Algebră/Geometrie, bacalaureat

Clasele IX-X

Tema 1.1. Mulţimi de numere. Mulţimi şi elemente de logică matematică

(clasa a IX-a)
Tema 1.2. Progresii aritmetice și geometrice
(clasa a IX-a)
Tema 1.3. Funcţii. Proprietăţi generale. Lecturi grafice
(clasele IX-X)
Tema 1.4. Funcţia de gradul I. Funcţia de gradul al II-lea
(clasa a IX-a)
Tema 1.5. Puteri şi radicali. Ecuaţii iraţionale
(clasa a X-a)
Tema 1.6. Exponenţiale şi logaritmi
(clasa a X-a)
Tema 1.7. Numere complexe
(clasa a X-a)
Tema 1.8. Metode de numărare. Elemente de combinatorică
(clasa a X-a)
Tema 1.9. Vectori în plan. Geometrie vectorială. Geometrie analitică
(clasele IX-X)
Tema 1.10. Elemente de trigonometrie. Funcţii şi ecuaţii trigonometrice
(clasa a X-a)
 Tema 1.1
Mulţimi de numere. Mulţimi şi elemente de logică matematică
Mulţimea numerelor naturale, ; exemple: 0, 1, 2, 34, 45789 etc.
Mulţimea numerelor întregi, ; exemple: - 30, - 2, - 1, 0, 1, 2, 40 etc.
7
Mulţimea numerelor raţionale, ; exemple:  ; 2;3,8;1,  5 ; 2, 24  7  ;5.
2
326 5 1 9  5 14 247  24 223
3, 26  ; 1,  5  1   ; 2, 24  7   2 2 .
100 9 9 5 900 900
Mulţimea numerelor iraţionale, exemple:  3; 7;  ; e;...
Mulţimea numerelor reale, .

Formule de calcul prescurtat:

1.  a  b   a 2  2ab  b2 ;  a  b  a 2  2ab  b2 ; a 2  b2   a  b  a  b  ;
2 2

2.  a  b  c   a 2  b2  c2  2ab  2ac  2bc;

2

3.  a  b   a3  3a 2b  3ab2  b3 ; a  b  a3  3a 2b  3ab2  b3 ;
3 3

4. a3  b3   a  b   a 2  ab  b2  ; a3  b3   a  b   a 2  ab  b2  .
5. a n  bn   a  b   a n 1  a n  2b  ...  bn 1  .

  x, x  0

Modulul unui număr real: x   0, x  0
 x, x  0


Proprietăți:
1. x  0,   x  ; x  0  x  0
2. x   x ,   x  ;
3. x  y  x  y ,   x, y  ;
x x
4.  , x, y  , y  0
y y
5. x  a, a  0  x  a, x  a ,   x 
6. x  a, a  0  a  x  a ,   x 

Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real

Definiţie. Fie x  . Cel mai mare număr întreg mai mic sau egal decât x se numeşte partea întreagă a lui x. Se
notează:  x  max  p  | p  x .
Numărul real {x}  x  [ x] se numeşte partea fracţionară a lui x.
Exemple: 1. x  7,6   x  7, x  0,7. 2. x  3, 4   x  4, x  0,6.

Proprietăţi
1. [ x]  x  [ x]  1, x  ; 1. {x}  [0,1), x  ;
2. x  1  [ x]  x, x  ; 2. {x}  0  x  ;
3. [ x]  x  x  ; 3. {x}  { y}  x  y  ,
4. [ x  n]  [ x]  n  n  ; 4. {x  n}  {x}  n  .
 Tema 1.2
Progresii aritmetice și geometrice
1. Progresii aritmetice
Definiţie. Şirul de numere reale  an n 1 este o progresie aritmetică de raţie r dacă an 1  an  r, n  1 (adică
diferenţa oricăror doi termeni consecutivi este constantă).
Proprietăţi
1. an  an 1  r, n  1 . Formula de recurență
2. an  a1  (n  1)  r, n  1 . Formula termenului general
an 1  an 1
3. an  , n  2 .
2
n(a1  an ) n(n  1)
4. Sn  a1  a2  a3  ...  an   na1  r , n  1 . Suma primilor n termeni
2 2

