Aplicatii ale criteriului de integrabilitate

al lui Lebesgue
Constantin CHIRILA1
Scopul acestei note este de a prezenta teorema lui Lebesgue de caracterizare a
functiilor integrabile Riemann si de a o aplica la rezolvarea simpla a unor probleme
ntlnite n manualul de liceu [4], n care se cere studiul integrabilitatii pentru functii
care nu sunt neaparat continue sau monotone.
Definitia 1. O multime A se numeste numarabila daca exista o aplicatie
f : N A. O multime finita sau numarabila se numeste cel mult numarabila.
Exemplu. Multimile N, Z, Q sunt multimi numarabile.
Definitia 2. O multime E R, se numeste multime neglijabila (sau de masura
Lebesgue nula) daca > 0,Sexista o familie
P cel mult numarabila de intervale deschise
{(ai , bi )}i astfel nct E (ai , bi ) si (bi ai ) < .
i i
Indicele i variaza de la 1 la p daca familia de intervale este finita. Daca familia de
P P

intervale este numarabila, i N si prin (bi ai ) ntelegem suma seriei (bi ai ).
i i=1
Exemple. a) Orice multime cel mult numarabila este neglijabila. ntr-adevar,

daca E = (yn )nN R, atunci pentru > 0 sa consideram sirurile an = yn n+1 ,
2
S
P
n N si bn = yn + n+1 , n N. Avem E (an , bn ) si (bn an ) .
2 n=1 n=1
Prin urmare multimea E este neglijabila. Mai mult, se poate demonstra ca o sub-
multime a unei multimi neglijabile este de asemenea neglijabila, iar o reuniune cel
mult numarabila de multimi neglijabile este neglijabila.
b) Orice multime finita este neglijabila. Multimile N, Z, Q fiind numarabile, sunt
neglijabile, daca tinem seama de observatia anterioara.
c) Exista multimi neglijabile care nu sunt numarabile. Un exemplu n acest sens
l reprezinta multimea lui Cantor [1], [2].
Observatie. O proprietate punctuala definita pentru punctele unei multimi
E R spunem ca are loc aproape peste tot (a.p.t.) pe E daca multimea punctelor
din E n care aceasta nu are loc este neglijabila. De exemplu, vom spune ca o functie
este continua a.p.t. daca multimea punctelor sale de discontinuitate este neglijabila.
n cele ce urmeaza enuntam criteriul lui Lebesgue de integrabilitate Riemann; o
demonstratie a sa accesibila elevilor poate fi gasita n [1]:
Teorema (Lebesgue). O functie f : [a, b] R marginita este integrabila
Riemann daca si numai daca este continua a.p.t. pe intervalul [a, b].
Ca o consecinta imediata a acestei teoreme se poate obtine ca functiile continue si
cele monotone pe un compact sunt integrabile. Functiile continue pe un compact sunt
marginite (Weierstrass) si au multimea discontinuitatilor vida. Functiile monotone
pe [a, b] au imaginea inclusa n [f (a) , f (b)] sau [f (b) , f (a)] si au, dupa cum se stie,
un numar cel mult numarabil de puncte de discontinuitate. Integrabilitatea acestor
1 Profesor, Liceul Teoretic G. Ibraileanu, Iasi

34
clase de functii este demonstrata n manualul [4] cu ajutorul criteriului lui Darboux,
care se dovedeste a fi tehnic si mai putin elegant dect teorema lui Lebesgue.
n calculul integralelor unor functii, urmatoarea proprietate se dovedeste utila:
Propozitie. Daca functiile f, g : [a, b] R sunt marginite pe [a, b], continue
a.p.t. pe [a, b] si f (x) = g(x), x [a, b] \A, unde A este neglijabila, atunci functiile
Rb Rb
f , g sunt integrabile pe [a, b] si are loc egalitatea a f (x) dx = a g (x) dx.
Prin problemele urmatoare vom releva eficienta si eleganta criteriului de integra-
bilitate Lebesgue.
Problema 1. Se considera functia f : [0, 1] R definita prin


1, x = 1/2



1/2, x = 1/22

... ...
f (x) = .

