1 Funcții derivabile pe un interval

TEOREMA LUI LAGRANGE

Teorema lui Lagrange sau teorema creșterilor finite reprezintă un rezultat deosebit de important în analiza
matematică, cu ajutorul căruia se demonstrează multe alte rezultate esențiale în studiul variației funcțiilor sau în
calculul integral.

Teorema lui Lagrange: Fie o funcție f :  a; b → cu propritățile:

(i) este continuă pe  a; b ;
(ii) este derivabilă pe ( a; b ) .
f (b ) − f ( a )
Atunci există cel puțin un punct c  ( a; b ) astfel încât = f (c) .
b−a

f (b ) − f ( a )
Demonstrație: Notăm raportul = k , iar egalitatea din enunț se scrie k = f  ( c )  f  ( c ) − k = 0 .
b−a
Observăm că f  ( x ) − k = ( f ( x ) − kx ) și vom considera funcția g :  a; b → , g ( x ) = f ( x ) − kx căreia îi vom
aplica teorema lui Rolle. Verificăm dacă sunt îndeplinite condițiile acestei teoreme: g este continuă pe  a; b și
derivabilă pe ( a; b ) fiind definită ca difernță de funcții continue/derivabile;

f (b ) − f ( a ) bf ( a ) − af ( a ) − af ( b ) + af ( a ) bf ( a ) − af ( b )
g (a) = f (a) − a = == și, analog,
b−a b−a b−a
bf ( a ) − af ( b )
g (b) = , deci g ( a ) = g ( b ) . Așadar, funcția g îndeplinește condițiile teoremei lui Rolle, deci
b−a
f (b ) − f ( a )
c  ( a; b ) astfel încât g  ( c ) = 0  f  ( c ) − k = 0  f  ( c ) = k  f  ( c ) = .
b−a
Interpretarea geometrică: Evident, punctele A ( a; f ( a ) ) și

B ( b; f ( b ) ) aparțin reprezentării geometrice a graficului funcției f , iar

f (b ) − f ( a )
raportul reprezintă panta dreptei AB. Cum f  ( c ) este
b−a
panta tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă c . Astfel,
teorema arată că există un punct c  ( a; b ) în care tangenta la grafic este
paralelă cu coarda ce unește punctele A și B.

Aplicații:
2 x − 1, x   −1;1)

1. Arătați că se poate aplica teorema lui Lagrange funcției f :  −1;2 → , f ( x) =  și
 x , x  1; 2
2

determinați coordonatele punctului situat pe graficul funcției f în care tangenta este paralelă cu coarda ce unește
punctele de pe grafic cu abscisele -1 și 2.
Rezolvare: Verificăm cele două condiții din teorema lui Lagrange: fiind definită prin funcții elementare, funcția f
este continuă pe  −1;2 − 1 și derivabilă pe ( −1;2 ) − 1 . Studiem continuitatea și derivabilitatea în x0 = 1 :
lim f ( x) = lim ( 2 x −1) = 1, lim f ( x ) = lim x2 = 1 = f (1)  f este continuă în x0 = 1 .
x 1 x 1 x 1 x 1

f ( x ) − f (1) 2x −1 −1 2 ( x − 1) f ( x ) − f (1) x2 −1
lim = lim = lim = 2 ; lim = lim = lim ( x + 1) = 2 
x 1 x −1 x 1 x −1 x 1 x −1 x 1 x −1 x 1 x −1 x 1

f s(1) = f d (1) = 2  f este derivabilă în x0 = 1 . Prin urmare, f este continuă pe  −1;2 și derivabilă pe ( −1; 2 ) și
se poate aplica teorema lui Lagrange.

Prof. Emilia Iancu

2 Funcții derivabile pe un interval

Pentru a determina punctul „c” din teoremă, trebuie să calculăm derivata

2, x  ( −1;1)

funcției și raportul specific: f  ( x ) =  și

 2 x , x  1; 2 )
f (b) − f ( a ) f ( 2 ) − f ( −1) 4 − ( −3) 7
= = = . Pornind de la egalitatea
b−a 2 − ( −1) 3 3
f (b ) − f ( a )
f (c) = , avem două cazuri: dacă c  ( −1;1) , f  ( c ) = 2 și ar
b−a
7
trebui ca 2 = ceea ce este fals; dacă c  1;2) , f  ( c ) = 2c , de unde
3
7 7
2c =  c =  1; 2 ) .
3 6
e x − x + m, x   −2;0 )
2. Determinați valorile parametrilor m și n pentru care funcției f :  −2;1 → , f ( x) =  2 i se
 x + nx + 1, x   0;1
poate aplica teorema lui Lagrange și apoi să se aplice teorema (determinând punctul „c”).

