1.3 Şiruri de numere reale.

Limite de şiruri

Teorema 2 (Unicitatea limitei)

Dacă limita unui şir {a n } există atunci aceasta este unică.

Demonstraţie: Fie A o limită a şirului {a n } şi fie B ≠ A . Pentru a demonstra

că B nu poate fi limită pentru {a n } , considerăm un ε atât de mic încât
ε − vecinătatea lui A şi ε − vecinătatea lui B să nu se intersecteze. De
exemplu, putem considera ε = B − A 3 .

Figura 1.8 Unicitatea limitei

Deoarece A = lim a n , doar un număr finit de termeni a n se pot afla în afara

n →∞

intervalului deschis ( A − ε , A + ε ) . Atunci, intervalul deschis (B − ε , B + ε )

conţine cel mult un număr finit de termeni a n şi deci B nu poate să fie limită
pentru şirul {a n } .

Şiruri mărginite
Un şir {a n } se numeşte:
a) mărginit superior dacă există un număr M astfel încât a n ≤ M , ∀n .
b) mărginit inferior dacă există un număr m astfel încât a n ≥ m , ∀n .
c) mărginit dacă {a n } este mărginit superior şi inferior, adică dacă există
numerele m şi M astfel încât m ≤ a n ≤ M pentru ∀n .

Observaţie: Toţi termenii unui şir mărginit sunt conţinuţi în intervalul

închis [m, M ] de pe dreapta reală.

Exemple: Şirul {n} = 1,2,3, …, n,… este mărginit inferior

1
 n +1 1
Şirul {a n } cu a n = = 1 + mărginit deoarece 1 ≤ a n ≤ 2 , ∀n .
n n

Altă definiţie a mărginirii: un şir {a n } este mărginit dacă există un număr

K > 0 astfel încât
a n ≤ K , ∀n (36)

Folosind simboluri logice putem rescrie această definiţie:

{a n }mărginit ⇔ ∃K > 0 , ∀n a n ≤ K
{a n }nemărginit ⇔ ∀K > 0 , ∃n a n > K

Exemplu: Arătaţi că şirul {2 n } este nemărginit.

Intr-adevăr, pentru ∀K > 0 , ∃n astfel încât 2 n > K , adică n > log 2 K . Atunci,
şirul {2 n } este nemărginit.

Definiţie: Un şir se numeşte divergent la ∞ şi scriem lim a n = ∞ dacă,

n→∞

pentru orice M > 0 , oricât de mare, există un număr N = N (M ) astfel încât:

a n > M , ∀n > N
Un şir {a n } astfel încât ∀M > 0 , ∃N ∀n > N , a n > M ( a n < − M ) este divergent
la + ∞ (sau la − ∞ ). In aceste situaţii scriem :

lim a n = +∞ ( lim a n = −∞ )
n →∞ n →∞

Teorema 3: Orice şir {a n } convergent este mărginit, adică există numerele m

şi M astfel încât
m ≤ a n ≤ M , ∀n

Demonstraţie: Fie A = lim a n şi fie ε > 0 un număr arbitrar. Atunci există N

n →∞

astfel încât intervalul deschis ( A − ε , A + ε ) să conţină toţi termenii a n cu

n > N şi a1 , a 2 , …, a N sunt singurii termeni ai şirului ce se pot afla în
exteriorul intervalului :

2
 Figura 1.9 Dispunerea termenilor şirului convergent

Astfel, în exteriorul intervalului există doar un număr finit de termeni şi

notăm cu a~ cel mai mic dintre aceştia, iar cu â cel mai mare dintre aceştia.
Considerăm:
m = min{a~, A − ε }
M = max{aˆ , A + ε }

Atunci, intervalul închis [m, M ] conţine termenii a1 , a 2 ,…, a N şi intervalul

deschis ( A − ε , A + ε ) . Deoarece toţi termenii şirului a n cu n > N sunt în
intervalul ( A − ε , A + ε ) , atunci intervalul închis [m, M ] conţine toţi termenii
şirului {a n } . Rezultă că şirul este mărginit.

Observaţie: Teorema 3 spune că mărginirea este o condiţie necesară pentru

convergenţă, însă aceasta nu este şi suficientă.

Exemplu: Şirul
1,0,1,0,1, … (37)
este mărginit dar nu este convergent.