2. Progresii geometrice
Definiţie. Şirul de numere reale nenule  bn n 1 este o progresie geometrică de raţie q dacă bn 1  bn  q (adică raportul
oricăror doi termeni consecutivi este constant).
Proprietăţi
1. bn 1  bn  q Formula de recurență
n 1
2. bn  b1  q , n  1 Formula termenului general
3. bn2  bn 1  bn 1 , n  2 .
 qn 1
b , q 1
4. Sn  b1  b2  ...  bn   1 q  1 . Suma primilor n termeni
nb , q 1
 1
x n 1  1
5. 1  x  x  x  ...  x  ,x 1
2 3 n

x 1

Tema 1.3
Funcţii. Proprietăţi generale.
Graficul funcţiei f : A  B este mulţimea G f   x, f ( x)  | x  A  A  B .
Imaginea funcţiei f : A  B sau (mulţimea valorilor funcţiei f) este mulţimea
Im f   y  B | x  A, f ( x)  y   f ( x) | x  A .
Observaţii. 1. M (u, v)  G f  f (u)  v .
2. Funcţia identică a mulţimii A este 1A : A  A, 1A ( x)  x, x  A .

Compunerea funcţiilor. Fie f : A  B şi g : B  C două funcţii. Funcţia g f : A  C,

( g f )( x)  g  f ( x)  , x  A , se numeşte compunerea funcţiilor g şi f.
Observaţie. Compunerea funcţiilor este asociativă, dar nu este comutativă.
Monotonia funcţiilor
Definiţie. Fie D  o mulţime nevidă. Funcţia f : D  este monoton (strict) crescătoare dacă pentru orice
x, y  D, x  y, avem f ( x)  f ( y)  f ( x)  f ( y)  .
Funcţia f :D este monoton (strict) descrescătoare dacă x, y  D, x  y, avem
f ( x)  f ( y)  f ( x)  f ( y)  .
 Funcţii pare, impare, periodice.
Definiţie. Fie D  o mulţime nevidă centrată în origine ( x  D   x  D ).
a. Funcţia f : D  este funcţie pară dacă f ( x)  f ( x), x  D .
b. Funcţia f : D  este funcţie impară dacă f ( x)   f ( x), x  D .
Definiţie. Funcţia f : D  este periodică cu perioada T dacă f ( x  T )  f ( x) , pentru orice x  D pentru care
x  T  D . Cea mai mică perioadă pozitivă (dacă există) se numeşte perioadă principală.
Simetrii ale graficului unei funcţii
Definiţie. Dreapta x  a este axă de simetrie pentru graficul funcţiei f : D  dacă f (a  x)  f (a  x) ,
pentru orice x  D astfel încât a  x, a  x  D .
Punctul M  a, b   xOy este centru de simetrie pentru graficul funcţiei f : D  dacă f (a  x)  f (a  x)  2b
, pentru orice x  D astfel încât a  x, a  x  D .
Observaţii. 1. Graficul unei funcţii pare este simetric faţă de axa Oy.
2. Graficul unei funcţii impare este simetric faţă de origine.
Funcţii injective, surjective, bijective, inversabile
Definiţie. Funcţia f : A  B este:
 injectivă dacă pentru orice x1 , x2  A, x1  x2 avem f ( x1 )  f ( x2 ) ;
 surjectivă dacă pentru orice y  B , există x  A astfel încât f ( x)  y ;
 bijectivă dacă este injectivă şi surjectivă.
Definiţie. Funcţia f : A  B este inversabilă dacă există o funcţie g : B  A astfel încât g f  1A şi
f g  1B . Notăm g  f 1 şi spunem că f 1 este inversa funcţiei f.
Observaţii
1. Funcţia f : A  B este injectivă dacă şi numai dacă este îndeplinită una din condiţiile:
a. Pentru orice x1 , x2  A astfel încât f ( x1 )  f ( x2 ) , rezultă x1  x2 .
b. Pentru orice y  B , ecuaţia f ( x)  y are cel mult o soluţie x  A .
2. Funcţia f : A  B este surjectivă dacă şi numai dacă este îndeplinită una din condiţiile:
a. Im f  B .
b. Pentru orice y  B , ecuaţia f ( x)  y are cel puţin o soluţie x  A .
3. Funcţia f : A  B este bijectivă dacă oricărui element y  B îi corespunde un unic element x  A astfel
încât f ( x)  y .
4. Funcţia f : A  B este inversabilă dacă şi numai dacă este bijectivă. Inversa funcţiei bijective f : A  B este
funcţia f 1 : B  A care îndeplineşte proprietatea: f ( x)  y  x  f 1 ( y) , unde x  A şi y  B .

