţi că punctele A ,
O şi B sunt coliniare.
5p 6. Demonstraţi că ( sin x + cos x )2 − sin 2 x = 1 , pentru orice număr real x .

 1 −5   6 5 1 0
1. Se consideră matricele A =  , B=  și I 2 =  .
2 6   −2 1  0 1
5p b) Determinaţi numărul real a pentru care A ⋅ B = aI 2 .
 1 
5p c) Demonstrați că det  xA + B  ≥ 49 , pentru orice număr real nenul x .
 x 
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y = 5 xy + 15 ( x + y) + 42 .
5p a) Arătaţi că ( −2 ) ( −2 ) = 2 .
5p b) Demonstrați că x y = 5 ( x + 3)( y + 3) − 3 , pentru orice numere reale x și y.
5p c) Determinați numărul real x , pentru care ( x − 3) ( x − 3) ( x − 3) = 197 .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 2 ) e x .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = ( x − 1) e , x ∈ ℝ .
x
5p b) Arătați că xlim f ( x) = 0 .
→−∞
5p c) Demonstrați că −e ≤ f ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,2] .
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = 3x 2 + 1 .
1
5p a) Arătaţi că ∫ ( f ( x ) − 1) dx = 2 .
−1
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este crescătoare pe ℝ .
e
5p c) Calculați ∫ f ( x ) ln x dx .
1

380
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. 1  1 3  10 − 9
30 ⋅  − 0,3  = 30 ⋅  −  = 30 ⋅ = 3p
3   3 10  30
1
= 30 ⋅ = 1 2p
30
2. x1 x2 = a 3p
a − 1 < 0 ⇔ a ∈ ( −∞,1) 2p
3. x +1
3 = 3 ⇔ x +1 = 2x
2x 3p
x =1 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
Sunt 9 numere naturale de două cifre care au cifra unităților egală cu 3 , deci sunt 9 cazuri
2p
favorabile
p= = = 2p
5. AO = 2 , OB = 4 2 2p
AB = 5 2 ⇒ AB = AO + OB , deci punctele A , O şi B sunt coliniare 3p
6. sin 2 x + 2sin x cos x + cos 2 x − 2sin x cos x = 3p
= sin 2 x + cos 2 x = 1 , pentru orice număr real x 2p
1.a) 1 −5
det A = = 1 ⋅ 6 − 2 ⋅ ( −5 ) = 3p
2 6
= 6 + 10 = 16 2p
b)  1 −5  6 5   1 0   16 0   a 0 
   = a ⇔ =  3p
 2 6  −2 1   0 1   0 16   0 a 
a = 16 2p
c) 6 5
x+ −5 x +
 1  x x 16
det  xA + B  = = 16 x 2 + 2 + 17 3p
 x  2 1 x
2x − 6x +
x x
2
16 16  1
16 x 2 + + 17 ≥ 49 ⇔ 16 x 2 + − 32 ≥ 0 ⇔ 16  x −  ≥ 0 , relație adevărată pentru orice
x2 x 2
 x 2p
număr real nenul x

381
Pagina 1 din 2
2.a) ( −2 ) ( −2 ) = 5 ⋅ ( −2 ) ⋅ ( −2 ) + 15 ( −2 + ( −2 ) ) + 42 = 3p
= 20 − 60 + 42 = 2 2p
b) x y = 5 xy + 15 x + 15 y + 45 − 3 = 2p
c) ( x − 3) ( x − 3 ) = 5 x 2
− 3 , ( x − 3) ( x − 3) ( x − 3) = 25 x 3
−3 2p
25 x3 − 3 = 197 ⇔ x = 2 3p
1.a) f ′ ( x ) = 1⋅ ex + ( x − 2) ex = 3p
= e x (1 + x − 2 ) = ( x − 1) e x , x ∈ ℝ 2p
b) x−2
lim f ( x ) = lim = 3p
x → −∞ x → −∞ e− x
1
= lim =0 2p
x → −∞ −e − x
c) f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,1] ⇒ f este descrescătoare pe ( −∞,1] , f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru
2p
orice x ∈ [1, 2] ⇒ f este crescătoare pe [1, 2]
lim f ( x ) = 0 , f (1) = −e și f ( 2 ) = 0 , deci −e ≤ f ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,2] 3p
x →−∞
2.a) 1 1 1
∫ ( f ( x ) − 1) dx = ∫ 3x dx = x3 =
2
3p
−1 −1 −1
= 1 − ( −1) = 2 2p
b) F : ℝ → ℝ este o primitivă a lui f ⇒ F ' ( x ) = f ( x ) = 3 x 2 + 1 , x ∈ ℝ 2p
F ' ( x ) > 0 , pentru orice număr real x , deci F este crescătoare pe 3p
c) e e e e e
∫ ( ) 1 1
( 1
) ( )
f ( x ) ln x dx = ∫ 3 x 2 + 1 ln xdx = x3 + x ln x − ∫ x3 + x ⋅ dx = e3 + e − ∫ x 2 + 1 dx =
x
( ) 3p
1 1 1
 x3 e  e3   13  2e3 + 4
= e3 + e −  + x  = e 3 + e −  + e  +  + 1  = 2p
 3   3   
 1   3  3

382
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
 1  1  1 1
5p 1. Arătați că  2 −  3 −  4 −  ⋅ = 3 .
 2  3  4 5
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 2 . Determinaţi numerele reale a pentru care
f ( a ) + f ( a + 1) = 5 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {10,15,20,25,30,35,40,45,50} ,
acesta să fie un număr divizibil cu 10 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 6,1) şi B ( 2,5) . Calculaţi lungimea segmentului
OM , unde M este mijlocul segmentului AB .
1
5p 6. Arătați că 2sin 45° ⋅ cos 45° − sin 2 45° − cos2 60° = .
4
 5 1 a − 2 1 
1. Se consideră matricele A =   și M ( a ) =   , unde a este număr real.
 4 8  4 a + 1
5p b) Determinați valorile reale ale lui a pentru care matricea M ( a ) este inversabilă.
5p c) Determinați numerele reale x și y pentru care M ( x ) ⋅ M ( y ) = A .
5p a) Arătați că f (1) = m − 5 , pentru orice număr real m .
5p b) Determinaţi numărul real m pentru care x12 + x22 + x32 = 4 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
5p c) Pentru m = −7 , determinați numerele reale p și q , pentru care f = ( X + 1) X + pX + q .
2
( )
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 3 x + 3 .
3 2
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 3x ( x − 2 ) , x ∈ ℝ .
5p b) Determinaţi ecuația tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcției f .
5p c) Demonstrați că f ( x ) ≥ −1 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) .
3 x 2 − x, x ∈ ( −∞,1]

