Sunteți pe pagina 1din 9

Liceul Particular „Octav Onicescu”

Matematică

Clasa a XII-a frecvenţă redusă

Semestrul II

Matematică – clasa a XII-a

Teme:

I. Legile de compoziţie

a. Definiţie

b. Tabela operaţiei

c. Parte stabilă

II. Grup

Semestrul II

a. Definiţia grupului şi exemple de grupuri numerice. Grupuri de matrice, grupuri de permutări.

b. Morfisme şi izomorfisme de grupuri

c. Subgrup

d. Grup finit (Tabela operaţiei)

III.Reprezentarea grafică a funcţiilor

Legi de compoziţie

Produs cartezian

şi B = {1,2,3}. Câte perechie de elemente

(,x y ) putem forma astfel încât primul element x A iar al doilea element y să

Să considerăm mulţimile A = {,}a b

aparţină lui B y B .

Pentru aceasta vom forma o pereche având primul element din prim mulţime iar al II-lea element din a II-a mulţime. Obţinem perechile:

( a ,1) ;

(b,1);

( a ,2);

(b,2);

( a ,3);

(b,3).

Mulţimea tuturor acestor perechi (,x y ) astfel încât x A , y B se numeşte

produsul cartezian al muţimilor A şi B şi se notează A × B .

Prin urmare avem:

×

A B

= ⎨

(

(

aa

,1 ;

)(

)(

bb

,1 ;

,2

,2

)(

;

)(

;

a

,3

)

b

,3

)

;

⎪ ⎫

⎭ ⎪

În general vom nota produsul cartezian al mulţimilor A şi B produsul

Alte exemple

Fie

A = {1, 2} şi

A ×=B xy,| x Ay, B

{(

)

}

B = {3, 4} .

A × B =

{(

1,3

) (

; 1, 4

) (

;

2,3

) (

;

2, 4

)}

.

Se observă că numărul de elemente (perechilor produsului cartezian A × B ) este egal cu numărul de elemente a lui A înmulţit cu numărul de elemente ale lui B.

Vom nota: numărul de elemente a mulţimii A cardA = 2 numărul de elemente a mulţimii B cardB = 2 . Numărul e elemente al mulţimii A × B

card ( A × B ) =⋅=22

4 .

Prin urmare card ( A ×=B ) cardA cardB .

Să considerăm produsul cartezian:

×= xy,| x , y

{(

)

}

şi operaţia 358+ = . Prin această operaţie perechii de elemente (3,5) îi corespunde

numărul 8 care apaţine mulţimii . Prin urmare operaţia de adunare staileşte o coresponenţă între perechile de elemente ale mulţimii × şi mulţimii .

Această corespondenţă (aplicaţie) se numeşte lege de compoziţie pe mulţimea . Prin urmare aplicaţia (legea de compoziţie) stabileşte o corespondenţă între perechile ( x , y ) × şi mulţimea .

Vom scrie ( x , y ) zz; =+x y . Elementul zxy= + care corespunde prin

opeaţia de adunare perechii ( x , y ) se numeşte compusul lui x cu y prin legea de

compoziţie dată.

În cazul nostru 8 este compusul lui 3 cu 5 prin operaţia de adunare.

Să considerăm produsul cartezian

×

şi operaţia de înmulţire. Prin

operaţia de înmulţire unei perechi ( x , y ) îi corespunde un element z = xy

.

z = 6 se numeşte compusul elementelor 3 şi 2 prin operaţia de înmulţire.

Generalizare:

Fiind dată mulţimea M o aplicaţie

compoziţie pe mulţimea M.

ϕ : M × M M

se numeşte lege de

Am văzut că legea de compoziţie se defineşte prin diferite tipuri de operaţii pe mulţimea M (adunarea, înmulţirea, etc.).

Acestea sunt operaţii simple. Putem considera operaţii mai complicate între elementele x şi y ale perechii ( x , y ) pe diferite simboluri.

Exemplu:

- x y =+x y +⋅xy

- x Τ y =

x

+

y

2

- x o yxy=++ 5 .

În general o operaţie între elementele x şi y o notăm ϕ(,x y ) şi avem:

Alte exemple:

(,x y ) z =ϕ(,xy )

Mulţimea M de definiţie a unei legi de compoziţie poate fi alcătuită din elemente diferite de numere. Elementele mulţimii M × M pot fi perechi de mulţimi, perechi de vectori, perechi de funcţii pe care definim diferite legi de compoziţie (operaţii).