Tema 1.4
Funcţia de gradul I. Funcţia de gradul al II-lea
1. Funcţia de gradul I
Funcţia f :  , f ( x)  ax  b (cu a, b  , a  0 ), se numeşte funcţie de gradul I.
Graficul funcţiei f :  , f ( x)  ax  b este o dreaptă de pantă a.
Intersecția Gf cu axele de coordonate:
G f  Ox : f  x   0  A  x0 ,0  , x0 soluție a ecuației f  x   0
G f  Oy : x  0  B  0, f  0  
Intersecția graficelor a două funcții f și g:
Se rezolvă ecuația f  x   g  x  ; G f  Gg   x , f  x  x
0 0 0 sol. a ec. f  x   g  x  
Monotonia. Dacă a  0 , atunci funcţia f este strict crescătoare.
Dacă a  0 , atunci funcţia f este strict descrescătoare.
 x   ba 
Semnul funcţiei de gradul I
f ( x) – semn(a) 0 semn (a)

2. Funcţia de gradul al II-lea

Funcţia f :  , f ( x)  ax2  bx  c (cu a, b, c  , a  0 ), se numeşte funcţie de gradul al II-lea.
 b 
2
 
Forma canonică. f ( x)  ax 2  bx  c  a  x    2  , unde   b2  4ac .
 2a  4a 

Semnul funcţiei de gradul al doilea Observaţii

x   a  0
1.   0 f ( x)  0, x  
f ( x) semn(a)   0

x   2ba  a  0
2.   0 f ( x)  0, x  
f ( x) semn(a) 0 semn(a)   0

x  x1 x2  a  0
3.   0 f ( x)  0, x  
f ( x) sgn(a) 0 – sgn(a) 0 sgn(a)   0
 b 
Graficul funcţiei f :  , f ( x)  ax2  bx  c este o parabolă de vârf V   ,   , axă de simetrie
 2 a 4 a
b
x , care are ramurile orientate în sus dacă a  0 şi în jos dacă a  0 .
2a

Observaţii.

1. Graficul funcției de gradul al II-lea intersectează Ox în două puncte distincte dacă   0.

2. Graficul funcției de gradul al II-lea intersectează Ox într-un singur punct (este tangent axei Ox) dacă   0.
3. Graficul funcției de gradul al II-lea nu intersectează Ox dacă   0.

a  0
4. Graficul funcției de gradul al II-lea este situat deasupra axei Ox dacă 
  0

a  0
5. Graficul funcției de gradul al II-lea este situat sub axa Ox dacă 
  0

Monotonia şi punctele de extrem

x   2ba 
1. a  0
f ( x)  4a

x   2ba 
2. a  0
f ( x)  4a a0 a0
 b
 Dacă a  0 , min f   , care se atinge în punctul (de minim) x   .
4a 2a
 b   b 
Funcţia f este strict crescătoare pe   ,   şi strict descrescătoare pe  ,   .
 2a   2a 
 b
 Dacă a  0 , max f   , care se atinge în punctul (de maxim) x   .
4a 2a
  b   b 
Funcţia f este strict crescătoare pe   ,   şi strict descrescătoare pe  ,   .
 2a   2a 
 b
 S  x1  x2   a
Relaţiile lui Viète. Fie x1 , x2 rădăcinile ecuaţiei ax  bx  c  0 . Atunci 
2
.
P  x x  c
 1 2
a
Observaţii.
1. x12  x22   x1  x2   2 x1 x2  S 2  2P ; x13  x23   x1  x2   3x1 x2  x1  x2   S 3  3SP .
2 3

 ax  bx1  c  0
2
2. Dacă x1 , x2 rădăcini ale ecuației ax2  bx  c  0   12 .
ax2  bx2  c  0
3. Ecuaţia de gradul al II-lea cu rădăcinile x1 şi x2 este x2  sx  p  0 , unde s  x1  x2 şi p  x1  x2 .
4. Dacă ecuația de gradul al II-lea are rădăcinile x1 şi x2 atunci ax2  bx  c  a  x  x1  x  x2  .
 Tema 1.5
Puteri şi radicali. Ecuaţii iraţionale

Funcţia f :  , f ( x)  xn , unde n  , n  2 , se numeşte funcţie putere.

Funcţia f : D  , f ( x)  n x , unde n  , n  2 , şi D  dacă n este impar, respectiv D  [0, )
dacă n este par, se numeşte funcţie radical de ordin n.
Funcţia radical de ordinul 2 este f :[0, )  , f ( x)  x , iar funcţia radical de ordinul 3 este
f:  , f ( x)  3 x .
Proprietăţi
1. Funcţiile f , g :[0, )  [0, ), f ( x)  x 2n şi g ( x)  2n x , unde n  * , sunt funcţii bijective, fiecare fiind
inversa celeilalte.
2. Funcţiile f , g :  , f ( x)  x2n1 şi g ( x)  2n1 x , unde n  * , sunt funcţii bijective, fiecare fiind inversa
celeilalte.
3. Funcţia putere de exponent impar este strict crescătoare pe . Funcţia putere de exponent par este strict
descrescătoare pe (,0] şi strict crescătoare pe [0, ) .
4. Funcţia radical de ordin impar este strict crescătoare pe .
Funcţia radical de ordin par este strict crescătoare pe [0, ) .
5. Funcţia radical de ordin impar este convexă pe (,0] şi concavă pe [0, ) .
Funcţia radical de ordin par este concavă pe [0, ) .