Pentru a arăta că şirul dat este divergent presupunem contrariul, adică şirul
(37) are limita A. Atunci pentru orice ε , de exemplu ε = 1 4 , există N astfel
încât
1
an − A < , ∀n > N
4
Adică trebuie să aibă loc
1 1
0− A = A < şi 1− A <
∀n > N
4 4
1 1 1
⇒ 1 = 1− A + A ≤ 1− A + A < + = absurd
4 4 2

Presupunerea noastră de convergenţă este falsă. Şirul este divergent.

3
Operaţii cu şiruri convergente

Teorema 4: Fie {a n } şi {bn } două şiruri convergente la A şi B respectiv, adică

lim an = A lim bn = B
n →∞ n →∞

Atunci următoarele limite există:

lim ( an + bn ) = lim an + lim bn = A + B (38)
n →∞ n →∞ n →∞

lim ( an − bn ) = lim an − lim bn = A − B

n →∞ n →∞ n →∞

lim ( an ⋅ bn ) = lim an ⋅ lim bn = A ⋅ B

n →∞ n →∞ n →∞

an lim an A
lim = n→∞ = dacă bn ≠ 0 pentru orice n şi lim bn ≠ 0 .
n →∞ b lim bn B n →∞
n
n →∞

Demonstrăm prima operaţie cu limite de şiruri.

Demonstraţie: Fie ε > 0 un număr arbitrar. Deoarece lim a n = A ,

n→∞

ε
∃N 1 astfel încât a n − A < , ∀n > N 1 (39)
2
Similar, deoarece lim bn = B
n →∞

ε
∃N 2 astfel încât bn − B < , ∀n > N 2 (40)
2
Considerăm N = max { N1 , N 2 } . Atunci pentru ∀n > N are loc:
ε ε
( an + bn ) − ( A + B ) = ( an − A) + ( bn − B ) ≤ an − A + bn − B < + =ε
2 2
Astfel, ∀ε > 0 , ∃N a.î. ∀n > N ⇒ ( an + bn ) − ( A + B ) < ε
Cu definiţia limitei, rezultă că A + B este limita şirului {an + bn } .

- regula produsului
Deoarece lim bn = B , şirul este mărginit deci ∃K > 0 , a.î. bn ≤ K pentru
n →∞

∀n ∈ .
an ⋅ bn − A ⋅ B = an ⋅ bn − A ⋅ bn + A ⋅ bn − A ⋅ B = bn ( an − A ) + A ( bn − B ) ≤

≤ bn ( an − A ) + A ( bn − B ) = bn ⋅ ( an − A ) + A ⋅ ( bn − B ) ≤

4
 ≤ K ⋅ an − A + A ⋅ bn − B , ∀n ∈ .
ε ε
Considerăm ε > 0 şi fie ε1 = , ε2 = .
2K 2A
Deoarece lim an = A şi lim bn = B , există N1 şi N2 a.î. an − A < ε1 ∀n > N1 şi
n →∞ n →∞

bn − B < ε 2 ∀n > N 2 . Fie N = max { N1 , N 2 } . Atunci, pentru orice n > N are loc:
ε ε
an ⋅ bn − A ⋅ B < K ⋅ ε1 + A ⋅ ε 2 = K ⋅ + A⋅ =ε
2K 2A
∀ε > 0 ∃N a.î. ∀n > N ⇒ ( an ⋅ bn ) − ( A ⋅ B ) < ε
Cu definiţia limitei, rezultă că A ⋅ B este limita şirului {an ⋅ bn } .

Exerciţii:

□ Fie şirul:
α 0 n k + α1n k −1 + … + α k
an =
β 0 n p + β1n p −1 + … + β p
⎧ 0, k<p
⎪
α
Să se arate că lim an = ⎪⎨ 0 , k=p (41)
⎪ β0
n →∞

⎪⎩ ∞, k>p

Regula câtului din teorema precedentă nu poate fi aplicată direct

pentru că nici numitorul nici numărătorul nu converge la o limită finită.
∞
Pentru a ridica nedeterminarea se dă factor comun pe nk la numărător şi
∞
pe n p la numitor şi se obţine:
⎛ α α ⎞
n k ⎜ α 0 + 1 + … + kk ⎟
n n ⎠
an = ⎝
⎛ β β ⎞
n p ⎜ β 0 + 1 + … + pp ⎟
⎝ n n ⎠
Dacă k = p , atunci
α1 αk
α0 + +… +
an = n nk
β1 βp
β0 + +… +
n np
αi βi α0
Cum lim = 0 şi lim = 0 rezultă cu regula sumei şi a câtului că lim an =
n →∞ n i n →∞ n i n →∞ β0

