NOŢIUNI TEORETICE PENTRU

BACALAUREAT MATEMATICĂ
INFORMATICĂ

PROF. BRISC VIORICA

 NOŢIUNI TEORETICE DE BAZĂ PENTRU BACALAUREAT
I. ALGEBRĂ. GEOMETRIE ŞI TRIGONOMETRIE (clasele IX –X)

Formule de calcul prescurtat

(a  b)  a  2ab  b
2 2 2

(a  b) 2  a 2  2ab  b 2
a 2  b 2  (a  b)(a  b)
a 3 b 3  (a  b)(a 2  ab  b 2 )
a 3 b 3  (a  b)(a 2  ab  b 2 )
(a+b) 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3
(a-b) 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3
a n b n  (a  b)(a n1  a n2 b      b n1 )
Mulţimi
 Moduri de definire a mulţimilor. Mulţimile se definesc fie prin indicarea elementelor lor ,fie prin
specificarea unei proprietãţi caracteristice a elementelor lor.Mulţimile se noteazã cu litere mari:
A, B, C,… X, Y, Z, iar elementele lor cu litere mici: a, b, c,…
 Apartenenţa unui element la o mulţime. Dacã un element a aparţine unei mulţimi A, acesta se
noteazã aA şi se citeşte “a aparţine lui A”.
 Definiţie. Mulţimea vidã este mulţimea care nu are nici un element. Se noteazã cu .
 Egalitatea mulţimlor A şi B : (A = B)  (xA  xB) şi (yB  yA)
 Incluziunea mulţimii A în mulţimea B: (A  B)  (xA  x B).Mulţimea A se numeşte
submulţime a lui B.
 Reuniunea mulţimilor A şi B: A  B = {xxA  xB}
 Intersecţia mulţimilor A şi B: A  B = {xxA  xB}
 Definiţie. Mulţimile A şi B care nu au nici un element comun se numesc disjuncte. A  B = .
 Diferenţa mulţimilor A şi B: A \ B = {xxA  xB}
 Diferenţa simetricã a mulţimilor A şi B: A  B = (A \ B)  (B \ A)
 Complementara unei mulţimi A în raport cu mulţimea E:CEA = {xxE  xA}
 Produsul cartezian a douã mulţimile A şi B: A x B = {(a,b)aA  bB}
 O mulțime A este finită dacă are un număr finit de elemente .Numărul de elemente ale unei
mulțimi se numește cardinalul mulțimii și se notează :card (A) sau A
 O mulţime E se numeşte infinitã dacã ea nu este finitã. Exemple: , , , ,
 Fie A și B douã mulţimi finite. Atunci card  A  B   card  A  card  B   card  A  B 
 Fie A,B și C trei mulţimi finite. Atunci
card  A  B  C   card  A  card  B   card  B   card  A  B   card  A  C   card  B  C   card  A  B  C 

 Simbolul  se numeşte cuantificator existenţial şi se citeşte “existã”.

 Simbolul  se numeşte cuantificator universal şi se citeşte “oricare ar fi”.

Progresii aritmetice
Definiţie: Se numeşte progresie aritmetică un şir de numere reale a n în care diferenţa oricăror doi
termeni consecutivi este un număr constant r, numit raţia progresiei aritmetice:a n1 an  r, n  1
 Se spune că numerele a 1 , a2 ,  , an sunt în progresie aritmetică dacă ele sunt termenii consecutivi
ai unei progresii aritmetice.
a  a n 1
Teoremă:şirul ( a n ) n1 este progresie aritmetică  a n  n 1 , n  2
2
Termenul general al unei progresii aritmetice:a n  a1  (n  1)r

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 1

 ac
 Numerele a,b,c sunt în progresie aritmetică  b 
2
(a1  a n )n
Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice:S n 
2
 Trei numere x 1 , x 2 , x 3 se scriu în progresie aritmetică de forma :
x 1 = u – r, x 2 = u, x 3 = u + r ; u,r  R .
 Patru numere x 1 , x 2 , x 3 , x 4 se scriu în progresie aritmetică astfel:
x 1 = u – 3r, x 2 = u – r , x 3 = u + r , x 4 = u + 3r, u,r  R .
an  a1  r
 n numărul de termeni ai unei progresii aritmetice.
r
Progresii geometrice
Definiţie : Se numeşte progresie geometrică un şir de numere reale bn , n  1, n  cu b1  0 în
care raportul oricăror doi termeni consecutivi este un număr constant q, numit raţia progresiei
b
geometrice: n 1  q ,q  0
bn
 Se spune că numerele b 1 , b2 ,  , bn sunt în progresie geometrică dacă ele sunt termenii consecutivi
ai unei progresii geometrice.
Teoremă: şirul (bn ) n 1 este progresie geometrică cu termeni pozitivi  bn  bn 1  bn 1 , n  2
2

Termenul general al unei progresii geometrice: b n  b1  q n 1

 Numerele a,b,c sunt în progresie geometrică  b 2  a  c
b1 (q n  1)
Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice: Sn ,q  1 sau
q 1
S n  n  b1 , dacă q = 1
 Trei numere x 1 , x 2 , x3 se scriu în progresie geometrică de forma :
u
x 1  , x 2  u , x 3  u  q, q  0
q
 Patru numere x 1 , x 2 , x 3 , x 4 se scriu în progresie geometrică de forma:
u u
x 1 = 3 , x 2  , x 3  u  q, x 4  u  q 3 , q  0
q q
Metoda inducției matematice
Fie P  n  o propoziție matematică , n  , n  n0 , n0 un număr natural fixat .
Dacă sunt verificate următoarele etape :
I. P  n0  este adevărată
II. Presupunând că P  k  este adevărată demonstrăm că P  k  1 este adevărată
atunci P  n  este adevărată .
n(n  1) n(n  1)(2n  1)
Formule utile: 1+2+3+     n  , 1 2 2 2      n 2  ,
2 6
n(n  1) 2
1 3 2 3      n 3  [ ]
2
Modulul numerelor reale Proprietăţi:
 x, x  0
x 
 x , x  0
x x
1. x  0, x  R 2. x  y  x   y 3. x   x 4. x  y  x  y 5. 
y y

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 2

 6. x  y  x  y 7. x  a   a  x  a, a  0 .
8. x  a  x  (,a]  [a, ), a  0
Partea întreagă și partea fracționară
Partea întreagă a numărului real x este cel mai mare număr întreg mai mic sau egal decât x
se notează  x  partea fracționară a numărului real x este diferența dintre număr și partea sa
întreaga ,se notează x .
1.x = [x]+{x}, x  R , [x]  Z şi {x}  [0,1)
2. [x]  x< [x]+1, [x] = a  a  x < a+1
3. [x+k]=[x]+k, x  R, k  Z ;
4. {x+k}={x}, x  R, k  Z
Inegalitați
 Dacă a  b  a  x  b  x,  x 
 Dacă a  b și x  0 atunci ax  bx
 Dacă a  b și x  0 atunci ax  bx
2ab
 mh  mg  ma ,unde mh  este media armonică , mg  ab , a, b  0 este media geometrică și
ab
ab
ma  este media aritmetică.
2
Puteri naturale ale numerelor reale
(+a) = +an n
; (-a) = +a ; (-a)2n+1 = -a2n+1 ; aman = am+n ; am:an = am-n, a  0 ; ambm=(ab)m ;
2n 2n

m m
a 1 1
a :b =   , b  0 ;
m m
    a  m , a  0; . (am)n = amn = (an)m;
b a
m
a
a = 1, a  0; 0 = 0, n  0, nN.
0 n

Puterile numerelor reale se extind atât pentru exponenţi raţionali pozitivi sau negativi, cât şi
pentru exponenţi reali, puterile reale fiind definite cu ajutorul şirurilor de puteri raţionale. Aceste
puteri au proprietãţi identice cu exponenţi numere naturale.

Radicali. Proprietãţi
 a
1 1
1 1  m
m
a  a ,a  0; m m  m a m
,a  0 ; m
 a, a  0 ; m
a  m b  m ab , a, b  0 ;
a a
m
 1 1 a
m   ,a  0 ; m
a :mb  m , a  0, b  0 ; m
a  n a  m n a m n , a  0 ;
 a a b
 

 a
n
n
m
a : n a  m n a mn , a  0 ; n
a mn  a m , a  0 ; m an  m
 am ,a  0 ; mn
a mp  n a p , a  0 ;
m
a p  n b q  mn a pn  b qm , a, b  0 ; m n
a  mn a  n m
a ,a  0;
1
m
a : b 
p n q mn
a pn
:b qm
, a  0, b  0 ; a  a , a  R;.
2 2 n 1
 a  a 2 n 1
  2 n 1 a , a  0

2 n 1
a 
2 n 1
 a, a  0 ; a  b  a  b  2 ab , a, b  0 ;
AC AC
A B   , unde A2 – B = C2 (formula radicalilor compuși)
2 2
Expresia conjugatã a lui a  b este a b iar pentru 3
a  3 b este 3
a2 3 3
ab  b 2 .
m
n
a m
 a n ,n ,n  2
Funcţia de gradul I
Definiţie:f:R  R,f(x)=ax+b,a  0 , a,b  R , se numeşte funcţia de gradul I
Proprietăţi:Dacă a>0 f este strict crescătoare
BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 3
 Dacă a<0 f este strict descrescătoare
A ( ,  )  G f  f ( )  
Funcţia de gradul II
Definiţie:f:R  R,f(x)=ax bx  c, a  0 ,a,b,c  R se numeşte funcţia de gradul II
2