2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  1 .
 2 + ⋅ ln x, x ∈ (1, +∞ )
 x
1
−1
5p b) Arătați că funcția f admite primitive pe ℝ .
2
n 2 − 4 + ln 2 2
5p c) Determinaţi numărul natural n pentru care ∫ f ( x ) dx = .
0
2
383
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1.  1  1  1  1 4 − 1 9 − 1 16 − 1 1
 2 −  3 −  4 −  ⋅ = ⋅ ⋅ ⋅ = 3p
 2  3  4 5 2 3 4 5
3 8 15 1
= ⋅ ⋅ ⋅ =3 2p
2 3 4 5
2. a 2 + 2 + ( a + 1) + 2 = 5 ⇔ 2a 2 + 2a = 0
2
3p
a = −1 sau a = 0 2p
3. 2 x −4
5 = 5 ⇔ 2x − 4 = 2
2 3p
x=3 2p
În mulțimea M sunt 5 numere divizibile cu 10 , deci sunt 5 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. M ( 4,3) 2p
OM = 5 3p
6. 2 2 1
sin 45° = , cos 45° = , cos 60° = 3p
2 2 2
2 2
2 2  2  1 1
2sin 45° ⋅ cos 45° − sin 45° − cos 60° = 2 ⋅
2 2
⋅ −     =
− 2p
2 2  2   2 4

1.a) 5 1
det A = = 5 ⋅ 8 − 4 ⋅1 = 3p
4 8
= 40 − 4 = 36 2p
b) a−2 1
det ( M ( a ) ) = = a2 − a − 6 2p
4 a +1
M ( a ) este inversabilă ⇔ det ( M ( a ) ) ≠ 0 ⇔ a ∈ ℝ \ {−2,3} 3p
c)  xy − 2 x − 2 y + 8 x + y −1   5 1
 =  ⇔ xy = 1 și x + y = 2 3p
 4x + 4 y − 4 xy + x + y + 5   4 8 
x =1, y =1 2p
2.a) f (1) = 1 + m ⋅ 1 − 6 =
3
3p
= 1 + m − 6 = m − 5 , pentru orice număr real m 2p

384
Pagina 1 din 2
b) x1 + x2 + x3 = 0 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = m ⇒ x12 + x22 + x32 = −2m 3p

−2m = 4 ⇔ m = −2 2p
c) X − 7 X − 6 = X + ( p + 1) X + ( p + q ) X + q
3 3 2
3p
p = −1 , q = −6 2p
1.a) f ' ( x ) = 3x 2 − 3 ⋅ 2 x = 3p
= 3 x 2 − 6 x = 3x ( x − 2 ) , x ∈ ℝ 2p
b) f (1) = 1 , f ' (1) = −3 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = −3 x + 4 3p
c) f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, 2] ⇒ f este descrescătoare pe [ 0, 2] și f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice
2p
x ∈ [ 2, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [ 2, +∞ )
f ( x ) ≥ f ( 2 ) , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) și f ( 2 ) = −1 , deci f ( x ) ≥ −1 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) 3p
2.a)  x2  1
1 1
∫ f ( x ) dx = ∫( )
3x 2 − x dx =  x3 −  =
 2  −1
3p
−1 −1 
 1  1
=  1 −  −  −1 −  = 2 2p
 2  2
( )
b)  1 
Cum lim f ( x ) = lim 3 x 2 − x = 2 , lim f ( x ) = lim  2 + ⋅ ln x  = 2 și f (1) = 2 , obținem
x →1 x →1 x →1 x →1  x 
x <1 x <1 x >1 x >1 3p
x →1

2p
c)  x2  1
2 1 2
( )  1  2 ln 2 x 2 5 + ln 2 2
∫ f ( x ) dx = ∫ 3 x 2 − x dx + ∫  2 + ⋅ ln x  dx =  x3 −  + 2 x + = 3p
 x   2 0 2 2
0 0 1   1 1
5 + ln 2 2 n 2 − 4 + ln 2 2
= ⇔ n 2 − 9 = 0 și, cum n este număr natural, obținem n = 3 2p
2 2

385
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 5
 1 3
5p 1. Arătați că  1 −  (1 + 0,5) = .
 2 4
5p 2. Determinați abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3x − 5 și
g : ℝ → ℝ , g ( x ) = 1 − 3x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 3 ( x + 5) = log3 9 .
5p 4. După o ieftinire cu 30% , preţul unui obiect este 700 de lei. Determinați prețul obiectului înainte
de ieftinire.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0,6 ) şi B ( 8,0 ) . Determinați lungimea
medianei din vârful O în triunghiul AOB .
5p 6. Arătați că 2 ⋅ sin 45° − ( sin 30° + cos 60° ) = 0 .
 1 3 1 0 2 x
1. Se consideră matricele A =   , I2 =   și B ( x ) =   , unde x este număr real.
 −1 2  0 1 1 1
5p b) Arătați că, dacă A + B ( x ) = 3I 2 , atunci A ⋅ B ( x ) = 5 I 2 .
5p c) Determinați numerele reale x pentru care det ( B ( x ) ⋅ B ( x ) − I 2 ) = 0 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = xy − 9 ( x + y ) + 90 .
5p a) Arătaţi că 10 8 = 8 .
5p b) Demonstrați că x y = ( x − 9 )( y − 9 ) + 9 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numerele naturale n pentru care n n ≤ 10 .
x −1
x2 + 3
( 3 − x )( x + 1) , x ∈ ℝ .
( x 2 + 3)
2
5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f .

