Șirul lui Rolle

Metoda șirului lui Rolle permite, în anumite situații, determinarea numărului de

soluții reale ale unei ecuații, precum și separarea acestora, adică încadrarea lor într-un
anumit interval.
Rezultatul care stă la baza acestei metode este dat de următoarea consecință a
teoremei lui Rolle:

Teoremă: Fie f : I  o funcție derivabilă pe un interval I . Dacă x1  I și x2  I ,

x1  x2 sunt două rădăcini consecutive ale derivatei f / a funcției, adică
f /  x1   f /  x2   0 și între x1 și x2 nu există alte rădăcini ale lui f / , atunci în intervalul
 x1 , x2  există cel mult o rădăcină a ecuației f  x   0 .
Etapele formării șirului lui Rolle:
1.Se fixează, eventual, funcția f (derivabilă);
2.Se fixează intervalul I de studiu;
3.Se rezolvă ecuația f  x   0 și se consideră rădăcinile reale, din intervalul I , ale acestei
/

ecuații: x1  x2  ...  xn .
4.Se calculează valorile f  xk  , k  1, n , precum și limitele funcției f la capetele intervalului
I:   lim f  x  și   lim f  x  . Se obține astfel un șir de valori
x a x b

 , f  x1  , f  x2  ,..., f  xn  ,  .
5.Datele anterioare se organizează într-un tabel cu rubrici pentru x , f
/
 x  și f  x  . Șirul lui
Rolle este șirul semnelor acestor valori, putând apărea, eventual și valoarea 0 .

Concluzii:
Dacă în șirul lui Rolle apar două semne alăturate identice, de exemplu f  xk 1  f  xk   0 ,
atunci în intervalul  xk 1 , xk  nu există rădăcini reale ale ecuației f  x   0 .
Dacă în șirul lui Rolle apar două semne alăturate diferite, de exemplu f  xk 1  f  xk   0 ,
atunci în intervalul  xk 1 , xk  există o unică rădăcină reală a ecuației f  x   0 .
Dacă în șirul lui Rolle apare și valoarea 0 , de exemplu f  xk 1  f  xk   0 , atunci xk 1 sau xk
este rădăcină multiplă a funcției f (adică o valoare x0 pentru care f  x0   f  x0   0 )
/

Numărul soluțiilor ecuației f  x   0 este egal cu numărul schimbărilor consecutive de semn

ale lui f  x  .

Observație:
1.Metoda se bazează, în principiu, pe posibilitatea rezolvării efective a ecuației f
/
 x  0 .
Dacă ecuația conține și un parametru se recomandă să se rezolve o ecuație echivalentă celei
date, pentru care zerourile derivatei funcției asociate să nu depindă de parametru.

Șirul lui Rolle

Exemple. Probleme rezolvate:
1.Să se determine numărul rădăcinilor reale ale ecuației
a) x  3x  5  0 ;
3

b) x  3x  5  0 ;
3 2

c) x  4 x  5  0 ;
4 3

d) ln x  x .
Soluție:
a)Etape:
1,2-Considerăm funcția f :  , f  x   x  3x  5 , derivabilă pe
3
.
3-Derivata acesteia este f
/
 x   3x2  3 și are soluțiile x 1  1 și x2  1 .
4-Calculăm lim f  x    , f  1  3 , f 1  7 și lim f  x    .
x  x 

5-Organizăm datele în tabelul următor:

x  1 1 
f  x
/ 0 0

f  x  3 7 
Succesiunea    +
semnelor

b) Etape:
 , f  x   x  3x  5 , derivabilă pe
3 2
1,2-Considerăm funcția f : .
3-Derivata acesteia este f
/
 x   3x2  6 x și are soluțiile x 1  0 și x2  2 .
4-Calculăm lim f  x    , f  0   5 , f  2   9 și lim f  x    .
x  x 

5-Organizăm datele în tabelul următor:

x  0 2 
f  x
/ 0 0

f  x  5 9 
Succesiunea    +
semnelor

Concluzii: ecuația x  3x  5  0 admite o singură soluție reală deoarece pe rubrica

3 2

lui apare o singură schimbare de semn, f  2   9  0 iar lim f  x     0 . Soluția se află în

f
x 

intervalul  2,   .
c) Etape:
 , f  x   x  4 x  5 , derivabilă pe
4 3
1,2-Considerăm funcția f : .
3-Derivata acesteia este f
/
 x   4 x3  12 x2 și are soluțiile x 1  0 și x2  3 .
4-Calculăm lim f  x    , f  0   5 , f  3  32 și lim f  x    .
x  x 

5-Organizăm datele în tabelul următor:

Șirul lui Rolle

x  0 3 
f  x
/ 0 0

f  x  5 32 
Succesiunea +   +
semnelor
Concluzii: ecuația x  4 x  5  0 are două soluții reale, una în intervalul  , 0  și
4 3

alta în intervalul  3,   , corespunzător schimbărilor de semn pe rubrica lui f .

d)Etape:
1,2-Considerăm funcția f :  0,    , f  x   ln x  x , derivabilă pe  0,   .
1 1 x
3-Derivata acesteia este f
/
 x  1  și are soluția x  1 .
x x
4-Calculăm lim f  x    , f 1  1 și lim f  x    .
x 0 x 

5-Organizăm datele în tabelul următor:

x 0 1 
f  x
/ 0

f  x  1 
Succesiunea   -
semnelor
Concluzii: Ecuația ln x  x nu aadmite soluții, deoarece nu există nicio schimbare de
semn pe rubrica lui f .