Graficul funcţiei f:RR, f(x) = ax2 + bx + c, a,b,cR este o parabolă. Aceastã funcţie se poate scrie
b  
2

şi sub forma f ( x)  a x    , numită formã canonică.
 2a  4a
>0 y

a>0
A  x1 , 0  , B  x2 , 0  C  0, c 
C
 b  
V  , 
 2 a 4 a
O A B x

Maximul sau minimul funcţiei de gradul II

 b
 Dacă a<0 atunci f max  , realizat pentru x =
4a 2a
 b b 
 Dacă a >0 atunci f min  , realizat pentru x = Vârful parabolei V( , )
4a 2a 2a 4a
b
 Dreapta x = este axă de simetrie pentru graficul funcției f
2a
Ecuaţia de gradul II :ax 2 bx  c  0 , a  0
b c
Relaţiile lui Viete: S  x1  x2  , P  x1  x2  , x12  x2 2  S 2  2 P
a a

b  
 Dacă   b2  4ac  0  ecuaţia are rădăcini reale şi diferite x1,2  și
2a
Gf  Ox   A, B
b
 Dacă   0  x 1   ecuaţia are rădăcini reale şi egale și Gf  Ox  V 
2a
 Dacă   0  ecuaţia nu are rădăcini reale. Gf  Ox  
 Dacă   0  ecuaţia are rădăcini reale.
Descompunerea trinomului f(x) = aX2 + bX + c, a,b,cR, a0, x1 şi x2 fiind rãdãcinile trinomului.
1.  > 0, f(x) = a(X – x1)(X – x2);
2.  = 0, f(x) = a(X – x1)2;
3.  < 0, f(x) este ireductibil pe R, deci f(x) = aX2 + bX + c
Formarea unei ecuaţii de gradul al doilea când se cunosc suma şi produsul rãdãcinilor ei:
x2 – Sx + P = 0, cu S = x1 + x2 şi P = x1x2.
 
Imaginea funcţiei de gr.II Dacă a<0,Imf=(  , ] ; dacă a>0, Imf=[ , )
4a 4a

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 4

 Intervale de monotonie :
a<0
x b
 
2a
f(x) 
4a
a>0
x b
 
2a
f(x) 
4a

Semnul funcţiei de gradul II

0
x -  x1 x2 
f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a
0
x  x 1  x2 
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a
0
x  
f(x) semnul lui a
Logaritmi
Definiţia. Fie aR +, a  1 şi bR + douã numere reale. Se numeşte logaritm al numãrului real strict
* *

pozitiv b exponentul la care trebuie ridicat numãrul a, numit bazã, pentru a obţine numãrul b.
Logaritmul numãrului b în baza a se noteazã logab
Evident b  a a .
log b

Pentru a = 10 obţinem logaritmi zecimali, iar pentru a = e obţinem logaritmi naturali.

Proprietãţi:
logab = logac  b = c, (b,c>0); logaa = 1; loga1 = 0 ; logaac = c;
1
log a m b  log a b, (b  0, m  N , m  2)
m
log c b
Formula de schimbare a bazei logaritmului: log a b 
log c a
1. x>0 şi y>0  logaxy = logax + logay;
x
2. x>0 şi y>0  loga = logax – logay;
y
3. a>1 şi x(0,1)  logax < 0; a>1 şi x>1  logax > 0;
4. 0<a<1 şi x(0,1)  logax > 0; 0<a<1 şi x>1 logax < 0;
5. a>1 şi 0<x<y  logax < logay;
6. xR, a>0, a1  ax = exlna.
Funcţii
Definiţie: Fie A şi B douã mulţimi. Prin funcţie definitã pe mulţimea A, cu valori în mulţimea B se
înţelege orice lege (procedeu sau convenţie) f, în baza cãreia oricãrui element x  A xA i se
asociazã un unic element y , notat f  x  din B. Mulţimea A se numeşte domeniu de definiţie, iar
mulţimea B se numeşte codomeniu de definiţie sau domeniul valorilor funcţiei.

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 5

Definiţie:Se numeşte funcţie numericã o funcţie f:AB, pentru care atât domeniul de definiţie A cât
şi domeniul valorilor B sunt submulţimi ale mulţimilor numerelor reale (deci A, BR).
Definiţie: Fie f:AB o funcţie. Prin graficul acestei funcţii înţelegem submulţimea Gf a produsului
cartezian A x B formatã din toate perechile (a,f(a)), aA. deci Gf = {(a, f(a) aA}
Definiţie:Două funcții f : A  B și g : C  D se numesc funcții egale dacă : A  C, B  D și
f  x   g  x  ,   x  A
Definiţie O funcţie f : D  este mărginită pe D dacă   a, b  astfel încât
a  f  x   b,   x  D .
 Dreapta x  a este axă de simetrie pentru graficul funcției f : D  dacă
f  x   f  2a  x  ,   x  D
 Punctul P  a, b  este centru de simetrie pentru graficul funcției f dacă
f  x   f  2a  x   2b,   x  D
Funcţii monotone
Definiţii: Fie f : D  o funcție numerică
 f este funcție constantă pe D dacă există c astfel încât f  x   c,   x  D
 f este funcție crescătoare (strict crescătoare ) pe I  D dacă pentru   x1, x2  I , x1  x2
avem f  x1   f  x2  (respectiv f  x1   f  x2  )
 f este funcție descrescătoare (strict descrescătoare ) pe I  D dacă pentru
  x1, x2  I , x1  x2 avem f  x1   f  x2  (respectiv f  x1   f  x2  ).
 Funcția f este monotonă (strict monotonă ) daca este fie crescătoare(strict crescătoare ) ,fie
descrescătoare (strict descrescătoare ).
Observație :pentru a studia monotonia funcției f folosim fie definiția ,fie calculăm rata creșterii
f  x2   f  x1 
R  x1 , x2   , x1  x2 și o comparăm cu 0 .
x2  x1
Funcţii pare,funcţii impare,funcţii periodice pare,funcţii impare,funcţii periodice.
Definiţii:
O mulțime D se numește mulțime simetrică dacă pentru    x  D și  x  D
 f:D→R se numeşte funcţie pară dacă f(-x) = f(x) ,    x  D
 f:D→R se numeşte funcţie impară dacă f(-x) = -f(x) ,    x  D
 f:A→R(A  R) se numeşte periodică de perioadă T  0, dacăx  A avem x+T A şi
f(x+T)=f(x).Cea mai mică perioadă strict pozitivă se numeşte perioada principală.
card  A 
 Numărul funcţiilor f:A→B este  card  B   ,unde card  A reprezentă numărul de elemente al
mulţimii A.
 Numărul funcţiilor bijective f:A→A este egal cu n!,n fiind numărul de elemente al mulţimii A.
 Numărul funcţiilor injective f:A→B este A kn ,unde n reprezintă numărul de elemente al mulţimii
B, iar k al mulţimii A(k  n)
Funcţii injective,surjective,bijective. Funcții inversabile .
Definiţii:Fie f:A  B
I. 1)Funcţia f se numeşte injectivă,dacă x1 , x2  A cu x 1  x2  f ( x1 )  f ( x2 )
2)Funcţia f este injectivă dacă f(x 1 )  f ( x2 )  x1  x2 unde x1, x2  A
3) Funcţia f este injectivă, dacă orice paralelă la axa 0x,dusă printr-un punct al lui B,
intersectează graficul funcţiei în cel mult un punct.
4)Funcţia f nu este injectivă dacă x1  x 2 a.i. f ( x1 )  f ( x 2 )
II.1)Funcţia ƒ este surjectivă, dacă ∀ y  B, există cel puţin un punct x  A, a.î. ƒ(x)=y.
2) Funcţia ƒ este surjectivă, dacă ƒ(A) =B.

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 6

 3) Funcţia ƒ este surjectivă, dacă orice paralelă la axa 0x, dusă printr-un punct al lui B,
intersectează graficul funcţiei în cel puţin un punct.
III. 1) Funcţia ƒeste bijectivă dacă este injectivă şi surjectivă.
2) Funcţia ƒ este bijectivă dacă pentru orice y  B există un singur x  A a.î. ƒ(x) =y (ecuaţia
ƒ(x)=y,are o singură soluţie,pentru orice y din B)
3) Funcţia ƒ este bijectivă dacă orice paralelă la axa 0x, dusă printr-un punct al lui B, intersectează
graficul funcţiei într-un singur punct .
IV.Compunerea a două funcţii
Fie f:A→B,g:B→C compunerea funcțiilor g,f în această ordine este funcția
g  f : A  C, ( g  f )( x)  g ( f ( x))
V. Fie A o mulţime oarecare se numeşte funcţia identicã a mulţimii A funcţia 1A : A  A definitã
prin 1 A ( x)  x , x  A
Definiţie:Funcţia ƒ: A→B este inversabilă , dacă există o funcţie g:B→A astfel încât
g  f  1A şi f  g  1B , funcţia g este inversa funcţiei ƒ şi se notează cu ƒ 1 .
Teoremă: ƒ este bijectivă <=> ƒ este inversabilă.
Funcţia exponenţială
Definiţie f: R→ (0,∞), f(x)= a ,a>0,a  1 se numeşte funcţie exponenţială.
x