1
5p c) Demonstrați că −1 ≤ f ( x ) + f ( y ) ≤ , pentru orice numere reale x și y .
3
1
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = x + x .
e
1
 1 
5p a) Arătaţi că ∫  f ( x ) − e x  dx = 0 .
−1
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este concavă pe intervalul ( −∞,0] .
1
5p c) Calculați ∫ e f ( x ) dx .
x

386
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 5
pentru lucrare.
1.  1  1  5
 1 −  (1 + 0,5) = ⋅  1 +  = 3p
 2 2  10 
1 3 3
= ⋅ = 2p
2 2 4
2. 3 x − 5 = 1 − 3 x 3p
x =1 2p
3. x + 5 = 9 3p
4. 30
x− ⋅ x = 700 , unde x este prețul obiectului înainte de ieftinire 3p
100
x = 1000 de lei 2p
5. Triunghiul AOB este dreptunghic în O , AB = 10 2p
AB 10
Lungimea medianei din O este egală cu = =5 3p
2 2
6. 2 1 1
sin 45° = , sin 30° = , cos 60° = 3p
2 2 2
2 1 1 2
2 ⋅ sin 45° − ( sin 30° + cos 60° ) = 2 ⋅ −  +  = −1 = 0 2p
2 2 2 2
1.a) 1 3
det A = = 1 ⋅ 2 − ( −1) ⋅ 3 = 3p
−1 2
= 2+3=5 2p
b)  1 3  2 x 1 0  3 3 + x   3 0
 +  = 3 ⇔ =  ⇔ x = −3 3p
 −1 2   1 1  0 1 0 3  0 3
 1 3  2 −3   5 0 
A ⋅ B ( −3) =   =  = 5I 2 2p
 −1 2  1 1   0 5
c)  4 + x 3 x   1 0   3 + x 3x 
B ( x ) ⋅ B ( x ) − I2 =  − =  2p
 3 x + 1  0 1   3 x
3 + x 3x
= 0 ⇔ x 2 − 6 x = 0 ⇔ x = 0 sau x = 6 3p
3 x
2.a) 10 8 = 10 ⋅ 8 − 9 (10 + 8 ) + 90 = 3p
= 80 − 162 + 90 = 8 2p
b) x y = xy − 9 x − 9 y + 81 + 9 = 2p

387
Pagina 1 din 2
c)
( n − 9 )2 + 9 ≤ 10 ⇔ ( n − 10 )( n − 8) ≤ 0 2p
Cum n este număr natural, obținem n = 8 , n = 9 sau n = 10 3p
1.a)
f '( x ) =
(
1 ⋅ x 2 + 3 − ( x − 1) ⋅ 2 x
=
)
3p
( )
2
x2 + 3
=
− x2 + 2x + 3
=
( 3 − x )( x + 1) , x∈ℝ
( ) ( )
2 2 2p
x2 + 3 x2 + 3
b) 1
1−
x −1
lim f ( x ) = lim 2 = lim x =0
3p
x → +∞ x → +∞ x + 3 x → +∞  3 
x 1 + 2 
 x 
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcției f 2p
c) f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞, −1] ⇒ f este descrescătoare pe ( −∞, −1] , f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru
orice x ∈ [ −1,3] ⇒ f este crescătoare pe [ −1,3] și f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [3, +∞ ) ⇒ f 2p
este descrescătoare pe [3, +∞ )
1 1 1 1 1 1
lim f ( x) = 0, f (−1) = − , f (3) = și lim f ( x ) = 0 , deci − ≤ f ( x ) ≤ și − ≤ f ( y ) ≤ ,
x →−∞ 2 6 x →+∞ 2 6 2 6
3p
1
de unde obținem −1 ≤ f ( x ) + f ( y ) ≤ , pentru orice numere reale x și y
3
2.a) 1 1
 1  x2 1
∫  f ( x ) −  dx = ∫ x dx = = 3p
−1  ex  −1
2 −1
1 1
= − =0 2p
2 2
b) 1
F : ℝ → ℝ este o primitivă a lui f ⇒ F ' ( x ) = f ( x ) , F '' ( x ) = − +1 , x∈ℝ 2p
ex
F '' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0] , deci funcția F este concavă pe intervalul ( −∞,0] 3p
c) 1 1
( ) ( )0=
1
∫ e f ( x ) dx = ∫ 1 + xe dx = x + ( x − 1) e
x x x
3p
0 0
= 1 + 0 − 0 − ( −1) ⋅ e0 = 2 2p

388
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
5p 1. Arătați că numărul n = 8 ( )
2 + 1 − 2 2 este pătratul unui număr natural.
5p 2. Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − x + 2 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x + 1 . Determinați

numărul real a pentru care f ( a ) = g ( a ) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 2 x 2 − 6 x + 5 = x − 1 .
5p 4. Determinaţi câte numere naturale de trei cifre distincte au cifrele elemente ale mulțimii {1, 2, 3, 4, 5} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,1) şi B ( 3,0 ) . Determinaţi ecuația dreptei d
care trece prin mijlocul segmentului AO și este paralelă cu dreapta AB .
5p 6. Arătați că ( sin x + 7 cos x ) + ( 7sin x − cos x ) = 50 , pentru orice număr real x .
2 2