Exemplu:

Considerăm M şi mulţimea părţilor lui M (submulţimi ale lui M) notăm

P ( M ).

Exemplu:

Dacă M = {1,2,3} atunci submulţimile lui M sunt:

atunci

M ={1};

1

M

4

M

7

= {1,2} ;

= {2,1}

M

2

M

5

M

8

= {2} ;

= {2,3}

= {3,2}

şi M = {1,2,3}

M

3

M

6

M

9

= {3};

= {1,3}

= {3,1}

{

PM() = M , M , M , M , M , M , M , M , M , M

123456789

}

.

Operaţia de reuniune sau intersecţie face să corespundă unei perechi de

elemente (

Exemplu:

M

M

1

4

M M

i

,

M

2

M

5

j

=

=

)

elementul

{1,2}

{1,2,3}

M

i

M .

j

Mulţimea {1,2,3}

este compusul mulţimilor

reuniune. Prin urmare avem:

PM() × PM() PM()

M şi M prin operaţia de

4

5

este o lege de compoziţie definită prin operaţia:

unde A PM(

); B PM(

) .

Exerciţii rezolvate:

(,)A B AB

Pe mulţimea se defineşte operaţia algebrică „*” astfel:

: × → ,( x , y ) →∗xy .

a) x y =+x y +⋅xy

În raport cu această lege de compoyi ie avem:

12 =+1

2 +⋅12 = 5

Elementul 5 este compusul elementelor 1 i 2 prin legea de compoyi ie dată, notată cu „*”.

b) Pentru ce elemente x , x +=28 .

Vom scrie operaţia

xxx∗=++⋅=⇒

2

2

28

3

6

x +=⇒ x =−⇒ x =⇒ x = ⇒ x =

28

3

82

3

6

3

2

c) Să se rezolve ecuaţia: x *( x + 2) = 7 .

Vom scrie operaţia

2

xx+ ++2 x + 27x =

x

2

+ 4 x +−=27 0

2

x

+ 4 x 50=

2

Δ =−b 4 ac =+16 20 = 36

x

1,2

=

4 ±

6

2

x =− 5 ⇒ ⎨

1

x

2

= 1

Prin urmare sunt 2 elemente care satisfac această relaţie.

Exerciţii propuse:

Se

xΤ=yxy+

consideră

legea

de

compoziţie

+ 5. Se cere să se calculeze:

a) 1Τ2

b) Pentru ce elemente x avem xΤ2 = 8 ?

c) Să se rezolve ecuaţia xΤ+( x 2) = 17 .

Tabela unei legi de compoziţie:

Să considerăm mulţimea

M

= {1,2}

şi

ϕ : M × M M

dată

prin

operaţia

P = {3,4}. Să considerăm legea de

compoziţie M × P dată prin operaţia „ o ”, x o y = x + y + xy şi avem:

1o3 =+1

3+⋅13 = 7

1o4 =+1

4 +⋅14 = 9

2 o 3 = 2 ++⋅=3

2

3

11

2 o 4 =++⋅=2

4

2

4

14

Mulţimea M × P are 4 elemente: (1,3);(1,4);(2,3);(2,4) . Compuşii acestor

elemente prin legea de compoziţie dată pot fi descrise print-un tablou care are 2 linii şi 2 coloane, formate din elementele mulţimilor M şi P.

Pe linii aşezăm elementele lui M şi pe coloane elementele lui P. La intersecţia unei linii şi a unei coloane se trece compusul celor 2 elemente scrise pe linie, respectiv pe coloană.

Tabela legii de compoziţie dată:

M P
M
P

1

2

11

3 7

4 9

14

Acest tablou se numeşte tabela legii de compoziţie şi are un rol deosebit în verificarea calculelor şi a proprietăţii de compoziţie date.

Exerciţii propuse:

Se consideră mulţimea M = {1,2,3} şi P = {4,5} şi legea de compoziţie

: M P

ϕ

(,

x y

)

×

ϕ

(, xy

)

=∗ x y

∗=+− x

x y

y xy

Să se alcătuiască tabela legii de compoziţie x y .