Proprietăţi:
1)Dacă a>1 ⇒ f strict crescătoare
2)Dacă a  (0,1)  f strict descrescătoare
3)Funcţia exponenţială este bijectivă
Funcţia logaritmică
Definiţie: f:(0,∞) →R, f(x)= log a x , a>0, a ≠ 1 se numeşte funcţie logaritmică.
Proprietăţi:
1)Dacă a >1 ⇒ f strict crescătoare
2)Dacă a  (0,1)  f strict descrescătoare
3)Funcţia logaritmică este bijectivă
Numere complexe
1. Numere complexe sub formă algebrică
z =a+bi, a,b  R , i = −1, a=Re z , b=Im z
2

- mulţimea numerelor complexe; ={a+bi/a,b  R }

Egalitatea a douã numere complexe z şi z’:
a + ib = a’ + ib’  a = a’ şi b = b’
 i, n  4k  1

n  1, n  4k  2
Puterile numãrului i i  
 i, n  4k  3
 1, n  4k

Conjugatul unui număr complex: z  a  bi


Proprietăţi: 1. z1  z 2  z1  z 2 ; 2. z1  z 2  z1  z 2 ; 3. z n  z
n z
; 4.  1
 z1
 
 z2  z2
5.z  R  z  z ; 6.z  R i  z   z
Modulul unui număr complex: z  a 2  b 2
z1 z1
Proprietăţi: 1. z  0, z  C 2. z  z 3. z1  z 2  z1  z 2 4. z n  z 
n
5.
z2 z2
6. z1  z 2  z1  z 2

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 7

 b  i 
Rezolvarea ecuației de gradul II cu coeficienți reali și   0 atunci x1,2  
2a
Numere complexe sub formă trigonometrică
b
z= r(cos t + i sin t ) ,r = a 2  b 2 , tgt  ;r-raza polară;t-argument redus,t  [0,2 )
a
M(a,b)-reprezintă imaginea geometrică a numărului complex z = a+bi sau
M  z  (punctul M de afix z )
Operaţii:
z 1  r1 (cos t1  i sin t1 ), z 2  r2 (cos t 2  i sin t 2 )
z 1 z 2  r1r2 [cos(t1  t 2 )  i sin(t1  t 2 ) ], z n  r n (cos nt  i sin nt ) (Formula lui Moivre )
z1 r1
 [cos(t1  t 2 )  i sin(t1  t 2 )]
z 2 r2
t  2k t  2k
n
z  z k  n r (cos  i sin ), k  {0,1,  , n  1}
n n
Combinatorică
 O mulţime împreunã cu o ordine bine determinatã de dispunere a elementelor sale este o mulţime
ordonatã şi se notazã (a1,a2,…,an).
 Se numesc permutãri ale unei mulţimi A cu n elemente toate mulţimile ordonate care se pot forma
cu cele n elemente ale lui n.
 Numãrul permutãrilora n elemente, nN*, este Pn=123…n = n!; 0! = 1 (prin definiţie).
 Se numesc aranjamente de n elemente luate câte k (0  k  n) toate submulţimile ordonate cu câte k
elemente care se pot forma din cele n elemente ale mulţimii A. Se noteazã Ank .
n!
Numãrul aranjamentelor de n elemente luate câte k este: Ank 
 n  k !
 Se numesc combinãri de n elemente luate câte k (0  k  n) toate submulţimile cu câte k elemente,
care se pot forma din cele n elemente ale mulţimii A. Se noteazã Cnk .
n!
Numãrul combinărilor de n elemente luate câte k este: C kn  , 0  k  n; k , n  N
k!(n  k )!
Proprietăţi:1. C kn  C nn  k ,0  k  n; k , n  N 2. C kn  C nk1  C nk11 ,1  k <n;k,n  N
Binomul lui Newton:(a+b) n  C n0 a n  C n1 a n 1b      C nn b n
Termenul general:T k 1  C nk a n  k b k , k  0,1,  , n
 C 0n C n1      C nn  2 n (numărul tuturor submulţimilor unei mulţimi cu n elemente este 2 n ).
 C 1n C n3  C n5      C n0  C n2  C n4      2 n 1
Matematici financiare .Probabilități
r
 Dobânda simpla DS  S0   n ,unde S0 este suma initială,r% este rata dobânzii,n este perioada
100
n
 r 
 Dobânda compusă Dc  S0   
 100 
n
 r 
 Suma după n ani cu dobândă compusă S n  S0  1   .
 100 
p
 Taxa pe valoare adăugată (T.V.A) TVA   PP , unde PP este prețul de producție și p% este
100
cota de impozitare
 Preț vânzare =Preț producție + T.V.A

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 8

 numarul cazurilor favorabile
Probabilitatea realizării unui eveniment A : P  A 
numarul cazurilor posibile
Vectori în plan
Definiţie:Se numesc vectori egali, vectorii care au aceeaşi direcţie,acelaşi sens şi acelaşi modul. Doi
vectori se numesc opuşi dacă au aceeaşi direcţie, acelaşi modul şi sensuri contrare: AB  BA
Definiţie: Doi vectori se numesc coliniari dacă cel puţin unul este nul sau dacă amândoi sunt nenuli
şi au aceeaşi direcţie. În caz contrar se numesc necoliniari.
Teoremă: Fie a și b doi vectori necoliniari. Oricare ar fi vectorul v , există  ,   unice astfel
încât v    a    b
 AB  ( x B  x A ) 2  ( y B  y A ) 2 -modulul vectorului AB .

 AB ( x B  x A , y B  y A )  coordonatele vectorului AB sau AB   xB  x A  i   yB  y A  j

x  xB y  yB
 Mijlocul segmentului AB: x M  A , yM  A
2 2
x A  x B  xC y  y B  yC
 Centrul de greutate al triunghiului ABC:x G  , yG  A
3 3
 Coordonatele punctului M care împarte segmentul (AB) în raportul k:
x  kx2 y  ky2
x 1 ,y 1
1 k k 1
 Adunarea vectorilor se poate face după regula paralelogramului sau triunghiului

AB  BC  AC
a1  a2
Dacă u  a1  i  b1  j și v  a2  i  b2  j atunci u  v  
 b1  b2
Teoremă:Vectorii u şi v sunt coliniari ⇔    R a.i. v =  ⋅ u .
 Punctele A, B, C sunt coliniare     R a.i. AB =  AC
 AB CD     R a.i. AB =  AC
a1 b1
 Dacă u  a1  i  b1  j și v  a2  i  b2  j atunci u coliniar cu v  
a2 b2
Produsul scalar a doi vectori .

 u  v  u  v cos(u, v)

u  x1 i  y1 j , v  x 2 i  y 2 j  u  v  x1 x 2  y1 y 2 , u  x1  y1
2 2


 Daca u , v  0 ,atunci u  v  u  v  0
Elemente de geometrie şi trigonometrie
 Formule trigonometrice.Proprietăţi.
sin 2 x  cos 2 x  1, x  R   
; sin 180  x  sin x ; cos 180  x   cos x 
BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 9
-1  sin x  1, x  R -1  cos x  1, x  R
sin(x+2k  )  sin x , x  R, k  Z cos(x+2k  )  cos x, x  R, k  
sin(a+b)=sinacosb+sinbcosa cos(a+b)=cosacosb-sinasinb
sin(a-b)=sinacosb-sinbcosb cos(a-b)=cosacosb+sinasinb
sin2x=2sinxcosx, cos 2 x  cos2 x  sin 2 x  2cos2 x  1  1  2sin 2 x
 
sin (  x)  cos x cos (  x)  sin x
2 2
ab ab ab ab
sina+sinb=2sin cos cosa+cosb=2cos cos
2 2 2 2
ab ab a b ab
sina-sinb=2sin cos cosa-cosb= -2sin sin
2 2 2 2
sin x cos x
tgx= , cos x  0 ; ctgx= , sin x  0 ; tg(x+k  )  tgx ; ctg(x+k  )  ctgx
cos x sin x
 
tg (  x)  ctgx ctg (  x)  tgx
2 2
tga  tgb tga  tgb 2tgx
tg(a+b)= ; tg(a-b)= ; tg2x= ;
1  tgatgb 1  tgatgb 1  tg 2 x

x x
2tg 1  tg 2
sin x  2 cos x  2
x x
1  tg 2 1  tg 2
2 2
Valori principale ale funcţiilor trigonometrice
x 0      3 2
6 4 3 2 2
sinx 0 1 2 3 1 0 -1 0
2 2 2
cosx 1 3 2 1 0 -1 0 1
2 2 2
tgx 0 3 1 3 - 0 - 0
3
ctgx - 3 1 3 0 - 0 -
3
Semnele funcţiilor trig.
sin:+,+,-,- tg.,ctg.:+,-+,-
cos:+,-,-,+
sin(-x)= -sinx (impară) cos(-x)=cosx(pară)
tg(-x)= -tgx ctg(-x)= -ctgx
Funcţii trigonometrice inverse
 
arcsin:[-1,1]→ [ , ] arcsin(-x)= -arcsinx
2 2
 
arcsin(sinx)=x, x  [ , ] sin(arcsinx)=x,x  [1,1]
2 2
arccos:[-1,1]  [0,  ] arccos(-x)=   arccos x
arccos(cosx)=x, x  [0,  ] cos(arccosx)=x, x  [1,1]

arcsinx+arccosx= , x  [1,1]
2

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 10

  
arctg:R  ( , ) arctg(-x)= -arctgx
2 2
 
arctg(tgx)=x, x  ( , ) tg(arctgx)=x, x  R
2 2
arcctg:R  (0,  ) arcctg(-x)=   arcctgx
arcctg(ctgx)=x, x  (0,  ) ctg(arcctgx)=x, x  R

arctgx+arcctgx= , x  R
2
Ecuaţii trigonometrice
sinx = a,a  [1,1]  x {(1) arcsin a  k , k  }
k

cosx = b,b  [1,1]  x { arccosb  2k , k  }

tgx = c,c  R  x {arctgc  k , k  }
ctgx = d,d  R  x {arcctgd  k , k  }
sinax = sinbx  ax  (1) k bx  k , k  
cosax = cosbx  ax  bx  2k , k  
tgax = tgbx  ax  bx  k , k  
ctgax = ctgbx  ax  bx  k , k  
a b c
 Teorema sinusurilor:   =2R,unde R este raza cercului circumscris
sin A sin B sin C
triunghiului.
 Teorema cosinusului: a 2  b 2  c 2  2bc cos A