Probleme pentru fixarea cunoștințelor:

1.Să se determine numărul rădăcinilor reale ale ecuației:

a) x  3x  1  0 ;
3 2

b) x  6 x  9 x  12  0 ;
3 2

c) 3x  8 x  6 x  24 x  10  0 ;
4 3 2

d) x  2 x  3x  4 ;
4 3 2

e) ln x  ln x  x  2  0
2

f) e  x  2
x

g) 2arctgx  x .

Probleme pentru aprofundarea cunoștințelor:

1.Să se determine numărul soluțiilor reale ale următoarelor ecuații, în funcție de valorile
parametrului real m :
a) x  3x  m  0 ;
3 2

Soluție:
Etape:
1,2-Considerăm funcția f :  , f  x   x  3x  m , derivabilă pe .
3 2

3-Derivata acesteia este f

/
 x   3x2  6 x și are soluțiile x 1  0 și x2  2 .
4-Calculăm lim f  x    , f  0   m , f  2   m  4 și lim f  x    .
x  x 

Șirul lui Rolle

 5-Organizăm datele în tabelul următor:
x  0 2  Concluzii
f  x
/ 0 0

f  x  m m4 

m   , 0  - - - + x1   2,  
m0 - 0 - + x1  x2  0 , x3   2,  
m   0,4  - + - + x1   , 0  , x2   0, 2  , x3   2,  
m4 - + 0 + x1   , 0  , x2  x3  2
m   4,   - + + + x1   , 0 
Observații și concluzii: Partea a doua a tabelului indică schimbările de semn pe rubrica
lui f pentru fiecare dintre situațiile generate de valorile pe care le ia parametrul. De exemplu,
pentru m   , 0  ecuația admite o soluție reală, în intervalul  2,   , iar pentru m  4
ecuația admite o soluție x1   , 0  și rădăcina dublă x2  x3  2 .
În astfel de situații se calculează valorile sau limitele funcției conform precizărilor de la
început și, dacă acestea depind de parametru, se rezolvă ecuațiile atașate pentru a determina
valorile parametrului în funcție de care se face discuția. În exemplul anterior am avut
f  0   m și f  2   m  4 , deci am făcut discuția în funcție de valorile m  0 și m  4
(soluțiile ecuațiilor m  0 și m  4  0 ). Desigur, se ține seama și de domeniul de definiție al
funcției!
b) x  3x  9 x  m  0 ;
3 2

c) x  mx  2  0 .
3

Soluție:
 2 2
În acest caz vom observa că x  mx  2  0  x  x 2  m    0  x 2  m   0 , deoarece
3

 x x
x  0 nu este soluție a ecuației date, indiferent de valorile parametrului real m . Vom
2
considera funcția f :  0  , f  x   x 2  m  derivabilă pe domeniul de definiție.
x
2 2  x  1
3

Avem f /  x   2 x  2  2
, iar ecuația f /  x   0 are soluția x  1 . De asemenea,
x x
lim f  x    , lim f  x    , lim f  x    f 1  m  3 și lim f  x    .
x  x 0 x 0 x 

Tabelul corespunzător este următorul:

x  0 1  Concluzii
f  x
/ / 0

f  x   / 
m  3 

m   ,3 + -/+ + + x 1   , 0 

m3 + -/+ 0 + x 1   , 0  , x2  x3  1

m  3,   + -/+ - + x 1   , 0  , x 2   0,1 , x 3  1,  

Șirul lui Rolle

 Observații și concluzii:
 , f  x   x  mx  2 deoarece zerourile primei
3
1.Nu am considerat funcția f :
derivate depindeau de m și calculele ar fi fost complicate (de exemplu, ar fi fost necesară o
discuție după cum m ar fi fost negativ, pozitiv sau zero). În multe situații zerourile primei
derivate nu pot fi determinate sau chiar dacă pot fi determinate valorile funcției în aceste
puncte au expresii complicate, pentru care e greu de determinat semnul, etc.
2.Atenție la domeniul de definiție! Remarcăm că ecuația are întotdeauna o soluție
negativă, deoarece pe intervalul  , 0  există schimbare de semn (valorile limitelor nu
depind de valorile parametrului).

d) x  mx  2  0 ;
3 2

e) mx  3x  m  0 .
3 2

3.Să se determine numărul soluțiilor reale ale ecuației e  mx .

x 2

Probleme diverse:

1.Demonstrați că ecuația 9 x  36 x  45 x  17  0 are trei rădăcini reale care pot fi laturile

3 2

unui triunghi.
2.Să se rezolve ecuația x  4 x  6 x  ax  b  0 , știind că are toate rădăcinile reale.
4 3 2

1
3.Să se arate că ecuația 3
x  1  3 x  1  arctg
admite o unică soluție pozitivă.
x 1
x x x2
4.Să se determine numărul soluțiilor reale ale ecuației xe  e  1  .
2
astfel încât ecuația x  2 x  x  m  0 să admită trei soluții reale
3 2
5.Determinați m
distincte.
6.Discutați în funcție de valorile parametrului m numărul soluțiilor reale ale ecuației
x  ln 2 x  m .
, are o unică soluție xn  1,2  și să
n 1
7.Să se arate că ecuația x  2 x  1  0 , unde n 
n *

se calculeze lim xn .
n

8.Să se arate că ecuația x  ax  3x  b  0 , unde a   3,3 și b 

3 2
nu poate avea avea
toate rădăcinile reale.
9.Fie f n :  , f n  x   x  nx  1 , unde n  , n  2.
3

a)Să se arate că există un unic număr xn  1 astfel încât f n  xn   0 ;

xn x ln xn
b)Demonstrați că șirurile an  , bn  n și cn  , n
*
sunt convergente.
n xn xn
c)Să se calculeze lim an , lim bn , lim cn .
n n n

Șirul lui Rolle