Proprietăţi ale puterilor

Fie a, b  * , r , s  .
3.  a  b   a s  b s ; 4.  a r   a r s ;
s
1. a  1 şi 1  1 ; 2. a r  a s  a r  s ;
0 s s

ar a as
s

pentru a  1 avem a  a  r  s
r s

5.  ar s ; 6.    s ; 7.  .
as b pentru a   0,1 avem a  a  r  s
r s
b 
n n
1 1 a b
8. a 1  ,a  0 ; 9. a  n  ,a  0 ; 10.      , a, b  0 .
a an b a

Exemplu proprietatea 7:
a b
1 1
5a  5b  a  b și       a  b
5 5

Proprietăţi ale radicalilor

Pentru a, b  şi n, k  , n, k  3 impare sau pentru a  0,   , b   0,   şi n, k  *
numere pare, avem
a na
1. n
a n  a; 2. n
a  b  n a  n b; 3. n  , b  0; 4. n
a  n k a k ;
b nb
n
5. a k  k a n , k  2 ; 6. n k
a  n k a ; 7. n
a  n b ab.

Condiții de existență a radicalului:

 f  x   0
1. f  x  g  x, 
 g  x   0
2. 3 f  x  g  x, x 
Formula radicalilor compuși:
ac ac 2 ac ac 2
a b   , c  a 2  b și a b   , c  a2  b
2 2 2 2
 Tema 1.6
Funcţia exponenţială şi funcţia logaritmică.
Ecuaţii şi inecuaţii exponenţiale şi logaritmice
1. Logaritmi
Definiţie. Fie a  0, a  1 şi x  0 . Unicul număr real y cu proprietatea a y  x se numeşte logaritmul
numărului x în baza a şi se notează log a x .
Cu alte cuvinte, log a x  y dacă şi numai dacă a y  x
Observaţii. 1. Dacă a  10 , numărul log10 x  lg x se numeşte logaritmul zecimal al lui x.
2. Dacă a  e , numărul loge x  ln x se numeşte logaritmul natural al lui x.
Proprietăţile logaritmilor
1. aloga x  x, x  0 ; 3. loga a  1, a  0, a  1 ; 5. xloga y  yloga x .
2. log a a x  x, x  ; 4. loga 1  0, a  0, a  1 ;
Operaţii cu logaritmi
1. loga x  log a y  log a ( xy), x, y  0 ; 3. loga x p  p log a x, x  0, p  ;
x 1
2. log a x  log a y  log a   , x, y  0 ; 4. log a p x  log a x, x  0, p  * .
 y p
Schimbarea bazei unui logaritm
logb x lg x ln x
1. log a x  , a, b, x  0, a, b  1 ; Consecinţă: log a x   .
logb a lg a ln a
1
2. log a b  , a, b  0, a, b  1 .
logb a
Condiții de existență a logaritmului
x  0

log a x există dacă  a  0
a  1


2. Funcţia exponenţială şi funcţia logaritmică

Funcţia exponenţială de bază a ( a  0, a  1 ) este funcţia f :  (0, ), f ( x)  a x .
Funcţia logaritmică de bază a ( a  0, a  1 ) este funcţia g : (0, )  , g ( x)  log a x .
Proprietăţi
1. Funcţiile exponenţială de bază a şi logaritmică de bază a sunt funcţii bijective, fiecare fiind inversa celeilalte.
2. Funcţiile exponenţială de bază a şi logaritmică de bază a sunt funcţii strict crescătoare dacă a  1 şi strict
descrescătoare dacă a  (0,1) .
3. Funcţia exponenţială de bază a este convexă pentru orice a  (0,1)  (1, ) .
Funcţia logaritmică de bază a este concavă dacă a  1 şi convexă dacă a  (0,1) .
 Tema 1.7
Numere complexe

 z  x  iy | x, y   , unde i 2  1 , este mulţimea numerelor complexe, scrise sub formă algebrică.

Dacă z  x  iy , unde x, y  , numerele reale x şi y se numesc partea reală şi respectiv partea imaginară a
numărului complex z; notăm x  Re z, y  Im z .
Elementele mulţimii i *  iy y  \{0}  se numesc numere pur imaginare.