 Aria unui triunghi:

bh AB  AC sin( AB, AC ) abc
A ; A ; A   p ( p  a )( p  b)( p  c) ,p=
2 2 2
xA yA 1
 c c l2 3
A ABC  ,   x B y B 1 ; A dreptunghic  1 2 ; A echilateral 
2 2 4
xC y C 1
abc
 Raza cercului circumscris unui triunghi:R= ,unde S este aria triunghiului
4S
S abc
 Raza cercului înscris într-un triunghi :r = ,unde S este aria triunghiului iar p=
p 2
Dreapta ân plan
 Ecuaţia carteziană generală a dreptei: (d) ax+by+c=0
a
 Ecuaţia explicită a dreptei : y  mx  n ,unde panta lui d este md   , b  0
b
 Punctul M(x M ,y M )  d ⇔a  xM + byM  c  0
 Ecuaţia dreptei determinată de două puncte distincte:A( x A , y A ) ,B(x B , y B )
y  yA x  xA y  yA
AB:  , yB  y A , xB  x A și panta sa este m AB  B ,unde xB  xA
y B  y A xB  x A xB  x A
 Ecuaţia dreptei determinată de un punct A(x A , y A ) şi panta m : y-y A  m( x  x A )
 Dreptele d 1 ,d 2 sunt paralele  m d1  m d 2
 Dreptele d 1 ,d 2 sunt perpendiculare  md1  md 2 = -1
 Distanţa dintre punctele A(x A , y A ) ,B(x B , y B ) :AB= ( x B  x A ) 2  ( y B  y A ) 2
 Distanţa de la punctul A(x A , y A ) la dreapta h:ax+by+c=0:

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 11

 ax A  by A  c
d(A,h)=
a2  b2
II. ELEMENTE DE ALGEBRĂ (clasele XI –XII)

Permutări
Definiţie:Se numeşte permutare de gradul n a mulţimii A  {1,2,  , n} orice funcţie bijectivă  : A  A.
1 2  n 
1 2  n  e 
  , 1 2  n  se numeşte permutarea identică de gradul n.
  (1)  (2)   (n) 

S n reprezintă mulţimea permutărilor de gradul n.

Produsul(compunerea) a două permutări:Fie  ,  S n ,    : A  A, (   )(k )   ( (k ))
Proprietăţi:
1) ( )   ( ),  , ,   S n
2) e  e   ,   S n
3)   S n ,  1  S n a.i. 1   1  e ,  1 se numeşte inversa permutării 
Puterile unei permutări: Fie   S n  definim  n   n 1 , n  N  ( 0  e)
Proprietăți .: Fie   S n   m n   m  n , ( m ) n   mn , m, n  N
Definiţie: Fie  S n şi i,j  {1,2,  , n} , i  j .Perechea (i,j) se numeşte inversiune a permutării  dacă
 (i)   ( j) .Numărul inversiunilor permutării  se notează cu m(  ).
Definiţii:Se numeşte semnul permutării  ,numărul  ( )  (1) m( )
Permutarea  se numeşte permutare pară dacă  ( )  1
Permutarea  se numeşte permutare impară dacă  ( )  1
Propoziţie:  ( )   ( ) ( ),  ,  S n
1 2  i... j  n 
Permutarea  ij    se numeşte transpoziţie.
1 2  j.... i  n 
1
Proprietăţi: 1)  ij   ji 2) ( ij ) 2  e 3)  ij   ij 4)  ( ij )  1
Matrice

 a11a12 ......a1n 
 
 a 21a 22 ......a 2 n 
A=  -matrice cu m linii şi n coloane; A  (aij ) i 1,m , A  M m,n ( K ) ,unde M m,n ( K ) -
.................... 
  j 1, n
 a a .....a 
 m1 m 2 mn 

reprezintă mulţimea matricelor cu m linii şi n coloane cu elemente din K ,

unde K ete o mulțime de numere ( , , , , ).

 t A  M n,m ( K ) -reprezintă transpusa lui A şi se obţine din A prin schimbarea liniilor în

coloane(sau a coloanelor în linii).
 Dacă m = n atunci matricea se numeşte pătratică de ordinul n şi are forma

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 12

  a11 a12 ......a1n 
 
 a 21 a 22 ......a 2 n 
A=  - A  M n (K )
.................... 
 
 a a .....a 
 n1 n 2 nn 

 Tr(A)= a11  a22      ann -reprezintă urma matricei A

Sistemul ordonat de elemente (a11 , a 22 ,  , a nn ) se numeştediagonala principală a matricei A,iar
sistemul ordonat de elemente (a1n ,  , an1 ) se numeşte diagonala secundară a matricei A.
1 0 ... 0
  0

0 ... 0

0 1 ... 0 0 0 ... 0
In   -matricea unitate de ordinul n ;  -matricea nulă
...
Om,n
... ... ...  ... ... ... ... 
   
1  0 0 ... 0
0 0 ...
Proprietăţi ale operaţiilor cu matrice.:
1)A+B=B+A , A, B  M m,n ( K ) (comutativitate)
2)(A+B)+C = A+(B+C) , A, B, C  M m,n ( K ) (asociativitate)
3)A+ Om ,n = Om ,n +A = A , A  M m,n ( K )
4) A  M m.n ( K ), ( A)  M m,n ( K ) a.î. A+(-A) = (-A)+A= Om ,n , A  M m,n ( K )
5)(AB)C = A(BC) , A  M m,n ( K ), B  M n, p ( K ), C  M p,q ( K ) (asociativitate)
6)a)A(B+C) = AB+AC , A  M m,n ( K ), B, C  M n, p ( K ) (distributivitatea înmulţirii faţă de adunare)
b)(B+C)A = BA+CA, B, C  M m,n ( K ), A  M n, p ( K )
7) AI n  I n A  A, A  M n ( K )
8)a(bA) = (ab)A, a, b  , A  M m,n ( K )
9)(a+b)A=aA+bA, a, b  , A  M m,n ( K )
10)a(A+B)=aA+aB, a  , A, B  M m,n ( K )
11)aA = Om ,n  a  0 sau A= Om ,n
12) t ( t A)  A, t ( A  B) t A t B , t (aA) a t A, t ( AB) t B t A
Puterile unei matrice:Fie A  M n ( K )
Definim A 0  I n , A1  A, A 2  A  A, A 3  A 2  A,  , A n  A n 1  A, n  N 
a b 
Relaţia Hamilton-Cayley: A2  (a  d ) A  (ad  bc) I 2  O2 ,unde A   
c d 
Determinanţi
a b
 ad  bc (determinantul de ordinul doi)
c d
Determinantul de ordinul trei(regula lui Sarrus)
a b c
d e f  aei  dhc  gbf  ceg  fha  ibd
g h i
a b c
d e f
Proprietăţi:
1. Determinantul unei matrice este egal cu determinantul matricei transpuse;

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 13

 2. Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule, atunci determinantul
matricei este nul;
3. Dacă într-o matrice schimbăm două linii(sau coloane) între ele obţinem o matrice care are
determinantul egal cu opusul determinantului matricei iniţiale.
4. Dacă o matrice are două linii (sau coloane) identice atunci determinantul său este nul;
5. Dacă toate elementele unei linii(sau coloane) ale unei matrice sunt înmulţite cu un element a,
obţinem o matrice al cărei determinant este egal cu a înmulţit cu determinantul matricei iniţiale.
6. Dacă elementele a două linii(sau coloane) ale unei matrice sunt proporţionale atunci determinantul
matricei este nul;
7. Dacă o linie (sau coloană) a unei matrice pătratice este o combinaţie liniară de celelate linii(sau
coloane) atunci determinantul matricei este nul.
8. Dacă la o linie (sau coloană) a matricei A adunăm elementele altei linii (sau coloane) înmulţite cu
acelaşi element se obţine o matrice al cărei determinant este egal cu determinantul matricei iniţiale;
a b c a b c a b c
9) d  m e  n f p d e f m n p
g h i g h i g h i
10)det(A  B)  det A  det B ,  A,B  M n ( K )