1 2 
 m m + 1
5p b) Demonstrați că A ( m ) + A ( −m ) = 2 A ( 0 ) , pentru orice număr real m .
5p c) Determinați matricea X ∈ M2 ( ℝ ) pentru care A ( 2 ) ⋅ X = A ( 5 ) .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = 3 xy + 3 x + 3 y + 2 .
5p a) Arătați că x y = 3 ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y .
 2
5p b) Arătați că x  −  = x , pentru orice număr real x .
 3
5p c) Determinați numerele naturale n pentru care n ( n − 1) < 17 .
x2 + 6x
x−2
( x − 6 )( x + 2 ) , x ∈ ( 2, +∞ ) .
( x − 2 )2
5p b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcţiei f .
5p c) Demonstrați că funcţia f nu are puncte de inflexiune.
1
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x
.
e +1
1
∫ (e )
+ 1 f ( x ) dx = 1 .
x
5p a) Arătaţi că
0
1
x 3
5p b) Arătați că ∫ f ( x ) dx = 2 .
0
5p c) Determinaţi volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției
g : [ 0,1] → ℝ , g ( x ) = e x f ( x ) .
389
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. n = 16 + 8 − 2 2 = 2p
2
=4+2 2 −2 2 =4=2 3p
2. f ( a ) = a2 − a + 2 , g ( a ) = a + 1 2p
a 2 − a + 2 = a + 1 ⇔ a 2 − 2a + 1 = 0 ⇔ a = 1 3p
3. 2 2
2x − 6x + 5 = x − 2x + 1 ⇒ x − 4x + 4 = 0 2 3p
x = 2 care convine 2p
4. Prima cifră se poate alege în 5 moduri 1p
Pentru fiecare alegere a primei cifre, a doua cifră se poate alege în câte 4 moduri 1p
Pentru fiecare alegere a primelor două cifre, a treia cifră se poate alege în câte 3 moduri,
3p
deci se pot forma 5 ⋅ 4 ⋅ 3 = 60 de numere
5. m AB = −1 , deci panta dreptei d este md = −1 2p
 1 3
Mijlocul segmentului OA este punctul M 1,  , deci ecuația dreptei d este y = − x + 3p
 2 2
6.
( sin x + 7 cos x )2 = sin 2 x + 14sin x cos x + 49cos2 x 2p
( 7sin x − cos x )2 = 49sin 2 x − 14sin x cos x + cos2 x ⇒ ( sin x + 7 cos x )2 + ( 7sin x − cos x )2 =
3p
( )
= 50sin 2 x + 50cos 2 x = 50 sin 2 x + cos 2 x = 50 , pentru orice număr real x

1.a) 1 2 1 2
A(0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2p
0 1 0 1
=1− 0 =1 3p
b) 1 2   1 2   2 4
A ( m ) + A ( −m ) =  + = = 3p
 m m + 1  −m − m + 1  0 2 
1 2
= 2  = 2 A ( 0 ) , pentru orice număr real m 2p
0 1
c)  1 2 −1  −3 2
A ( 2) =   , det ( A ( 2 ) ) = −1 ⇒ ( A ( 2 ) ) =   3p
 2 3  2 −1
−1  −3 2  1 2  7 6
X = ( A ( 2 ) ) ⋅ A ( 5) ⇒ X =   ⇒ X =  2p
 2 −1 5 6   −3 −2 
2.a) x y = 3 xy + 3x + 3 y + 3 − 1 = 2p

390
Pagina 1 din 2
b)  2  2  1
x  −  = 3 ( x + 1)  − + 1 − 1 = 3 ( x + 1) ⋅ − 1 = 3p
 3  3  3
= x + 1 − 1 = x , pentru orice număr real x 2p
c) 3 ( n + 1) n − 1 < 17 ⇔ n + n − 6 < 0 2
3p
n ∈ ( −3, 2 ) și, cum n este număr natural, obținem n = 0 , n = 1 2p
1.a)
( 2 x + 6 )( x − 2 ) − ( x 2 + 6 x ) ⋅1
f ′( x) = = 3p
( x − 2 )2
x 2 − 4 x − 12 ( x − 6 )( x + 2 )
= = , x ∈ ( 2, +∞ ) 2p
( x − 2 )2 ( x − 2 )2
b) f ( x) x2 + 6 x
lim = lim =1 2p
x → +∞ x x → +∞ x ( x − 2 )
2
+ 6x − x2 + 2x
x 8x
lim
x → +∞
( f ( x ) − x ) = lim
x → +∞ x−2
= lim
x → +∞ x − 2
= 8 , deci dreapta de ecuație
3p
y = x + 8 este asimptotă oblică spre +∞ la graficul funcției f
c) 32
f '' ( x ) = , x ∈ ( 2, +∞ ) 3p
( x − 2 )3
f '' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 2, +∞ ) ⇒ f nu are puncte de inflexiune 2p
2.a) 1 1 1 1
∫( ) ( ) 1
e x + 1 f ( x ) dx = ∫ e x + 1 ⋅ dx = ∫ 1 dx = x = 3p
0 0 ex + 1 0 0
=1− 0 =1 2p
b) 1 1 1 1
∫ f ( x ) dx = ∫ x ( e )
x x
+ 1 dx = ∫ xe x dx + ∫ xdx = 2p
0 0 0 0
1 x2 1 1 3
= ( x − 1) e x + =1+ = 3p
0 2 0 2 2
c) 1 1
ex ex
g ( x) = ⇒V =π ∫ g 2
( x ) dx = π ∫ dx = 2p
ex + 1 0 0 ex + 1
1
(
= π ln e x + 1 ) 0 = π ln e 2+ 1 3p

391
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Model
SUBIECTUL I – Scrieți, pe foaia de examen, rezolvările complete. (30 de puncte)
 3 
5p 1. Determinați elementele mulțimii M =  x ∈ ℤ ∈ ℕ .
 x + 1 
5p 2. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuației x 2 − mx − 1 = 0 , unde m este număr real. Determinați
x12 − 1 x22 − 1
numărul real m , știind că + = 2.
x1 x2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 2− x − x = 0.
{ }
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = log 2 n n ∈ ℕ∗ , n ≤ 20 , acesta să
fie număr natural.