Rezolvare: Verificăm cele două condiții din teorema lui Lagrange: fiind definită prin funcții elementare, funcția f
este continuă pe  −2;1 − 0 și derivabilă pe ( −2;1) − 0 . Impunem condițiile de continuitate și derivabilitate în
x0 = 0 :

0 x 0
( ) x 0 x 0
( )
lim f ( x) = lim e x − x + m = 1 + m , lim f ( x ) = lim x 2 + nx + 1 = 1 = f (1) și, pentru ca f să fie
x

continuă în x0 = 0 , rezultă 1 + m = 1  m = 0 ;
f ( x ) − f ( 0) e x − x + m − 1 m =0 ex −1 x
lim = lim = lim − = 1−1 = 0 ;
x 0 x−0 x 0 x x 0 x x
f ( x ) − f ( 0) x + nx + 1 − 1
2
x ( x + n)
lim = lim = lim = n și, pentru ca f să fie derivabilă în x0 = 0 , rezultă că
x 0 x−0 x 0 x x 0 x
f s(1) = f d (1)  0 = n .
Prin urmare, pentru m = n = 0 , f este continuă pe  −2;1 și derivabilă pe ( −2;1) și se poate aplica teorema lui
Lagrange. Pentru a determina punctul „c” din teoremă, trebuie să calculăm derivata funcției și raportul specific:
e − 1, x  ( −2;0 )
 f ( b ) − f ( a ) f (1) − f ( −2 ) 2 − e−2 − 2 −e−2
x

f ( x) =  și = = = . Pornind de la egalitatea

 2 x , x   0;1 ) b − a 1 − ( −2 ) 3 3
f (b ) − f ( a )
f (c) = , avem două cazuri:
b−a
e −2 e −2 e −2 1  1 
I. dacă c  ( −2;0 ) , din f  ( c ) = − obținem e − 1 = −  ec = 1 −  ec = 1 − 2  c = ln 1 − 2  ;
c

3 3 3 3e  3e 
 1   1   1 
 3e   3e 
( )
trebuie să stabilim dacă c = ln 1 − 2    −2;0 )  −2  ln 1 − 2   0  ln e−2  ln 1 − 2   ln e0 
 3e 
( )
1 1 1
e−2  1 − 2  e0  2  1 − 2  1 ceea ce este adevărat;
3e e 3e
e −2 e −2
II. dacă c  0;1) , f  ( c ) = 2c , de unde 2c = − c=−   0;1) . Deci, punctul „c” din teorema lui
3 6
 1 
Lagrange este c = ln 1 − 2  .
 3e 
b−a b b−a
3. Demonstrați inegalitatea  ln  pentru orice două numere 0  a  b .
b a a

Prof. Emilia Iancu

3 Funcții derivabile pe un interval

b
Rezolvare: Observăm că putem scrie ln = ln b − ln a și, pornind de la această diferență, vom considera funcția
a
f ( x ) = ln x , cu x   a; b . Evident, funcția este continuă și derivabilă pe domeniul său de definiție, deci se poate
f (b ) − f ( a )
. Avem f  ( x ) = ( ln x ) =
1
aplica teorema lui Lagrange: c  ( a; b ) astfel încât f  ( c ) = 
b−a x
1 f ( b ) − f ( a ) ln b − ln a 1 ln b − ln a
f (c) = și = . Deci: = (1)
c b−a b−a c b−a
1 1 1 (1) 1 ln b − ln a 1
Deoarece c  ( a; b )  a  c  b       (2)
b c a b b−a a
Întrucât 0  a  b , înseamnă că b − a  0 și putem înmulți relația (2) cu b − a și obținem:
b−a b−a b−a b b−a
 ln b − ln a    ln  .
b a b a a
 1 1

( )
4. Calculați lim 5n 2 − 2  e n − e n +1  .
n →
 
 1 1
  1 1
Rezolvare: Pornind de la paranteza  e n − e n +1  , considerăm funcția f ( x ) = e x , cu x   ,  , n 
. Cum
   n +1 n 
funcția este continuă și derivabilă pe domeniul său de definție (este funcție elementară), putem aplica teorema lui
1  1 
f  − f   f ( x ) = e x
1 1 1 1