Aplicații ale determinanților în geometrie

1. Ecuația dreptei determinate de două puncte M1  x1 , y1  și M 2  x2 , y2  este dată de
x y 1
M1M 2 : x1 y1 1  0
x2 y2 1
x1 y1 1
2. Condiția de coliniaritate a trei puncte M1  x1 , y1  , M 2  x2 , y2  și M 3  x3 , y3  este: x2 y2 1  0 .
x3 y3 1
x1 y1 1
1
3. Aria suprafeței triughiulare  M1, M 2 , M 3  este : A M1M 2 M 3     ,unde   x2 y2 1
2
x3 y3 1
Rangul unei matrice
Fie A  M m ,n (C ) , r  N ,1  r  min(m, n)
Definiţie: Se numeşte minor de ordinul r al matricei A,determinantul format cu elementele matricei A
situate la intersecţia celor r linii şi r coloane.
Definiţie: Fie A  O m,n o matrice . Numărul natural r este rangul matricei A ⇔ există un minor de
ordinul r al lui A,nenul, iar toţi minorii de ordin mai mare decât r (dacă există)sunt nuli.
Teoremă: Matricea A are rangul r  există un minor de ordin r al lui A, nenul , iar toţi minorii de ordin
r+1(dacă există)obtinuţi prin bordarea(adaugarea unei linii şi a unei coloane)minorului de ordin r cu
elementele corespunzatoare ale uneia dintre liniile şi uneia dintre coloanele rămase sunt zero.
Matrice inversabile
Definiţie:Fie A  (aij )  M n (C ) .Se numeşte minor asociat elementului aij ,1  i, j  n
determinantul matricei obţinute din A prin eliminarea liniei i şi a coloanei j.Se notează acest minor cu
 ij .
 Numărul ij  (1)i  j  ij se numeşte complementul algebric al elementului aij
Inversa unei matrice :A  M n ( K ) se numeşte inversabilă dacă există o matrice notată B  M n ( K )
a.i. A A  B  B  A  I n
Notație B  A1
Teoremă: A  M n ( K ) este inversabilă  det A  0
BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 14
 1
A 1  A ,A  adjuncta matricei A. A  se obţine din t A înlocuind fiecare element cu
det A
complementul său algebric.
 Dacă A,B  M n ( K ) sunt inversabile,atunci au loc relaţiile: a)(A 1 ) 1 = A b)(AB) 1  B 1 A1
 Ecuația matriceală AX  B  X  A1B
 Ecuația matriceală XA  B  X  BA1
Sisteme de ecuaţii liniare
Forma generală a unui sistem de m ecuaţii cu n necunoscute:
a11 x1  a12 x 2      a1n x n  b1
a x  a x      a x  b
 21 1 22 2 2n n 2

                                  
a m1 x1  a m 2 x 2      a mn x n  bm
a ij -coeficienţii necunoscutelor, x 1 , x2 ,  , xn - necunoscute, b 1 , b2 ,  , bm -termenii liberi

 a11a12 ......a1n   a11 a12 ......a1n b1 

   
 a 21a 22 ......a 2 n   a 21 a 22 ......a 2 n b2 
A=  -matricea sistemului, A =  -matricea extinsă
....................  .................... 
   
 a a .....a   a a .....a b 
 m 1 m 2 mn   m1 m 2 mn m 
 b1   x1 
   
 b2   x2 
B=   matricea coloană a termenilor liberi,X=   .matricea necunoscutelor.
.... ...
   
b  x 
 m  n
AX=B -forma matriceală a sistemului
Definiţie:
 Un sistem se numeşte incompatibil dacă nu are soluţie;
 Un sistem se numeşte compatibil dacă are cel puţin o soluţie;
 Un sistem se numeşte compatibil determinat dacă are o singură soluţie;
 Un sistem se numeşte compatibil nedeterminat dacă are mai mult de o soluţie.
Rezolvarea sistemelor prin metoda lui Cramer:
Un sistem de ecuaţii liniare este de tip Cramer dacă numărul de ecuaţii este egal cu numărul de
necunoscute şi determinantul matricei sistemului este nenul.

Teorema lui Cramer: Dacă det A notat   0 , atunci sistemul AX=B are o soluţie unică x i = i

,unde  i se obţine înlocuind coloana i cu coloana termenilor liberi.
Teorema lui Kronecker- Capelli: Un sistem de ecuaţii liniare este compatibil ⇔ rangul matricei
sistemului este egal cu rangul matricei extinse.
Teorema lui Rouche: Un sistem de ecuaţii liniare este compatibil ⇔ toţi minorii caracteristici sunt nuli.
Grupuri
Definiţie:Fie  : M  M  M lege de compozitie pe M.O submultime nevidă H a lui M ,se numeşte
parte stabilă a lui M în raport cu legea “  ”dacă x, y  H  x  y  H .
Proprietăţile legilor de compoziţie
Fie  : M  M  M lege de compoziţie pe M.
 Legea “  “ se numeşte asociativă dacă (x  y)  z  x  ( y  z), x, y, z  M
 Legea “  “ se numeşte comutativă dacă x  y  y  x, x, y  M
 Legea “  “ admite element neutru dacă exista e  M a.i .x  e  e  x  x, x  M

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 15

 Definiţie:Cuplul (M, ) formează un monoid dacă are proprietăţile:
1)(x  y)  z  x  ( y  z), x, y, z  M
2) există e  M a.i .x  e  e  x  x, x  M
 Dacă în plus x  y  y  x, x, y  M atunci monoidul se numeşte comutativ.
 Notaţie:U(M)={x  M / x este simetrizabil}
Definiţie:Cuplul (G, ) formează un grup dacă are proprietăţile:
1)(x  y)  z  x  ( y  z), x, y, z  G
2) există e  M a.i .x  e  e  x  x, x  G
3) x  G, x '  G a.i. x  x '  x '  x  e
 Dacă în plus x  y  y  x, x, y  G atunci grupul se numeşte abelian sau comutativ.
Definiţie:Un grup G se numeşte finit dacă mulţimea G este finită şi grup infinit ,în caz contrar.
 Se numeşte ordinul grupului G ,cardinalul mulţimii G(numărul de elemente din G).
Ordinul unui element
Definţie:Fie (G, ) un grup şi x  G .Cel mai mic număr natural nenul n cu proprietatea x n  e se
numeşte ordinul elementului x în grupul G.(ordx = n)
Subgrup
Definiţie:Fie (G, ) un grup.O submulţime nevidă H a lui G se numeşte subgrup al grupului (G, )
dacă îndeplineşte condiţiile:
1) x, y  H  x  y  H .
2) x  H  x '  H
^ ^ ^
Grupul claselor de resturi modulo n, Z n  {1, 2,  , n  1}
 (Z n ,)  grup abelian
^
 ( Z n ,) -monoid comutativ ,în care U ( Z n )  {k  Z n / (k , n)  1}
Morfisme şi izomorfisme de grupuri
Definiţie:Fie (G, ) şi (G ,) două grupuri.O funcţie f:G  G ' se numeşte morfism de grupuri dacă
'

are loc conditia f( x  y)  f ( x)  f ( y), x, y  G

Dacă în plus f este bijectivă atunci f se numeşte izomorfism de grupuri.
 Fie (G, ) şi (G ' ,) două grupuri.Dacă f:G  G ' este morfism de grupuri atunci:
1)f(e)=e ' unde e,e ' sunt elementele neutre din cele două grupuri.
2)f(x ' )  [ f ( x)]' x  G
Inele şi corpuri
Definiţie:Un triplet (A, ,) , unde A este o multime nevidă iar ,,  ” şi ,,  ” sunt două legi de
compozitie pe A,este inel dacă:
1) (A,  )este grup abelian
2) (A,  )este monoid
3)Legea ,,  ”este distributivă fata de legea ,,  ”:
x  (y  z)=(x  y)  (x  z),(y  z)  x  ( y  x)  ( z  x)x, y, z  A
 Inelul (A, ,) , este fără divizori ai lui 0,dacă x. y  e  x  y  e ( e  element neutru de la
legea ,,  ”)
 Un inel (A, ,) , se numeşte comutativ dacă satisface şi axioma: x  y  y  x, x, y  A
 Un inel (A, ,) , comutativ,cu cel putin 2 elemente şi fără divizori ai lui 0, se numeşte,domeniu
de integritate .
Definiţie :Un inel (K, ,) cu e   e  se numeşte corp dacă x  K , x  e , x '  K a.i.
x  x '  x '  x  e (e , e fiind elementele neutre )
Un corp (K, ,) , se numeşte comutativ dacă satisface şi axioma: x  y  y  x, x, y  K
 Corpurile nu au divizori ai lui zero.
BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 16
 Morfisme şi izomorfisme de inele şi corpuri
Definiţie :Fie (A, ,), ( A ,) două inele.O funcţie f:A  A' se numeşte morfism de inele dacă :
'

1)f( x  y)  f ( x)  f ( y), x, y  A

1)f( x  y)  f ( x)  f ( y), x, y  A
3)f(e  )= e (e  , e fiind elementele neutre corespunzătoare legilor , )
Dacă în plus f este bijectivă atunci f se numeşte izomorfism de inele.
Definiţie:Fiind date corpurile K, K ' ,orice morfism(izomorfism) de inele de la K la K ' ,se numeşte
morfism(izomorfism)de corpuri.

Inele de polinoame
Forma algebrică a unui polinom:f = a n x  a n 1 x n 1      a1 x  a 0 , a n  0 , ai  K un inel comutativ.
n

Definiţie   K se numeşte rădăcină a polinomului f dacă f    0 .

Teorema împărţirii cu rest:Fie K un corp comutativ,iar f şi g,cu g  0, polinoame din K[X].Atunci
există polinoamele q şi r din K[X] ,unic determinate,astfel încât f=gq+r cu gradr<gradg.
Schema lui Horner: ne ajutã sã aflãm câtul q = b0Xn-1 + b1Xn-2 + … + bn-1 al împãrţirii polinomului
f = a0Xn + a1Xn-1 + a2Xn-2 + … + an la binomul X-a; precum şi restul acestei împãrţiri r = f(a);
a0 a1 … an-1 an
a b0 = a0 b1 = ab0+a1 … bn-1 = abn-2+an-1 r=f(a)=abn-1+an

 Dacă r = 0,adică f = gq ,atunci spunem că polinomul g divide polinomul f.