5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M ( 0, 2 ) și P (1,1) . Determinați ecuația
mediatoarei segmentului MP .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 5 2 , m ( ∢A ) = 45° şi m ( ∢C ) 30 . Determinați
lungimea laturii BC .
SUBIECTUL al II-lea – Scrieți, pe foaia de examen, rezolvările complete. (30 de puncte)
1 2 4  x + 2 y + 4z = 5
  
1. Se consideră matricea M ( m ) =  −1 m −1 și sistemul de ecuații  − x + my − z = −2 , unde m
m 1 3  mx + y + 3z = 4
  
este număr real.
5p a) Arătați că det ( M ( 0 ) ) = 3 .
5p b) Determinați valorile reale ale lui m pentru care sistemul are soluție unică.
5p c) Pentru m = 1 , determinați soluțiile ( x0 , y0 , z0 ) ale sistemului pentru care 4 y0 = ( x0 + z0 ) .
2 2
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă, cu element neutru,

1 1 9
x ∗ y = xy − ( x + y ) + .
3 2 4
1 3  3 3
5p a) Demonstrați că x ∗ y =  x −  y −  + , pentru orice numere reale x și y .
3 2  2 2
5p b) Determinați numerele reale x pentru care x ∗ x ∗ x = x .
5p c) Demonstrați că nu există niciun număr natural n al cărui simetric în raport cu legea de compoziție
„ ∗ ” să fie număr natural.
SUBIECTUL al III-lea – Scrieți, pe foaia de examen, rezolvările complete. (30 de puncte)
(
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − ln x 2 + x + 1 . )
x ( x − 1)
x2 + x + 1
392
Pagina 1 din 2
5p b) Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcției f în care tangenta la graficul funcţiei
1
f este paralelă cu dreapta de ecuație y = − x + 2 .
7
5p c) Demonstra ți c ă pentru fiecare numă r natural nenul n , ecuația f ( x ) + n = 0 are soluție unică.
x
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x .
e
2
5p a) Arătați că ∫ e f ( x ) dx = 2 .
x
0
5p b) Demonstrați că suprafața plană delimitată de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de ecuații
2
x = −1 și x = 1 are aria egală cu 2 − .
e
1
5p c) Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră I n = ∫ x n f ( x ) dx . Demonstrați că
0
1
lim ( n + 2 ) I n = .
n→+∞ e

393
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. 3
∈ ℕ ⇒ x + 1 = 1 sau x + 1 = 3 3p
x +1
Elementele mulțimii M sunt 0 și 2 2p
2. x12 − 1 = mx1 , x22 − 1 = mx2 , pentru orice număr real m 2p
mx1 mx2
+ = 2 , deci m = 1 3p
x1 x2
3. 2 − x = x ⇒ 2 − x = x2 ⇒ x2 + x − 2 = 0 3p
x = −2 , care nu convine sau x = 1 , care convine 2p
4. În mulțimea A sunt 20 de numere, deci sunt 20 de cazuri posibile 1p
Pentru n ≤ 20 , obținem log 2 n ∈ ℕ ⇔ n ∈ {1, 2, 4,8,16} , deci sunt 5 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. mMP = −1 , deci panta mediatoarei segmentului MP este m = 1 2p
1 3 3 1
Q  ,  este mijlocul lui MP , deci ecuația mediatoarei este y − = x − ⇔ y = x + 1 3p
 2 2 2 2
6. AB BC 5 2 BC
= ⇔ =
sin C sin A 1 2 3p
2 2
BC = 10 2p
1.a) 1 2 4 1 2 4
 
M ( 0 ) =  −1 0 −1 ⇒ det ( M ( 0 ) ) = −1 0 −1 = 2p
0 1 3 0 1 3
 
= 0 + ( −4 ) + 0 − 0 − ( −6 ) − ( −1) = 3 3p
b) 1 2 4
det ( M ( m ) ) = −1 m −1 = −4m 2 + m + 3 , pentru orice număr real m 2p
m 1 3
 3 
det ( M ( m ) ) = 0 ⇔ m = −
3
sau m = 1 , deci sistemul are soluție unică pentru m ∈ ℝ \ − ,1 3p
4  4 
c) Pentru m = 1, sistemul este compatibil nedeterminat și soluțiile sistemului sunt
3p
( 3 − 2α ,1 − α ,α ) , unde α ∈ ℂ
5  1 2 5
4 (1 − α ) = ( 3 − α ) ⇔ α = −1 sau α = , deci soluțiile sunt ( 5,2, −1) sau  − , − , 
2 2
2p
3  3 3 3
394
Pagina 1 din 2
2.a)
x ∗ y = 1 xy − 1 x − 1 y + 3 + 6 = 2p
3 2 2 4 4
3 ( ) ( ) ( )( y − 32 ) + 32 , pentru orice numere reale x și y