5
Dacă k < p , atunci:
α1 αk
1
α0 + +… +
an = ⋅ n nk
n p−k β1 βp
β0 + +… +
n np
α0
Rezultă cu regula produsului că lim an = 0 ⋅ =0
n →∞ β0
Dacă k > p , atunci:
α1 αk
α0 + +… +
an = n k − p ⋅ n nk
β1 βp
β0 + +… +
n np
α0
Rezultă cu regula produsului că lim an = ∞ ⋅ =∞
n →∞ β0
n 2 + 3n − 5 n 2 + 2n − 3 1+ 2 + 3 +… + n
□ Calculaţi: lim 2
, lim 3 , lim
n →∞ 3n + 4 n →∞ n + 4n n →∞ n2

Regula cleştelui: Fie {a n } , {bn } şi {cn } trei şiruri de numere reale care
verifică inegalităţile:
an ≤ bn ≤ cn , ∀n ∈ ∗

Dacă {a n } şi {cn } sunt convergente la acelaşi număr A, atunci şi {bn } este

convergent la aceeaşi limită A.
1
Arătaţi că lim ( −1)
n
=0
n →∞ n2
1 n 1 1
Fie an = − 2 , bn = ( −1) 2 şi cn = 2 . Întrucât lim an = 0 , lim cn = 0 şi an ≤ bn ≤ cn ,
n n n n →∞ n →∞

aplicând regula cleştelui lim bn = 0 .

n →∞

n n2 2n
□ Să se arate că lim = 0 , lim = 0 , lim =0
n →∞ 2n n →∞ n ! n →∞ n !

n n n n 2
0< n = = < =
(1 + 1) 1 + n + ( n − 1) n + … + 1 ( n − 1) n n − 1
n
2
2 2
n 2 2 R . c . n
0< n < Cum lim = 0 ⇒ şi lim n = 0
2 n −1 n →∞ n − 1 n →∞ 2

6
 n2
□ lim =0,
n →∞ n !

n2 n2 n2
0< = <
n ! 1⋅ 2 ⋅ 3 ⋅… ⋅ ( n − 2 )( n − 1) n ( n − 2 )( n − 1) n
n2 n2 n2 R .c . n2
0< < Cum lim = 0 ⇒ şi lim = 0
n ! ( n − 2 )( n − 1) n n →∞ ( n − 2 )( n − 1) n n →∞ n !

2n
□ lim =0
n →∞ n !
n−2
2n 2 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅… ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 2 2 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅… ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 2 ⎛2⎞
0< = < = 2⎜ ⎟
n ! 1⋅ 2 ⋅ 3 ⋅… ⋅ ( n − 2 )( n − 1) n 1⋅ 2 ⋅ 3 ⋅… ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 3 ⎝3⎠
n−2 n−2
2n ⎛2⎞ ⎛2⎞ R .c . 2n
0< < 2⎜ ⎟ Cum lim 2 ⎜ ⎟ = 0 ⇒ şi lim =0
n! ⎝3⎠ n →∞
⎝3⎠ n →∞ n !

□ Calculaţi limitele şirurilor cu termenul general:

3n + 5n
an = n ( n +1 − n ) an =
3n +1 + 5n +1
( n +1 − n )( n +1 + n )
lim n ( n + 1 − n = lim n )
n →∞ n →∞
( n +1 + n )
n +1− n n
= lim n = lim
n →∞
( n +1 + n ) n →∞ n +1 + n

n 1 1
= lim = lim =
n →∞ ⎛ n +1 ⎞ n →∞ n +1 2
n⎜ + 1⎟ +1
⎝ n ⎠ n

⎛ ⎛ 3 ⎞n ⎞ n
5 ⎜ ⎜ ⎟ + 1⎟
n ⎛3⎞
⎜⎝ 5 ⎠ ⎟ +1
3n + 5n ⎝ ⎠ 1 ⎜⎝ 5 ⎟⎠ 1
lim = lim = lim n +1
=
n →∞ 3n +1 + 5n +1 n →∞ ⎛⎛ 3 ⎞ n +1
⎞ n →∞ 5 ⎛3⎞ 5
5n +1 ⎜ ⎜ ⎟ + 1⎟ ⎜ ⎟ +1
⎜⎝ 5 ⎠ ⎟ ⎝5⎠
⎝ ⎠

Bibliografie :
1.M.Krasnov, A.Kiselev, G.Makarenko, E.Shikin, Mathematical Analysis for Engineers
(MIR, Moscow 1989).
2. Aramă, T.Morozan, Culegere de probleme de calcul diferenţial şi integral (Ed. Tehnică
1964).