Teorema restului: Fie K un corp comutativ,f un polinom din K[X] şi  un element din K  restul
împărţirii lui f la X   este f   .
Consecinţă:  este radăcină a lui f  X   divide f.
Definiţie:Elementul   K este rădăcină de ordinul p  N  pentru polinomul f  K[X ] dacă
 X    p divide pe f iar  X    p 1 nu divide pe f.
Teoremă: Elementul   K este rădăcină de ordinul p  N  pentru polinomul f  K[X ]
 f ( )  0, f ' ( )  0, , f ( p 1) ( )  0 şi f ( p ) ( )  0 ,unde f este fucţia polinomială asociată
polinomului f.

Polinoame cu coeficienţi reali

Teoremă:Fie f  R[X ] ,f  0 .Dacă z = a+ib,b  0 este o rădăcină complexă a lui f,atunci:
1) z = a-ib este de asemenea o rădăcină complexă a lui f , 2)z şi z au acelaşi ordin de multiplicitate.
Obs. : ( X  z )( X  z ) / f
Polinoame cu coeficienţi raţionali
Teoremă :Fie f  [ X ] , f  0 .Dacă x 0  a  b este o rădăcină a lui f,unde a,b  Q, b 0, b  Q
atunci 1) x0  a  b este de asemenea o rădăcină a lui f 2)x 0 , x0 au acelaşi ordin de multiplicitate.
Obs. : ( X  x0 )( X  x0 ) / f
Polinoame cu coeficienţi întregi
n 1
Teoremă :fie f= a n x  a n 1 x
n
     a1 x  a 0 , a n  0 ;f  Z[X ]
p
1)Dacă x 0  ( p, q numere prime între ele) este o rădăcină raţională a lui f,atunci
q
a)p divide termenul liber a 0
b)q divide pe a n
2)Dacă x 0  p este o rădăcină întreagă a lui f,atunci p este un divizor al lui a 0 .
Polinoame ireductibile

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 17

 Definiţie:Fie K un corp comutativ,f un polinom din K[X] cu gradf>0 se numeşte reductibil peste K
dacă există g,q din K[X] cu gradg<gradf,gradq<gradf astfel încât f=gq.
 Dacă f nu este reductibil peste K atunci se spune că f este ireductibil peste K.
 Polinoamele de grad 2 sau 3 din K[X] sunt ireductibile peste K  nu au rădăcini în K.
Relaţiile lui Viete: Fie K un corp comutativ,f un polinom din K[X],
f = a n x n  a n 1 x n 1      a1 x  a 0 , a n  0 .Dacă x1 , x2 ,  , xn sunt n rădăcini ale lui f în K atunci
f = an ( X  x1 )( X  x2 )    ( X  xn ) şi
x1  x 2      x n  a n 1  a n1
x1 x 2  x1 x3      x n 1 x n  a n  2 a n1
.......................................................
x 1 x 2    x n  (1) n a 0 a n1

 a2
 x1  x 2  x3  
 a3
Dacă f = a3 x  a2 x  a1 x  a0 , f  [ X ]  
3 2
a1
 x1 x 2  x1 x3  x 2 x3 
 a3
 a
 x1 x 2 x3   0
 a3
 a3
 x1  x2  x3  x4   a
 4
 a2
 x1 x2  x1 x3    x3 x4 
a4
f=a 4 x 4  a3 x3  a2 x 2  a1x  a0 , f  [ X ]  
 a1
 x1 x2 x3  x1 x2 x4  x1 x3 x4  x2 x3 x4  
 a4
 a
 x1 x2 x3 x4  0
 a4
Ecuaţii reciproce
Definiţie:O ecuaţie de forma a n x  a n 1 x n 1      a1 x  a 0 , a n  0 pentru care ani  ai ,0  i  n
n

se numeşte ecuaţie reciprocă de gradul n.

 Orice ecuaţie reciprocă de grad impar are rădăcina -1
 Ecuaţia reciprocă de gradul IV are forma:a x 4  bx 3  cx 2  bx  a, a  0 . Se împarte prin x 2 şi
1 1 1
devine a ( x 2  2 )  b( x  )  c  0 ;notez x   t şi obţinem o ecuaţie de gradul II.
x x x

III.ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ (clasele XI –XII)

Şiruri de numere reale
Şir monoton (crescător sau descrescător)
Fie ( a n ) nN un şir de numere reale.
 Şirul (a n ) este crescător dacă: an  an1 , n  N  .
 Şirul (a n ) este strict crescător dacă: an  an1 , n  N  .
 Şirul (a n ) este descrescător dacă: an  an1 , n  N  .
 Şirul (a n ) este strict descrescător dacă: an  an1 , n  N  .
Şir mărginit
Fie (an ) nN  un şir de numere reale.Şirul (a n ) este mărginit dacă:  ,   R a.i.  an   , n  N 

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 18

Definiţie Un şir care are limita finită se numeşte convergent.
Un şir care nu are limită sau care are limita infinită se numeşte divergent
Teoremă :Orice şir convergent este mărginit.
Consecinţă :Dacă un şir este nemărginit atunci el este divergent.
Teoremă Dacă un şir are limită, atunci orice subşir al său are aceeaşi limită.
Consecintă: dacă un şir conţine două subşiruri cu limite diferite, atunci şirul nu are limită.
▪Teorema lui Weierstrass Orice şir monoton şi mărginit este convergent.
▪Teorema cleştelui
Dacă xn  an  yn , n  k si lim x n  lim y n  l atunci lim a n  l .
n  n  n 

▪ Criteriul raportului
Fie (an ) nN  un şir cu termeni strict pozitivi.
a n 1
Dacă lim  l  [0,1) atunci lim a n  0 .
n  a n 
n

a n 1
Daca lim  l  (1, ) sau l   atunci lim a n   .
n  an n 

 Lema lui Stolz-Cezaro

Fie (an ) nN  şi (bn ) nN  două şiruri de numere reale.
a n 1  a n a
Dacă lim  l (finit sau infinit) şi (bn ) nN  este strict monoton şi nemărginit , atunci lim n  l
n  bn 1  bn n   bn
▪ Criteriul radicalului
a
Fie (an ) nN  un şir cu termeni strict pozitivi.Dacă lim n 1  l atunci lim n a n  l .
n  a n 
n
Şiruri remarcabile
0, dacă q  (1,1)
1, dacă q  1
 ,   0
lim q  
n
lim n    lim n k a n  0 ,unde a  (1,1), k  N
n 
  , dacă q  (1,  ) n 
0 ,   0 n 

nu există, dacă q  (,1]

n
 1
lim 1    e ; e  2,7178... este constanta lui Euler
n   n
xn
 1  1
generalizare: lim 1    e dacă xn   ; lim 1  yn  yn  e dacă yn  0
n xn  n 

sin x n tg xn
lim  1 dacă xn  0 , lim  1 dacă xn  0 ,
n  xn n  x n

arcsin x n arc tg x n
lim  1 dacă xn  0 , lim  1 dacă xn  0
n  xn n  xn
Limite de functii..
Teoremă:O funcţie are limită într-un punct finit de acumulare dacă şi numai dacă are limite laterale

egale în acel punct

 f are limită în x 0  l s ( x0 )  l d ( x0 )  f ( x0  0)  f ( x0  0)  lim f ( x)  lim f ( x)

x  x0 x  x0
x  x0 x  x0

Obs.:Funcţia f :D  R nu are limită în punctul de acumulare x 0 în una din situaţiile

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 19

  există un şir xn  D  {x0} cu limita xn astfel încât şirul ( f ( xn )) nu are limită
 există şirurile ( xn ), ( yn ), xn , yn  D  {x0 }, astfel încât şirurile ( f ( x n )), ( f ( y n )) au limite diferite.
Teoremă:Fie f :D  R ,o funcţie elementară şi x 0  D un punct de acumulare al lui D
 lim f ( x)  f ( x0 )
x  x0

Teoremă(Criteriul majorării,cazul limitelor finite)

Fie f,g:D  R şi x 0 un punct de acumulare al lui D. Dacă lim g ( x)  0 şi există l  R a.î.

x  x0

f ( x)  l  g ( x), x  D  V , x  x0 , V vecinătate a lui x 0 şi dacă lim g ( x)  0  lim f ( x)  l

x  x0 x  x0

Teoremă(Criteriul majorării,cazul limitelor infinite) Fie f,g:D  R , x 0 un punct de acumulare al

lui D şi f ( x)  g ( x), x  D  V , x  x0 ,V vecinătate a lui x 0 .
a)Dacă lim f ( x)    lim g ( x)  
x  x0 x  x0

b)Dacă lim g ( x)    lim f ( x)  

x  x0 x  x0

Teoremă(Criteriul cleştelui)
Fie f,g,h:D  R , x 0 un punct de acumulare al lui D şi f ( x)  g ( x)  h( x), x  D  V , x  x0 , V
vecinătate a lui x 0 . Dacă lim f ( x)  lim h( x)  l  lim g ( x)  l
x  x0 x  x0 x  x0

Limite uzuale.Limite remarcabile.