Modulul unui număr complex z  x  iy este numărul real | z | x2  y 2 .

Proprietăţi: 1. | z |  0, z  ; | z |  0  z  0 .
2. | z1  z2 |  | z1 |  | z2 |, z1 , z2  .
3. | z1  z2 |  | z1 |  | z2 |, z1 , z2  .
Conjugatul unui număr complex z  x  iy este numărul complex z  x  iy .
Proprietăţi: 1. z1  z2  z1  z2 , z1 , z2  ; 3. z  z , z  ;
2. z1  z2  z1  z2 , z1 , z2  ; 4. z  z  | z | , z  2
.
Observaţii. 1. z  dacă şi numai dacă z  z ;
2. z  i * dacă şi numai dacă z   z .

1. Forma trigonometrică a unui număr complex

Pentru orice număr complex nenul z  x  iy există şi sunt unice numerele reale r  0 şi   [0, 2 ) astfel încât
z  r (cos   i sin  ) .
0, dacă x  0 şi y  0 (cadran I)
 y 
Avem r  | z | x  y
2 2
şi   arctg    k , unde k  1, dacă x  0 (cadran II, III) .
x 2, dacă x  0 şi y  0 (cadran IV)

 3
Dacă x  0 şi y  0 , atunci   ; dacă x  0 şi y  0 , atunci   .
2 2
Operaţii cu numere complexe scrise sub forma trigonometrică
Fie z  r (cos   i sin  ) , z1  r1 (cos 1  i sin 1 ) , z2  r2 (cos 2  i sin 2 ) . Atunci:
1. z1 z2  r1r2  cos(1  2 )  i sin(1  2 )  ; 2. z n  r n (cos n  i sin n ) ;
1 1 z1 r1
3.   cos( )  i sin( )  ; 4.   cos(1  2 )  i sin(1  2 )  .
z r z2 r2

2. Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie

A1. Formula distanţei dintre două puncte: MN  | zM  zN | .
A2. Patrulaterul ABCD este paralelogram dacă şi numai dacă z A  zC  zB  zD .

3. Puterile lui i
 i 1
0
 i 4k 0  i0  1
 1  4 k 1 1
 i i  i i i
2 și i 4  1   4k  2 2
 i   1 i  i  1
3  4k 3 3
 i  i i  i  i
4. Rădăcinile de ordin 3 ale lui 1 și -1
Dacă z 2  z  1  0  z 3  1
Dacă z 2  z  1  0  z 3  1
 Tema 1.8
Metode de numărare. Elemente de combinatorică. Matematici
financiare
1. Mulțimi finite (neordonate), în sensul clasic că nu contează decât elementele componente și nicidecum ordinea
de dispunere a acestora.
2. Mulțimi finite (ordonate), în care are importanță atât care sunt elementele componente ale mulțimii, dar și
ordinea de dispunere a acestora.
3. Regula sumei: Dacă un obiect A poate fi ales în m moduri, iar un obiect B poate fi ales în n moduri, astfel încât
nicio alegere a lui A să nu coincidă cu nicio alegere a lui B, atunci alegerea lui A sau B poate fi realizată în m+n
moduri.
4. Regula produsului: Dacă un obiect A poate fi ales în m moduri, iar după fiecare astfel de alegere, un obiect B se
poate alege în n moduri, atunci alegerea perechii (A,B) poate fi realizată în m  n moduri.
5. Permutări. Fie A  a1 , a2 ,..., an  o mulţime cu n elemente. O permutare a mulţimii A este o mulţime ordonată
formată cu cele n elemente ale mulţimii A. Orice funcţie bijectivă f : A  A defineşte o permutare a mulţimii A.
Numărul permutărilor unei mulţimi cu n elemente este Pn  n!  1 2  3  ...  n . Prin convenţie, P0  0!  1 .
n!
6. Aranjamente. Numărul submulţimilor ordonate cu k elemente dintr-o mulţime cu n elemente este An 
k
(n  k )!
(aranjamente de n luate câte k).
n!
7. Combinări. Numărul submulţimilor cu k elemente dintr-o mulţime cu n elemente este Cnk 
k ! (n  k )!
(combinări de n luate câte k).
Proprietăţi
 Formula combinărilor complementare: Cnk  Cnn  k ;

 Formulă de recurenţă pentru combinări: Cnk  Cnk 1  Cnk11 ;

 Cn0  Cn1  ...  Cnn  2n . (numărul tuturor submulțimilor unei mulțimi cu n elemente)

 Cn0  Cn2  Cn4  ...  Cn1  Cn3  Cn5  ...  2n1 .