=1x y−3 −1 y−3 + 3 =1 x−3
2 2 2 2 3 2
3p
x∗ x = 1(x − 3) + 3 , x∗ x∗ x = 1(x − 3) + 3
b) 2 3
2p
3 2 2 9 2 2
9( 2) 2
3
1 x − 3 + 3 = x ⇔ x = − 3 sau x = 3 sau x = 9 3p
2 2 2
c) 9 9 9
x∗ = ∗ x = x , pentru orice număr real x , deci e = este elementul neutru al legii „ ∗ ” 2p
2 2 2
9
n ∗ n ' = n '∗ n = ⇔ 4nn '− 6n − 6n ' = 27 , unde n ' este simetricul lui n și, cum pentru
2
3p
n, n ' ∈ ℕ , numărul 4nn '− 6n − 6n ' este par, obținem că nu există niciun număr natural n al
cărui simetric în raport cu legea de compoziție „ ∗ ” să fie număr natural
1.a) 2x + 1
f ′( x) = 1 − = 3p
x + x +1
2
x2 − x x ( x − 1)
= = , x∈ℝ 2p
x + x +1
2
x2 + x + 1
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul ( a, f ( a ) ) este paralelă cu dreapta de ecuație
1 1 2p
y = − x + 2 ⇔ f '( a ) = −
7 7
a ( a − 1) 1 1 1
= − ⇔ 8a 2 − 6a + 1 = 0 ⇔ a = sau a = 3p
a + a +1
2 7 4 2
c) f continuă pe ℝ , lim f ( x ) = −∞ , f ( 0 ) = 0 , f (1) = 1 − ln 3 ∈ ( −1,0 ) 3p
x →−∞
f este strict descrescătoare pe ( 0,1) și f este strict crescătoare pe (1, +∞ ) , deci, pentru
1p
fiecare n ∈ ℕ* , ecuația f ( x ) + n = 0 [0, +∞ )
f este strict crescătoare pe ( −∞,0 ) ⇒ pentru fiecare n ∈ ℕ* , ecuația f ( x ) + n = 0 are
1p
soluție unică în ( −∞,0 ) , deci pentru fiecare n ∈ ℕ* , ecuația f ( x ) + n = 0 are soluție unică
2.a) 2 2 2
x x2 2
∫ e f ( x ) dx = ∫ e ⋅ dx = ∫ x dx = =
x x
3p
0 0 ex 0
2 0
= 2−0= 2 2p
b) 1 0 1 0 1
∫ f ( x ) dx = ∫ − xe dx + ∫ xe dx = ( x + 1) e −1 − ( x + 1) e 0 =
−x −x −x −x
A= 3p
−1 −1 0
2 2
=1− +1 = 2 − 2p
e e
c) 1 1 1 1
(1
)
( n + 2 ) I n = ( n + 2 ) ∫ x n f ( x ) dx = ( n + 2 ) ∫ x n+1e− x dx = ∫ x n+ 2 ' e− x dx = + ∫ x n+ 2e− x dx
e 0
2p
0 0 0
1 1 1
1 −x 1 1
0 ≤ x ≤1⇒ ≤ e ≤ 1 ⇒ ⋅ x n+ 2 ≤ x n+ 2e − x ≤ x n+ 2 ⇒ ∫ x n+ 2 dx ≤ ∫ x n+ 2 e− x dx ≤ ∫ x n+ 2 dx 1p
e e e0 0 0
1 1
1 1
Cum lim ∫x
n+2
dx = lim = 0 , obținem lim ∫ x n + 2 e− x dx = 0 ⇒ lim ( n + 2 ) I n = 2p
n→+∞ n →+∞ n + 3 n→+∞ n→+∞ e
0 0

395
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Model
2
 1 1 
5p 1. Arătați că numărul a =  −  este întreg, unde i = −1 .
2
1− i 1+ i 
5p 2. Determinați cel mai mare număr natural m pentru care soluțiile ecuației x 2 − 7 x + m = 0 sunt
numere reale.
5p 3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x + 3x +1 + 3x + 2 = 117 .
5p 4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi, știind că aceasta are exact 36 de submulțimi cu
două elemente.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1,1) , B ( 3, − 3) și C 3,0 ) . Determinaţi ecuaţia
medianei din C a triunghiului ABC .
 π
5p 6. Determinați x ∈  0,  pentru care cos x sin (π − x ) − sin x cos (π + x ) = 1 .
 2
 2 a 1  2 x + ay + z = 1
 
1. Se consideră matricea A ( a ) =  3 2a − 1 1 și sistemul de ecuații  3x + ( 2a − 1) y + z = 1 ,
a − 3 a 1 ( a − 3) x + ay + z = 2a − 1
 
unde a este număr real.
5p b) Determinați numerele reale a pentru care det ( A ( a ) ) = 0 .
5p c) Pentru a = 1 , determinați soluțiile ( x0 , y0 , z0 ) ale sistemului pentru care x02 = y0 z0 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 5 xy − 5( x + y) + 6 .
5p a) Demonstrați că x ∗ y = 5 ( x − 1)( y − 1) + 1 , pentru orice numere reale x și y .

5p b) Determinați valorile reale ale lui x pentru care x ∗ x ∗ x < 26 .
1 1 1
5p c) Determinați numărul natural nenul n pentru care 2 ∗ ∗ = −19 .
n ( n + 1) ( n + 2 )2
2
SUBIECTUL al III-lea –- Scrieți, pe foaia de examen, rezolvările complete. (30 de puncte)

2 ( x − 1)
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = ln x − .
x
x−2
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x2
5p b) Determinați abscisa punctului situat pe graficul funcției f în care tangenta la graficul funcţiei f
este perpendiculară pe dreapta de ecuație y = x .
π 
5p c) Demonstrați că f   < 0 .
2
396
Pagina 1 din 2
3
5p a) Arătați că ∫ f ( x ) dx = 12 .
0
x
5p b) Determinați aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g : ℝ → ℝ , g ( x ) = , axa
f ( x)
Ox și dreptele de ecuații x = 0 și x = 1 .
x
5p c) Demonstrați că există un unic număr real x pentru care ∫ e ( ) dt = x .
f t
397
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. 1
−
1
=
(1 + i ) − (1 − i ) = 2i = i
3p
1− i 1+ i 12 − i 2 2
a = i 2 = −1 , care este număr întreg 2p
2. ∆ = 49 − 4m 2p
 49 
∆ ≥ 0 ⇔ m ∈  −∞,  , deci cel mai mare număr natural m pentru care soluțiile ecuației
 4 3p
sunt numere reale este 12
( )
3. 3x 1 + 3 + 32 = 117 ⇔ 3x = 9
3p
x=2 2p
4. Cn2 = 36 , unde n este numărul de elemente ale mulțimii 3p
n ( n − 1)
= 36 , deci n = 9 2p
2
5. Mijlocul segmentului AB este punctul M (1, −1) 2p
1 1 3
Ecuația medianei din C este y + 1 = ( x − 1) , deci y = x − 3p
2 2 2
6. cos x sin x + sin x cos x = 1 ⇔ sin 2 x = 1 3p
 π π
Cum x ∈  0,  , obținem x = 2p
 2  4
1.a)  2 0 1 2 0 1
 
A ( 0 ) =  3 −1 1 ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 3 −1 1 = 2p
 −3 0 1 −3 0 1
 