1/n, x = 1/2n



... ...

x, x 6= 1/2n , n N
Sa se arate ca functia f este integrabila pe [0, 1] si sa se calculeze integrala sa.
Solutie. Observam ca Df = {1/2n , n N } este multimea punctelor de discon-
tinuitate ale lui f . Atunci multimea Df este numarabila si prin urmare are masura
Lebesgue nula. Functia f este continua a.p.t. si marginita, deci este integrabila.
Pentru calculul integralei vom utiliza Z 1 proprietatea
Z 1 mentionata.
Z 1 Consideram functia
1
g : [0, 1] R, g(x) = x; vom avea f (t)dt = g(t)dt = tdt = .
0 0 0 2
Problema 2. Sa se arate ca functia f : [0, 1] R, definita prin

1
ax , daca x 6= , n N
f (x) = n ,
xa , daca x = 1 , n N

n
unde a (0, 1) (1, +), este integrabila si sa se calculeze integrala sa.
Solutie. Functia f este
marginita si continua
a.p.t. deoarece multimea punctelor
1 1 1
de discontinuitate Df = 1, , , ..., , ... {0} este neglijabila. Deci functia f este
2 3 n
integrabila pe [0, 1]. Functia f coincide cu g (x) = ax a.p.t., adica
Z 1 Z 1
a1
f (x)dx = ax dx = .
0 0 ln a

Problema 3. Sa se arate ca functia f : [0, 2 3] R, f (x) = x [x] este
integrabila si sa se calculeze integrala sa.
Observam ca f (x) = x k, x [k, k + 1), k = 0, 1, 2, iar f (x) = x 3,
Solutie.
x 3, 2 3 . Atunci multimea discontinuitatilor lui f este Df = {1, 2, 3}, neglijabi-
la. Cum f este si marginita pe intervalul considerat, rezulta ca este integrabila si
Z 23 Z 1 Z 2 Z 3 Z 23
f (x)dx = xdx + (x 1)dx + (x 2)dx + (x 3)dx = 12 6 3.
0 0 1 2 3

35
 Problema 4. Fie f : [0, 1] R o functie integrabila. Sa se arate ca functia
g : [0, 1] R, g(x) = f (x2 ) este integrabila.
Solutie. Conform criteriului lui Lebesgue , functia f fiind integrabila, este
marginita si multimea punctelor sale de discontinuitate este neglijabila.Prin urmare
functia g este marginita. Vom arata ca functia g are multimea punctelor de discon-
tinuitate Dg neglijabila. Daca x0 este punct de continuitate pentru functia f, atunci

x0 este punct de continuitate pentru g si reciproc (din caracterizarea
cu siruri a
continuitatii unei functii ntr-un punct). Prin urmare, Dg = { x/x Df } .Deoarece
masura Lebesgue nu se modifica prin adaugarea unui punct, putem presupune ca Dg
este multimea discontinuitatilor din intervalul (0, 1] (daca se adauga 0 nu se modifica
masura).
k 1
Notam cu Dg multimea discontinuitatilor functiei g pe intervalul , 1 , k N .
S k
Avem ca Dgk = Dg si este suficient sa demonstram ca pentru fiecare k N
kN
k k 1
multimea Dg este neglijabila. Multimea Df = Df 2 , 1 este o multime neglijabila
k
pentru ca orice submultime a lui Df este neglijabila. nseamna ca pentru > 0,
k k
k k 1
exista un sir de intervale deschise In nN , In = an , bn , 1 astfel nct
k2
S k
P 2
Dfk In si bkn akn < .
nN n=1 k
p p S k
k
Daca notam cu Jn = an , bkn , n N , rezulta ca Dgk
k Jn si cum
nN
1 1 X p p k X k k 2
akn 2 si bkn 2 avem bkn akn bn akn < = .
k k n=1 2 n=1 2 k
k
Acest fapt demostreaza ca Dg este neglijabila . Prin urmare functia g este integrabila.
n ncheiere, propunem spre rezolvare urmatoarele probleme:
1. Sa se studieze integrabilitatea functiilor f, g, h : [0, 1] R, iar n caz afirmativ
sa se calculeze integrala lor:

1 1 1 1 (
n , x = , n N , x = , n N 1
2 n x n cos , x 6= 0
f (x) = ; g(x) = ; h(x) = x , R.
0, x 6= 1 , n N
x, x 6= 1 , n N
, x=0
n n
2. Sa se arate ca daca f : [0, 1] R este integrabila, atunci si functia g : [0, 1] R,
g(x) = f (xp ), p Q+ este integrabila.

Bibliografie.
1. St. Frunza - Analiza matematica, partea a II-a, vol. I, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iasi,
1987.
2. A. Precupanu - Analiza matematica - functii reale, E. D. P. Bucuresti, 1976.
3. C. Popa, M. Megan, V. Hiris - Introducere n analiza matematica prin exercitii
si probleme, Editura Facla, Timisoara, 1976.
4. N. Boboc, I. Colojoara - Matematica, manual pentru clasa a XII-a, Elemente de
analiza matematica, E. D. P. Bucuresti, 1981.

36