Observaţii. Fie A o mulţime cu n elemente şi B o mulţime cu m elemente. Atunci:

 Dacă n  m , numărul funcţiilor injective f : A  B este egal cu Amn .

 Dacă m  n , numărul funcţiilor bijective f : A  B este egal cu Pn  n ! .

 Dacă A, B  şi n  m , numărul funcţiilor strict crescătoare/descrescătoare f : A  B este egal cu Cmn .

 Dacă n  m , numărul funcţiilor strict monotone f : A  B este egal cu 2  Cmn .

Dacă dintr-o mulțime cu n elemente, se cere formarea de grupe de câte k elemente, atunci:
Contează ordinea de dispunere a Numărul grupelor ce se pot forma
celor k elemente în cadrul unei
grupe?
Dacă cele k elemente ale fiecărei DA Ank
grupe sunt distincte ( k  n ) NU Cnk
Dacă cele k elemente ale fiecărei
grupe nu sunt neapărat distincte
DA nk
8. Binomul lui Newton
 a  b n  Cn0 an  Cn1an1b1  ...  Cnk ank bk  ...  Cnnbn , pentru orice a, b  şi n  * .
 Dezvoltarea binomială are n  1 termeni.

 Termenul general al dezvoltării este Tk 1  Cnk an k bk (termenul de rang k  1 )

 Cnk se numeşte coeficientul binomial al termenului Tk 1 .

9. Probabilități
număr cazuri favorabile evenimentului e
P e 
număr total cazuri
 Tema 1.9
Vectori în plan. Geometrie vectorială.
Geometrie analitică

1. Vectori în plan
Regula paralelogramului: În paralelogramul ABCD avem AB  AD  AC .
Regula triunghiului. În triunghiul ABC avem AB  BC  AC .
Regula poligonului. În poligonul ABCDE avem AB  BC  CD  DE  AE.

Teorema medianei (forma vectorială). Punctul M este mijlocul segmentului [AB] dacă şi numai dacă, pentru
1
orice punct O din plan, avem OM  OA  OB .
2
 
Punctul care împarte un segment într-un raport dat. Pentru un punct M  AB astfel încât MA  kMB ,
1 k
avem OM  OA  OB , pentru orice punct O din plan.
1 k 1 k

Produsul scalar dintre vectorii u şi v este u  v | u |  | v |  cos  u , v  .

Proprietăţile produsului scalar:
 
a) u  v  0  u  v . c)  u , v    cos  u , v   0 ; d)  u , v    cos  u , v   0 .
2 2

2. Vectori în planul xOy

Un vector u  xi  y j are coordonatele ( x, y) şi scriem u ( x, y) .
Proprietăţi importante. Fie u  x  i  y  j şi v  z  i  t  j doi vectori din planul xOy. Atunci
1. | u | x 2  y 2 .
2. Egalitatea a doi vectori: u  v  x  z, y  t .
3. Produsul scalar a doi vectori: u  v  x  z  y  t .
4. Vectori perpendiculari: u  v  x  z  y  t  0 .
x y
5. Vectori paraleli: u || v   .
z t
6. Vectorul de poziţie al punctului A( xA , yA )  xOy este r A  xA i  y A j .
7. Pentru două puncte A şi B din planul xOy avem AB  ( xB  xA )i  ( yB  y A ) j .

3. Distanța dintre două puncte.

Distanța dintre punctele A  xA , y A  și B  xB , yB  este AB  ( xB  xA )2  ( yB  y A )2

4. Coordonatele mijlocului unui segment.

 x  xB y A  yB 
Coordonatele mijlocului M al segmentului [AB], A  xA , y A  și B  xB , yB  sunt M  A
2 
,
 2

5. Coordonatele centrului de greutate al unui triunghi

Dacă A  xA , y A  , B  xB , yB  și C  xC , yC  , atunci coordonatele centrului G de greutate al triunghiului ABC sunt:
 x  xB  xC y A  yB  yC 
G A , 
 3 3 
 6. Dreapta în plan.
Fie d o dreaptă în planul xOy. Panta dreptei d este tangenta unghiului format de dreaptă cu semiaxa pozitivă Ox.
Ecuaţia generală a unei drepte d este d : ax  by  c  0 .