= −2 + 0 + 0 − 3 − 0 − 0 = −5 3p
b) 2 a 1
det ( A ( a ) ) = 3 2a − 1 1 = −a 2 + 6a − 5 , pentru orice număr real a 3p
a −3 a 1
a = 1 sau a = 5 2p
c)  2x + y + z = 1

Pentru a = 1 , sistemul este  3 x + y + z = 1 și, scăzând primele două ecuații, obținem
−2 x + y + z = 1 3p

x0 = 0 , deci y0 + z0 = 1
x02 = y0 z0 ⇒ y0 z0 = 0 , deci soluțiile sunt ( 0,1,0 ) sau ( 0,0,1) , care convin 2p

398
Pagina 1 din 2
2.a) x ∗ y = 5 xy − 5 x − 5 y + 5 + 1 = 3p
b) x ∗ x = 5 ( x − 1) + 1 , x ∗ x ∗ x = 25 ( x − 1) + 1
2 3
2p
( x − 1)3 < 1 ⇔ x ∈ ( −∞,2 ) 3p

c)  1  1  1
25  − 1 + 1
 1
− 1
 1
+ 1
 1
− 1

+ 1 + 1 = −19 ⇔
(1 − n)(n + 3) = − 4
3p
 n  n  n + 1  n + 1  n + 2  n + 2  n (n + 2) 5
Cum n este număr natural nenul, obținem n = 3 2p
1.a) 1 2 x − 2 ( x − 1)
f ′( x) = − = 3p
x x2
x − 2x + 2x − 2 x − 2
= = 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2 x
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul ( a, f ( a ) ) este perpendiculară pe dreapta de
3p
ecuație y = x ⇔ f ' ( a ) = −1
a−2
2
= −1 ⇔ a 2 + a − 2 = 0 ⇔ a = −2 , care nu convine sau a = 1 , care convine 2p
a
c) f ' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0, 2 ) ⇒ f este strict descrescătoare pe ( 0,2 ) 2p
π π  π 
0 <1< < 2 ⇒ f   < f (1) și, cum f (1) = 0 , obținem f   < 0 3p
2 2 2
2.a) 3 3  x3 3
∫ ( )
f ( x ) dx = ∫ x 2 + 1 dx =  + x  =
 3  3p
0 0  0
27
= + 3 − 0 = 12 2p
3
b) 1 1
( )
x x 1 1
g ( x) = ⇒ A = ∫ g ( x ) dx = ∫ dx = ln x 2
+ 1 = 3p
x2 + 1 0 0 x 2
+ 1 2 0
1
= ln 2 2p
2
c) x
Funcția h : ℝ → ℝ , h ( x ) = ∫ e ( ) dt − x este derivabilă și h ' ( x ) = e x +1 − 1
f t 2
2p
0
h ' ( x ) > 0 pentru orice număr real x , deci h este strict crescătoare pe ℝ ⇒ h este injectivă
x
și, cum h ( 0 ) = 0 , există un unic număr real x pentru care ∫ e ( ) dt = x
f t 3p
0

399
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
5p 1. Arătați că numărul N = ( 4 + 3i ) + ( 3 − 4i ) este natural, unde i = −1 .
2 2 2
5p 2. Determinaţi numerele reale a , știind că punctul A ( a, a ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,

f ( x ) = 2 − x2 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5 x + 5 x+1 = 30 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = { }
1, 2, 3,… , 49 , acesta să
fie număr natural.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,5 ) , B ( 3,5 ) și C ( 2,1) . Determinați lungimea
medianei din B a triunghiului ABC .
5p 6. Demonstrați că ( sin x + cos x )2 + ( sin x − cos x )2 = 2 , pentru orice număr real x .
x −y
1. Se consideră matricea A ( x, y ) =   , unde x și y sunt numere reale.
y x 
5p a) Arătați că det ( A (1,1) ) = 2 .
5p b) Determinați numărul natural n pentru care A ( n − 1,0 ) + A ( n + 1,0 ) = A ( 2018,0 ) .
5p c) Determinați numărul real a , știind că există un număr real x pentru care A ( x,1) ⋅ A ( x,1) = A(a, −2) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 7 X 2 + mX − 8 , unde m este număr real.
5p a) Arătați că f ( −1) + f (1) = −30 , pentru orice număr real m .
5p b) Determinați câtul și restul împărțirii polinomului f la X 2 − 3 X + 1 , știind că f se divide cu
X −2.
5p c) Determinați numărul real m pentru care polinomul f are trei rădăcini reale pozitive, în progresie
geometrică.
SUBIECTUL al III-lea – Scrieți, pe foaia de examen, rezolvările complete. (30 de puncte)
x2 + 2x + 1
x+2
( x + 1)( x + 3) , x ∈ ( −2, +∞ ) .
( x + 2 )2
5p c) Demonstrați că funcția f este convexă pe ( −2, +∞ ) .
1
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x 2 +
.
x
5p a) Determinați primitiva F a funcției f pentru care F (1) = 0 .
5p b) Arătați că volumul corpului obţinut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcţiei
97π
g : [1, 2] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) este egal cu .
10
m
5p c) Determinaţi numărul m ∈ (1, +∞ ) , știind că ∫ ( f ( x) − x ) ln x dx = 12 .
2
1
400
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. N = 16 + 24i + 9i 2 + 9 − 24i + 16i 2 = 2p
= 16 − 9 + 9 − 16 = 0 , care este număr natural 3p
2. f ( a ) = a ⇔ 2 − a2 = a ⇔ a2 + a − 2 = 0 3p
a = −2 sau a = 1 2p
3. 5 (1 + 5 ) = 30 ⇔ 5 = 5
x x
3p
x =1 2p
În mulțimea M sunt 7 numere naturale, deci sunt 7 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. Mijlocul segmentului AC este punctul M ( 2,3) 2p
BM = ( 3 − 2 )2 + ( 5 − 3)2 = 5 3p
6. ( sin x + cos x )2 + ( sin x − cos x )2 = sin 2 x + 2sin x cos x + cos2 x + sin 2 x − 2sin x cos x + cos2 x = 2p
( 2 2
)
= 2 sin x + cos x = 2 ⋅ 1 = 2 , pentru orice număr real x 3p