 1 1  n +1  e n − e n +1 e n − e n +1
astfel încât f  ( cn ) =  
n
Lagrange și cn   ,   ecn =  ecn =
 n +1 n  1
−
1 1
−
1 1
n n +1 n n +1 n ( n + 1)
 1 1
 1 1
ecn  1n 1
 5n2 − 2 cn
 ecn =  e n − e n +1   n ( n + 1)  e n − e n+1 =
n ( n + 1)
(
 5n2 − 2  5n2 − 2 e − e) (
n +1
=
( + )
e (3).)
    n n 1
5n2 − 2
Pornind de la ultima egalitate, observăm că, pentru calculul limitei date, este necesar să calculăm lim și
n→ n ( n + 1)

lim ecn .
n →

5n2 − 2
Evident, lim = 5 (4).
n→ n ( n + 1)

 1 1
Pentru a calcula lim ecn vom folosi criteriul cleștelui, plecând de la faptul că cn   ,  . Această relație se poate
n →
 n +1 n 
1 1 1 1
1 1
scrie  cn   e n+1  ecn  e n  lim e n+1  lim ecn  lim e n  e0  lim ecn  e0  lim ecn = 1 (5).
n +1 n n → n → n → n→ n→

 1 1

( )
Din relațiile (3), (4) și (5) obținem lim 5n 2 − 2  e n − e n +1  = 5 1 = 5 .
n →
 
5. Rezolvați ecuația 3 + 7 = 2 + 8 .
x x x x

Rezolvare: Ecuația se poate scrie sub forma 7x − 2x = 8x − 3x (observăm că 7 – 2 = 5 și 8 – 3 = 5) (6).

Considerăm funcția f ( t ) = t x căreia, fiind continuă și derivabilă, i se poate aplica teorema lui Lagrange pe intervalele
f (7) − f ( 2)
2;7 și 3;8 . Atunci, c  ( 2;7 ) astfel încât f (c) =
7−2
și d  ( 3;8) astfel încât

f ( 8 ) − f ( 3)
f (d ) =
8−3
. Calculăm f  ( t ) = t x ( ) = x  t x −1
, deci f  ( c ) = x  c x−1 și f  ( d ) = x  d x−1 . Așadar,

x −1 7x − 2x x −1 8 x − 3x
obținem: x  c = și x  d = , de unde 5x  c x−1 = 7 x − 2x și 5x  d x−1 = 8x − 3x . De aici și din
5 5

Prof. Emilia Iancu

4 Funcții derivabile pe un interval

relația (6) obținem 5x  c x−1 = 5x  d x−1  5x  c x−1 − 5x  d x−1 = 0 

c x −1
( )
5 x  c x −1 − d x −1 = 0  x = 0 sau c x−1 − d x−1 = 0 
d x −1
=1
x −1
c
  = 1  x − 1 = 0  x = 1 . Deci, soluțiile ecuației sunt: x 0;1 .
d 
Se observă, în figura alăturată realizată cu o aplicație informatică, faptul
că funcția g ( x) = 3x + 7 x − 2 x − 8x intersectează axa Ox în punctele de
abscisă 0, respectiv 1, exact soluțiile găsite pentru ecuația dată.

6. Comparați numerele 5 3 + 5 7 și 5 2 + 5 8 .
Rezolvare: Ca și mai sus, observăm că 7 – 2 = 5 și 8 – 3 = 5 și vom
considera funcția f ( x ) = 5
x căreia, fiind continuă și derivabilă, i se poate aplica teorema lui Lagrange pe intervalele
f (7) − f ( 2)
2;7 și 3;8 . Atunci, c  ( 2;7 ) astfel încât f  ( c ) = 7−2
și d  ( 3;8) astfel încât

f ( 8 ) − f ( 3)
f (d ) = .
8−3

Calculăm f  ( x ) = ( x ) = 5 1x
5
5 4
și atunci: f  ( c ) =
1
5 5 c4
, iar f  ( d ) =
1
55 d 4
. Așadar, vom obține:

1 5
7−52 1 5
8−53 1 1
= și = , de unde = 5 7 − 5 2 și = 5 8 − 5 3 (7).
5 c 5 4 5 55 d 4 5 5
c 4 5
d 4

(7)
1 1
Deoarece c  ( 2;7 ) și d  ( 3;8)  c  d  5
c4  5 d 4    5 7−5 2  58−53
5
d4 5
c4
5
7+53 58+5 2.

Observăm că, dacă utilizăm un calculator, obținem aproximarea din

imaginea alăturată. De aici, avem confirmarea prin aproximarea
radicalilor că inegalitatea demonstrată cu ajutorul teoremei lui Lagrange
este adevărată.

Prof. Emilia Iancu