Proprietăţi importante.
1. Dreapta care trece prin punctul A  xA , y A  şi are panta dată m are ecuaţia d : y  y A  m  x  xA  .
x  xA y  yA
2. Dreapta care trece prin punctele A  xA , y A  şi B  xB , yB  are ecuația  .
xB  xA yB  y A
yB  y A
3. Panta dreptei care trece prin punctele A  xA , y A  şi B  xB , yB  este mAB  .
xB  xA
4. Dacă dreapta d are ecuaţia d : y  mx  n , atunci m este panta dreptei d.
a
5. Dacă dreapta d are ecuaţia d : ax  by  c  0 , atunci panta dreptei d este egală cu m   , b  0 .
b

6. Două drepte sunt paralele dacă şi numai dacă au pantele egale, adică d1 || d2  m1  m2 .

7. Două drepte d1 şi d 2 sunt perpendiculare dacă şi numai dacă m1  m2  1 .

| axA  by A  c |
8. Distanţa dintre punctul A  xA , y A  şi dreapta d : ax  by  c  0 este d  A, d   .
a 2  b2
a1 b1 c1
9. Dreptele d1 : a1 x  b1 y  c1  0 şi d2 : a2 x  b2 y  c2  0 coincid dacă   .
a2 b2 c2
a1 b1 c1
10. Dreptele d1 : a1 x  b1 y  c1  0 şi d2 : a2 x  b2 y  c2  0 sunt paralele (şi neegale) dacă   .
a2 b2 c2
11. Dreptele d1 : a1 x  b1 y  c1  0 şi d2 : a2 x  b2 y  c2  0 sunt perpendiculare dacă a1  a2  b1  b2  0.

Chiar dacă nu este scopul acestui capitol, considerăm util să introducem aici câteva aplicaţii ale
determinanţilor în geometrie.
12. Fie A  xA , y A  şi B  xB , yB  . Ecuaţia dreptei AB cu scrisă cu ajutorul determinantului este
x y 1
AB : x A yA 1  0 .
xB yB 1
13. Fie A  xA , y A  , B  xB , yB  şi C  xC , yC  .
xA yA 1
1
Aria triunghiului ABC, scrisă cu ajutorul determinantului, este egală cu S ABC   , unde   xB yB 1 .
2
xC yC 1
xA yA 1
14. Punctele A  xA , y A  , B  xB , yB  şi C  xC , yC  sunt coliniare dacă şi numai dacă   xB yB 1  0 .
xC yC 1
 Tema 1.10
Trigonometrie. Aplicaţii ale trigonometriei şi ale produsului scalar în
geometria plană
1. Elemente de trigonometrie
Cercul trigonometric este un cerc de rază 1, cu centrul în originea
reperului cartezian,
Axa Ox se numeşte şi axa cosinusurilor, iar axa Oy se numeşte axa
sinusurilor.
sin
M  cos x,sin x 

x cos

Funcții trigonometrice în triunghiul dreptunghic

lungimea catetei opuse lungimea catetei alaturate

sin x  cos x 
lungimea ipotenuzei lungimea ipotenuzei
lungimea catetei opuse sin x lungimea catetei alaturate cos x 1
tgx   ctgx   
lungimea catetei alaturate cos x lungimea catetei opuse sin x tgx

Valorile functiilor trigonometrice directe ale principalelor unghiuri din intervalul 0 ;180 
CI CII
m   0 30 45 60 90 120 135 150 180

sin x 0 1 2 3 4 3 2 1 0
2 2 2 2 2 2 2 2 2
4 3 2 1 0 1 2 3 4
cos x    
2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 1
tg x 0 1 3
nu
 3 -1  0
3 există 3
1 1
ctg x nu
3 1 0  -1  3
nu
există 3 3 există

Formule trigonometrice fundamentale.

Pentru următoarele formule considerăm numerele reale a, b astfel încât să aibă sens următoarele formule.
1. Formula fundamentală a trigonometriei. sin 2 a  cos2 a  1 .
2. Reducerea la primul cadran.
       