1.a)  1 −1 1 −1
A (1,1) =   ⇒ det ( A (1,1) ) = = 1 ⋅ 1 − 1 ⋅ ( −1) = 3p
1 1  1 1
=1+1 = 2 2p
b)  n − 1 0   n + 1 0   2018 0   2n 0   2018 0 
 0 − + 0 + = 0  ⇔  0 2n  =  0  3p
 n 1   n 1   2018     2018 
n = 1009 2p
c)  x −1 x −1  a 2   x 2 − 1 −2 x   a 2 
 1 x  1 x  =  −2 a  ⇔  =  3p
      2x x 2 − 1  −2 a 
x = −1 , de unde obținem a = 0 2p
2.a) f ( −1) = ( −1) − 7 ⋅ ( −1) + m ⋅ ( −1) − 8 = −m − 16
3 2
2p
f (1) = 13 − 7 ⋅ 12 + m ⋅ 1 − 8 = m − 14 ⇒ f ( −1) + f (1) = −m − 16 + m − 14 = −30 , pentru orice
3p
număr real m
b) f ( 2 ) = 0 ⇒ m = 14 , deci f = X 3 − 7 X 2 + 14 X − 8 2p
Câtul este X − 4 și restul este X − 4 3p
c) x1 x3 = ⇒ x1 x2 x3 =
x22 și, cum x1 x2 x3 = 8 , obținem x2 = 2
x23 2p
Polinomul f are rădăcinile 1 , 2 și 4 , deci m = 14 3p
401
Pagina 1 din 2
1.a)
( 2 x + 2 )( x + 2 ) − ( x 2 + 2 x + 1) ⋅1
f '( x ) = = 3p
( x + 2 )2
x 2 + 4 x + 3 ( x + 1)( x + 3)
= = , x ∈ ( −2, +∞ ) 2p
( x + 2 )2 ( x + 2 )2
b) f ( x) x2 + 2 x + 1
lim = lim =1 2p
x → +∞ x x → +∞ x ( x + 2 )
lim
x → +∞
( f ( x ) − x ) = x→lim+∞ x +1 2 = 0 , deci dreapta de ecuație y = x este asimptotă oblică spre
3p
+∞ la graficul funcției f
c) 2
f '' ( x ) = , x ∈ ( −2, +∞ ) 2p
( x + 2 )3
f '' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( −2, +∞ ) , deci funcția f este convexă pe ( −2, +∞ ) 3p
2.a) x3
F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = + ln x + c , unde c ∈ ℝ 3p
3
1 1 x3 1
Cum F (1) = + c , obținem F (1) = 0 ⇔ c = − , deci F ( x ) = + ln x − 2p
3 3 3 3
b)  x5 1 2
2 2
1  1 
g ( x ) = x2 + ⇒ V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫  x 4 + 2 x + 2  dx = π ⋅  + x 2 −  = 3p
 5 x  1
1 x 
x 1 
 32 1 1  97π
= π  + 4 − − − 1 + 1 = 2p
 5 2 5  10
c) m m
∫( ) 1 1 m 1
f ( x ) − x 2 ln x dx = ∫ ln x dx = ln 2 x = ln 2 m 3p
1 1
x 2 1 2
1 2 1 1
ln m = ⇔ ln m = −1 sau ln m = 1 , deci m = , care nu convine sau m = e , care convine 2p
2 2 e

402
Pagina 2 din 2

Modele BAC 2010-2019 (Cu Barem) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modele BAC 2010-2019 (Cu Barem) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

Examenul de bacalaureat 2010

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la MATEMATICĂ 5

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la MATEMATICĂ 6

Examenul de bacalaureat 2010

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II - lea (30 de puncte)

Barem de evaluare şi de notare 7

SUBIECTUL al III - lea (30 de puncte)

Barem de evaluare şi de notare 8

Barem de evaluare şi de notare 9

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

5p 1. Se consideră progresia aritmetică ( an )n≥1 în care a1 = 3 şi a3 = 7 . Calculaţi suma primilor 10 termeni

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

2. Pe mulţimea numerelor întregi se definesc legile de compoziţie x ∗ y = x + y − 3 şi

Probă scrisă la MATEMATICĂ 10

Probă scrisă la MATEMATICĂ 11

Examenul de bacalaureat 2010

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Barem de evaluare şi de notare 12

SUBIECTUL al III - lea (30 de puncte)

Barem de evaluare şi de notare 13

Barem de evaluare şi de notare 14

Examenul de bacalaureat 2010

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pe mulţimea numerelor întregi se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = xy + 2 x + 2 y + a , cu a ∈ Z .

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la MATEMATICĂ 15

Examenul de bacalaureat 2010

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II - lea (30 de puncte)

a) Din definiţia elementului neutru şi cum legea este comutativă, avem x ∗ e = x , ∀x ∈ Z

Barem de evaluare şi de notare 16

SUBIECTUL al III - lea (30 de puncte)

Barem de evaluare şi de notare 17

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Bacalaureat _2010 1 Varianta 9

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2010

BACALAUREAT 2010 - barem de corectare şi de notare 1 Varianta 9

FuncŃia f este strict crescătoare pe ( −∞, −1) şi pe ( −1, +∞ ) 1p

BACALAUREAT 2010 - barem de corectare şi de notare 2 Varianta 9

BACALAUREAT 2010 - barem de corectare şi de notare 3 Varianta 9

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Bacalaureat _2010 1 Varianta 6

Bacalaureat _2010 2 Varianta 6

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2010

BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE

BACALAUREAT 2010 - barem de corectare şi de notare 1 Varianta 6

BACALAUREAT 2010 - barem de corectare şi de notare 2 Varianta 6

BACALAUREAT 2010 - barem de corectare şi de notare 3 Varianta 6

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2010

Probă scrisă la matematică 1 Varianta 9

Examenul de bacalaureat 2010

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la MATEMATICĂ 5