n 1
lim (a n x  a n 1 x
n
     a1 x  a 0 )  lim a n x n
x   x  

 ak
b , k  m
ak x k  ak 1 x k 1    a1 x  a0 
m
1 1 1
lim 
 0, m  k ; lim  0 , lim 0 , lim   ,
x  b x  b
m m 1
   b1 x  b0  x  x x  x x 0 x
m m 1 x a x 0
 k  ()k m , k  m
 bm
1  , daca a  1
lim   , lim x   , lim 3 x   , lim 3 x   ; lim a x   ,
x 0 x
x 0
x  x  x  x  0 , daca a  0,1
0 , daca a  1  , daca a  1   , daca a  1
lim a x   ; lim log a x   , lim log a x  
x   , daca a  0,1 x - , daca a  0,1 x 0
x 0
 , daca a  0,1
 
lim arctg x  , lim arctg x   , lim arcctgx  0 , lim arcctgx  
x  2 x  2 x  x  
x x
 1  1 1 tgx
, lim 1  x  x  e ; lim
sin x
lim 1    e , lim 1    e  1 , lim 1 ,
x   x x  x x 0 x 0 x x 0 x

arcsin x arctg x ln1  x  a x 1

lim 1 , lim  1 , lim 1 , lim  ln a , a  0, a  1
x 0 x x 0 x x 0 x x 0 x
sin u ( x) tg u ( x) arcsin u ( x)
lim 1 , lim 1 , lim 1 ,
x 0 u ( x) x 0 u ( x ) x 0 u ( x)
arctg u ( x) ln 1  u ( x)  a u ( x)  1
lim  1 lim  1 , lim  ln a , a  0, a  1 unde lim u ( x)  0
x 0 u ( x) x 0 u ( x) x 0 u ( x) x  x0

 0
Operaţii fără sens: , ,   ,0  ,1 ,0 0 ,  0 .
 0
Funcţii continue

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 20

 Definiţie Fie f : D  R şi x0  D punct de acumulare pentru D f este continuă în x0  D dacă
lim f ( x)  f ( x0 )
x  x0

 Dacă f nu este continuă în x0  D ,ea se numeşte discontinuă în x 0 ,iar x 0 se numeşte punct de

discontinuitate.
Definiţii:Un punct de discontinuitate x0  D este punct de discontinuitate de prima speţă pentru f
,dacă limitele laterale ale funcţiei f în punctul x 0 există şi sunt finite.
 Un punct de discontinuitate x0  D este punct de discontinuitate de speţa a doua dacă nu este de
prima speţă.(cel puţin una din limitele laterale ale funcţiei f în punctul x 0 nu este finită sau nu
există)
Teoremă: Fie f : D  R şi x0  D punct de acumulare pentru D
f continuă în x 0  l s ( x0 )  l d ( x0 ) = f( x0 )
Teoremă:Funcţiile elementare sunt continue pe domeniile maxime de definiţie.
Teoremã. Dacã f:IR, I – interval şi f continuã pe I, atunci J = f(I) este interval ( o funcţie continuã
pe un interval are proprietatea lui Darboux pe acel interval).
Operaţii cu funcţii continue
f
Teoremă:Fie f,g:D  R continue pe D  f+g, f  g , ( g  0), f , max( f , g ), min( f , g ) sunt funcţii
g
continue pe D.
 Compunerea a două funcţii continue este o funcţie continuă.
Teoremă: Fie f:[a,b]  R o funcţie continuă a.î. f(a)f(b)<0   c  (a, b) pentru care f(c)=0.
Teoremă: Fie f : I  o funcţie continuă pe I și f  x   0,   x  I ,atunci f are același semn pe I
Asimptote
1.Asimptote verticale
Definiţie:Fie f :E  R, a  R punct de acumulare pentru E.Se spune că dreapta x = a este asimptotă
verticală la stanga pentru f,dacă lim f ( x)   sau lim f ( x)   .
xa xa
xa xa

Definiţie:Fie f :E  R, a  R punct de acumulare pentru E.Se spune că dreapta x = a este asimptotă

verticală la dreapta pentru f,dacă lim f ( x)   sau lim f ( x)   .
xa xa
xa xa

2.Asimptote oblice
Teorema : Fie f :E  R, unde E conţine un interval de forma(a, ) .Dreapta y=mx+n,m  0 este
asimptotă oblică spre +  la graficul lui f dacă şi numai dacă m,n sunt numere reale finite,unde m=
f ( x)
lim , n  lim[ f ( x)  mx] .Analog la -  .
x  x x 

3.Asimptote orizontale
Dacă lim f ( x)  l , l număr finit atunci y  l este asimptotă orizontală spre +  la graficul lui f.
x 

Analog la - 
 O funcţie nu poate admite atât asimptotă orizontala cât şi oblică spre +  (-  )

Funcţii derivabile
Definiţie:Fie f:D  R ,x 0  D punct de acumulare pentru D
f ( x)  f ( x0 )
Derivata într-un punct:f ' ( x 0 ) = lim .f este derivabilă în x0 dacă limita precedentă
x  x0 x  x0
există şi este finită.
▪ Interpretarea geometricã:

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 21

 dacã f’(x0)R, h : y  f  x0   f ’ x0  x – x0  este ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în
punctul A(x0,f(x0));
 dacã f este continuã în x0, fd’(x0) = +, fs’(x0) = -, sau invers, x0 este punct de întoarcere al
graficului;
 dacã f este continuã în x0 şi existã derivatele laterale în x0, cel puţin una fiind finitã, dar f nu este
derivabilã în x0, x0 este punct unghiular al graficului.
Teoremă:Fie f:DR , x 0  D punct de acumulare pentru D  f este derivabilă în punctul de
f ( x)  f ( x0 ) f ( x)  f ( x0 )
acumulare x0  f s' ( x 0 )  f d' ( x0 )  R (finite)  lim = . lim R.
x  x0
x x
x  x0
x  x0
x x
x  x0
0 0

Teoremă . Orice funcţie derivabilă într-un punct este continuă în acel punct,
Derivatele funcţiilor elementare
Functia Derivata
c 0
x 1
n1
x ,nN
n * nx

xr , r  R rx r 1
x 1
2 x
n
x 1
n n x n 1
ln x 1
x
ex ex

a x (a  0, a  1) a x ln a
sin x cos x
cos x  sin x
tg x 1
cos 2 x
ctg x 1

sin 2 x
arcsin x 1
1 x2
arccos x 1

1 x2
arctg x 1
1 x2
arcctg x 1

1 x2
Operaţii cu funcţii derivabile
f
Teoremă:Fie f,g:D  R derivabile pe D  f+g ,fg, (g  0 )sunt funcţii derivabile pe D.
g
 Compunerea a două funcţii derivabile este o funcţie derivabilă.
Reguli de derivare
'
f f '  g  f  g'
( f  g )  f  g ; ( f  g )  f  g  f  g ; (  f )    f ;   
' ' ' ' ' ' ' '

g g2
BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 22
 ( f  u) '  f ' (u)  u '
 Dacã f:IJ continuã, bijectivã şi derivabilã în x0 cu f’(x0)0, atunci f 1 : J  I este derivabilã

   y0   f '(1x0 )
în y0 , y0 = f(x0) şi f 1

Derivatele funcţiilor compuse

Funcţia (condiţii) Derivata (condiţii)
un, nN* nun-1u’
ur, rR, u>0 uxn-1u’
u ,u  0 u'
,u  0
2 u
logau, a1, a>0, u>0 1 u'

ln a u
ln u, u>0 1
 u'
u
au, a1, a>0 au ln au’
eu euu’
sin u cos uu’
cos u - sin uu’
tg u, cos u 0 1
 u'
cos 2 u
ctg u, sin u 0 1
  u'
sin 2 u
arcsin u, u[-1,1] 1
 u ' , u  (1,1)
1  u2
arccos u, u[-1,1] 1
  u ' , u  (1,1)
1 u 2

arctg u 1
 u'
1  u2
Formula lui Leibniz
( f  g ) ( n )  f ( n )  g  Cn1 f ( n1)  g 'Cn2 f ( n2)  g ' '...C nn1 f 'g ( n1)  C nn f  g ( n ) 
n
  C nk f ( nk )  g ( k ) , f ( 0)  f
k 0

Proprietăţile funcţiilor derivabile

Definiţie:Fie f:DR.Un punct x 0  D se numeşte punct de maxim local (respectiv de minim
local)al lui f dacă există o vecinătate U a punctului x 0 astfel încât f(x)  f(x 0 ) (respectiv f(x)  f(x 0 ) )
pentru orice x  D  U .
Dacă f(x)  f(x 0 )(respectiv f(x)  f(x 0 ) ) pentru orice x  D atunci x 0 se numeşte punct de maxim
absolut (respectiv minim absolut)
Teoremă . ( Fermat) Fie I un interval deschis şi x 0  I un punct de extrem al unei funcţii ƒ: IR.
Dacă ƒ este derivabilă în punctul x 0 atunci ƒ’(x 0 )=0.