2.1. sin   a   cos a, cos   a   sin a, tg   a   ctga, ctg   a   tga .
2  2  2  2 
2.2. sin(  a)  sin a, cos(  a)   cos a, tg(  a)  tga, ctg(  a)  ctga .
2.3. sin(  a)   sin a, cos(  a)   cos a, tg(  a)  tga, ctg(  a)  ctga .
2.4. sin(2  a)   sin a, cos(2  a)  cos a, tg(2  a)  tga, ctg(2  a)  ctga .
 3. Paritatea funcţiilor trigonometrice.
sin(a)   sin a, cos(a)  cos a, tg(-a)  tga, ctg(a)  ctga .
4. Periodicitatea funcţiilor trigonometrice. Pentru orice k  avem:
sin  2k  a   sin a, cos  2k  a   cos a, tg  k  a   tga, ctg  k  a   ctga ,
5. cos(a  b)  cos a cos b sin a sin b , sin(a  b)  sin a cos b  cos a sin b ,
6. sin 2a  2sin a cos a , cos 2a  cos2 a  sin2 a  1  2sin2 a  2cos2 a  1 .
tga  tgb 2tga
7. tg  a  b   , tg2a  .
1 tgatgb 1  tg 2 a
1  cos 2a 1  cos 2a
8. sin 2 a  , cos2 a  .
2 2
9. Transformarea sumelor în produse şi a produselor în sume
ab a b 1
a. sin a  sin b  2sin cos d. sin a sin b  cos(a  b)  cos(a  b)
2 2 2
ab a b 1
b. cos a  cos b  2cos cos ; e. cos a cos b  cos(a  b)  cos(a  b)
2 2 2
ab a b 1
c. cos a  cos b  2sin sin ; f. sin a cos b  sin(a  b)  sin(a  b)  .
2 2 2
a 2t 1 t 2
2t
10. Pentru t  tg avem sin a  , cos a  , tga  , a  k , k  .
2 1 t2 1 t2 1 t2

11. Ecuații trigonometrice fundamentale

sin t  a are soluții dacă a   1,1 , x   1 arcsin a  k , k   .

k

cost  a are soluții dacă a   1,1 , x  arccos a  2k , k  

tgt  a are soluții dacă a  , x arctga  k , k  
ctgt  a are soluții dacă a  , x arcctga  k , k  

2. Aplicaţii ale trigonometriei şi ale produsului scalar în geometria plană

Considerăm triunghiul ABC cu notaţiile cunoscute: a  BC, b  AC şi c  AB , R este raza cercului circumscris
triunghiului, p este semiperimetrul triunghiului ABC, iar r este raza cercului înscris.
b2  c 2  a 2
Teorema cosinusului. În orice triunghi ABC avem a2  b2  c2  2bc cos A sau cos A  .
2bc
a b c
Teorema sinusurilor. În orice triunghi ABC avem    2R .
sin A sin B sin C
Formula pentru lungimea medianei unui triunghi.
b2  c 2 a 2
ma 2  
2 4
Formule pentru aria triunghiului. Dacă notăm cu S ABC este aria triunghiului ABC avem:
a  ha ab sin C abc
S ABC     pr , unde:
2 2 4R
- ha este înălţimea corespunzătoare laturii a.
- R este raza cercului circumscris triunghiului ABC.
- r este raza cercului înscris în triunghiul ABC.
- p este semiperimetrul triunghiului ABC.
Formula lui Heron S ABC  p  p  a  p  b  p  c  .
 Formule pentru triunghiul dreptunghic. Dacă triunghiul ABC este dreptunghic cu ipotenuza BC, avem:
bc a  ha bc 1
S ABC   , ha  , iar mediana din A este ma  BC .
2 2 a 2
a2 3
Formule pentru triunghiul echilateral. Dacă triunghiul ABC este echilateral cu latura a avem: S ABC  ,
4
a 3 a 3 a 3
R , r şi mediana din A este ma  ha  .
3 6 2
3. Funcţii trigonometrice inverse şi ecuaţii trigonometrice
     
Funcţia arcsin :  1,1    ,  este inversa funcţiei sin :   ,    1,1 .
 2 2  2 2
  
Proprietăţi. 1. sin x  y  x  arcsin y, x   ,  , y   1,1 .
 2 2
  
2. arcsin  sin x   x, x    ,  ; sin  arcsin y   y, y  1,1 .
 2 2
3. arcsin( x)   arcsin x, x  [1,1] .

Funcţia arccos :  1,1  0,   este inversa funcţiei cos : 0,     1,1 .
Proprietăţi. 1. cos x  y  x  arccos y, x  0,   , y   1,1 .
2. arccos  cos x   x, x  0,   ; cos  arccos y   y, y   1,1 .
3. arccos   x     arccos x, x   1,1 .

4. arcsin x  arccos x  , x   1,1 .
2
     
Funcţia arctg :    ,  este inversa funcţiei tg:  ,   .
 2 2   2 2
  
Proprietăţi. 1. tg x  y  x  arctg y , x    ,  , y  .
 2 2
  
2. arctg  tg x  x, x    ,  ; tg  arctg y   y, y  .
 2 2
3. arctg   x   arctg x, x  .

Funcţia arcctg :   0,   este inversa funcţiei ctg: 0,    .

Proprietăţi. 1. ctg x  y  x  arcctg y, x   0,  , y  .
2. arcctg  ctg x  x, x   0,  ; ctg  arcctg y   y, y  .
3 arcctg   x     arcctg x , x  .

4. arctg x  arcctg x  , x  .
2