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 23

 Definiţie:O funcţie ƒ: [a, b] R (a< b) se numeşte funcţie Rolle dacă este continuă pe intervalul
compact [a, b] şi derivabilă pe intervalul deschis (a, b).
Teorema lui Rolle
Fie ƒ: [a, b] R, a< b o funcţie Rolle astfel încât ƒ(a)= ƒ(b), atunci există cel puţin un punct c  (a,
b) astfel încât ƒ’(c)=0.
Observații: Dacã funcţia f este continuã şi derivabilã pe I (I – interval deschis), atunci:
 între douã rãdãcini consecutive ale funcţiei existã cel puţin o rãdãcinã a derivatei;
 între douã rãdãcini consecutive ale derivatei existã cel mult o rãdãcinã a funcţiei
Teorema lui Cauchy:
Dacã f,g:[a,b]R continue pe [a,b], derivabile pe (a,b) şi g’(x)0, x(a,b) atunci c(a,b) astfel
f (b)  f (a) f ' (c)
încât 
g (b)  g (a) g ' (c)
Teorema (teorema lui J. Lagrange).
Fie ƒ o funcţie Rolle pe un interval compact [a, b].
Atunci  c  (a, b) astfel încât ƒ(b)- ƒ(a)= (b- a)ƒ’(c)
Consecinţe:
1.Dacă o funcţie derivabilă are derivata nulă pe un interval atunci ea este constantă pe acel interval.
2.Dacă două funcţii derivabile au derivatele egale pe un interval atunci ele diferă printr-o constantă
pe acel interval.
Rolul primei derivate
3. Fie f o funcţie derivabilă pe un interval I.
Dacă f ' ( x)  0( f ' ( x)  0), x  I , atunci f este strict crescătoare( crescătoare) pe I.
Dacă f ' ( x)  0( f ' ( x)  0), x  I , atunci f este strict descrescătoare(descrescătoare) pe I.
4.Fie f:D  R ,D interval şi x 0  D .Dacă
1)f este continuă în x 0
2)f este derivabilă pe D- {x 0 }
3)există lim f ' ( x)  l  R
x  x0

atunci f are derivată în x 0 şi f ' ( x 0 )  l .Dacă l  R atunci f este derivabilă în x 0 .

Observaţie: Cu ajutorul primei derivate se stabilesc intervalele de monotonie ale unei funcţii
derivabile şi se determină punctele de extrem local.
Rolul derivatei a doua
Teoremă: Fie f o funcţie de două ori derivabilă pe I.
Dacă f " ( x)  0, x  I , atunci f este convexă pe I.
Dacă f " ( x)  0, x  I , atunci f este concavă pe I.
Definiţie: Fie f o funcţie continuă pe I si x0  I punct interior intervalului. Spunem că x 0 este punct
de inflexiune al graficului funcţiei dacă f este convexă pe o vecinătate stânga a lui x 0 şi concavă pe
o vecinătate dreapta a lui x 0 sau invers.
Observaţie:Cu ajutorul derivatei a doua se stabilesc intervalele de convexitate şi concavitate şi se
determină punctele de inflexiune.
Noţiunea de primitivă
Definiţie: Fie I  R interval, f : I  R. Se numeşte primitivă a funcţiei f pe I, orice funcţie F : I 
R derivabilă pe I cu proprietatea F '(x) = f (x), x  I.
Teoremă.Orice funcţie continuă f : I  R posedă primitive pe I.
Teoremă:Fie f : I  R,I interval ,o funcţie care admite primitive pe I.Atunci f are proprietatea lui
Darboux.
Consecinţe:
1.Dacă g : I  R nu are proprietatea lui Darboux pe intervalul I,atunci g nu admite primitive pe I.

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 24

 2.Fie g : I  R.Dacă g(I)= {g ( x) / x  I } nu este interval atunci g nu admite primitive pe I.
3.Dacă g : I  R are discontinuităţi de prima speţă atunci g nu admite primitive pe I.
Tabel de integrale nedefinite
n 1
x
 x dx  n  1  C ,n N ,x R
n

x a 1
   C ,a  R, a  1 ,x  (0, )
a
x
a 1
1
 xdx  ln x  C, x  (0, ) sau x (,0)
ax
   C , a 0, a  1, x  R
x
a dx
ln a
1 1 xa
 x 2  a 2  2a ln x  a  C , a  0, x  (,a) sau x (a, a) sau x  (a, )
1 1 x
 x 2  a 2 dx  a arctg a  C, a  0, x  R
1 x
 a 2  x 2 dx  arcsin a  C, a  0, x  (a, a)
1
 x 2  a 2 dx  ln( x  x  a )  C, a  0, x  R
2 2

1
 x 2  a 2 dx  ln x  x  a  C, a  0, x  (,a) sau x (a, )
2 2

 sin xdx   cos x  C , x  R

 cos xdx  sin x  C , x  R
1
 cos 2
x
dx  tgx  C , cos x  0
1
 sin 2
x
dx  ctgx  C , sin x  0

Primitivele funcţiilor raţionale

1
1.  (ax  b)
n
dx  (ax  b)n1  C , n  N , n  1, a  0 ;
(n  1)a
dx 1
2.  ax  b  a ln ax  b  C , a  0 ;
dx 1
3.  (ax  b)n   (n  1)a(ax  b)n1  C , n  N , n  1, a  0 ;
dx 1 xb
4.  ( x  a)( x  b)  a  b ln x  a  C, a  b ;

dx 1 dx
5.  ax2  bx  c  a   b  
2
 C , unde   b 2  4ac, a  0 .
x   
2
 2a  4a
Substituţiile lui Euler:
1. ax 2  bx  c  t  x a , daca a  0 ;
2. ax 2  bx  c  tx  c , daca c  0 ;
BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 25
3. ax 2  bx  c  t ( x  x1 ), daca b 2  4ac  0 si x1 este o rãdãcinã a ecuaţiei
ax2 + bx + c = 0
Integrala definită
Teoremă.Funcţiile continue pe un interval a, b sunt integrabile pe a, b .
Teoremă.Funcţiile monotone pe un interval a, b sunt integrabile pe a, b .
Proprietăţile funcţiilor integrabile.
a)(Proprietatea de linearitate)
Dacă f,g : [a.b]  R sunt integrabile şi   R atunci
b b b
1)   f ( x)  g ( x) dx   f ( x)dx   g ( x)dx
a a a
b b
2)  f ( x)dx    f ( x)dx
a a

b)Dacă f ( x)  0, x  a, b şi este integrabilă pe a, b , atunci  f ( x)dx  0 .

b

c)Dacă f ( x)  g ( x) pentru orice x  a, b şi dacă f şi g sunt integrabile pe a, b , atunci

b b
a
f ( x)dx   g ( x)dx
a
d)(Proprietatea de aditivitate în raport cu intervalul)
Funcţia f : [a, b] R este integrabilă pe [a, b] dacă şi numai dacă,  c  (a, b) funcţiile
f1  f [a, c] şi f 2  f [c, b] sunt integrabile şi are loc formula:


c
f ( x)dx   f ( x)dx   f ( x)dx.
b b

a c a

e)Dacă funcţia f este integrabilă pe a, b , atunci şi f este integrabilă pe a, b şi

b b
 a
f ( x)dx   f ( x) dx .
a

Teoremă (Formula Leibniz - Newton) Dacă f : [a, b] R este o funcţie integrabilă şi f admite
primitive pe [a, b] atunci pentru orice primitivă F a lui f pe [a, b] are loc formula Leibniz-Newton:
b
 f ( x)dx  F ( x) a  F (b)  F (a) .
b
a

Teorema de medie Dacă f : [a, b]  R este o funcţie continuă, atunci există c[a, b] a.i.
b
 a
f ( x)dx  (b  a) f (c) .
Teorema de existenţă a primitivelor unei funcţii continue
Dacă g : [a, b] R este o funcţie continuă,atunci funcţia G: [a, b]R,
x
G ( x)   g (t )dt , x  [a, b] are proprietăţile:
a
1)G este continuă pe [a, b] şi G(a) = 0
2)G este derivabilă pe [a, b] şi G ' ( x)  g ( x), x  [a, b]
'
x 
Reţinem:   g (t )dt   g ( x)
a 
Teoremă (Formula de integrare prin părţi)
Fie f , g : [a, b] R cu f , g derivabile cu derivatele continue, atunci are loc formula de integrare
f  x  g '  x  dx  f  x  g  x  a   f '  x  g  x  dx .
b b

b
prin părţi:
a a

Teoremă (Formula de schimbare de variabilã):

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 26

 Dacã u :[a,b]J, f:JR, f continuã pe J, u derivabilã cu derivata continuã pe [a,b], atunci
b u (b )

 f (u ( x))  u '( x)dx   f (t )dt

a u (a)
Proprietãţi de paritate:
0, daca f impară
a

Dacã f:[-a,a]R continuã atunci:  f ( x)dx   a .
a 2 f ( x)dx, daca f pară
 0
a T T
Teoremă:Fie f:R R o funcţie continuă de perioadă T  0  
a
f ( x)dx   f ( x)dx, a  R
0

Aplicații ale integralei definite

1. Aria mulţimii din plan D R2 mărginită de dreptele x = a, x = b, y = 0 şi graficul funcţiei
f : [a, b] R pozitivă şi continuă se calculează prin formula: A  D    f ( x)dx .
b

2. În cazul f : [a, b] R continuă şi de semn oarecare, avem: A  D    | f ( x) | dx .

b

a
3. Aria mulţimii din plan mărginită de dreptele x = a, x = b şi graficele funcţiilor
f , g : [a, b] R continue este calculată prin formula: A  D    | g ( x)  f ( x) | dx .
b

Volumul unui corp de rotaţie Fie f : [a, b] R o funcţie continuă, atunci corpul C f din spaţiu
obţinut prin rotirea graficului lui f , Gf, în jurul axei Ox, are volumul calculat prin formula:
b
V(C f )=   f 2 ( x)dx
a

BRISC VIORICA NOTIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT MATEMATICĂ M1 Pag 27